Gabriela Firea se zbate ca o șerpoaică să scape din cursa în care singură a intrat, prin faptele sale. Se agită, urlă, țipă, neagă, minte, lovește, amenință – doar-doar s-o sfârși săptămâna ei proastă, în care au ieșit la iveală ororile din „azilele groazei” din Voluntari. Dar coșmarul ei abia începe.
În zbaterea ei oarbă, furioasă, irațională, bântuită de spaime, Gabriela Firea (50 de ani), ministrul Muncii și prim-vicepreședinte al PSD, face greșeli sinonime cu sinuciderea politică.
Duminică seara, Gabriela Firea a scris, într-o lungă, disperată și diversionistă postare pe Facebook, că Ștefan Godei, principalul acuzat în cazul ororilor din Voluntari, nu a fost niciodată membru al PSD în județul Ilfov sau în București.
Mai mult, Firea l-a expediat pe acesta în categoria „simpatizanți, voluntari sau oameni care bagă capul în poză cu liderii”, adică și cu ea.
Ce a scris Gabriela Firea despre Godei
„Inculpatul din acest dosar NU A FOST ȘOFERUL MEU. La Primăria Capitalei acest bărbat nu a fost șoferul meu, ci a lucrat ca șofer la Administrativ și pentru alte persoane. Eu am același șofer de 16–17 ani, pe care îl cunosc toate instituțiile, toți jurnaliștii, toată primăria, tot Parlamentul etc.”
„Inculpatul din acest dosar nu are legătură de rudenie cu familia mea. NU ESTE FINUL nostru, NU ESTE NEPOTUL nostru.”
„Inculpatul din acest dosar NU A FOST VREODATĂ membru al Partidului Social Democrat în vreo localitate din județul Ilfov sau București. Deci, NU AVEA CUM SĂ CONDUCĂ filiala TSD Ilfov nefiind membru de partid. Simpatizanți, voluntari sau oameni care bagă capul în poză cu liderii sunt mulți.”
Invitatul care „a băgat capul în poză” la botezul lui Zian Mihail Pandele, ultimul copil al Gabrielei Firea
Numai că, lovitură de teatru: în cadrul investigației publicate în ianuarie 2023 despre ororile din Voluntari, Centrul de Investigații Media a prezentat dovezi clare ale relației apropiate dintre Ștefan Godei și gruparea Firea-Pandele!
Mai mult: Godei a participat chiar și la botezul unuia dintre copiii cuplului Firea-Pandele!
Centrul de Investigații Media a publicat și fotografii doveditoare, extrem de relevante. De exemplu, o captură după postarea lui Ștefan Godei din 7 iunie 2015, pe Facebook, unde scria duios:
„La botezul lui Zian Mihail Pandele, împreună cu prietenii și colegii, cântec, joc și voie bună! Foarte bună”.
Și pac un emoticon de veselie!
De reținut: botezul a fost în urmă cu 8 ani. O fi băgat Ștefan Godei capul în poză, neinvitat la botez? Puțin probabil, chiar imposibil. Dacă a participat, înseamnă că a fost invitat. Iar dacă a fost invitat, înseamnă că era unul de-al casei.
Așadar, Ștefan Godei este o cunoștință veche a familiei Firea-Pandele, nu unul care apare de după col și „bagă capul în poză cu liderii”!
Mai există un detaliu important în această postare: locul petrecerii de botez. Ștfan Godei ne ajută și cu informația asta: RIN Grand Hotel. Așadar, hotelul fraților Negoiță! Unul dintre ei, Robert Negoiță, primarul Sectorului 3 (și atunci, dar și acum), este finul soților Firea-Pandele, dar și cel care în ultimii ani a finanțat „azilurile groazei” din Voluntari cu 30.000 de euro pe lună din bani publici, deși, din punct de vedere administrativ, Sectorul 3 n-are nicio legătură cu orașul Voluntari.
Centrul de Investigații Media a mai scos la lumină și alte fotografii interesante. De exemplu, una în care, în cadrul unui grup mai mare, Gabriela Firea o are alături pe Ligia Gheorghe (fostă Enache), cea mai bună prietenă a sa, căreia îi zice „soră” și care a fost producătorul emisiunii ei de la Antena 1, pe când actuala ministresă făcea pe ziarista la trustul lui Dan Voiculescu.
Ulterior, Firea a luat-o peste tot cu ea, răsplătind-o cu funcții importante, de conducere, la Primăria Capitalei și la Ministerul Familiei.
Dar Ligia Gheorghe și-a găsit un post de vicepreședinte și la Asociația „Sfântul Gabriel cel Viteaz”, prin care erau administrate „azilele groazei” din Voluntari.
Există multe poze cu Gabriela Firea și Ligia Gheorghe. Aceasta are însă ceva diferit: în ea apare și Ștefan Godei, care – ce să-i faci? – „a băgat și el capul în poză cu liderii”.
Observăm, totuși, că pare o poză de familie (politică), poza unui grup în care fiecare se cunoaște cu fiecare.
Detaliu din poza cu pricina. Cei încadrați sun Gabriela Firea, Ligia Gheorghe și Ștefan Godei
TSD Voluntari, Măgurele, Ștefan Godei…
Mai vreți? Mai avem. Pe 21 octombrie 2014, Tineretul Social Democrat (TSD) Voluntari posta pe Facebook o fotografie de la o acțiune electorală a Gabrielei Firea la Măgurele, județul Ilfov. De data asta, Șrefan Godei nu mai apare pe la periferia pozei, chiar în centru, alături de Gabriela Firea! Ai zice că era un bodyguard al ei.
Dragnea, Tăriceanu, Firea, Godei
Tot mai vreți? OK, luați-o și pe asta: o altă secvență electorală în care Gabriela Firea apare ca o „mamă a națiunii”, ținând un copilaș în brațe – urât, foarte urât să folosește prichindei de câțiva ani pentru a atrage voturi!
