Pe 6 aprilie se vor împlini 3 ani de când Loteria Română anunța că va trece la implementarea „în cel mai scurt timp” a jocurilor în sistem online. Adică, să ofere posibilitatea jucătorilor să nu se mai deplaseze până la sediile agențiilor pentru a-și completa biletele la 6/49, 5/40 și Joker. Rezultatul? Ca la stat: încă o promisiune neonorată!
Foarte multe loterii europene (nu mai vorbim de cele din SUA) au introdus deja această procedură cu ani buni în urmă (printre ele se numără chiar și Ucraina). La Loteria Română, însă, e o indolență scandaloasă, care se traduce în lipsa de respect față de public.
Din aprilie 2020 s-a făcut un singur lucru vizibil și oficializat în această privință: semnarea „contractului cu Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) pentru dezvoltarea platformei informatice de comercializare a jocurilor loteristice online”, care a avut loc în septembrie 2020.
Dar de doi ani și jumătate – absolut nimic. Jucătorii la sistele Loteriei Române continuă să se deplaseze de două pe săptămână la agențiile loto pentru a-și completa numerele favorite în speranța câștigării marelui premiu.
„Marile” modificări s-au produs însă la nivel de conducere. Din 2020 și până în prezent s-au schimbat deja patru directori generali ai Loteriei Române:
Sebastian Iacob Moga: 10 ianuarie 2020 – 25 noiembrie 2021
Vlad Cristian Soare: 26 noiembrie 2021 – 28 februarie 2022
Bogdan Laurențiu Doru Pătru: 2 martie 2022 – 6 iulie 2022
Ionuț Valeriu Andrei: 7 iulie 2022 – prezent.
Directorul general al Loteriei Române care a semnat contractul cu Autoritatea pentru Digitalizarea României se numește Sebastian Iacob Moga. După cum se poate vedea, el a intrat de multă vreme în cartea de istorie a instituției.
Bun și la Comunicații, și la Muncă, și la Loterie. Primul său job, la 21 de ani: consilier în minister!
Despre actualul șef suprem al Loteriei se poate spune că a ieșit în evidență exclusiv prin bunurile pe care și le-a trecut în declarația de avere.
Ionuț Valeriu Andrei (36 de ani) a fost plasat de PSD la cârma Loteriei. Aflăm asta chiar de pe site-ul instituției, din rubrica unde este prezentată conducerea Loteriei Române.
Dar Ionuț Valeriu Andrei mai are o „calitate”: a fost parașutat pe scaunul de director general al Loteriei Române după ce l-a consiliat preț de câteva luni pe ministrul Muncii, Marius Budăi, între lunile aprilie și iulie 2022. Acum îi e subordonat ierarhic ministrului de Finanțe, Adrian Câciu.
Polivalența lui Ionuț Valeriu Andrei în mediul bugetar este însă mult mai amplă: nu se pricepe doar la Muncă și la Finanțe/Loterie, ci și la Comunicații. Dovadă stau alte două experiențe ministeriale, menționate în CV-ul său:
2008-2011: consilier în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (sub miniștrii Gabriel Sandu și Valerian Vreme, de la PDL);
2017-2019: secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (sub miniștrii Lucian Șova și Alexandru Petrescu, de la PSD.
De observat și precocitatea bugetară a lui Ionuț Valeriu Andrei. Primul job al acestuia, la 21 de ani, a fost cel de consilier în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale! Tânărul făcuse trei ani de facultate, iar în noiembrie 2008, la câteva luni după absolvire, era deja consilier într-un minister! Până atunci nu lucrase nicăieri.
O casă, 4 apartamente și 4 terenuri – toate în București
Ionuț Valeriu Andrei este originar din județul Gorj și, conform declarației de avere, deține patru terenuri intravilane în București, împreună cu soția sa:
de 254 mp, dobândit în 2013;
de 17,42 mp, dobândit în 2020;
de 34,49 mp, dobândit în 2020;
de 29 mp, dobândit în 2021.
În total, 334,91 metri pătrați în Capitală, ceea ce e o mică avere în sine.
Dar Ionuț Valeriu Andrei are și o casă tot în București. O locuință cu suprafața de 168 de metri pătrați, cumpărată în 2013.
Zestrea sa imobiliară este însă mut mai mare. PSD-istul din fruntea Loteriei mai deține și patru apartamente în Capitală, cu următoarele suprafețe:
de 64,90 mp, dobândit în 2020;
de 35,22 mp, dobândit în 2020;
de 35,22 mp, dobândit în 2020;
de 64,90 mp, dobândit în 2021.
Așadar, adunând suprafețele celor 5 imobile deținute de Ionuț Valeriu Andrei în București (o casă și patru apartamente), rezultă o suprafață totală de 368,24 metri pătrați. Asta chiar e o avere!
Patru salarii + dividende + chirii
Ionuț Valeriu Andrei pare să funcționeze în sistemul 4×4: nu are doar 4 apartamente și 4 terenuri, ci și 4 surse de venit!
În calitatea sa de cvadruplu salariat, PSD-istul a încasat în 2022 următoarele venituri:
73.286 de lei – ca director general al Loteriei Române;
19.032 de lei – de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale;
3.428 de lei – de la SC IL Master Tranzit SRL Târgu Jiu;
38.841 de lei – de la SC Innova Global Consulting SRL București.
În total, „a muncit” de 134.587 de lei.
Dar bunăstarea sa a fost sporită de veniturile obținute din chirii, că doar nu degeaba are atâtea apartamente: 86.975 de lei și pe partea asta.
Tot în 2022 a mai încasat și 163.255 de lei din dividende, de la SC IL Master Tranzit SRL Târgu Jiu.
Total venituri în 2022: 384.817 de lei (circa 78.300 de euro, la cursul de azi).
Asta înseamnă 32.068 de lei (6.525 de euro), în medie, pe lună.
Soția sa lucrează la ministerul PNL-istului Boloș
Dar cum un bugetar serios nu se „mufează” singur la bugetul generos al statului, ci se aplică tactica „mufării în grup” (sau în familie), Ionuț Valeriu Andrei are un sprijin de nădejde în soția sa, Luminița Daniela Andrei.
Aceasta este angajată la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (condus de PNL-istul Marcel Boloș), cu o leafă anuală de 89.182 de lei (18.150 de euro). În medie: 7.432 de lei (1.512 euro) pe lună.
În total, familia Andrei are un venit anual total de 473.999 de lei (96.450 de euro), adică 39.500 de lei (8.037 de euro) pe lună.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Doi vectori de influență ai Rusiei în România, Victor Ponta (Pro România) și George Simion (AUR), au fost surprinși sâmbătă de paparazii de la MediaFlux la un restaurant din București, unde au purtat negocieri politice și au făcut planuri pentru anul electoral 2024.
Simion și Ponta
Întâlnirea dintre Victor Ponta (50 de ani), președintele partidului neparlamentar Pro România, și George Simion (36 de ani), președintele partidului parlamentar AUR, a avut loc în București, la restaurantul Poesia din zona Avatorilor. Cei doi au luat prânzul, ca pretext pentru a discuta chstiuni politice.
Conform imaginilor surprinse de paparazii de la MediaFlux, primul care a ajuns la restaurant, puțin după ora 12.00, a fost Victor Ponta, fost prim-ministru PSD timp de trei ani și jumătate (mai 2012 – noiembrie 2015). La scurt timp, venind grăbit, și-a făcut apariția și liderul AUR, George Simion, care a intrat în restaurant.
Cei doi au stat în restaurant o oră și jumătate. La ieșire, Simion avea în mână o agendă pe care o folosise pentru notițe în timpul discuției cu Ponta. În mod cert nu copiase meniul restaurantului ori rețeta ciorbei de burtă…
Calculele lui Ponta: AUR l-ar putea băga din nou în Parlament
Chiar dacă au ajuns separat, Ponta și Simion au ieșit din restaurant împreună. Ei au mai schimbat câteva vorbe, și-au strâns mâinile și s-au despărțit. Ponta părea fericit de rezultatul întâlnirii: AUR ar putea să-l bage din nou în Parlament, dacă vor face o alianță electorală.
În schimb, AUR a intrat în premieră în Parlament, cu 9,17% la Senat și 9,08% la Camera Deputaților.
În cele mai recent sondaj, făcut lun trecută de compania internațională AtlasIntel, Pro România era creditat cu 4%, iar AUR cu 17,9% (PSD – 24,8%, PNL – 17,2%, USR – 12,4%, PMP – 5,9%).
Refuzat de PSD, acceptat de AUR
Victor Ponta cochetează cu AUR de ceva vreme, mai ales că PSD îl ține la distanță, nu vrea să se mai încurce cu el. Fostul premier a recunoscut, în luna ianuarie a acestui an, că l-a „consiliat din umbră” pe George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR).
Ponta susține că i-a oferit lui George Simion consiliere „pe probleme guvernamentale” și că liderul AUR i-a cerut ajutorul de mai multe ori. „M-a întrebat de câteva ori, mi s-a părut că a înțeles, că-l interesează”, a spus Ponta, fanfaron, la România TV, canalul de manipulare al prietenului său fugar Sebastian Ghiță, fost deputat PSD.
Discuții între cei doi politicieni au mai fost și pe parcursul anului trecut, dar pe ascuns. Această colaborare politică arată demagogia celor de la AUR, care au strâns voturi înfierând „toate partidele care au guvernat și au nenorocit România”, dar nu se sfiesc să bată palma cu unul dintre cei care „au guvernat nenorocind România”.
Ponta a mai spus că a dorit să-și ofere serviciile și foștilor săi colegi din Partidul Social Democrat (PSD), dar a fost refuzat de aceștia.
Ponta este vectorul intereselor câtorva țări cu regimuri dictatoriale (Rusia, China, Turcia) și al uneia controlate de Moscova (Serbia).
Ponta: „Îmi place că George Simion este un lider politic «viu»!”
Hop și Ponta, în ceafa lui Simion!
Victor Ponta a confirmat sâmbătă, pe Facebook, într-un mesaj semi-agramat (pe care l-am corectat din respect pentru cititori), ceea ce nu putea nega: și anume, că s-a întâlnit cu George Simion. Explicațiile lui în privința temelor discutate trebuie luate însă cu mari rezerve, cunoscute fiindu-i „calitățile” de mitoman.
Discursul lui Ponta are o notă otrăvită, de tip AUR-ist: cică firmele românești ar fi hăituite doar pentru că sunt românești, în timp ce companiile străine (a se înțelege: occidentale!) ar fi protejate. De cine? Chiar de instituțiile statului român, pe care-l conduc foști și actuali tovarăși ai diversionistului Ponta. Dar Occidentul trebuie prezentat permanent ca un monstru lacom și perfid, pentru că așa prevede instructajul propagandei ruse, pe care Ponta și l-a însușit încă de pe vremea când era premier și participa la parangheliile lui Putin sfidând Uniunea Europeană.
Mesajul lui Victor Ponta pe Facebook
„Nu e niciun secret – și nimic de ascuns! Așa cum am mai spus, am o experiență de guvernare (în special în zona economică) pe care toată lumea o recunoaște și care poate să fie utilă în această situație de criză! Acum lucrez în zona privată și văd dezastrul absolut – și cumplitele probleme cu care orice firmă românească se confruntă în fiecare zi doar pentru că este românească! Sunt deschis și doresc să ajut anumiți oameni politici – dacă aceștia mă întreabă!
Cu dl Ciolacu am o bună comunicare, dar, din motive pe care nu le cunosc și nu le înțeleg, alți oameni din PSD se opun unei colaborări mai ample. Sper însă ca anumite proiecte economice pe care le-am promovat în perioada în care eram eu premier, și care au avut succes, să fie reluate după ce dl Ciolacu devine premier în mai.
George Simion este un lider politic nou (îmi place faptul că este «viu», fără să fiu de acord cu toate ideile sale) – conduce un partid fără experiență guvernamentală. Dacă mă consultă pe probleme de program economic, îi spun părerea mea și îl sprijin cu toată deschiderea!
Despre asta am discutat când ne-am văzut. Și voi fi în continuare deschis să sprijin, pe zona economică, orice proiect al PSD sau AUR (la PNL și USR nu văd deloc asemenea proiecte, este un vid total în acest domeniu, și o lipsă de competență și consecvență extrem de nocivă; adică sunt în economie exact ca și șeful lor, dl președinte Iohannis – suficienți, dezinteresați și aroganți făra nicio substanță)!”
Foame de bani: partidul lui Ponta e falimentar!
Dincolo de calculele electorale și de retorica pro-rusă comună cu cea a lui George Simion și a partidului acestuia (mesaje anarhiste, anti-occidentale, anti-vacciniste, anti-justiție, anti-Maia Sandu), Victor Ponta are și alte interese care-l apropie de liderul AUR. Cel mai presant dintre ele: criza de resurse financiare. Pro România este practic un partid falimentar, iar ieșirea din colaps ar putea veni din asocierea cu un partid parlamentar, cu acces la generoasele subvenții bugetare.
La finele anului 2021, Europa Liberăscria că Pro România este primul partid din România care ajunge să nu mai poată beneficia de subvenția lunară din cauza datoriilor. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) trimite toți banii către un executor, nu la partid.
Situația nu pare să se fi îmbunătățit între timp. În ianuarie 2023, potrivit Libertatea, creditorii aveau de recuperat peste un milion de euro de la partidul Pro România, ca urmare a unei decizii judecătorești, iar AEP ar putea confisca partidului alte 1,6 milioane de euro (dacă ar avea de unde).
În acest moment, conturile Pro România sunt poprite, iar subvenția încasată de la buget nu acoperă datoriile. Aceleași surse susțin că se poate ajunge chiar și la o plângere penală ca urmare a felului în care au fost cheltuiți banii în campania electorală din 2020.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Rusofila Diana Iovanovici-Șoșoacă și-a trimis la Chișinău fosta consilieră de la Senat – ieșeanca Iulia Medeleanu, la rându-i avocată – pentru a se întâlni cu agentul FSB (ex-KGB) Iurie Roșca, coordonatorul de facto al Sputnik.md. Medeleanu îl va reprezenta pe Roșca în instanță, împotriva statului român, la solicitarea explicită a senatoarei Șoșoacă, dezvăluie site-ul Podul.ro.
Iurie Roșca va fi asistat de partenera Dianei Șoșoacă într-o acțiune prin care solicită ridicarea interdicției dispuse de statul român la adresa sa, pe o perioadă de 5 ani (septembrie 2020 – septembrie 2025), de a intra pe teritoriul României.