Dar nu asta-i cheia, ci ceea ce mai vedem în poză: liderii din acea vreme ai PSD (Liviu Dragnea) și ALDE (C. A. C. P. Tăriceanu). Plus Godei! Firea, Dragnea, Tătriceanu și Godei! Tare, nu? Dar cine era Godei? Un „simpatizant, voluntar sau om care bagă capul în poză cu liderii”, după cum s-a exprimat Vrăjitoarea din Voluntari.
Dar bagă bine de tot capul în poză, dacă e la fel de vizibil ca Dragnea și Tăriceanu. Și nu părea să deranjeze pe cineva prezența lui atât de aproape de marii lideri ai țării din acel moment. Dimpotrivă, părea un om de încredere al grupului (infracțional organizat).
„Denunțul” Ligiei Gheorghe: „Ștefan avea multe planuri în cap și nu avea timp de așteptat!”
Despre această postare, ce să mai zicem? Pe 29 decembrie 2021, între Crăciun și Anul Nou, „duoamna” Ligia Gheorghe (pe atunci Enache) îi ura toate cele lui Ștefan Godei. Descrierea pe care i-o făcea era una memorabilă. Merită citită cap-coadă.
„Pe Ștefan l-am întâlnit acum vreo 9 ani. Era tânăr și neliniștit. Foarte tânăr și chiar foarte neliniștit. Știa el de ce. Avea multe planuri în cap și nu avea timp de așteptat!
Înmulțiți cu o mie (1.000 – n. red.) orice credeți că gândeați pe la 25 de ani, adunați cu ambiție, voință de autodepășire, curaj, putere de a trece peste obstacole și adăugați o inimă bună, arătată cu grijă, în momente neașteptate.
După 9 ani, Ștefan este același. Mai înțelept, cu familie și responsabilități.
Dar și cu toate cele enumerate mai sus intacte, plus ceva de neconceput la 20 de ani: puțină răbdare.
La mulți ani, Ștefan! Sunt sigură că îți vei trăi visul!”
Și multe emoticoane, ca niște consemne misterioase.
Visul cel mare al lui Ștefan Godei. Conexiunile cu Ligia Gheorghe și Gabriela Firea
Citindu-l acum, când știm ceea ce știm, textul Ligiei Gheorghe (pe atunci, Enache) sună ca un denunț. Poți interpreta că, atunci când scria că „Ștefan era tânăr și neliniștit. Foarte tânăr și chiar foarte neliniștit. Știa el de ce. Avea multe planuri în cap și nu avea timp de așteptat!”, Ligia Gheorghe se refera la diabolica schemă infracțională pe care Ștefan Godei voia s-o pună în practică. Altfel, ce alte planuri putea avea? Că în acești ani nu s-a remarcat cu nimic deosebit în politică, afacer, educației etc. Doar în activități mafiote de o cruzime rară, care l-au făcut ca în acest moment să se afle în arest preventiv.
„După 9 ani, Ștefan este același”, mai scria Ligia Gheorghe. Și când ne spunea asta? În decembrie 2021, în plină operațiunea de maltratare până la exterminare a bătrânilor din „azilele groazei”!
Știa Ligia Gheorghe cu ce se ocupa Ștefan Godei în decembrie 2021? Garantat știa, pentru că era vicepreședinta Asociației „Sfântul Gabriel cel Viteaz”, care administra azilele din Voluntari, în care peste 100 de oameni trăiau la limita dintre viață și moarte, fără hrană și fără medicamente, fără căldură și fără îmbrăcăminte, fără o minimă igienă sau afecțiune, bătuți, schingiuiți, jefuiți de bunurile imobile pe care le aveau (case, terenuri), dar și cu pensiile confiscate de grupul mafiot în numele căruia opera Ștefan Godei. Dar Ligia Gheorghe era mulțumită: „După 9 ani, Ștefan este același”.
Știa Gabriela Firea cu ce se ocupa Ștefan Godei? Evident că știa, că doar îi povestea „sora” Ligia totul! Iar „sora” Ligia trebuie să-i fi spus și care era visul lui Godei, cel menționat misterios spre sfârșitul mesajului-urare: „Sunt sigură că îți vei trăi visul”. Și 5 emoticoane, pe măsura visului.
Ce putea fi acel vis măreț? Cumva, ca din 3 azile producătoare de bani să facă 30? Cumva, ca din 100 și ceva de oameni maltratați să ajungă la 1.000 și ceva? Cumva, ca de la 750.000 de euro jefuiți de la bătrânii suferinzi să ajungă la 7.500.000? Cumva, să-și înzecească numărul prostituatelor pe care le pplătea pe lună? Sau să-și crească de 10 ori cantitatea de droguri pe care o inhala? Ori, poate, să dea de 10 ori mai mulți bani la lăutari?
Rezonabil e să gândim că marele vis al lui Ștefan Godei, care-o fericea atât de mult pe Ligia Gheorghe (fostă Enache), „sora” de năstrușnicii a Gabrielei Firea (fostă Vrânceanu), era să facă tot mai multe milioane de euro din suferința bătrânilor, să le ia casele și pământurile, întru bunăstarea Grupului Infracțional Organizat numit Clanul Firea-Pandele!
Legăturile dintre mafioți și soții Firea-Pandele, sub cupola PSD
Rețeaua mafiotă de exploatare a persoanelor vulnerabile are legături multiple cu soții Florentin Pandele (primarul orașului Voluntari de 23 de ani) și Gabriela Firea (ministrul Familiei din 2021, după ce în perioada 2016-2020 a fost primarul Capitalei).
„Azilele groazei” erau operate de Asociația „Sfântul Gabriel cel Viteaz” (odă ascunsă „Sfintei” Gabriela Firea?!), condusă de Ligia Gheorghe (fostă Enache), consiliera Gabrielei Firea, pe care ministra PSD o numește ”sora mea” și o poartă după ea peste tot, de la Antena 1 (unde i-a fost producătoare de emisiune) la Primăria Capitalei și apoi la Ministerul Familiei, în funcții de conducere.
Asociația „Sfântul Gabriel cel Viteaz” a fost înființată de Ștefan Godei, fost șofer la Primăria Capitalei în mandatul Gabrielei Firea (2016-2020), vicepreședinte al Organizației de Tineret a PSD Ilfov. Între timp, procurorii au descoperit că acest Godei, om de încredere al Gabrielei Firea, trăia într-un lux scandalos, iar banii furați de la bătrâni îi cheltuia pe prostituate, droguri, lăutari și proprietăți imobiliare de nabab. Ștefan Godei și fratele său, Daniel Godei, se află acum în arest preventiv.
Două dintre „azilele groazei” funcționau de câțiva ani în Voluntari, unde primar e Florentin Pandele, soțul Gabrielei Firea.
„Azilele groazei” primeau lunar 30.000 de euro de la Primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță, finul Gabrielei Firea.
„Lagărele groazei” ar fi trebuit controlate de instituția numită Serviciul de Asistență Socială Voluntari, unde șefă era Nela Vica Andrieș (fostă Vrânceanu), sora Gabrielei Firea (fostă Vrânceanu) și cumnata primarului Florentin Pandele.
Așadar, din schema centrată pe Gabriela Firea fac parte mai multe persoane apropiate acesteia: soțul, sora, consiliera (căreia îi zice tot „soră”), finul, șoferul.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Pe măsură ce apar noi dezvăluiri terifiante, jaful făcut de clanul Firea-Pandele prin „azilele groazei” din Voluntari – adevărate lagăre de exterminare – capătă dimensiuni apocaliptice.Victimele din centrele groazei, bătrâni sau persoane cu dizabilități, erau jefuite de pensii și lăsate fără terenuri sau apartamente. Sume uriașe erau retrase de la bancomat de angajații căminelor din București și județul Ilfov.
Escrocii din cadrul „azilelor groazei”, grupați în „rețeaua Firea-Pandele”, acționau ca niște profesioniști ai crimei organizate, după un plan foarte bine pus la punct. Interceptările care aduse în spațiul public de publicația„Buletin de Bucureşti” arată cruda realitate din acele cămine sociale situate în Ilfov și în sectoarele 3 și 6 din București.
Bătrânii erau bătuți cu bestialitate chiar de angajații acestor centre. Erau lăsați nemâncați, neschimbați, batjocoriți, iar pe deasupra și jefuiți. Același tratament li se aplica și persoanelor cu dizabilități.
Angajații centrelor, la comanda managerilor, mergeau la bancomate și le goleau conturile bătrânilor atunci când intrau pensiile. În unele situații, pensionarii au rămas și fără agoniseala de o viață. Apartamentele au fost trecute pe numele patronilor de aziluri (apropiați ai cuplului Firea-Pandele), apoi vândute pe sume importante. Apartamentele care erau situate în zonele bune ale Bucureștiului erau păstrate pentru beizadelele mafioților din clanul Firea-Pandele.
Totul a ieșit la iveală atunci când procurorii DIICOT au intrat pe fir, în luna februarie a acestui an, și au infiltrat un investigator. Au fost efectuate 31 de percheziții în București și Ilfov, în urma cărora 3 persoane au fost arestate preventiv pentru 30 de zile, iar alte 11 se află în arest la domiciliu.
Într-un caz documentat de procurorii DIICOT, managerul unui azil de bătrâni vizează, din nou, obţinerea de sume de bani necuvenite din valorificarea unor bunuri imobile „deţinute de persoane lipsite de capacitate civilă sau cu diferite probleme psihice, sens în care aceasta face demersuri de a obţine calitatea de tutore sau curator în vederea vânzării acestor bunuri”.
Probele atașate de anchetatori la dosar arată cum administratorii azilelor groazei se organizau la telefon și își planificau acțiunile.
Cum retrăgeau mafioții banii de pe cardurile bătrânilor, la bancomat
Stenograma 1
Manager azil: Uite, am venit iar să încerc cardu’ lu’ asta, deci nu pot să-mi dau seama ce s-a întâmplat. Ia stai acolo să vedem.
Angajat azil: Hai că stau.
Manager azil: Deci, vreau să zic că nu-mi mai arată nici… deci, nu mai mi-arată nici soldul. Am scos, dar trebuia să mai aibe nişte bani. Uite îi dau interogare sold… Nu…
Stenograma 2
Manager azil: Deși la început de lună am putut să fac și nici lu’ ăsta nu i-a mai intrat banii, lu’ Cristinoiu. Deci cred că a făcut împuțita aia ceva. Ăia, 10 milioane, uite, când nu ai… Integrare (interogare – n. red.) sold… Hai să-i dau pe chitanță, să vedem. Uite, tranzacția nu a fost efectuată. Deci, nici chitanțe nu-mi dă.
Angajat azil: Am înțeles. Păi, o să-i sun p-ăștia ai ei, să vedem ce zice, dacă a umblat la ceva, că nu mai…
Manager azil: Nu știu. S-o luăm să vii cu ea la bancă? Adică n-am scos decât, mi se pare, 1.800 sau 1.900 de lei. Până la 3.000 trebuia să-i mai intre.
Cum le luau mafioții apartamentele bătrânilor
Stenograma 3
Manager azil: Am fost de i-am făcut lu’ ăla buletinul, că nu avea buletin, ca să dau la Autoritatea Tutelară. Trebuie să vină de la Autoritatea Tutelară să-i facă… ăăăă… apartamentul și să ne dea acceptul, ca să poată să vină Nae, să facă poze, să-l „mărităm”.
Doamnă: Îhî! Îhî!
Manager azil: Că mai repede scăpăm de ăla decât de…
Doamnă: Îhî! Îhî!