Autorul articolului de pe Podul.ro, Răzvan Gheorghe, punctează: „Scopul acțiunii este acela de a provoca scandal public și de a facilita percepția că agentul FSB-ist Iurie Roșca s-ar bucura de susținere în România, și nu oriunde, ci chiar în Senatul de la București, de unde iată că pornește acest demers mizerabil (via Diana Șoșoacă și Iulia Medeleanu). Asta și pentru că, mi-a explicat una dintre surse, «în ultimii ani, mulți dintre agenții Rusiei care vin la Chișinău vin, în special, prin București sau Iași, au cetățenii românești și sunt legendați ca „patrioți”, deși ei servesc doar Moscovei»”.
VIDEO: Legătura ombilicală Șoșoacă – Medeleanu
August 2022: întâlniri Șoșoacă – Roșca la Chișinău
Potrivit surselor Podul.ro, primele aspecte ce țin de pregătirea acestei acțiuni subversive au fost stabilite de Iurie Roșca și Diana Șoșoacă în luna august a anului trecut, când senatoarea a aterizat la Chișinău. Cu prilejul acelei descinderi, Șoșoacă s-a întâlnit în repetate rânduri cu agentul FSB-ist Iurie Roșca („oare cu câți alții s-o mai fi întâlnit?”).
Șoșocă plănuia să ajungă și la Orhei, unde avea programate o serie de întrevederi cu personaje din siajul infractorului rusofil Ilan Șor (condamnat fugar și regizor de așa-zise ”proteste”, la comanda FSB/GRU), însă nu s-a mai deplasat până acolo – probabil că întâlnirile cu Roșca i-au fost suficiente.
Aleksandr Dughin – Iurie Roșca (București, aprilie 2017)
Deturnarea putinistă a unui moment istoric românesc
Marți, 24 ianuarie 2023, când românii de pe ambele maluri ale Prutului au sărbătorit Unirea Principatelor, avocata Iulia Medeleanu și-a făcut timp, între întrevederile cu Iurie Roșca, și pentru o acțiune prin care s-a urmărit deturnarea unui eveniment pro-românesc organizat în acest context festiv.
Cu ocazia acestui eveniment, Universitatea de Stat a Republicii Moldova – finanțată constant de statul român – a găzduit un eveniment organizat de Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” – la rându-i, o instituție fanion a românismului în spațiul dintre Prut și Nistru, ca și Universitatea de Stat.
Inițial, în prezidiul alcătuit din patru persoane, printre care și istoricul Anatol Petrencu, președintele Asociației, s-a aflat și Igor Șarov, rectorul Universității (ex-ministru al Educației). La începutul evenimentului, Șarov s-a ridicat și a anunțat că are o urgență și că trebuie să plece degrabă, chemându-l să ia loc în prezidiu, îl locul său, pe juristul și fostul deputat Alexandru Arseni, care, potrivit surselor Podul.ro, în urmă cu câteva zile îl telefonase pe Petrencu și se autoinvitase la eveniment.
Alexandru Arseni, agentul șoșocar de la Chișinău
Niște „oaspeți de la Iași” despre Uniunea Europeană: „o groapă de gunoi”, o „închisoare”!
În a doua parte a festivității, Alexandru Arseni a anunțat că în sală se află „niște oaspeți de la Iași” care vor să ia cuvântul. Prima căreia i-a oferit microfonul a fost avocata Iulia Medeleanu – adică avocata FSB-istului Iurie Roșca, apărută acolo neinvitată!
Imediat după ce a pus mâna pe microfon, Iulia Medeleanu – „ambasadoarea” Dianei Șoșoacă – s-a dedat la cea mai purulentă propagandă putinistă, insistând că Uniunea Europeană ar fi „o groapă de gunoi” și o „închisoare”! Totodată, individa a avertizat că se va alege praful și pulberea de Republica Moldova dacă va urma calea integrării europene!
Când Anatol Petrencu i-a oprit delirul, atrăgându-i atenția că organizatorii evenimentului au vederi pro-europene și pro-unioniste, avocata șoșocară a lui Iurie Roșca s-a apucat să-i contrazică pe cei din prezidiu, ca o țață, perturbând întregul eveniment.
Iulia Medeleanu – agitatore conspiraționistă în pandemie
Imediat după acest episod, același Alexandru Arseni i-a întins microfonul altui „oaspete de la Iași”, venit împreună cu Iulia Medeleanu, care, fără pic de rușine, s-a urcat la prezidiu și a început să repete papagalicește aceleași narațiuni anti-UE, militând pentru „înțelegere” și „pace” cu Rusia.
Spre cinstea sa, tot profesorul Anatol Petrencu a fost cel care a oprit și acest ”discurs”, vizibil surprins de toate cele care se întâmplau.
Italianul anti-UE și anti-NATO: „Uniunea Europeană – un loc unde nu există libertate și fericire”
Profitând de confuzia generală, Alexandru Arseni a mai anunțat un – citez întocmai – „oaspete rar”, și s-a grăbit să-i întindă microfonul. De data aceasta, vorbitorul a fost un bărbat care s-a adresat publicului în limba italiană, dar ale cărui mesaje erau traduse în gura mare de o femeie care l-a urmat în fața asistenței, fiind prezentată drept „translatoarea”.
Folosind același punctaj ca Iulia Medeleanu & „oaspeții de la Iași”, italianul parașutat la Chișinău a insistat că Uniunea Europeană este „o groapă de gunoi”, „un loc unde nu există libertate și fericire”. De asemenea, a lansat un apel către basarabeni ca nu cumva să accepte o apropiere de UE sau NATO, fiindcă asta ar reprezenta „distrugerea” Republicii Moldova!
Anatol Petrencu a oprit pentru a treia oară microfonul, însă evenimentul s-a finalizat în această notă confuză.
VIDEO: Ea e șoșocara Iulia Medeleanu, avocata KGB-istului Iurie Roșca!
.
Iurie Roșca către cecenul Kadîrov: „Șoșoacă și dumneavoastră sunteți eroii noștri!”
Iurie Roșca – KGB
În luna mai 2022, în plină agresiune barbară a Rusiei în Ucraina, vechiul agent KGB-ist Iurie Roșca („adevăratul coordonator al puroiului Sputnik.md”, conform Podul.ro) le ridica osanale liderului criminal al Ceceniei, Ramzan Ahmatovici Kadârov, și senatoarei Diana Iovanovici-Șoșoacă.
Momentul a fost remarcat de publicistul basarabean Ștefan Secăreanu, care amintea, pe Facebook, cine sunt aceste personaje insalubre.
„Citesc, din întâmplare, pe contul de Facebook al agentului rus I. Roșca (contul se numește «Planul Roșca») un comentariu la o postare video cu ucigașul Kadîrov. I. Roșca, ca orice ucigaș, îl promovează insistent pe acesta, fiind încântat mai ales de discursurile musulmanului: «Șoșoacă și dumneavoastră sunteți eroii noștri».
Observ că sunt și unii din lista mea care dau like-uri acestei propagande ruse mizerabile, pe care evident îi voi elimina din listă.
La noi (în Basarabia – n. red.), după cum am mai spus, șoșoacele, roșcații și kadîrovii se numesc dodoni!”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Lacheii din presă ai Mafiei politico-financiare încep să intre pe radarul organismelor judiciare din România. Cazul Răzvan Savaliuc, produsul „școlii de diversiune și șantaj” conduse cândva de Sorin Roșca Stănescu (el însuși pușcăriaș), capătă dimensiuni penale.
Conform site-ului Ziare.com, care citează surse judiciare, doi jurnaliști de la „Lumea Justiției” (Luju.ro) și firma care-l administrează, Jurindex Media SRL, deținută de Răzvan Savaliuc, sunt vizați de o anchetă a procurorilor DNA pentru favorizarea făptuitorului și constituire de grup infracțional organizat, alături de doi avocați și de alte câteva personaje.
Dosarul a fost deschis de DNA împotriva Jurindex Media SRL (ca persoană juridică), precum și a jurnaliștilor Elena Dumitrache și George Tărâță, dar și a avocaților Victor Alexandru Todică și Roxana Daskalu, ambii din Baroul București.
Infracțiunile cu privire la care procurorii DNA fac cercetări:
constituirea unui grup infracţional organizat (art. 367 Cod penal);
favorizarea făptuitorului (art. 269 Cod penal);
abuz în serviciu (art. 297 Cod penal, raportat la art. 13 indice 2 din Legea 78/2000);
fals intelectual (art. 321 Cod penal);
fals în înscrisuri sub semnătură privată (art. 322 Cod penal);
fals în declarații (art. 326 Cod penal).
În aceeași anchetă penală este vizată și fosta judecătoare Viorica Costiniu, al cărei soț, Florin Costiniu, a fost condamnat definitiv de Înalta Curte, după ce fusese trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru complicitate la infracțiuni de trafic de influență săvârșite alături de fostul senator Cătălin Voicu (PSD).
Viorica Costiniu și-a folosit funcția de „președinte de onoare” a Asociației Magistraților din România pentru a-i ajuta pe cei de la „Lumea Justiției” să propage public, prin intermediul mai multor articole, informații necorespunzătoare adevărului, cu caracter defăimător pentru modul în care a fost soluționat de către judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță (de la Curtea de Apel București) dosarul avocatului Șerban Pop, fost vicepreședinte al ANAF.
Cum acționează jurnaliștii Mafiei. Presiune pusă pe judecători
Șerban Pop a fost trimis în judecată de DNA pentru o mită de 2,5 milioane de euro primită de la Sorin Ovidiu Vîntu. El a condamnat, în septembrie 2022, de către judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță, de la Curtea de Apel București, la 13 ani închisoare.
După condamnarea în primă instanță, deși apelul se judeca la Înalta Curte, jurnaliștii de la „Lumea Justiției” au început să publice mai multe articole care conțineau informații necorespunzătoare adevărului, cu scopul de a-l favoriza pe inculpatul Șerban Pop, creându-i o imagine falsă de „victimă” a procurorilor DNA și a judecătorului Alexandru Ciprian Ghiță.
Titlurile a două dintre articolele de pe LuJu.ro care îl vizau pe judecător:
„Condamnare după pofta europenilor – Ireal. Judecătorul CAB Ciprian Ghiță a motivat condamnarea la 13 ani de închisoare a fostului șef ANAF Șerban Pop pe necesitatea îndeplinirii MCV”;
„Motivarea care a șocat magistratura – Mesajul judecătoarei Viorica Costiniu, președinta de onoare a AMR, pentru judecătorul CAB Ciprian Ghiță”.
Nu era vorba de un derapaj izolat al jurnaliștilor de la „Lumea Justiției”. Aceștia aveau un vec istoric al „desființării” judecătorilor:
„Dorel nenorocește și la Militară – Tras pe linie moartă la Curtea Militară de Apel ca să nu mai distrugă destine la CA București, vestitul judecător George Dorel Matei a condamnat la 2 ani de închisoare un ofițer ISU, pentru culpa că și-a propus fratele la promovare”;
„Măcel Judiciar – Judecătoarea Manuela Orzață de la Tribunalul București a condus pe repede-înainte ultimul termen din procesul lui Mario Iorgulescu”;
„Condamnare în dosar făcut cu sprijinul SRI – Ex-primarul Sectorului 5 Marian Vanghelie a fost executat la Tribunalul București. Judecătoarea Cristina Maria Cristea i-a pus în cârcă fostului edil 11 ani și 8 luni de închisoare pentru pretinse fapte de luare de mită, abuz în serviciu și spălare de bani”.
Trompeta penalilor, finanțată vârtos de aceștia
Procurorii DNA au descoperit că firma Jurindex Media SRL (care administrează site-ul Luju.ro) a încasat suma de 391.325 de lei (circa 80.000 de euro) de la PSD-ul condus de Liviu Dragnea.
În plus, în perioada protestelor #Rezist, cea mai virulentă publicație împotriva reformelor din justiție (LuJu.ro), condusă de Răzvan Savaliuc, a fost plătită de grupul infracțional organizat al lui Marian Vanghelie cu 58.000 de euro într-un singur an (4.800 de euro pe lună), bani ce proveneau din surse publice, fraudate sistematic.
Dar beneficiile financiare, din partea unor penali, au fost mult mai mari. Savaliuc a luat 50.000 de euro de la Primăria Sectorului 1 din București, pe vremea când primar era mega-infractorul Daniel Tudorache (PSD). Pentru acești bani, Savaliuc a promovat spitalul inexistent „construit” de Tudorache și a spus, la TV, că fostului primar PSD i-au fost deschise „dosare politice”! În aceeași acțiune diversionistă, Luis Lazarus – o altă trompetă a penalilor – a fost „omenit” de Tudorache cu 30.000 de euro, din bani publici. În total, promovarea spitalului-fantomă a costat 300.000 de euro, iar escrocheria face obiectul unui dosar penal.
Așadar, într-un interval de doi, propagandistul anti-justiție Răzvan Savaliuc a încasat 188.000 de euro de la PSD (80.000), de la un primar PSD, Daniel Tudorache (50.000), și de la un fost primar PSD, Marian Vanghelie (58.000). În medie, 94.000 de euro pe an, adică 8.000 de euro pe lună, doar din trei surse PSD-iste!
În septembrie 2019, Răzvan Savaliuc, Mirel Curea și Liviu Pleșoianu (pe atunci, deputat PSD) s-au deplasat la Bruxelles s-o hărțuiască pe Laura Codruța Kovesi la Parlamentul European, dar s-au întors cu coada între picioare: s-au făcut de râs, nu i-a băgat nimeni în seamă.
În același timp cu urmărirea penală de la DNA, două instanţe civile – Judecătoria Pitești și Tribunalul Argeș – au dispus blocarea unor articole publicate de LuJu.ro pe care magistrații le-au considerat defăimătoare. Argumentația magistraților arată nocivitatea modului în care acțonau Savaliuc și ai lui.
„Există probe că persoanele menționate au constituit un grup infracțional organizat și au publicat cele două articole în scop infracțional”
Judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță, de la Curtea de Apel București, arăta în acțiunea depusă în instanță, cu privire la site-ul „Lumea Justiției”, că jurnaliștii au depășit cu mult granițele libertății de exprimare atunci când i-au criticat motivarea condamnării lui Șerban Pop.
„Din cuprinsul adresei nr. 498/P/2022 din 16.12.2022 a Direcției Naționale Anticorupție rezultă că s-a început urmărirea penală față de Tărâţă George, Elena Dumitrache şi Jurindex Media SRL, Viorica Costiniu, Google Bucharest SRL, Google Ireland Limited şi Google LLC, Todică Alexandru Victor, Roxana Daskalu şi societatea de avocaţi „Grigorescu, Ştefanică şi asociaţii SPARL”, persoane care au semnat, publicat și promovat pe motoarele de căutare Google articolele a căror blocare temporară la căutare a fost admisă în prezenta cauză.”