Manager azil: Na, e cu trei camere, două băi, îți dai seama, că nu l-aș da pentru nimic în lume, că am doi copii.
Doamnă: Unde e? Unde este?
Manager azil: Ăăăă… pe Gârleni… Unde e, bre!? Ieși încolo înspre Bragadiru, în Ghencea.
Maltratare ca în cel mai crunt sclavagism
Zeci de percheziţii au avut loc, marţi dimineaţă, în Bucureşti şi în judeţele Ilfov, Ialomiţa, Călăraşi, Constanţa, Olt şi Argeş, în acest caz de exploatare a persoanelor cu dizabilităţi sau în situaţii vulnerabile.
Operaţiunea de amploare a DIICOT a scos la iveală detalii şocante despre modul cum trăiau bătrânii de la trei azile din județul Ilfov – două din Voluntari și unul din Afumați. În aceste centre erau internați mulți vârstnici, dar și câțiva tineri cu dizabilități.
Ancheta a descoperit aproape 100 de bătrâni vulnerabili, cu grad de handicap, care erau bătuți, ținuți nemâncați și obligați să cerșească.
Localnicii au relatat cum îi vedeau pe bieţii vârstnici flămânzi şi dezbrăcaţi, cum cerşeau la gard de mâncare, inclusiv în zilele friguroase de iarnă. Bătrânilor nu li se dădeau nici măcar medicamentele de care aveau nevoie și nu erau îngrijiți sau spălați.
Anchetatorii susțin că patronii acestor centre ar fi angajat mai mulți indivizi prin intermediul cărora încasau veniturile pensionarilor și îi exploatau. Persoanele cu boli mai ușoare erau puse să muncească sau să aibă grijă de cei care nu se puteau mișca.
Bătrânii au fost luaţi din cămine, evaluaţi medical, unii au rămas în spital, iar alţii au fost duşi în diverse centre de îngrijire din Capitală.
Legăturile dintre mafioți și perechea Firea-Pandele. Totul, sub cupola PSD
Rețeaua mafiotă de exploatare a persoanelor vulnerabile are legături multiple cu soții Florentin Pandele (primarul orașului Voluntari de 23 de ani) și Gabriela Firea (ministrul Familiei din 2021, după ce în perioada 2016-2020 a fist primarul Capitalei).
„Azilele groazei” erau operate de Asociația „Sfântul Gabriel cel Viteaz” (odă ascunsă „Sfintei” Gabriela Firea?!), condusă de Ligia Gheorghe, consiliera Gabrielei Firea, pe care ministra PSD o numește ”sora mea” și o poartă după ea peste tot, de la Antena 1 (unde i-a fost producătoare de emisiune) la Primăria Capitalei și apoi la Ministerul Familiei, în funcții de conducere.
Asociația „Sfântul Gabriel cel Viteaz” a fost înființată de Ștefan Godei, fost șofer la Primăria Capitalei în mandatul Gabrielei Firea (2016-2020), vicepreședinte al Organizației de Tineret a PSD Ilfov. Între timp, procurorii au descoperit că acest Godei, om de încredere al Gabrielei Firea, trăia într-un lux scandalos, iar banii furați de la bătrâni îi cheltuia pe prostituate, droguri, lăutari și proprietăți imobiliare de nabab. Ștefan Godei și fratele său, Daniel Godei, se află acum în arest preventiv.
Două dintre „azilele groazei” funcționau de câțiva ani în Voluntari, unde primar e Florentin Pandele, soțul Gabrielei Firea.
„Azilele groazei” primeau lunar 30.000 de euro de la Primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță, finul Gabrielei Firea.
„Lagărele groazei” ar fi trebuit controlate de instituția numită Serviciul de Asistență Socială Voluntari, unde șefă era Nela Vica Andrieș (fostă Vrânceanu), sora Gabrielei Firea (fostă Vrânceanu) și cumnata primarului Florentin Pandele.
Așadar, din schema centrată pe Gabriela Firea fac parte mai multe persoane apropiate acesteia: soțul, sora, consiliera (căreia îi zice tot „soră”), finul, șoferul.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Ştefan Godei, liderul şi coordonatorul grupului care a pus la cale afacerea cu azilele de bătrâni din județul Ilfov, de pe urma cărora a câştigat peste 3,7 milioane de lei (circa 750.000 de euro), îşi cheltuia o parte din bani pe droguri, prostituate şi lăutari, potrivit procurorilor DIICOT. Într-o singură noapte, el a cheltuit 25.000 de lei pe astfel de distracţii, dezvăluie Digi 24, citând din referatul magistraților.
Ștefan Godei a fost șofer la Primăria Capitalei în mandatul Gabrielei Firea (2016-2020). El a pornit afacerea cu „azilele morții” în asociere cu consiliera Gabrielei Firea, Ligia Gheorghe, pe care „Vrăjitoarea din Voluntari” a luat-o după ea, ca „mână dreaptă”, și la Primăria Capitalei, și la Ministerul Familiei, după ce o avusese ca producător al emisiunii sale la Antena 1.
Întreaga schemă infracțională s-a putut dezvolta pentru că Nela Vica Andrieș (fostă Vrânceanu), sora Gabrielei Firea (fostă Vrânceanu), nu și-a făcut datoria de a controla activitatea respectivelor azile, din poziția de șefă a Serviciului de Asistență Socială Voluntari, unde se blocau toate reclamațiile și plângerile legate de ororile din azile.
Procurorii DIICOT au stabilit că Ștefan Godei era liderul grupării organizate care a pus la cale și conducea afacerea cu azile de bătrâni. Potrivit referatului întocmit de procurori, gruparea lui Godei a obținut în mai puțin de doi ani peste 3,7 milioane de lei de la mai multe Direcții de Asistență Socială, printre care cele din județul Ilfov, Sectorul 3 și Sectorul 6.
Ștefan Godei își cheltuia pe distracții, constând în petreceri cu droguri, prostituate și lăutari, o parte din banii câștigați din maltratarea bătrânilor, arată procurorii DIICOT.
În referatul întocmit de procurorii DIICOT se menționează: „Potrivit procesului-verbal al organelor de cercetare penală din 22.06.2023, au mai reieșit date potrivit cărora Godei Ștefan Cristian dispune de sume de bani însemnate, pe care le cheltuiește pentru a apela periodic la serviciile unor prostituate, pentru a-și procura droguri sau sume pe care le oferă la lăutari, sens în care potrivit discuțiilor avute de acesta în seara de 26-27.05.2023, a cheltuit pentru o singură astfel de serie de distracții, într-o noapte, suma de 25.000 de lei”.
Alți bani mergeau în investiții imobiliare: „Totodată s-a stabilit că acesta și-a construit recent o casă de locuit pe str. (…), sector 1, București și deține un teren agricol de 1,5 ha în sat (…), com. (…), jud. Ialomița”.
În total, membrii grupului infracțional organizat condus Ștefan Godei au obținut de la DGASPC Ilfov, DGASPC Sector 3 și alte direcții/servicii din cadrul altor primării, în conturile Asociației „Sfântul Gabriel cel Viteaz”, suma totală de 3.763.869 de lei în perioada 25.11.2021 – 08.06.2023. Cele mai mari sume au provenit de la DGASPC Sector 3 (2.550.574 lei) și DGASPC Ilfov (1.178.233 lei).
Schema fraților Godei
Ștefan Godei a fost arestat preventiv pentru 30 de zile în acest dosar, alături de fratele său, Daniel Godei, care avea rol de coordonator în cadrul grupului.
Inițial, Ștefan Godei a fost asociat cu Ligia Gheorghe, consiliera Gabrielei Firea, într-una din asociațiile înființate pentru desfășurarea așa-ziselor activități de îngrijire a bătrânilor.
La câteva zile după izbucnirea scandalului, consiliera Ligia Gheorghe, care este martoră în dosar, s-a suspendat, până la finalizarea cercetărilor, din funcția deținută la Ministerul Familiei, condus de Gabriela Firea.
Potrivit procurorilor DIICOT, afacerea pusă la cale de Ștefan Godei consta în exploatarea persoanelor cu dizabilități sau aflate în situații vulnerabile, pe care le internau în condiții inumane în ceea ce presa a numit „azilele groazei” și încasau de la direcțiile de asistență socială sume mari de bani pentru servicii fictive de îngrijre a bătrânilor.
Detalii halucinante apar în referatul de arestare întocmit de procurorii DIICOT în urma descinderilor la centrele sociale private din Voluntari. Discuţiile surprinse între angajaţi, dar şi declaraţiile martorilor şi supravegherile ambientale arată că, pe lângă faptul că victimele au fost înfometate intenţionat, acestea au fost şi batjocorite şi exploatate, scrie „Buletin de Bucureşti”, care, alături de Centrul de Investigaţii Media, a relatat, la începutul acestui an, despre ororile din aceste centre.
Ștefan Godei
Furau mâncarea bătrânilor, inclusiv pe cea trimisă de familiile acestora
Înaintea descinderilor de marţi, procurorii DIICOT au interceptat mai multe discuţii telefonice în dosarul “lagărelor” din Ilfov. Parte dintre acestea, dar şi declaraţiile martorilor, surprind regimul de înfometare la care au fost supuse victimele.
„Membrii grupării cu rol de execuţie sunt implicaţi în infracţiuni de furt al produselor alimentare destinate hrănirii beneficiarilor, atât din hrana achiziţionată din fondurile centrelor, dar şi din hrana adusă de aparţinătorii beneficiarilor. De altfel, aceştia sunt implicaţi şi în furtul articolelor de îmbrăcăminte şi al medicamentelor aduse acestora de către familii”, notează procurorii.
De asemenea, cadrele medicale au relatat că pacienţii erau bătuţi, iar o femeie avea o rană gravă la mână.
”Am găsit-o pe doamna XXX cu mâna roşie, ardea, cu o bubă, iar înăuntru, am stors-o şi a ieşit ca un vierme, ca o muscă, sper să nu fi fost intrată acolo vreo arătanie d-asta. Noi am făcut nişte poze mai concludente…”, i-a relatat asistenta managerului.
24 de inculpați din clanul Firea-Pandele
În acest dosar, 4 inculpaţi în acest dosar au fost arestaţi preventiv, 11 se află în arest la domiciliu, pentru 6 a fost decisă măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, iar 3 inculpaţi sunt cercetați în stare de libertate. Așadar, în total, sunt vizați deocamdată 24 de făptuitori. DIICOT a depus contestaţii în cazurile în care au fost dispuse alte măsuri decât cea a arestului preventiv
98 de persoane au fost preluate de la cele trei centre din Voluntari în care au avut loc percheziţii.
Ligia Gheorghe (prietenă și consilier al ministrului Familiei, Gabriela Firea), al cărei nume apare în legătură cu acest caz şi care este (deocamdată) martor în dosar, a cerut să fie suspendată din funcţie.
De asemenea, primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, a anunţat că a aprobat cererea de suspendare din funcţie a directorului Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 3. Potrivit Centrului de Investigaţii Media, instituţia plătea lunar 30.000 de euro Asociaţiei „Sfântul Gabriel cel Viteaz”, care administra, care administra centrele în care ar fi trebuit să fie îngrijiţi vârstnicii şi persoanele vulnerabile.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Nela Vica Andrieș, fostă Vrânceanu, sora Gabrielei Firea, a condus Serviciul de Asistență Socială Voluntari în perioada când s-au comis atrocitățile din azilele groazei unde erau chinuiți bătrânii, relevă documente văzute de reporterii „Buletin de București” și „Centrul de Investigații Media”. Sora Gabrielei Firea și-a cerut transferul la instituția similară din Ilfov abia astă-iarnă, după ce a apărut ancheta despre abuzurile din azilele respective.