„Odată ce în cauza nr. 498/P/2022 Direcția Națională Anticorupție a reținut că există probe că persoanele menționate au constituit un grup infracțional organizat și au publicat cele două articole în scop infracțional, aveți obligația să mențineți ordonanța președințială pronunțată de Judecătoria Pitești în prezenta cauză, prin care s-a dispus blocarea urgentă și temporară la căutare a celor două articole sus-menționate până la clarificarea aspectelor de fond penal și civil.”
Pop i-a cerut lui Vîntu 5.000.000 de euro, „din care a primit 2.500.000 de euro, în patru tranșe succesive”
La vremea respectivă, imediat ce motivarea condamnării lui Șerban Pop la 13 ani de închisoare a devenit publică, Ziare.com a arătat care au fost argumentele judecătorului Alexandru Ciprian Ghiță.
Pronunțarea magistratului a produs dezolare în rândul inculpaților și al apărătorilor acestora, într-o vreme când toți se pregăteau de prescripție, urmare a unei decizii CCR.
Judecătorul de la Curtea de Apel București a explicat în motivare de ce Șerban Pop nu scapă de răspunderea penală, arătând că au existat acte care au întrerupt cursul prescripției înainte de perioada 2018-2022, interval reținut de CCR ca fiind cel în care România nu a avut prevederi în acest sens.
Șerban Pop
„Curtea reține că în 2008 inculpatul (Pop Șerban – n. red.), în calitate de vicepreședinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, coordonator al activităților de inspecție fiscală, a pretins, în cursul mai multor întâlniri, de la martorul denunțător (Vîntu Ovidiu Sorin – n. red.), suma de 5.000.000 de euro, din care a primit suma de 2.500.000 de euro, în patru tranșe succesive – 500.000 de euro în data de 08.09.2008, 500.000 de euro în data de 06.10.2008, 1.000.000 de euro în data de 01.12.2008 și 500.000 de euro în data de 23.12.2008 – în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuțiile sale de serviciu (…).
Inculpatul (Pop Șerban – n. red.) a utilizat un mecanism elaborat de pretindere și primire a mitei, folosindu-se de intermediarii (…), dar și de firme offshore.
La evaluarea gravităţii faptei de luare de mită deduse judecății în prezenta cauză, Curtea are în vedere persoana inculpatului și atitudinea psihică a acestuia faţă de fapta comisă şi față de urmările acesteia.
În ceea ce privește acest aspect, Curtea reține că analizarea componentei cognitive (intelective) – capacitatea infractorului de a-şi reprezenta elementele infracţiunii – poate justifica ideea unei gradări a vinovăţiei spre maxim atunci când această reprezentare este clară şi certă.
În ceea ce privește persoana inculpatului (Pop Șerban – n. red.), acesta are vârsta de 47 de ani și are pregătire juridică superioară, fiind avocat în Baroului București. În aceste condiții, este evident că inculpatul (Pop Șerban – n. red.) a conștientizat perfect faptul că mijloace pe care le folosește în cadrul activității infracționale reprezentau mai degrabă forme de acțiune ale crimei organizate decât preocupări ale unui demnitar al statului român, astfel cum era vicepreședintele ANAF.”
De-a lungul carierei sale, avocatul Șerban Pop a ocupat mai multe funcții publice: consilier și șef de cabinet al ministrului de Finanțe (la 27 de ani), vicepreședinte al Fiscului (la doar 34 de ani).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Afacerea „Bișniță cu bilete făcută de angajați ai TVR Sport” a explodat la Campionatul Mondial de fotbal din Qatar. Prins cu mâța-n traistă, șeful delegației TVR la marea competiție, angrosistul Cristian Oprean, recunoaște senin că a cumpărat pe persoană fizică, „pentru prieteni”, 64 de bilete din cota alocată de organizatori Televiziunii Române. Toate – la semifinale și finală, unde explodează prețurile pe „piața neagră”! Este un abuz în sine, o faptă penală.
Conducerea Televiziunii Române a declanșat cercetarea disciplinară a lui Cristian Oprean. O anchetă serioasă ar putea dezvălui și care a fost rolul celor doi protectori ai acestuia: Dorin Chioțea (director interimar al Redacției Sport a TVR, la momentul faptelor) și Ramona Săseanu (cea care, în calitatea pe care o deținea în acel moment, cea de producător general al TVR, avea în coordonare Redacția Sport).
Cum a deschis gura, Oprean a și spus primele minciuni. De exemplu, susține că și-a anunțat colegii din Redacția Sport că pot cumpăra bilete din cota TVR: „Am anunţat la nivel de departament, dacă doreşte cineva, dar atunci nu s-a dorit”. Am întrebat 5 angajați ai TVR Sport dacă e așa și toți au răspuns: „Nici pomeneală! E o minciună! Nu ne-a spus nimeni nimic, au făcut totul pe ascuns!”.
Întrebare: de ce tace Chioțea, cel care pe 2 decembrie anunța că devine „avertizor public” și că va „informa autoritățile” despre orice neregulă din TVR? Are legătură, cumva, cu faptul că el era șeful Redacției Sport când duduia „manufactura Oprean”?
Totul a pornit de la mesajul primit de TVR prin e-mail, miercuri, 14 decembrie, la ora 20.20 (cu 40 de minute înaintea semifinalei Franța – Maroc), din partea unui cetățean român care se prezenta drept „Marian Scărlătoiu”. Expeditorul reclama faptul că tocmai cumpărase două bilete „la negru” (și la suprapreț), în fața hotelului Marriott din Doha, de la „un anume domn Cristi, care s-a recomandat a fi acreditat de TVR la Campionatul Mondial de Fotbal”.
Reclamantul a făcut și descrierea vânzătorului de bilete: „Domnul Cristi este înalt și blond, cam la 45 de ani, ușor grizonat și avea numărul de telefon Qatar 00974 5171 3189”.
Toate semnalmentele corespund lui Cristian Oprean, șeful Direcției de Achiziții din cadrul Redacției Sport a TVR și, în același timp, șeful delegației TVR la Campionatul Mondial din Qatar. Oficial: „Team Leader FIFA”. Și numărul de telefon era al acestuia.
Reclamantul era furios că, deși „am plătit 1.800 de euro” pe cele două bilete (al căror preț oficial, însumat, era de 1.240 de euro), „nu le pot folosi, pentru că mi se cer și alte acte la stadion”.
Pe bilete era menționat „RoTVR”, dovada faptului că făceau parte din cota alocată de organizatori Televiziunii Române, partenerul din România pentru trasmiterea World Cup 2022.
Adresa de e-mail [email protected] a fost dezactivată la scurt timp după ce a fost trimisă reclamația către TVR. Probabil, a fost creată special pentru această plângere, după care a fost închisă.
Biletele cumpărate de „Marian Scărlătoiu”
Majoritatea informațiilor conținute în acest mesaj s-au confirmat însă la virgulă. Nicio informație n-a fost infirmată oficial și credibil. Doar Cristian Oprean neagă faptul că s-ar fi întâlnit cu cineva în fața hotelului Marriott și i-ar fi vândut cele două bilete, cu atât mai puțin la suprapreț. Dar adevărul nu e greu de aflat în această speță. Răbdare, ajungem și acolo!
„Morișca TVR Sport” de făcut bani privați pe seama televiziunii publice
Cazul a fost publicat în premieră de Ziaristii.com în ziua de joi, 15 decembrie. A doua zi, scandalul a explodat în toată presa, cu câteva excepții (în care au contat, probabil, anumite prietenii cu cei incriminați sau parteneriate media cu Redacția Sport a TVR).
O zi mai târziu, pe 16 decembrie, Cristian Oprean a reacționat printr-o postare pe profilul său de Facebook. Textul, redactat neglijent, într-un stil agramat, se încheia amenințător: „Halal presa română… din care, odată, făceam și eu parte. Mă voi bate cu toate resursele de care voi putea dispune, la revenirea în țară, să aflu cine mi-a înscenat această mizerie și îi JUR acelei persoane că va regreta toată viața momentul în care s-a decis să facă așa ceva”. („Traducerea” în limba română am făcut-o noi, din respect pentru public și pentru limba maternă, dar mai jos puteți „savura” întreaga operă opreaniană în forma originală.)
Sâmbătă, 17 decembrie, la o zi după mesajul de autovictimizare al lui Cristian Oprean și cu una înainte de finala Cupei Mondiale (la care Oprean avea să se afle în tribună, presupunem că și mulții săi „prieteni” cărora le-a vândut bilete din cota alocată TVR), șeful delegației televiziunii publice în Qatar i-a acordat un interviu lui Petrișor Obae pentru site-ul Paginademedia.ro.
Informațiile pe care le oferă sunt senzaționale și-l îngroapă de tot, revelând o mentalitate putredă, de căpușă bugetară. Sigur că nici nu le putea ascunde, pentru că operațiunile cu bilete, din cota TVR, sunt arhivate în contul deschis de televiziunea publică pe platforma organizatorilor și nu pot fi șterse sau măsluite. Cont la care a avut acces discreționar Cristian Oprean și pe care l-a folosit în mod abuziv, în interes propriu.
Marile probleme ale lui Oprean abia aici încep. Iar investigația pe care o va face conducerea TVR ar putea scoate la lumină un mecanism de fraudă care nu s-a pus în mișcare doar la Campionatul Mondial de fotbal, ci la multe alte competiții anterioare la care Televiziunea Română a achiziționat drepturile de televizare. Toate informațiile din interiorul TVR duc spre un adevărat grup infracțional organizat constituit la nivelul Redacției Sport, cu participarea șefilor de redacție și cu ramificații spre fostele conduceri ale TVR (cel puțin în mandatele de director general ale Doinei Gradea și Ramonei Săseanu).
„Morișca TVR Sport” de făcut bani privați pe seama televiziunii publice se apropie de momentul decontului.
PROBĂ LA DOSAR: Interviul acordat de Cristian Oprean site-ului Paginademedia.ro
Publicăm integral interviul realizat de Petrișor Obae, de la Paginademedia.ro, cu Cristian Oprean, angajatul TVR aflat în miezul unui uriaș scandal de traficare a biletelor de meci la Campionatul Mondial de fotbal din Qatar. Informațiile vehiculate în acest dialog sunt de o gravitate maximă. Ele confirmă o adevărată industrie dezvoltată la nivelul Redacției Sport a TVR. Nu era vorba de două bilete, ci de cel puțin 64! Și nu orice fel de bilete, ci doar la semifinale și finală, acolo unde interesul este maxim, iar prețurile explodează.
Cristian Oprean (TVR):Deadline-ul pentru cererile de bilete a fost în decembrie, anul trecut. Am întrebat şi au fost prieteni care mi-au zis că vor şi ei să cumpere. Cererea a fost făcută, iar până la sfârşitul anului a fost aprobată.
Petrișor Obae (Paginademedia.ro): Câte bilete ai cumpărat?
Oprean: Au fost aprobate cereri pentru semifinale şi pentru finală. În jur de 64 de bilete.
Obae: Ai anunţat pe cineva din conducerea TVR că vei cumpăra aceste bilete?
Oprean: Nu, pentru că nu era necesar.
Obae:Fiind vorba de faptul că erau o facilitate pentru TVR…
Oprean: Nu ştiu, probabil că era normal. Dar era devreme, nimeni nu ştia.
Obae: Din ce cont au fost plătite? Vorbim de zeci de mii de euro?
Oprean: Din contul meu. Ei au strâns banii şi le-am plătit. Le-am cumpărat ca să-i ajut.
Obae: Fără să adaugi nimic…
Oprean: Nu se pune problema de aşa ceva.
Obae: Pentru ce prieteni erau erau biletele? Sunt persoane publice?
Oprean: Sunt nişte prieteni de-ai mei. Biletele au fost primite la mijlocul anului, nu le-am avut cu mine în Qatar. Ce s-a întâmplat după aceea, nu ştiu. Dacă ei le-au dat mai departe, eu nu am control. Nu are nicio legătură cu ce scrie omul acolo. Indiferent că se va dovedi că am vreo vină, este o minciună. Cum am scris şi pe Facebook, este o făcătură. Sunt lucruri ciudate în acel mail. Eu eram în altă parte, pot dovedi ce am făcut în ziua respectivă.
Obae: De ce nu ai anunţat TVR că ai cumpărat biletele?
Oprean: Din ce ştiu, nu există această obligaţie. Am anunţat la nivel de departament, dacă doreşte cineva, dar atunci nu s-a dorit. Era devreme, vorbim de anul trecut.
Obae: Presupun că prietenii tăi sunt oameni care îşi permit. Biletele nu sunt ieftine, costă şi avionul. Te-ai gândit că te poţi plasa într-un conflict de interese?
Oprean: Sunt prieteni de-ai mei, nu m-am gândit la această posibilitate. Eu mă gândesc să ajut oameni, în primul rând.
Obae: În urma mailului, ce ţi s-a reproşat?
Oprean: Mi-au spus doar că-mi vor deschide cercetare disciplinară.
Obae: Posibilitatea ca TVR să cumpere bilete a fost dată pentru că TVR deţine drepturile. Se putea cumpăra şi cu alte conturi decât ale instituţiei, nu personal?
Oprean: Nu ştiu asta. Din moment ce au fost aprobate şi plătite, înseamnă că se poate.
Obae: Văzând situaţia, care crezi că a fost greşeala ta?
Oprean: Probabil că marea greşeală este că m-am băgat în această situaţie. Că am vrut să ajut.
Obae: Dar şi faptul că nu ai anunţat?
Oprean: Poate fi şi asta.
Cristian Oprean în Qatar. FOTO: Facebook / Kristian O Prean
Grav conflict de interese. Biletele erau ale TVR, dar ajungeau la „prietenii lui Oprean”!
Cele două comunicări publice făcute de Cristian Oprean (prin postarea de pe Facebook și prin interviul de pe Paginademedia.ro), coroborate cu informațiile din interiorul TVR, descriu o situație gravă, un caz de corupție în care este târâtă televiziunea publică.
Precizare: corupție se numește și folosirea în interes propriu a resurselor unei instituții publice și/sau de interes public, așa cum este Televiziunea Română. Chiar dacă angajatul Cristian Oprean n-ar fi vândut niciun bilet la suprapreț (ceea ce pare o glumă), tot abuz din sfera corupției se numește.
Biletele erau ale TVR, nu ale lui Cristian Oprean! Ele puteau fi folosite, eventual, pentru „prietenii TVR” (a se citi: partenerii TVR), nu pentru „prietenii lui Cristian Oprean”! Pentru interesele TVR (fie ele comerciale sau de altă natură), nu pentru interesele lui Cristian Oprean!
Prin distribuirea către „prietenii săi” a biletelor care nu-i aparțineau, bilete extrem de valoroase (doar la semifinale și la finală!), Cristian Oprean își putea crea două feluri de avantaje: directe (banii rezultați din vinderea biletelor la suprapreț) sau indirecte (crearea de „relații” și de „obligații” printre oamenii potenți și influenți, care – în mod logic – îi întorc serviciul cumva, că n-or rămâne toți datori). Aici apare și problema conflictului de interese, pentru că Oprean târăște TVR într-un hățiș de relații neprincipiale.
Iar când spun Cristian Oprean, spun și Dorin Chioțea (cel care, în calitate de director interimar al Redacției Sport din TVR, „i-a ținut spatele” pe vremea operațiunii abuzive de achiziționare de bilete în regim „en gros”), și Ramona Săseanu (producătorul general care, în acea perioadă, avea în responsabilitate și Redacția Sport). E de lămurit și rolul lui Dan Vasile (actualul director interimar al Redacției Sport) în ceastă speță; mai exact, dacă el știa despre manevra cu bilete la Mondiale și totuși n-a făcut nimic pentru a o curma ori pentru a le retrage acreditarea celor implicați, înlocuindu-i cu alții.
Precizare importantă în context: cei patru menționați în paragraful anterior – Dorin Chioțea, Cristian Oprean, Dan Vasile și Ramona Săseanu – au făcut parte din comisia de concurs care a decis angajarea unui reporter la TVR Sport, în luna martie a acestui an. Organizați în „grup de interese”, ei au deținut controlul absolut al comisiei (80%), izolându-l pe cel de-al cincilea membru al comisiei – actualul director general, Dan Turturică.
20 de întrebări esențiale. Ce trebuie să lămurească ancheta internă din TVR
Cercetarea disciplinară anunțată de conducerea TVR la adresa lui Cristian Oprean ar trebui să răspundă la câteva întrebări de maxim interes public.
1. Câte bilete a cumpărat, cu adevărat, Cristian Oprean folosind platforma TVR? El zice că 64, la semifinale și finală, „din banii mei”. Chiar și în acest caz, înseamnă că a investit cel puțin 39.680 de euro, la un calcul simplu: 64 x 620 de euro/bilet (prețul confirmat la semifinale). Dar nu știm cât a fost prețul la finală, e posibil să fi fost mai mare. De aici se desprin alte câteva întrebări.
2. Câte bilete a cumpărat Cristian Oprean la semifinale (Argentina – Croația, Franța – Maroc) și câte la finală (Argentina – Franța)?
3. Câți bani a plătit Cristian Oprean pentru biletele cumpărate prin platforma TVR?
4. Care a fost modalitatea de plată folosită de Cristian Oprean pentru a plăti aceste bilete? Din ce cont a făcut-o? Cum și când și-a alimentat acel cont?
5. Au mai fost cumpărate bilete și de către alte persoane, din cota TVR, folosind platforma televiziunii publice? Dacă da, câte și la ce preț?
6. Știau șefii Televiziunii Române (directorul general Dan Turturică, producătorul general Ramona Săseanu) de achizițiile „en gros” de bilete care erau operate prin platforma TVR?
7. Au fost informați șefii Televiziunii Române (directorul general Dan Turturică, producătorul general Ramona Săseanu) că TVR beneficiază de bilete la Campionatul Mondial de fotbal, ce ar fi putut fi folosite pentru angajații proprii (premiere pentru cei merituoși, de exemplu), pentru partenerii comerciali sau pentru diverse acțiuni de marketing adresate telespectatorilor (se putea face și un concurs cu premii în bilete, care să atragă noi telespectatori către televiziunea publică)?
8. Au fost informați șefii Redacției Sport (Dorin Chioțea, Dan Vasile) despre achiziția de bilete prin platforma TVR? Au ajuns o parte din bilete la ei sau la „prietenii” lor? Dacă da, la ce preț?
9. Au fost informați angajații Redacției Sport a TVR despre faptul că pot cumpăra, pentru ei sau pentru „prietenii” lor, bilete la Campionatul Mondial de fotbal, la preț oficial, din cota alocată Televiziunii Române?
10. Au fost informați toți angajații TVR, indiferent de departamentul în care sunt angajați, despre faptul că pot cumpăra, pentru ei sau pentru „prietenii” lor, bilete la Campionatul Mondial de fotbal, la preț oficial, din cota alocată Televiziunii Române?
11. Cine sunt „prietenii lui Cristian Oprean” la care ar fi ajuns cele 64 bilete (sau câte or fi fost)? (Dacă îi sunt atât de „prieteni” încât să le dea bilete la Campionatul Mondial, ba chiar „la preț oficial”, trebuie să le știe numele!)
12. Ce spun acești „prieteni ai lui Cristian Oprean” în legătură cu prețul plătit lui Oprean pentru bilete?
13. Au fost la Mondiale acești cumpărători de bilete, „prietenii lui Oprean”? S-au aflat în tribună la respectivele meciuri? Au fost în Qatar în acea perioadă?
14. Au fost traficate biletele vândute de Oprean? La cine au ajuns ele finalmente? Cine le-a folosit pentru a intra pe stadioane? (Se poate verifica la organizatori, pe baza seriei fiecărui bilet. Oprean însuși lasă loc unor dubii: „Ce s-a întâmplat după aceea (cu biletele – n. red.), nu ştiu. Dacă ei le-au dat mai departe, eu nu am control”.)
15. Erau „prietenii lui Oprean” traficanți de bilete? Sau măcar unii dintre ei? Dacă da, cum se împărțeau banii?
16. A vândut Cristian Oprean bilete în Qatar, personal sau prin intermediari (de exemplu, cu ajutorul unor colegi din delegația TVR)?
17. S-a aflat Oprean în fața hotelului Marriott din Doha, în ziua indicată de reclamantul „Marian Scărlătoiu”? Ce se vede pe camerele de înregistrare ale hotelului? Este evidentă o tranzacție „bilete contra bani”?
18. Cine este acel „autentic și serios român care antrenează respectabil în Qatar și este apreciat aici”, cu care a petrecut Cristian Oprean ziua de 14 decembrie, inclusiv „pe terenul de tenis în parcul Al Bidda”? Poate el să-i ofere un alibi solid lui Oprean, fără riscul de a fi acuzat pentru „mărturie mincinoasă”?
19. Avea Cristian Oprean obligația de a anunța conducerea TVR despre o asemenea achiziție de bilete, „pe persoană fizică”, din cota alocată de oaganiztori Televiziunii Române? (El spune că nu: „Din ce ştiu, nu există această obligaţie”).
20. Au mai existat asemenea achiziții masive de bilete, „pe persoană fizică”, dar din cota alocată TVR, și la alte competiții sportive? De exemplu, la Liga Campionilor (pe vremea când TVR deținea drepturile de televizare) sau la Campionatul European de fotbal? Dacă da, cine le-a făcut, în ce volum și la ce preț?
De unde pot fi obținute informațiile pentru ancheta TVR (sau a procurorilor, dacă va fi cazul)
Pentru a obține răspunsuri complete la aceste întrebări, precum și la altele care vor deriva din ele, Televiziunea Română poate solicita informații oficiale de la:
Ramona Săseanu
Cristian Oprean (are multe de povestit, de acum și din trecut, cu condiția să nu-l lase memoria);
șefii lui Oprean, în diverse perioade ale operațiunii „Bilete la Mondial” (Ramona Săseanu, Dorin Chioțea, Dan Vasile);
ceilalți 7 angajați ai TVR creditați la Campionatul Mondial și prezenți în Qatar (comentatorii Emil Hossu-Longin, Cristi Mîndru, Dragoș Bocanaciu și Narcis Șelaru, reporterul Dragoș Stoica, cameramanii Andrei Toader și Dănuț Catană);
colegii lui Oprean din Redacția Sport a TVR (pentru a confirma dacă ei au fost informați sau nu că pot cumpăra bilete „pentru prieteni” din cota TVR);
Ministerul Afacerilor Interne – Poliția de Frontieră Română (pentru a verifica dacă „prietenii lui Oprean”, achizitori de bilete din cota TVR, au vizitat Qatarul în perioada 13-18 decembrie);
autoritățile din Qatar (pentru aceeași verificare);
organizatorii Campionatului Mondial de fobal (cei de la care a cumpărat drepturile de televizare, iar Cristian Oprean a achiziționat biletele);
hotelul Marriott din Doha, în fața căruia ar fi vândut Oprean cele două bilete de la care a pornit scandalul);
banca la care este deschis contul din care au fost plătite biletele;
„prietenii lui Cristian Oprean” la care ar fi ajuns cele 64 de bilete (sau câte or fi fost în total);
misteriosul „Marian Scărlătoiu”, indiferent care o fi numele său real;
Gmail.com, platforma care poate lămuri cine a înființat adresa de e-mail [email protected]
În caz că TVR nu va avea acces la toate informațiile relevante în acest caz, atunci organele de anchetă (Poliție, Parchet) pot avea acces fără nicio limitare.
Mesajul de autovictimizare al lui Cristian Oprean (Facebook, 16 decembrie)
„«bravo faimoasa presa romana»…cu exceptia GSP, care este si va ramane un ziar serios, NIMENI, DAR ABSOLUT NIMENI din efervescenta presa romana nu a cutezat sa dea un telefon sa verifice daca nu cumva este un bluf, o inventie, un fake, o inscenare ieftina…
Observ cu amaraciune ca, desi suntem multi presari in zilele acestea, se verifica la mai toate BOOM-urile celebra zicala “prosti, da’ multi”!!!
Imi pare rau ca spun asta, dar ma uit si constat cu regret ca la noi nu se cauta decat senzationalul, scandalul, intriga si mistificarea! Toate, in dauna ADEVARULUI si a realitatii!
Stateam si ma intrebam, alaturi de cel din poza de mai jos, un autentic si serios roman care antreneaza respectabil in Qatar si este apreciat aici, ce s ar fi intamplat daca acest «om de bine» sau entitate care a trimis acel mail denigrator, ar fi scris in acel mail ca eu am fost in desert si am violat sau omorat pe cineva…cum m as fi putut apara eu, puteam risca moartea sau inchisoarea pe viata aici.
Intamplator sau nu, Dumnezeu a facut ca in ziua respectiva, toata ziua, eu sa fiu cu acest om, invitat printre altele si la un meci de tenis in parcul Al Bidda.
Deci, asa sfrantura demna de anii 40-50…elucubrata prost intr un mod securistic, nu sta si nu va sta in picioare in niciun scenariu.
Halal presa romana!!! … din care, odata, faceam si eu parte
Ma voi bate cu toate resursele de care voi putea dispune, la revenirea in tara, sa aflu cine mi a inscenat aceasta mizerie si ii JUR acelei persoane ca va regreta toata viata momentul in care s a decis sa faca asa ceva.”
Mesajul de la care a pornit totul (semnat „Marian Scărlătoiu” și adresat Televiziunii Române)
„Stimați domni,
Cu puțin timp în urmă am achiziționat două bilete pentru Franța – Maroc de la un anume domn Cristi, care s-a recomandat a fi acreditat de TVR la Campionatul Mondial de Fotbal. Mi le-a înmânat într-un plic și am plătit pe ele 1.800 de euro.
Domnul Cristi este înalt și blond, cam la 45 de ani, ușor grizonat și avea numărul de telefon Qatar 00974 5171 3189.
Ne-am întâlnit în fața Hotelului Marriott. Mi-a spus că sunt locuri foarte bune, dar nu le pot folosi, pentru că mi se cer și alte acte la stadion.
Pe bilete se vede clar că costă cam 620 de euro, adică 2.400 de riali. De asemenea, se vede că scrie RoTVR pe ele.
Am de gând să reclam la FIFA acest lucru.
Aveți în foto atașate biletele și, pentru că spun adevărul, îl puteți soma pe domnul Cristi să le arate. A făcut rezervare pentru ele la FIFA și i s-au dat de acolo.
Să vă fie rușine cu asemenea reporteri!
Marian”.
De ce tace „avertizorul public” Dorin Chioțea?!
Pe 2 decembrie, când se afla în conflict deschis cu conducerea TVR, Dorin Chioțea (care este angajat la TVR 1, dar detașat la Redacția Sport) a anunțat că devine „avertizor public” în interiorul Televiziunii Române și că va „informa autoritățile”.
Dorin Chioțea: „(…) Nu am pe nimeni în spate, nu îmi este frică, iar mici dictatori am mai văzut cum s-au dus unul câte unul. Am muncit din greu la TVR și nu pot închide ochii. Mă declar avertizor public și voi scrie aici despre toate neconformitățile și neregulile, care n-au legătură cu indisciplina pe care probabil caută să o inventeze la comandă. Voi informa, în paralel, și autoritățile. Adevărul trebuie cunoscut de public, că de asta dă banii!”
Fragment din promisiunea făcută de Dorin Chioțea pe Facebook
10 întrebări pentru Dorin Chioțea
1. De ce oare nu s-a activat „avertizorul public” Dorin Chioțea și în cazul scandalos al biletelor traficate de cel puțin un coleg al său din Redacția Sport a TVR? Sau pe subiectul ăsta nu mai e „avertizor public”? O fi bolnăvior? Sau nu e rentabil? Arde, cumva, la buzunar?
2. De ce nu explică Dorin Chioțea – chiar și fără a deveni „avertizor public” – cum a funcționat „manufactura cu bilete la Mondiale”, care duduia pe când el era șeful Redacției Sport a TVR? Nu aflase de angrosistul Cristian Oprean?
Dorin Chioțea
3. De ce i-a permis Chioțea subalternului său Oprean să vândă bilete care nu erau ale lui, ci ale TVR?
4. L-a întrebat Chioțea pe Oprean cine-i sunt „prietenii” la care ajung atâtea bilete? Nu i s-a părut niciun conflict de interese? S-a asigurat că biletele TVR nu sunt traficate ilegal?
5. I-a informat Dorin Chioțea pe șefii TVR (directorul general Dan Turturică și producătorul general Ramona Săseanu) despre activitățile negustorești ale lui Cristian Oprean? Dacă nu, de ce?
6. Dacă știa că Oprean are asemenea îndeletniciri, de ce l-a propus în comisia de concurs pentru angajările la TVR Sport? Se califica moral?
7. Știe cumva Chioțea de unde avea Oprean 40.000 de euro să investească în achiziția a 64 de bilete la Mondiale (semifinale + finală)?
8. I-a informat Oprean pe colegii din Redacția Sport a TVR că pot cumpăra bilete pentru ei și pentru prietenii lor, așa cum susține însuși Oprean? Pe el, personal, l-a informat?
9. Au ajuns astfel de bilete și la „prietenii lui Chioțea” ori s-au oprit doar la „prietenii lui Oprean”?
10. Are informații Chioțea și despre alte „achiziții en gros” de bilete, la competiții transmise de TVR? Dar despre traficarea lor la suprapreț? Da că da, de ce nu le-a semnalat public, la vremea respectivă? Sau atunci nu era „avertizor public”?