Acum, Vica Nela Andrieș (fostă Vrânceanu)lucrează la DGASPC Ilfov, iar Firea pretinde că n-are nicio legătură cu scandalul. Numai că, în perioada în care se petreceau ilegalitățile, iar sora ei conducea Asistența Socială din Voluntari, la această instituție se blocau toate reclamațiile și plângerile legate de ce se întâmpla în azilele respective.
Coincidența nu e însă chiar atât de mare. Ligia Gheorghe (fostă Enache), vicepreședinta Asociației „Sfântul Gabriel cel Viteaz”, care administra unul din azile, este prietenă de familie cu cele două surori – Gabriela Firea și Nela Andrieș –, alături de care participă la diverse nunți, botezuri, cumetrii și zile de naștere.
Mai mult, Ligia Gheorghe o urmează fidel pe Firea de foarte mulți ani – încă de când era producătoarea emisiunii ei la Antena 1. Apoi, Firea a luat-o după ea drept consilieră la Primăria Capitalei, în Senat și acum la Ministerul Familiei.
Ligia Gheorghe, consiliera și buna prietenă a Gabrielei Firea, a încercat marți și o minciună. Într-un comunicat dat de Ministerul Familiei, condus de Gabriela Firea, s-a afirmat că Ligia Gheorghe a demisionat încă din martie 2022 din Asociația „Sfântul Gabriel cel Viteaz”, care administra azilul. Numai că, potrivit jurnalistului Ovidiu Vanghele, prietena Gabrielei Firea a demisionat de fapt pe 26 ianuarie anul acesta, după ce a apărut prima anchetă despre atrocitățile de la azilul asociației din Voluntari.
Vica Nela Andrieș, sora Gabrielei Firea, a urcat repede treptele ierarhice ale Serviciului de Protecție și Asistență Socială Voluntari, la Direcția de Asistență Socială din orașul unde primar este soțul Gabrielei Firea, Florentin Pandele. S-a angajat în 2017, ca inspectoare, apoi a fost pusă șefă. Anul trecut a avut salariu de aproape 11.000 de lei pe lună în această funcție.
Dar „rețeaua Firea” e mult mai mare, pentru că și familia ministresei venite din Moldova este numeroasă. O altă soră a Gabrielei Firea, Angelica Cobzaru, a fost director de cabinet al Comisarului General al Gărzii de Mediu, Gabriela Dorojan, până în ianuarie 2020, când a fost concediată de Guvernul Ludovic Orban.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Într-un demers fără precedent, la nivelul Patriarhiei Române s-a declanșat o anchetă internă, care a intrat în atenția Sinodului BOR, despre implicarea preotului Constantin Necula, cunoscut „influencer” al Bisericii Ortodoxe Române, într-o activitate discutabilă, dar profitabilă financiar, sub pretextul propovăduirii învățăturii creștine.
Fără a insista prea mult asupra detaliilor scandalului, amintim că IPS Laurențiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, în urmă cu aproximativ o lună, a primit din partea Patriarhiei Române o adresă prin care este înștiințat că „la nivelul Cancelariei Sfântului Sinod s-au primit mai multe sesizări și plângeri, prin care se semnala ca total nepotrivită participarea pr. prof. univ. dr. CONSTANTIN NECULA, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, la Surnmitul anual de Spiritualitate organizat de Life University în perioada 15-31 mai 2023, care promovează o formă de spiritualitate necreștină bazată pe sincretism religios și concretizată în vânzarea online a cursurilor unor «experți de top»”.
Conform adresei Cancelariei Sfântului Sinod, „pr. prof. univ. dr. CONSTANTIN NECULA este inclus în programul de cursuri al Life University cu un Masterclass intitulat «Învățăturile Părintelui Necula», pentru care fiecare cursant trebuie să plăteasca suma de 687 de lei, care a fost diminuată recent printr-un bonus de tip BlackFriday de primăvară cu 67%, rămânând de plată suma de 196 de lei”.
La finalul documentului, IPS Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, este somat ca „până în ziua de joi, 1 iunie 2023, să comunice, prin e-mail ([email protected]), la Cancelaria Sfântului Sinod, punctul de vedere referitor la situația pr. prof. univ. dr. CONSTANTIN NECULA, prodecan al Facultății de Teologie Ortodoxă din Sibiu, în ceea ce privește prezența sa ca «expert de top» la Summitul de Spiritualitate 2023, pentru a preda cursuri online pe platforma Life University, precizând dacă a avut binecuvantarea (acordul scris al) Chiriarhului, precum și măsurile întreprinse pentru a corecta această situație neconcordantă cu învățătura de credință și cu disciplina canonică a Bisericii Ortodoxe”.
Inevitabil, scandalul a răbufnit, iar taberele – apărătorii lui Necula și criticii acestuia – au început să dezbată, pe tonuri stridente, vinovăția sau nevinovăția acestuia.
„Follow the money!” – arginții încasați de preotul „influencer” Constantin Necula
Dacă asculți predicile, conferințele, poziționările publice ale preotului „influencer” Constantin Valer Necula, te vei emoționa negreșit. Preotul vorbește cu lacrimi în glas despre suferința celor săraci, despre problemele năpăstuiților acestei țări, despre viitorul copiilor noștri, despre Hristos și Patimile Sale, despre aspectele morale ale feluritelor probleme și provocări cu care se confruntă societatea contemporană.
Măiestria cu care „dansează” cu cuvintele te face să crezi că preotul „influencer” se află, aproape toată ziua, printre cei săraci, bolnavi, orfani și nefericiți, că le cunoaște suferința, că participă cu toată ființa la chinurile lor, jertfindu-se mereu pentru mântuirea acestora.
… însă există o vorbă: „E prea frumos ca să fie și adevărat!”.