Tote aceste întrebări sunt adresate, deopotrivă, și Ramonei Săseanu, sub a cărei coordonare – ca producător general al TVR – au activat Cristian Oprean și Dorin Chioțea pe vremea când funcționa „manufactura de bilete la Mondiale”.
În spiritul corectei informări, voi publica pe Ziaristii.com orice explicații oferite pe această temă de Cristian Oprean, Dorin Chioțea, Ramona Săseanu sau oricare alt reprezentant al TVR, pe Facebook sau prin orice alt canal de comunicare. Pentru deplina lămurire a lucrurilor, voi pregăti și seturi suplimentare de întrebări.
„Adevărul trebuie cunoscut de public, că de asta dă banii!” – Așa să fie! Așa va fi!
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
PNL plătește sume importante, din bani publici (prin subvenția primită de la bugetul statului), pentru a derula o campanie toxică, mincinoasă, la adresa USR. Mesajele murdare ale partidului condus de Nicolae Ciucă (președinte) și Lucian Bode (secretar general) au fost analizate de Hotnews.ro. Concluzia: o colecție scârboasă de fake-news-uri amestecate cu puține informații adevărate.
PNL derulează în mediul online o campanie agresivă împotriva USR, pe care îl acuză că este un „partid toxic pentru România”, „cultivă huliganismul”, „are un comportament anti-românesc”, „atacă statul român”, „își critică gratuit țara” și, cel mai grav, „pune în pericol aderarea României la Schengen”, obiectiv pe care îl „sabotează” permanent. Așadar: un partid de trădători!
Colecția de mincini emise și sponsorizate de PNL (din bani publici) este incredibil de mare și îi descalifică pe cei care și-o asumă: secretarul general Lucian Bode (ministru de Interne), prim-vicepreședintele Rareș Bogdan (europarlamentar), președintele Nicolae Ciucă (prim-ministru) și „patronul absolut” Klaus Iohannis (președintele țării).
Fake news în serie, cu bani de la PNL
Sâmbătă dimineață, pentru câteva ore, toate pozițiile de publicitate furnizată prin intermediul Google Ads de pe un site al unei televiziuni de știri erau cu mesajele anti-USR ale liberalilor, a observat Hotnews.ro.
Un click pe caseta cu mesajul „Drulă își instruiește oamenii să atace orbește autoritățile la TV. Află de ce” redirectiona utilizatorul către o pagină a PNL cu atacuri la adresa USR și a lui Cătălin Drulă personal, acuzat direct că servește alte interese decât cele ale României.
Campania murdară a PNL în mediul online a început de aproape o săptămână, odată cu amplificarea scandalului „BMW-uri pentru Poliție”, în care Ministerul de Interne, condus de Lucian Bode, a decis achiziționarea a 600 de autospeciale BMW de la firma deținută de Michael Schmidt, prietenul președintelui Klaus Iohannis. Sâmbătă, însă, virulența sa a fost una fără precedent.
Un alt subiect care i-a iritat pe liberali a fost cel al plagiatelor lui Nicolae Ciucă și Sorin Cîmpeanu, precum și al suspiciunilor de plagiat în cazul lui Lucian Bode, cel care a făcut eforturi colosale să-și ascundă teza de doctorat, pentru a nu fi verificată. USR s-a implicat în demascarea acestor cazuri de impostură academică, atrăgându-și furia conducerii PNL.
Exemplu de intoxicare marca PNL: mesajul că USR „se opune aderării României la Spațiul Schengen” este fals. Cătălin Drulă a declarat public pe 11 septembrie: „Acum suntem în ceasul al 13-lea. Aderarea României la Schengen este un obiectiv pe care România îl susține fără rezerve. România merită să fie în Schengen!”.
Și încă un fake news flagrant rostogolit de PNL: „punctajul de partid” cu care USR ar „trimite oameni la televiziuni, instruiți să atace orbește statul român”. În realitate, în respectivele instrucțiuni de partid, atacul USR nu este la adresa statului român, ci a ministrului Lucian Bode! Concret: „Un ministru de interne corupt pune în pericol acest obiectiv fundamental al ţării; de aceea, Bode trebuie demis urgent; ne trebuie un ministru de Interne credibil şi integru, ca să nu ratăm Schengen; dacă cumva ratăm acest obiectiv, este numai din cauza lui Iohannis şi a clicii lui; nu fugiţi pe fente cu «olandezii sunt de vină!»”.
Principalele minciuni sponsorizate de PNL
„Sub conducerea lui Cătălin Drulă, USR a devenit un partid pe contrasens, toxic pentru România și interesele țării astăzi. Aderarea la Schengen este o șansă istorică, un deziderat pentru care România a muncit mult și pe care îl merită. Din păcate însă, conducerea USR și huliganismul pe care îl cultivă în partid periclitează voit acest obiectiv de țară.”
„Atacă furibund instituțiile care se ocupă de aderare. Cătălin Drulă acuză în mod nejustificat și mincinos licitația de autospeciale pentru Poliția Rutieră (atacuri la MAI, IGPR, Președintele României) și omite faptul că însuși a semnat contractul de finanțare pe vremea când era ministru al Transporturilor. Licitația a fost una corectă, iar Drulă știe asta. Dovada e acordul lui și al lui Ghinea pe aceleași documente!”
„Atacă nefondat legile justiției, esențiale în ridicarea MCV. Conducerea USR a sesizat fără motiv Comisia de la Veneția pe noile legi ale Justiției, deși știu foarte bine că actualele legi conțin toate recomandările din ultimii ani ale Comisiei și au fost elaborate după consultarea cu partenerii europeni. Noile legi sunt un element cheie în ridicarea MCV, condiție pentru aderarea la Schengen!”
„Atacuri complet ilogice și ridicole asupra ministrului M.A.I.. Cătălin Drulă și-a trimis oameni din partid (plătiți din banii publici în instituții ale statului român!), să transcrie de mână teza ministrului Bode, o lucrare pe care nicio autoritate academică nu o contestă. Cei de la USR repetă la nesfârșit că teza e «secretizată», în timp ce merg la bibliotecă să o transcrie. Acțiunile lor pur și simplu sfidează logica.”
„Operează cu fake news (minciuni denumite «știri»), menite să inducă publicul în eroare. Apoi le traduc în engleză și le promovează Bruxelles împotriva propriei țări, împotriva intereselor României. USR are un comportament anti-românesc și își critică gratuit țara în Parlamentul European, punând în pericol aderarea la Schengen.”
„Trimite oameni la televiziuni instruiți să atace orbește statul român. Conducerea USR impune comunicatorilor mesaje de atac asupra statului român, spunându-le acestora să continue să atace miniștri, guvern, președinte etc. și să nu «plece pe fente». Miza este destabilizarea politică și portretizarea unei Românii corupte. Drulă și conducerea USR nu vorbesc niciodată de Schengen decât ca subiect de atac.”
„Decredibilizează clasa politică: înjurături și capete sparte. (…)”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
În așteptarea marilor cantități de bani europeni ce ar urma să se reverse spre România prin PNRR și prin alte programe de finanțare ale Uniunii Europene (cu respectarea unor condiții, evident), mafia politică a declanșat o adevărată ofensivă de confiscare a instituțiilor care vor gestiona acești bani. În sistemul românesc de management și control al fondurilor europene, un rol esențial îl au Agențiile de Dezvoltare Regională.
O astfel de agenție, ADR Sud-Vest Oltenia, a fost trecută recent pe lista de „trofee” a clanului Stănescu de la Olt, o cunoscută „famiglia” controlată de controversatul senatorPaul Stănescu, secretar general al PSD.
Acest clan a reușit să-l promoveze în funcția de director al ADR SV Oltenia pe Alexandru Stănescu, fratele lui Paul Stănescu. Prin această mutare, clanul Stănescu va controla sumele imense de euro care vor fi alocate din fondurile europene pentru Regiunea Oltenia. Altfel spus, absolut toate proiectele care vor fi implementate în această regiune prin accesarea banilor europeni vor fi controlate, direct și indirect, de acest puternic clan de familie a cărei influență asupra deciziilor politice din PSD este deja vestită.
Miza este uriașă! Vorbim despre aproximativ 1,2 miliarde de euro alocați Regiunii Oltenia prin POR SV Oltenia (2021-2027), prin cele 8 Priorități ale Programului:
P1 – Competitivitate prin inovare și întreprinderi dinamice;
P2 – Digitalizare în beneficiul cetățenilor și al firmelor;
P3 – Eficiență energetică și infrastructură verde;
P4 – Mobilitate urbană durabilă;
P5 – Accesibilitate și conectivitate la nivel regional;
P6 – Educație modernă și incluzivă;
P7 – Dezvoltare teritorială sustenabilă;
P8 – Asistență tehnică.
Finanțarea celor mai importante domenii de activitate economică din Oltenia va fi controlată de clanul Stănescu?
Cine sunt frații Stănescu
Liderul clanului Stănescu este Paul Stănescu, actualul senator PSD.
Din CV-ul extrem de subțire pe care a binevoit să-l posteze pe site-ul Senatului, aflăm că „Nașul” Paul Stănescu este absolvent al Facultății de Agronomie din Craiova.
În anul 1982, când a absolvit studiile universitare, a fost promovat de Partidul Comunist, la vârsta de numai 25 de ani, în funcția de director al Fabricii de Conserve din Caracal.
În septembrie 2020, Nicolae Valeriu, cunoscut jurnalist de investigație și activist pentru Drepturile Omului, consemna ironic:„Paul Stănescu, ca orice absolvent mediocru al Facultății de Agricultură din Craiova suspectat că nu ar turna la Securitate, ajunge imediat director la Fabrica de Conserve din Caracal, căci în timpul lui Ceaușescu promovarea se făcea meritocratic și familia Stănescu nu are apucături securiste”.
Nu mai puțin precoce, fratele Alexandru Stănescu a fost repartizat în 1986, chiar în anul când a termint studiile Facultății de Mecanică Agricolă București, la aceeași frumoasă vârstă de 25 de ani, ca inginer la Stațiunea pentru Mecanizarea Agriculturii (SMA) Vișina, adică exact în comuna de baștină. SMA-urile comuniste erau Agromec-urile de astăzi.
În 1988, Paul Stănescu a fost promovat de PCR ca director al Întreprinderii Agricole de Stat (IAS) Studina, o fermă-model a proprietății socialiste de stat asupra agriculturii.
După căderea regimului comunist, în 1992, Paul Stănescu a devenit director al SC Agromec SA Vișina, unde și-a înmulțit experiența în cele ale agriculturii, dar și averea personală.
Asemenea carieră nu putea să scape privirii vigilente a PSD, mereu în căutare de „tinere talente”, așa că fostul agricultor socialist Paul Stănescu a fost recrutat și promovat, în iunie 2008, ca președinte al Consiliului Județean Dolj, funcție pe care a ocupat-o până în 2016 și pe care a părăsit-o doar pentru a fi ales senator al României.
Fratele Alexandru Stănescu l-a urmat îndeaproape pe cărările succesului în afaceri și politică. În perioada 1994-2012, a ocupat funcția de director general al SC Agromec Bucinișu SA, o altă entitate economică prin care clanul Stănescu și-a asigurat prosperitatea financiară.
În 2012, Alexandru Stănescu a devenit primul membru al clanului care primea demnitatea de parlamentar, fiind ales deputat pe listele PSD.
Important: tatăl celor doi frați, anume Constantin Stănescu, a ocupat vreme de trei mandate (2004-2016) funcția de primar al comunei Vișina, locul de baștină al clanului, fiind alături de fiii săi în momentele dificile ale acumulării unei averi imense și, totodată, ale ascensiunii politice în ierarhia PSD.
Între cei doi frați și lideri ai clanului Stănescu s-a produs o gravă ruptură, în anul 2019, provocată de o relație „neprincipială” între nora lui Paul Stănescu și băiatul lui Alexandru Stănescu, care băiat a lăsat-o gravidă pe nora respectivă.
Ca un adevărat „Naș” de clan, Paul Stănescu și-a pedepsit fratele: la alegerile parlamentare din 2020, Alexandru Stănescu nu a mai prins un loc eligibil pe listele PSD Olt, liste întocmite cu aprobarea fratelui Paul.
Însă dragostea între frați, mai ales când e vorba de un clan care controlează un județ întreg, este mai importantă decât micile mizerii ale vieții, astfel că, în decembrie 2021, Alexandru Stănescu a fost promovat de frate ca membru în Comitetul de Reglementare al ANRE, funcție pe care a deținut-o până în martie 2022, când Curtea Constituțională a declarat numirea lui ca fiind neconstituțională.
Cum nu putea ca fratele Alexandru să rămână „fără coledzi”, șeful clanului „i-a pus masa” și „l-a omenit” cu funcția de director al ADR SV Oltenia.
Despre „aventurile” celor doi frați puteți lectura un articol special publicat pe site-ul NuTotEi, sub semnătura jurnalistului Valeriu Nicolae, a cărui concluzie despre cei doi membri de clan o cităm și o împărtășim pe deplin: „Oamenii ăștia sunt de o nesimțire grotească, de un grobianism înfricoșător și au un tupeu la limita psihopatiei”.
Fostul inginer mecanic Alexandru Stănescu, un „zero absolut” ca experiență în managementul fondurilor europene, un produs insalubru al unui clan de familie cu apucături mafiote, este promovat, prin manipularea (încălcarea?) grosolană a legislației, la conducerea unei instituții care va gestiona peste un miliarde de euro, bani destinați de Uniunea Europeană pentru modernizarea și relansarea economică a uneia dintre cele mai sărace și subdezvoltate regiuni ale țării: Oltenia!
Mitropolitul Olteniei, posibil aliat-surpriză al lui Alexandru Stănescu
Clanul Stănescu se bucură – evident, nu gratis! – de binecuvântările arhierești ale unuia dintre cei mai controversați ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române și mare investitor în terenuri agricole și exploatări forestiere. Este vorba de Mitropolitul Irineu al Olteniei.
Acest mitropolit are o lungă și reciproc avantajoasă relație de prietenie cu clanul Stănescu.
Despre posibilul viitor director al ADR SV Oltenia, fratele Alexandru Stănescu, amintim că a fost implicat într-o încercare de favorizare a afacerilor în agricultură ale mitropolitului.
Jurnaliștii de la publicația locală Republica Oltenia au dezvăluit culisele și implicațiile grave ale unei inițiative legislative intitulată „Proiect de Lege privind comasarea terenurilor agricole deţinute de asociaţiile agricole constituite de unităţile de cult”.
Acest proiect de lege a fost inițiat de 10 deputați. Între aceștia aflăm patru deputați olteni din Dolj și Olt: Alexandru Stănescu (PSD Olt), Dan Ciocan (PSD Olt), Nicolae Giugea (PNL Dolj, la acel moment) și Florinel Stancu (Pro România Dolj).
Legea a fost declarată neconstituțională! Într-un comunicat de presă, Curtea Constituțională informa: „În ziua de 28 octombrie 2020, Curtea Constituțională, în cadrul controlului anterior promulgării, a admis, cu unanimitate de voturi, obiecția de neconstituționalitate formulată de Grupurile parlamentare ale Partidului Uniunea Salvați România, Uniunii Democrate Maghiare din România, Partidului Național Liberal, Grupul Minorităților, precum și de deputați neafiliați și a constatat că este neconstituțională, în ansamblul său, Legea privind comasarea terenurilor agricole deținute de asociațiile agricole constituite de unitățile de cult. Decizia este definitivă și general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru.”
Dacă această lege ar fi fost adoptată, unul dintre principalii beneficiari ar fi fost Mitropolitul Irineu al Olteniei, care controlează suprafețe imense de teren agricol, în județele Dolj și Gorj, prin intermediul Asociației Agricole ICONOM.
Irineu, mitropolitul Olteniei
Presa vremii a denunțat modul controversat, imoral și – foarte probabil – ilegal în care această asociație a fost constituită și, mai ales, a intrat în posesia terenurilor agricole pe care le avuseseră în proprietate parohiile din cele două județe.
În iunie 2015, ziarul Adevăruldezvăluia scandalul care mocnea în Arhiepiscopia Craiovei (la care sunt arondate cele două județe) din cauza abuzurilor comise cu privire la „donarea” terenurilor agricole ale parohiilor către Asociația Agricolă ICONOM.
„Slujitorii Domnului au primit formulare tipizate pe care trebuie să le completeze cu scopul de a transmite cu titlu gratuit terenurile agricole pe care le parohiile le deţin în proprietate. Preoţii care nu sunt de acord vor fi sancţionaţi. «Ni s-a spus că ne taie 15% din salariu dacă nu suntem de acord să semnăm acest formular, prin care cerem să donăm terenurile agricole pe care le are biserica în proprietate», a povestit un preot din Dolj, sub protecţia anonimatului. În formulare trimise preoţilor din Dolj şi Gorj de către de Arhiepiscopia Craiova scrie negru pe alb următoarele: «Înainte spre aprobare, către Consiliul Eparhial al Sfintei Arhiepiscopii a Craiovei, privind donarea Asociaţiei Agricolă Iconom, persoană juridică fără scop patrimonial, a următoarelor suprafeţe de teren aflate în propietatea Parohiei… situate pe raza comunei… conform actelor de propietate anexate». «Nu este normal să donăm terenurile primite de enoriaşi. Arhiepiscopia Craiova vrea pământul cu titlu gratuit. Eu am încercat să spun că nu sunt de acord cu această decizie, dar am fost ameninţat», a mai spus un preot din Dolj”.
Prezența lui Alexandru Stănescu printre inițiatorii acestui proiect de lege nu este întâmplătoare. Mitropolitul Irineu este un vechi și apropiat prieten al clanului, cu precădere al lui Paul Stănescu. Activitățile „pastoral-misionare” de la moșia din Grădinari (Olt) a Mitropolitului Irineu au beneficiat de sprijinul constant și consistent al lui Paul Stănescu, în perioada în care acesta a fost Președintele Consiliului Județean Olt. Această moșie este controlată prin Fundația „Buna Vestire”, al cărei director general era, în 2019, monahia Miriam Link, o controversată călugăriță care a fost alături de Mitropolit încă din anii când acesta era arhiereu vicar la Râmnicu Vâlcea.
În calitate de viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (ianuarie 2018 – februarie 2019), Paul Stănescu și-a ajutat prietenul în haine de ierarh și a dirijat, prin intermediul Companiei Naționale de Investiții (CNI), sume importante Arhiepiscopiei Craiovei. Conform relatărilor din presa locală, în 2018, au fost alocați aproximativ 3.200.000 de euro pentru renovarea Bisericii Madona Dudu din Craiova, aproximativ 3.500.000 de euro pentru consolidarea, reabilitare și dotarea Mânăstirii Tismana (Gorj), aproximativ 1.000.000 de euro pentru construirea de chilii la Mânăstirea Hurezani (Gorj), adică un total de aproximativ 7.700.000 de euro.
Despre afacerile „lumești” ale mitropolitului Irineu, finanțate din bani de la bugetul statului și din fondurile europene, puteți lectura pe Ziaristii.com.
Așadar, prietenia dintre clanul Stănescu și Mitropolitul Olteniei este puternică și copios susținută de bani publici. Este în logica acestor relații „nepotrivite” suspiciunea că fratele Alexandru Stănescu va avea (ori probabil, deja are!) un aliat de nădejde în persoana Mitropolitului Irineu, personaj cu vaste relații în lumea mafiei politice și în cercurile oculte din spatele gestionării fondurilor europene. Să reamintim că, în vremea „domniei” de 23 de ani a fostei directoare ADR SV Oltenia – Marilena Bogheanu, un alt personaj controversat și toxic din „elita” conducătoare a Olteniei – Mitropolitul Irineu s-a bucurat de un neașteptat, ba chiar bizar succes la accesarea fondurilor europene.
Cu siguranță că acest succes se va reedita, dacă la conducerea ADR SV Oltenia va rămâne fratele Alexandru Stănescu…
Ce trebuie să înțeleagă și să facă „somnambulul” general-prim-ministru Nicolae Ciucă
Nicolae Ciucă este senator de Dolj, ales pe listele PNL. Prin urmare, dincolo de calitatea de prim-ministru – pe care probabil o va pierde în curând –, generalul Ciucă ar fi obligat să manifeste un anume interes politic în tot acest scandal al numirii ca director al ADR SV Oltenia a lui Alexandru Stănescu, mizerul analfabet funcțional în cele ale gestionării fondurilor europene.
Organizațiile PNL Dolj și Craiova sunt în cădere liberă de mai mulți ani. Liderii acestor două organizații au intrat în „non-combat” față de ofensiva permanentă a organizației locale a PSD, condusă de Lia Olguța Vasilescu, actualul primar al Craiovei.
Unul dintre liderii liberali foarte vinovați de această situație este deputatul Ștefan Stoica, președintele PNL Dolj, cunoscut în mahalaua politică a Craiovei sub porecla „Fane Butoane”. Stoica a gestionat incredibil de prost interesele PNL în Dolj și în Craiova. După o campanie mediocră și eșuată pentru candidatura lui Nicolae Giugea la funcția de primar al Craiovei, PNL-ul condus de Ștefan Stoica s-a trezit trădat de unul dintre consilierii săi din Consiliul Local Craiova. Trădarea a permis ca PSD să obțină ambele funcții de viceprimar, precum și controlul asupra Consiliului Local Craiova. La acest moment, trădătorul ex-consilier liberal, Dan Diaconu, este prefect al județului Dolj, numit fără nici cea mai mică tentativă de împotrivire de către prim-ministrul liberal Nicolae Ciucă. Un gest care a aruncat PNL Dolj în penibil, în fața propriilor votanți.
PNL Dolj a pierdut și aproape toate funcțiile publice importante deținute. Ultima dintre acestea a fost funcția de manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova, cel mai mare spital din Oltenia, deținută până în decembrie 2021 de PNL. Laurențiu Ivanovici, managerul interimar al spitalului în cea mai cruntă perioadă din istoria instituției – pandemia de Covid 19 –, a fost „blocat” la concursul organizat pentru postul de manager, prin intervenția directă și brutală a ministrului Alexandru Rafila. Liderul PNL Dolj, deputatul Ștefan Stoica, nu a reacționat, ci dimpotrivă, a preferat să „temporizeze” până când PSD, prin „lobby”-ul de succes făcut de primarul PSD al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a reușit să-și reașeze omul în funcție, pe actualul manager, dr. Eugen Georgescu.
La acel moment, aflat în vizită de lucru la Craiova, prim-ministrul liberal Nicolae Ciucăa declarat presei locale că habar nu are de scandal și că se va interesa. E de prisos să mai spunem că liberalul Ciucă a ales aceeași „poziție” ca subalternul său politic, deputatul PNL Ștefan Stoica: „mucles” și „nu mișca în front!”.
Liberalul prim-ministru Nicolae Ciucă pare să nu fi înțeles un adevăr simplu: din toată mizeria acestei „coaliții contra naturii”, PSD-PNL, baronii PSD vor ieși cu profit, iar PNL va pierde alte câteva procente, cu perspectiva tristă și probabilă ca PNL să aibă soarta PNȚCD.
Generale, „Deșteptarea”!
Dacă baroneții PNL de Dolj cred că vor beneficia de ceva „mărunțiș” din banii europeni gestionați de Alexandru Stănescu, înseamnă că sunt proști ca noaptea și merită să decoreze vitrina cu trofee ale mafiei PSD.
Dacă liberalul Nicolae Ciucă crede că se poate negocia cu baronii PSD, înseamnă că a făcut degeaba Armata și că are mintea unui general de mucava!
ADR SV Oltenia, condusă de Alexandru Stănescu, este egală cu compromiterea gravă și pentru cel puțin un deceniu a oricăror șanse de relansare economică și socială a Regiunii Oltenia.
Dacă are o minimă judecată politică, prim-ministrul liberal Nicolae Ciucă va discuta de urgență cu fantomaticul președinte Klaus Iohannis și va opri imediat ascensiunea clanului Stănescu spre gestionarea a peste un miliard de euro!
Altfel, cu această numire, PNL abandonează Oltenia, posibil definitiv, în ghearele mafiei PSD.
Generale Ciucă, „Deșteptarea”!
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Situația scandaloasă din comuna Giarmata, de lângă Timișoara, continuă să facă viața localnicilor un coșmar. Apar noi detalii ale complicității autorităților cu infractorii.
Printre locuitorii din Giarmata se numără și Laurențiu Ștefănescu (50 de ani), unul dintre liderii timișeni ai protestelor #Rezist din 2017-2019 (proteste pro-democrație, pro-Occident, pro-justiție și anti-corupție).
Spirit civic bine conturat, Laurențiu Ștefănescu se zbate de ceva vreme pentru ca legea să domnească și la Giarmata, iar localnicii să aibă parte de liniște.
„Cu ceva timp în urmă, șeful ANAF amenința (promitea) mediatic că va pune sub control evazioniștii din România. Unul dintre nenumaratele bla-bla-uri politice, care a avut scopul să acopere creșterea taxelor pe care tocmai se pregateau a le impune. Combaterea evaziunii ar presupune decapitarea oamenilor-problemă din sistem, adica a acelora care controlează în stil infracțional instituțiile de putere, de la nivelul cel mai de jos până în vârful ierarhiei.
Pentru a înțelege mecanismul, vă relatăm un caz-școală, care poate exista multiplicat de sute de ori în toate județele țării. E o situație foarte bine definită de președintele Klaus Iohannis, care vorbea de «România eșuata», țara în care instituțiile plătite generos din bani publici sunt deseori inutile sau chiar transformate în instrumente paralegale de represiune.
De circa doi ani, în Giarmata, una dintre «comunele-dormitor» ale Timișoarei, există o tensiune surdă între locuitorii caselor din cartierul aflat lângă stadionul comunei și unul dintre vecinii lor, care încalcă în mod repetat legea privind liniștea publică.
Localnicii au făcut reclamații la Primărie, la Poliție și la alte instituții publice, însă totul a fost în zadar. Proprietarul, pe numele său Ioan Nechiti, fost polițist, actual instructor auto, i-a transferat fiicei sale, prin comodat, casa din Giarmata. Aceasta o închiriază în regim de clubbing cu circuit închis.
Aproape în fiecare seară, liniștea zonei rezidențiale din Giarmata e spartă de DJ, manele și zgomot mult peste orice limită legală.
În ultimii doi ani, în ciuda nenumăratelor reclamații, nicio instituție legală nu a întreprins mai nimic. Din când în când, Poliția amendează cu 100 de lei scandalagiii care închiriază incinta cu prețuri de 600-700 euro pe seară. Unele paranghelii sunt organizate de polițiști, procurori sau alte persoane influente din orașul de pe Bega. Locul a devenit preferat de cei care stau bine cu banii.
Anul trecut, televiziunile naționale relatau cu amănunte despre incendierea unei mașini de lux a unuia dintre participanții la un chef cu mult scandal, în urma unui act mafiot nerezolvat nici până astăzi de Poliție. Printre localnici se vorbește, mai mult șoptit, că făptuitorul este știut de «oamenii legii», însă aceștia refuză să-l incrimineze de teamă că infractorul ar putea vorbi despre lucrurile care se întâmplă în interiorul vilei. «Pereții cu ochi» ar fi văzut multe lucruri compromițătoare cu polițiști și politicieni. Prezența polițișitilor la scandalurile reclamate de vecini e notorie. Recent, un chef de pomină a pus într-o situație penibilă pe polițiștii chemați să rezolve încălcarea legii, deoarece scandalagiii erau chiar colegii lor de la Secția 4 din Timișoara! Totul s-a negociat în familie, ca în «familgliile» mafiote!
Incinta care funcționează sub numele de «Pensiunea Kubiq» este o fostă casă privată, transformată în loc de nebunii pentru potentații zonei. Clădirea are o valoare ce depășește un milion de euro, fiind deținută de fostul polițist Ioan Nechiti, care, evident, nu are venituri legale care să justifice o investiție atât de mare.
Activitatea de clubbing și restaurant de la «Pensiunea Kubiq» nu e autorizată, plasându-se în regim clar de evaziune.
Toată lumea știe lucrurile astea, inclusiv primarul Claudiu «Păcănele» Mihălceanu (șeful PMP Timiș), numit așa ca urmare a slăbiciunii sale pentru jocurile de noroc.
Situația e cunoscută și de polițiștii care-l protejează necondiționat pe fostul lor coleg. De altfel, unii dintre vecini au reclamat la Inspectoratul Județean de Poliție Timiș presiuni și amenințări din partea polițistului Cristian Turcu, și el instructor auto în timpul liber. Din victime ale petrecăreților, cei care sesizează nerespectarea legii au devenit hăituiți și persecutați chiar de «oamenii legii»!
Tot acest păienjeniș de interese locale oculte, protejate de politicieni și polițiști, e specific României reale, în care evaziunea se împletește cu alte infracțiuni, acoperite chiar de cei care ar trebui să lupte cu ele.„
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Liviu Dragnea a acționat ca un hoț enorm, un infractor de o lăcomie incredibilă. El s-a îndestulat din banii publici cu nerușinarea unui individ care se credea stăpân peste o țară incapabilă să-l oprească din marșul său obscen spre o dictatură de tip interlop. Noile dezvăluiri făcute de G4Media.ro, după consultarea unui dosar DNA de la Tribunalul București, privind jefuirea banilor publici via PSD, confirmă rapacitatea unui politician abject.