Dacă ridicăm perdeaua de fum a predicilor „bune la toată vremea” și a cuvintelor dulci și frumoase pe care le emană în agora românească preotul Constantin Valer Necula, descoperim nu aura vreunui sfânt în devenire ori a unui smerit și jertfelnic slujitor al Bisericii lui Hristos, ci măreția luciferică a unui cleric foarte bogat, consistent hrănit din bani publici. Altfel spus, aflăm un fariseu care stă cocoțat pe saci de bani – din banii românilor –, dar care predică, râgâind sătul, despre cumpătare, smerenie, săraci, bolnavi, viitorul tinerilor români și morala creștină.
Una din regulile de aur ale jurnalismului de investigație este „follow the money!”. Așa că l-am căutat pe preotul „influencer” Constantin Valer Necula… la portofel. Iată ce am aflat.
Părintele Necula: peste 8.350 de euro pe lună!
Preotul Constantin Valer Necula este prodecanul Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, cu rangul universitar de prof. dr. habil. la disciplina Catehetică și Omiletică.
Pr. Constantin Valer Necula – prodecanul Facultății de Teologie Ortodoxă Sibiu
Declarația de avere postată pe site-ul universității de pr. prof. dr. habil. Constantin Valer Necula este din anul 2022. Probabil că părintele Necula, atât de ocupat cu conferințele duhovnicești, nu a avut încă timp să completeze, conform legii, declarația de avere pentru perioada iunie 2022 – iunie 2023.
Totuși, putem estima sumele de bani pe care le încasează preotul „influencer” Constantin Valer Necula pentru activitatea lui la catedra Facultății de Teologie, dar și pentru predicile rostite pe la TVR.
Folosim, pentru aceasta, cea mai recentă declarație de avere (nr. 2504713 din 12.06.2023) a soției preotului „influencer”, doamna preoteasă Necula Maria, angajată tot în sistemul public, ca inspector social superior la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Sibiu.
Conform acestui document, în perioada iunie 2022 – iunie 2023, preotul „influencer” Constantin Valer Necula a încasat, în calitate de cadru universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, suma de 190.294 de lei (aproximativ 38.000 euro, adică – în medie – aproximativ 3.200 de euro în fiecare lună). Precizăm și faptul că preotul Necula este conducător de doctorat, la aceeași facultate.
Preotul Constantin Valer Necula este și cadru didactic asociat la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București. Conform propriului CV, la această universitate, preotul „influencer” are ca „principalele activități și responsabilități: predare curs și coordonare seminar la disciplina Precepte religioase în certificarea halal și kosher a alimentelor (program master, specializarea Controlul și expertiza alimentelor ecologice, halal și kosher)”. De la această unversitate de stat, pr. Necula a încasat suma de 5.884 de lei (aproximativ 1.200 de euro).
Rezultă că, în total, preotul „influencer” a încasat, în perioada iunie 2022 – iunie 2023, din fondurile universităților de stat, o sumă de aproximativ 39.000 de euro (în medie: 3.250 de euro pe lună).
Preotul Necula ocupă și o importantă funcție în administrația bisericească, fiind Consilier misionar-pastoral şi de imagine la Centrul Eparhial al Mitropoliei Ardealului. Nu știm dacă este salarizat pentru această funcție, cum nu știm nici dacă primește salariu ca preot, la biserica unde se presupune că slujește. Totuși, din informațiile pe care le deținem din alte eparhii ale BOR, rezultă că funcțiile din administrația bisericească sunt plătite.
Printscreen de pe site-ul Centrului Eparhial al Mitropoliei Ardealului
În conformitate cu Legea-cadru nr.153/28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, funcția de consilier eparhial se asimilează cu funcția didactică de profesor cu studii superioare, cu grad didactic II și vechime în învățământ între 10 și 15 ani.
Din alte activități, să le zicem „pastoral-misionare”, preotul Necula a încasat, în total, în aceeași perioadă iunie 2022 – iunie 2023, suma de 306.000 de lei (aproximativ 61.000 de euro, adică aproximativ 5.100 de euro pe lună!).
Între sumele încasate pentru activitatea de scriitor și predicator, se remarcă suma de 77.379 de lei (aproximativ 15.500 de euro, adică aproximativ 1.300 euro în fiecare lună!) primită din bani publici, de la TVR, adică de la televiziunea publică. Foarte probabil este vorba despre emisiunea „Zi de zi, cu părintele Constantin Necula”, la care, cu sigurnață, oftează mulți credincioși ortodocși, intrați în extaz la auzul vorbelor de duh pe care le primesc servite de la părintele „influencer” contra sumei modice de 1.300 de euro pe lună!
Pe site-ul Televiziunii Române, emisiunea este prezentată ca fiind „un moment de meditaţie zilnică, un gând asupra zilei ce a trecut şi a celei care urmează să vină, un cuvânt duhovnicesc adus de unul dintre cei mai iubiţi preoţi ai momentului”. Un moment de meditație de vreo 15.500 de euro…
O altă sumă se remarcă în veniturile încasate de preotul „influencer” pentru activitatea „pastoral-misionară” – nu gratuită, după exemplul lui Hristos, ci pe bani frumoși, așa cum se obișnuiește în zilele noastre –, anume cea primită de la Editura BookZone SRL. Vorbim despre 155.475 de lei (adică despre aproximativ 31.000 euro încasați într-un an, în medie 2.600 de euro în fiecare lună!). Pe site-ul editurii, probabil editura „de suflet” a părintelui, descoperim un adevărat „festival Necula”, cu tot felul de oferte de cărți scrise de „influencer”-ul nostru, inclusiv „Pachetele Promoționale Părintele Necula”.
În lista de plătitori ai activităților „pastoral-misionare” realizate de preotul „influencer”, ne-au atras atenția și câteva instituții despre care am aflat că au găzduit conferințele, predicile pioase ale părintelui Necula.