În celebra vacanță din ianuarie 2019, din Insulele Maldive, unde – conform propriei declarații – a pescuit peștele-spadă, Liviu Dragnea a fost însoțit de concubina sa din acel moment, Irina Tănase (cu aproape 30 de ani mi tânără decât el), dar și de o prietenă a acesteia din școala generală, Sânziana-Mădălina Hristache.
Cei trei n-au plecat însă cu o cursă de linie, ci cu un avion privat, plătit de PSD din uriașele sume primite ca subvenție de la bugetul statului. În acel moment, Liviu Dragnea era președintele PSD și folosea discreționar atât banii partidului, cât și bugetul României, pe care o conducea prin intermediul premierului Viorica Dăncilă.
Dragnea și cele două tinerele au plecat spre Maldive, via Sofia, cu o aeronavă privată plătită din subvenția primită de PSD de la stat – se arată în dosarul privind acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Mircea Drăghici, fost trezorier al PSD, cu procurorii DNA.
Peste 20.000 de euro, din banii românilor, pentru ca Dragnea și mândrele sale să zboare, în vacanță, cu un avion privat
Pe 29 iunie 2022, fostul trezorier al PSD, Mircea Drăghici, și-a recunoscut faptele de deturnare și delapidare, a semnat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii DNA și a acceptat o pedeapsă de 6 ani de închisoare. Drăghici se află deja după gratii, ca urmare a condamnării la 5 ani de închisoare într-un prim dosar privind cheltuielile făcute din subvenția primită de PSD de la stat.
Acordul de recunoaștere a vinovăției, din al doilea dosar, a fost trimis pe masa unui judecător pentru confirmare, a avut termen pe 22 iulie 2022 și are pronunțarea pe 26 iulie 2022.
PSD s-a constituit parte civilă, prin semnătura actualului lider, Marcel Ciolacu, și a secretarului general, Paul Stănescu. PSD solicită recuperarea sumei de 710.018,94 lei, bani cheltuiți ilegal de fostul trezorier de pe vremea lui Dragnea din contul de subvenție de la stat și dintr-un alt cont al PSD.
Procurorii DNA arată faptul că, la data de 2 ianuarie 2019, Liviu Dragnea, Irina Tănase și Sânziana-Mădălina Hristache au plecat spre Emiratele Arabe Unite și Maldive cu o aeronavă privată plătită din contul PSD de subvenție de la stat.
Zborul cu aeronava privată a fost doar de la București la Sofia (la dus, pe 2 ianuarie), respectiv de la Istanbul la „București / Constanța” (la întoarcere, pe 20 ianuarie).
Închirierea aeronavei s-a făcut prin intermediul unei agenții de turism cu care lucra fostul trezorier al PSD, Mircea Drăghici. Potrivit documentelor din dosar, avionul a costat 100.313,36 lei, din care 92.826 de lei costurile închirierii aeronavei și alte 7.487,36 lei costuri de degivrare (era iarnă la București!). Procurorii arată că banii au fost achitați din contul PSD de subvenție de la stat.
Audiată la DNA în calitate de martor, prietena Irinei, Sânziana-Mădălina Hristache, a declarat că a făcut un credit de 12.000 de euro cu câteva zile înainte să plece în Maldive cu Dragnea și cu Irina, plătind 10.000 de euro pentru costurile aeronavei. Ea a declarat că plătește rată de 1.300 de lei pe lună, deși – notau procurorii – a rămas între timp fără loc de muncă. Sânziana a mai adăugat că nu știe cine și din ce bani a plătit cazarea în Maldive.
Dragnea a plecat cu o aeronavă Cessna Citationn XLS a companiei sârbe Air Pink de pe terminalul Țiriac Air de la Otopeni, pe 2 ianuarie 2019, ora 19.37. De la Sofia ar fi luat un zbor Turkish Airlines către Emirate și, mai departe, spre Maldive.
În Estonia, Dragnea l-a luat și pe Tăriceanu. Deși aveau decontate de Parlament bilete la curse de linie, au zburat cu avionul privat plătit de PSD!
Liviu Dragnea s-a întors, împreună cu Călin Popescu Tăriceanu și Gabriel Vlase (actualul șef SIE), dintr-o vizită din Estonia, în aprilie 2018, cu un avion privat plătit de PSD din subvenția de la stat, deși cei trei aveau bilete la o cursă de linie, achitate de Parlament.
Procurorii notează și că, între 22 și 24 aprilie 2018, o delegație a Parlamentului s-a deplasat în Estonia, la Tallinn, la conferința președinților de parlamente din statele UE.
Delegația era formată din Liviu Dragnea (președintelr Camerei Deputaților), Gabriel Petru Vlase (vicepreședinte al Camerei), Silvia Claudia Mihalcea (secretar general al Camerei), Anca Spiridon (director al Cancelariei lui Dragnea), C. A. C. P. Tăriceanu (președintele Senatului) și Loredana-Florentina Tăriceanu (soția lui CACPT).
Bref: Câteva luni mai târziu, în iulie 2018, Gabriel Vlase avea să fie votat de Parlament, la propunerea președintelui Klaus Iohannis, în funcția de șef al Serviciului de Informații Externe (SIE).
Pentru deplasarea din Estonia, Camera Deputaților și Senatul au plătit bilete de avion dus-întors București – Tallinn, via Frankfurt. Cu toate acestea, pentru întoarcerea din 24 aprilie 2018 a fost închiriată o aeronavă privată cu suma de 95.486,95 lei.
Agenția de turism „a facturat de la PSD 166.422 lei, cu 70.935 lei mai mult decât suma plătită proprietarului aeronavei”, arată procurorii DNA.
„Potrivit Curții de Conturi, PSD a raportat Autorității Electorale Permanente cheltuirea din subvenție a sumei de 166.422 lei pentru deplasarea externă în Estonia”, se mai arată în documentele DNA.
„PSD a închiriat aeronava tip Gulfsteam G 2000 (…), pentru care a plătit intermediarului SC Ber’s New Solutions SRL suma de 166.422 lei în scopul asigurării zborului de întoarcere de la Tallinn a persoanelor menționate anterior, în condițiile în care pentru întoarcerea acestor persoane în țară erau deja suportate costurile de către Camera Deputaților și Senatul României. PSD a comunicat Autorității Electorale Permanente că plata contravalorii acestui zbor charter a fost efectuată din subvențiile încasate conform Legii nr. 334/2006 republicată”, arată procurorii, care constată, din nou, o dublare a costurilor.
Dragnea în Israel: costuri umflate, achitate în paralel de PSD și de Camera Deputaților!
A doua zi după revenirea din Estonia, Liviu Dragnea a plecat împreună cu consilierul său, Paul Ionescu, în vizită în Israel, tot cu un avion privat plătit de PSD din subvenția de la stat, deși transportul era achitat de Camera Deputaților.
În plus, PSD ar fi decontat sume umflate, se arată în documentele DNA.
Pe 25 aprilie 2018, Liviu Dragnea și consilierul său, Paul Ionescu, au zburt spre Tel Aviv cu o aeronavă privată, închiriată de la Țiriac Air. Costurile: 24.500 de euro.
În acea deplasare a fost și premierul Viorica Dăncilă, la invitația premierului israelian Benjamin Netanyahu, pentru „sărbătorirea a 70 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice româno-israeliene, precum și a 70 de ani de la declararea independenței statului Israel”, după cum arăta memorandumul privind efectuarea deplasării, citat de Hotnews la acea vreme.
În acea vizită din Israel, Liviu Dragnea a vorbit pentru prima dată despre mutarea ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim. Președintele Klaus Iohannis i-a acuzat pe Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă că au angajat statul român într-un demers care nu era susținut de șeful statului.
În documentele DNA din dosarul de la Tribunalul București, privind acordul de recunoaștere a vinovăței semnat de Mircea Drăghici, se arată: „Contravaloarea închirierii aeronavei pentru cursa București – Tel Aviv este de 113.861,30 lei, iar factura achitată de PSD agenției de turism este de 184.755 lei. (…) Potrivit Curții de Conturi, PSD a decontat integral contravaloarea facturii fiscale emise de către prestatorul de servicii din subvenția încasată în anul 2018. Din documentele furnizate de Camera Deputaților a rezultat că, pentru această deplasare, costurile de transport au fost suportate de această instituție, rezultând o dublare a costurilor”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Dosarul penal al ministrului demisionar al Agriculturii, Adrian Chesnoiu (PSD), arată că una din cele patru persoane cărora acesta le-ar fi dat subiectele pentru concursul de angajare, fraudând procedura, era „pila” lui „nea Petrică”, alias Petre Daea (tot PSD), actualul ministru al Agriculturii. Referatul DNA trimis la Parlament pentru ridicarea imunității lui Chesnoiu confirmă clar acest lucru.
Dar Petre Daea nu e un începător în sforăriile mizerabile prin care face să fie angajați „cine trebuie”, nu cine ar merita să câștige concursul. Înainte de a-și vedea pila (Mihai Cosmin Corobea) angajată la minister, Petre Daea și-a conectat la banii aceluiași mnister nu mai puțin de patru membri ai propriei familii: soția, ginerele și cele două fiice! Se întâmpla în precedentele mandate ale lui Daea ca ministru al Agriculturii, în „guvernele lui Dragnea” (Grindeanu, Tudose, Dăncilă).
Punând informațiile cap la cap, rezultă că marele „profesionist” al angajărilor nerușinate în Ministerul Agriculturii, fără limite în a promova nepotismul, este actualul ministru, Petre Daea. Prin comparație, precedentul ministru, Adrian Chesnoiu, este un amator. E drept, unul cu dosar penal, „calitate” pe care Daea (încă) nu o are.
Conform referatului DNA, consultat de G4Media.ro, „pila” lui „nea Petrică” Daea era Mihai Cosmin Corobea. În telefonul acestuia, procurorii au găsit, la percheziţia informatică, un contact notat: „Nașa Cami Luchi”. Procurorilor nu le-a fost greu să constate că e vorba de Camelia Luchian Daea, soția lui Petre Daea.
Conform anchetatorilor DNA, Adrian Chesnoiu i-ar fi cerut unui membru al comisiei de concurs să le dea „pilelor” subiectele „în mare”, nu în detaliu. Ca să nu ia 10 şi să bată la ochi, ci doar să treacă examenul, adică să obțină postul în minister.
„Chiar la nea‘ Petrică vă găsirăți să…”, ”Omul acela m-a rugat și el două lucruri, trei, cinci, aproape șapte (râde). Da, măcar, drecu, să i le rezov”,spune fostul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, în interceptări.
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a refuzat să comenteze faptul că numele lui apare în documentul DNA. Sunat de un reporter de la G4Media.ro, ministrul Agriculturii a susţinut că nu-l cunoaşte pe Mihai Cosmin Corobea şi a închis enervat telefonul.
În noiembrie 2019, Ziaristii.com dezvăluia faptul că familia lui Petre Daea era o rețea de căpușe bugetare, toate înfipte în „cașcavalul” de la Ministerul Agriculturii! Soția, ginerele și cele două fiice se îndestulau din bani publici, alături de „nea Petrică”, șeful clanului Daea.
A plecat sforarul Chesnoiu, a venit beneficiarul Daea!
Adrian Chesnoiu este acuzat de instigare la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității și abuz în serviciu. El și-a dat demisia din funcția de ministru al Agriculturii după ce DNA a cerut ridicarea imunității sale parlamentare, dar și-a păstrat fotoliul de deputat.
Ulterior, Camera Deputaților a aprobat solicitarea DNA, iar fostul ministru a fost pus sub urmărire penală.
Locul lui Adrian Chesnoiu în Guvern a fost luat de Petre Daea – unul dintre cei care i-ar fi cerut lui Chesnoiu să-i angajeze un om în minister, potrivit referatului DNA.
Mihai Cosmin Corobea lucra la ICECHIM și s-a înscris la concursul pentru ocuparea unui post de ”consilier clasa I, grad profesional superior în cadrul Compartimentului Cercetare-Inovare, Învățământ Liceal și Consultanță Agricolă – Serviciul Cercetare-Inovare, Învățământ Liceal, Consultanță și Statistică Agricolă – Direcția generală Politici Agricole din cadrul MADR”.
Denunțătorul din dosar, membru în comisia de concurs pentru angajare, l-a înregistrat ambiental pe ministrul Adrian Chesnoiu în timp ce acesta îl presa să facă ceva ca să-i angajeze pe omul lui ”nea Petrică” şi alte trei pile.
Avertizorul de integritate l-a denunțat pe Chesnoiu în februarie, imediat după ce ministrul i-a cerut să-i dea subiectele pentru consursurile de angajare a patru oameni. Denunţătorul a primit statut de colaborator al DNA cu identitate reală și l-a înregistrat pe ministru.
Pasaje relevante din referatul DNA
„Ce dreacu’? Chiar la nea Petrică vă găsirăți să…?!”
„Aceste aspecte rezultă cu priosință și din discuția ambientală din data de 15.03.2022, dintre martorul denunțător și ministrul Chesnoiu Adrian Ionuț, în cursul căreia ultimul a făcut, între altele, următoarele afirmații, în timp ce martorul denunțător ținea în mână CV-ul numitului Corobea Mihai Cosmin: «Cum îl luăm pe ăsta? Prin transfer sau scoți…?», «Și când îl scoatem?», «Bă! Fă-o, te rog io, azi!», «S-o trimit ca să… îi spun să mă lase dreacu’ în pace», «deci, nu plecați astăzi acasă până nu faceți nota de care are nevoie (…) pentru băiatul acela» (vorbește la telefonul interior – n. n.),«deci, te duci la (…) și nu plecați până nu rezolvați problema asta, azi! Da?» (vorbește la telefonul interior – n. n.),«Deja am fost prea domn cu toată lumea. Ce dreacu’? Chiar la nea Petrică vă găsirăți să…?!»,«Omul acela m-a rugat și el două lucruri, trei, cinci, aproape șapte (râde). Da, măcar, dreacu’, să i le rezolv», «Tufă ce stabilești cu mine! Da? Rezolvă astea și vorbim. Te rog io, acum!».
Astfel, deși demersurile pentru scoaterea la concurs a postului menționat nu fuseseră inițializate deoarece nu fusese elaborată fișa postului, așadar, postul nu fusese scos la concurs și nu se putea cunoaște numărul și calitatea concurenților, pentru ministrul Chesnoiu Adrian Ionuț este un lucru cert că numitul Corobea Mihai Cosmin va ocupa postul în urma concursului, fiind de datoria sa să aducă la îndeplinire solicitarea numitului Daea Petre (fostul ministru al agriculturii «Nea‘ Petrică»), al cărui cunoscut este viitorul candidat.
Martorul denunțător (…) a arătat că CV-ul numitului Corobea Mihai Cosmin i-a fost înmânat de Răducan Andrei-Cristian, cât și de ministrul Chesnoiu Adrian Ionuț, ultimul solicitându-i să-i găsească un loc în organigrama ministerului, în funcție de pregătirea și experiența sa, iar după prezentarea a trei funcții în care era posibilă numirea, ultimul i-a solicitat scoaterea la concurs a postului de execuție sus-menționat, solicitându-i să-l ajute pe Corobea Mihai Cosmin, deoarece este o cunoștiință a fostului ministru Daea Petre.”
Între timp, ministrul Adrian Chesnoiu și-a dat demisia, iar ”fostul ministru” Petre Daea i-a luat locul.
Andrei-Cristian Răducan, zis Jimmy, ”director general adjunct în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (funcționar public care nu făcea parte din comisia de concurs)” era ”persoană de încredere a ministrului”.
„Naşa Cami Luchi”, soţia lui „nea Petrică”
„Legătura dintre numitul Corobea Mihai Cosmin și numitul Daea Petre (fost ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale în două rânduri) rezultă și din împrejurarea că în lista contactelor telefonului mobil al numitului Corobea Mihai Cosmin a fost identificat, cu ocazia percheziției informatice din data de 9 iunie 2022, un număr de telefon aparținând lui «Nașa Cami Luchi», în fapt soția lui Petre Daea, Camelia Luchian Daea.”
Până la urmă, postul destinat lui Mihai Cosmin Corobea a fost scos la concurs pe 10 mai 2022. Din comisia de concurs făcea parte și denunţătorul. S-au înscris doi candidați: Mihai Cosmin Corobea și Andreea Dana Ciobanu.
„Aspectele precizate în declarația martorului (…) din datele de 14 martie 2022 și 4 aprilie 2022 sunt confirmate de discuția ambientală purtată la data de 11 aprilie 2022, în sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, de martor cu ministrul Chesnoiu Adrian Ionuț.
Astfel, în momentul în care martorul i-a adus la cunoștință că urmează să se publice anunțul pentru postul scos la concurs «cu dedicație» pentru numitul Corobea Mihai Cosmin («.. urmează ăla… Luchiana sau a lu’ Daea, al cui o fi. La cercetare»), ministrul îl întreabă despre data publicării anunțului («când i-l scoți»), dativul posesiv din exprimare denotând faptul că, în accepțiunea sa, postul scos la concurs va fi ocupat de Corobea Mihai Cosmin, concursul fiind doar o simplă formalitate.”
Ministrul Chesnoiu: „Crede-mă că-i ştiu cât dă proşti sunt”
Potrivit DNA, ministrul Adrian Chesnoiu i-a cerut denunţătorului să-i comunice omului său de încredere, Andrei Răducan zis Jimmy, subiectele de concurs pentru Corobea şi alte două pile, dar „în mare”, ca să ia note de trecere, să nu bată la ochi, nu să facă de 10. Punctajul minim pentru funcţiile de execuţie, cum era cea vizată de Mihai Cosmin Corobea, era de 50 de puncte, iar pentru funcţiile de conducere, de 70 de puncte.
„În cadrul discuţiei ambientale din data de 11 aprilie 2022, martorul (…) l-a întrebat pe ministrul Agriculturii cum să procedeze în privinţa candidaţilor menţionaţi, respectiv Lăscaie Cătălin Ionuţ, Pârv Mihai şi Corobea Mihai Cosmin («Ce fac cu ei?»). Chesnoiu Adrian Ionuţ l-a îndrumat iniţial să ia legătura cu numitul Răducan Andrei-Cristian («Vorbeşti cu Jimmy»), iar ulterior i-a solicitat să le comunice candidaţilor, prin intermediul lui Răducan Andrei-Cristian, câteva articole din actele normative («Să faceţi dintr-o lege. După, să-i faci nişte articole, ce i le… noi i le dăm. Articole… Adică, daţi-le două, trei foi. Nu… o lege!…» şi «Subiectu’ (neinteligibil), din… O. G. 58, articolul 500 – 530»), articole, care, în fapt, vor fi subiectele de concurs («nu le dăm subiectele»), deoarece, neavând încredere în capacitatea intelectuală a celor 3 candidaţi («Pentru că ăştia-s dobitoci», «Crede-mă că-i ştiu cât dă proşti sunt»), în cazul în care li se vor comunica subiectele explicite, vor lua notă maximă («Dacă le dai alea… ia 10. Nusă facă… Ia 10! Nu vreau 10-le») şi există riscul ca întreaga situaţie să ajungă la cunoştinţa opiniei publice («Ne trezim… la televizor»):
Denunţător (…): Ăăă, urmează ăla… Luchianca sau a lu’ Daea, al cui o fi. La cercetare.
Chesnoiu Adrian: Da.
Denunţător (…): Mai urmează… Ăsta-i pe 10.
Chesnoiu Adrian: Când i-l scoţi?
Denunţător: Termenul… este pe 10. E…
Chesnoiu Adrian: 10 mai.
Denunţător: Se termină perioada de înscriere. O să luăm legătura cu el să se înscrie.
Chesnoiu Adrian: Da, da.
Denunţător: Că ăştia văd că nu se uită pe site. Ăăăă… Aradul şi Dâmboviţa. Aradul a venit azi la înscriere, Dâmboviţa probabbil că urmează, că ştie.
Chesnoiu Adrian: Îhî.
Denunţător: Datele… ce fac cu ei?… OK?
Chesnoiu Adrian (vorbeşte în şoaptă): Da! Vorbeşti cu Jimmy.
Denunţător: Vorbesc cu el? Şi acum…
Chesnoiu Adrian (vorbeşte în şoaptă): (neinteligibil) … nu le dăm subiectele. Să faceţi dintr-o lege. După, să-i faci nişte articole, ce i le… noi i le dăm. Articole. Oricum… (neinteleigibil) Nu subiecte scrii. Adică daţi-le două, trei foi. Nu… o lege! Să-nveţe-n morţii mamii lor!
Denunţător: Îhî. Da, dacă…
Chesnoiu Adrian (vorbeşte în şoaptă): Şi tu faci subiecte. Subiectu’ (neinteligibil) … din… O. G. 58, articolul 500–530.
Denunţător: (neinteligibil) … pe articole, pe secţiuni… (neinteligibil).
Chesnoiu Adrian (vorbeşte în şoaptă): Pentru că ăştia-s dobitoci! Dacă le dai alea… ia 10! Nu să facă… Ia 10! Nu vreau 10-le!… Crede-mă că-i ştiu cât dă proşti sunt. Ne trezim… la televizor! O ştii bine minte pă aia de la Caraş… (neinteligibil) După aia mai sună pă telefon… (neinteligibil)”.
Pila lui Daea, salariu de bază de 10.642 de lei
După ce a primit subiectele „în mare”, Mihai Cosmin Corobea a obţinut punctajul de 71,33, iar contracandidata lui, Andreea Ciobanu, numai 38,66 de puncte. La proba interviu, Corobea a luat 75,33 de puncte, aşa că a fost declarat admis.
La data de 6 iunie 2022, Corobea a fost angajat pe postul râvnit, „beneficiind de un salariu de bază de 10.642 de lei şi un spor de condiţii de muncă în cuantum de 363 de lei”, se arată în referatul DNA.
Cine sunt celelalte trei pile
Potrivit documentului DNA, pe lângă pila lui Petre Daea, ministrul Adrian Chesnoiu i-ar fi cerut directoarei de la Resurse Umane să le dea subiectele de concurs, prin intermediul omului său de încredere, Andrei Răducan zis Jimmy, altor trei persoane.
Un fost ofiţer STS, Aurel Sandu, viza funcţia de „şef serviciu în cadrul Serviciului Patrimoniu, Arhivă, Administrativ şi Protocol – Direcţia Investiţii, Achiziţii, patrimoniu şi Administrativ – Direcţia generală Buget Finanţe şi Fonduri Europene” din Ministerul Agriculturii.
Mihai Pârv viza funcţia de director executiv adjunct al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Arad.
Ionuţ Cătălin Lăscaie viza postul de director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Dâmboviţa.
Șefii de direcţii agricole judeţene sunt foarte importanţi, întrucât sunt cei care avizează distribuţia în teritoriu a fondurilor europene nerambursabile de tip minimis şi a subvenţiilor pentru diferite culturi şi creşterea animalelor.
Articolul publicat de Ziaristii.com pe 18 noiembrie 2019
„Popularul” Daea – un mare profitor! Agățați de Ministerul Agriculturii: tata + mama + fiica 1 + fiica 2 + ginerele
Fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, a încercat să pozeze într-un ministru popular, care storcea pătlăgeaua-n dinți, pupa știuletele și se înfrățea cu oaia. În realitate, individul este un profitor nerușinat: și-a angajat toată familia în instituții din subordinea ministerului condus de el. Bonus: a legiferat în folosul familiei sale.
Erau cunoscute nepotismele exersate de Daea cu soția sa actuală și cu una dintre fiice. Iată însă că nici ginerele n-a rămas pe dinafară!
Anul trecut, la câteva săptămâni după ce s-a căsătorit cu una dintre fiicele ministrului Agriculturii, Valentin Budașcu a câștigat un concurs de consilier la o instituție subordonată socrului-ministru, dezvăluie Newsweek.ro.
N-a fost ușor nici pentru ginerică: a trebuit să tocească ampla bibliografie în Insula Capri, în luna de miere. Apoi, la concurs, a trebuit să recupereze voinicește la interviu, pentru că la proba scrisă a avut medie mai mică decât contracandidatul său.
Grație acestui „succes”, ginerele lui Daea s-a ales cu un salariu de 10.000 de lei pe lună, încheind un an perfect, dacă punem la socoteală și cei 150.000 de euro dar de nuntă, bani cu care mirii și-au cumpărat rapid o vilă în Tunari, lângă București, scrie Newsweek.ro
Concurs cu dedicație. Anunțul, cu 10 zile înainte de nuntă
Mai multe indicii conduc spre concluzia că un concurs pentru un post de consilier principal, derulat anul trecut de Agenția Națională pentru Zootehnie (ANARZ), ar fi fost organizat cu dedicație.
Acest concurs a fost anunțat pe 12 septembrie 2018, cu 10 zile înainte de nunta fiicei ministrului Agriculturii, Dana Florentina, cu Valentin Budașcu.
Condițiile specifice acestui post din cadrul Serviciului Inspecție în Zootehnie erau: studii de medicină veterinară, cinci ani vechime în domeniu și cunoașterea limbii engleze la nivel mediu.
Din bibliografia de concurs făceau parte zece ordine, legi și hotărâri de guvern, precum și Constituția României, toate însumând mii de pagini.
Doi fericiți: Valentin Budașcu și Dana Florentina (ex-Daea). Amândoi, angajați la stat
Pe 10 octombrie, ANARZ a anunțat că s-au înscris doi candidați: Valentin Budașcu și Flavius Paul Voicu.
Primul era proaspătul ginere al ministrului Agriculturii, Petre Daea. Valentin Budașcu „a învățat” în timp ce organiza nunta cu 300 de invitați de la Palatul Știrbey, iar apoi a plecat în luna de miere în insula Capri, de unde posta pe facebook fotografii de om împlinit.
Al doilea candidat venea din mediul privat și avea experiență în domeniu. La un moment dat, Flavius Paul Voicu a lucrat la firma Dutch Trading International Mizil, cel mai mare crescător de vaci de carne din România, adică exact cam ce are în activitate ANARZ.
În același timp, Budașcu lucra de mai mulți ani ca asistent de cercetare într-un laborator de la Institutul de Oncologie București.
Auspiciile nu erau favorabile ginerelui: la proba scrisă din 15 octombrie, Voicu a luat 62,66 puncte, iar Budașcu – 55,33 puncte.
Totul a fost dat peste cap, însă, la interviul care a avut loc patru zile mai târziu: Budașcu a luat 85 de puncte, iar Voicu doar 64. Medii finale anunțate pe 22 octombrie: Budașcu 140,33 – admis, Voicu – 126,66 respins.
Voicu s-a întors în mediul privat. Budașcu s-a înfipt și mai tare la stat, sărind de la o leafă de aproape 1.600 de lei (la Institutul de Oncologie) la una de 10.000 de lei pe lună (la ANARZ).
Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu”, pe scurt ANARZ, a fost înființată în 2014 și este finanţată integral de la bugetul de stat, aflându-se în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Ginerele lui Petre Daea a devenit unul dintre cei 276 de angajați ai acestei agenții guvernamentale, al cărei șef, Lelior Iacob, a fost trimis în judecată pentru participarea la fraudarea unor fonduri europene. Necazul directorului ANARZ cu procurorii DNA a avut loc la șase luni după angajarea lui Budașcu, prin acel concurs dubios.
Rețeaua Daea: soția, ginerele și două fiice
În 2017, una din fiicele lui Petre Daea, Dana Florentina, a fost angajată ca referent la o instituție subordonată Ministerului Agriculturii, condus tatăl său: Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). „E un copil care așteaptă să-și găsească rostul în viață și, ca părinte, o ajut. Nu văd care-i problema”, spunea atunci Daea, senin. Anul trecut, Dana Florentina câștiga la AFIR 6.000 de lei lunar.
În octombrie 2019, pe ultima sută de metri a mandatului ministerial al lui Petre Daea, un secretar de stat din subordinea sa a semnat în numele ministrului un ordin prin care ar obține un beneficiu direct și Piscicultorul S.A., o societate deținută de Larisa Elena Popescu, cealaltă fiică a lui Daea. Aceasta deține, prin concesiune, de la o instituție subordonată Ministerului Agriculturii, o fermă piscicolă la Crevedia (jud. Dâmbovița), contractul urmând să expire anul viitor. „Prin ordinul semnat de Dumitru Botănoiu se înființează o comisie care poate prelungi contractele de concesiune a terenurilor cu amenajări pisciole pe 49 de ani, prin simpla voință a părților, fără a mai trece prin procedură de licitație”, a scris G4Media.ro.
În 2009, Piscicultorul S.A. primise licență de funcționare de la Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), unde vicepreședinte era Camelia Luchian, actuala soție a lui Daea (a doua). În prezent, Camelia Luchian activează la Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), și această instituție fiind subordonată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
După soție și cele două fiice, se impunea o sinecură și pentru ginere. Așa a intrat în joc Valentin Budașcu (soțul Danei Florentina, cea de la AFIR), care n-a ratat șansa de a se angaja pe o leafă deosebită la Agenția Națională pentru Zootehnie (ANARZ).
Clanul Daea de la Ministerul Agriculturii: tata + mama + fiica 1 + fiica 2 + ginerele. O familie de profesioniști!
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