Astfel, Casa Municipală de Cultură Făgăraș a achitat preotului „influencer” suma de 1.723 de lei, ca drept de proprietate intelectuală. Pe site-ul instituției respective, aflăm că preotul Necula a susținut, în ziua de 16 mai 2022, Conferința „Taina sfinților, taina Împărăției”, unde suntem convinși că a predicat foarte frumos și emoționant.
O altă instituție care a fost onorată de participările preotului „influencer” este Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu (TNRS). Această instituție a virat în conturile părintelui Necula suma de 8.330 de lei (aproximativ 1.666 euro), ca drepturi de autor și drepturi conexe. În programul teatrului respectiv, aflăm despre participarea părintelui Necula la conferința specială „Grija față de om”, organizată în septembrie 2022. Să fie vorba despre o „grijă față de om” estimată la peste 1.500 de euro…?
În august 2022, preotul „influencer” a susținut o conferință cu titlul „Fericit omul. Bucuria credinţei mărturisite”, la Centrul Cultural Județean Arad. În declarația de avere a doamnei preotese Necula, la rubrica veniturilor încasate de părintele „influencer” este notată suma de 2.700 de lei (ceva mărunțiș, de vreo 540 de euro) primită de acesta, de la centrul respectiv, ca drepturi de autor… deh, mica bucurie a credinței mărturisite.
Tot o instituție de cultură – Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș – a găzduit, în septembrie 2022, o conferință susținută de preotul „influencer” Necula, cu titlul „Cultura tinereții în Hristos”. Suma virată de centrul respectiv în buzunarul părintelui este relativ mică, anume 2.298 de lei (vreo 460 de euro).
Preotul Necula a încasat niște bani și de la Asociația Sibiu Cultural – unde, în 2022, conform propriei declarații de interese, ocupa funcția de vicepreședinte. Vorbim de vreo 3.348 de lei (aproximativ 670 de euro), iarăși o sumă relativ mică, așa cum sunt și cele încasate de la centrele de cultură amintite. Dar pic cu pic se face… raiul.
„Influencer”-ul nostru în straie preoțești a încasat bănuți frumoși – sume relativ mici, luate fiecare în parte, dar care cumulate ajung la o pungă frumușică de arginți – și de la alte instituții.
Mai amintim colaborarea dintre Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel” și părintele Necula. În ziua de 6 decembrie 2022, acesta a predicat, pardon, a „conferențiat” alături de Mihail Neamțu și Lavinia Tec pe tema „Bucuria dăruirii: Calea Sfântului Nicolae”. O bucurie pentru care preotul „influencer” se pare că a fost „dăruit” de biblioteca județeană respectivă cu suma de 6.669 de lei (aproximativ 1.300 de euro), prin semnarea unui contract de prestări servicii. Probabil că tot pe contract de prestări servicii a făcut și Sfântul Nicolae minunile sale de milostenie… sau nu?
Să ne oprim din număratul arginților încasați de preotul „influencer” din negoțul cu predicarea Învățăturii lui Hristos și să ne reamintim ce se spune în documentul Cancelariei Sfântului Sinod despre organizatorii așa-zisei „Life University”, cităm:
„Life University nu este o unitate de învățământ, ci o marcă comercială (brand) a firmei SC Extreme Training SRL, care își are sediul social în str. Ernest Djuvara nr. 16, sector 6, București. Firma SC Extreme Training SRL (R018227600, J40 / 21327 /2005) a fost inființată în anul 2005 de di. MARIAN RUJOIU ca o companie de training, coaching și consultanță, ce oferă programe personalizate pentru companii și cursuri pentru persoane fizice atât în format fizic, cât și în locații din București, Brașov, Constanta, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.”
Printre entitățile care au virat bănuți în buzunarul preotului „influencer”, în perioada iunie 2022 – iunie 2023, regăsim și firma amintită în documentul Patriarhiei Române. Astfel, firma SC Extrem Training SRL i-a plătit părintelui Necula suma de 12.082 de lei, ca drepturi conexe și drepturi de autor, adică aproximativ 2.400 de euro. Să tot „propovăduiești” pe Hristos, ca „factor motivațional”, nu-i așa…?
Să îndrăznim a face un bilanț. În total, părintele Constantin Necula a câștigat: 190.294 + 5.884 + 306.000 de lei = 502.178 de lei. Sau, altfel: 38.000 + 1.200 + 61.000 de euro = 100.200 de euro pe lună, adică, în medie, 8.350 de euro pe lună!!!
Te-ai fi așteptat ca un preot care primește, din activitățile prestate la catedră, ca profesor universitar, aproximativ 39.000 euro pe an (adică aproximativ 3.250 de euro în fiecare lună, un venit foarte bun pentru România!), să-și asume jertfa de a propovădui pe Hristos, în agora românească, fără să încaseze bani.
Preotul „influencer” Constantin Valer Necula a descoperit „rețeta succesului” în negustoria cu Hristos: predici și cărți „motivaționale” în cheie așa-zis duhovnicească, vândute pe bani frumoși pe la edituri, pe la TVR, pe la conferințe organizate de instituții publice și inclusiv prin colaborări pe chestii gen training și coaching, că tot e la modă.
Vă invităm să faceți un exercițiu de imaginație și să calculați cam câte zeci de mii de dinari ar fi încasat Mântuitorul, dacă Apostolii Săi ar fi tăiat bilete la minunile și predicile Sale. Slavă lui Dumnezeu că Hristos S-a jertfit pe Sine pentru umanitate, cu titlu gratuit!
Despre preotul „influencer” Necula – remarcabil ca succes financiar și propagandistic – mai spunem că este membru într-o mare elită a celor bogați și puternici care controlează sistemul de învățământ teologic și administrația bisericească din Biserica Ortodoxă Română. O elită care a transformat mărturisirea lui Hristos într-o afacerea foartea lumească și mai ales, foarte profitabilă.
În curând, despre elita teologilor bogați din BOR
Printre cei mai bogați preoți din Biserica Ortodoxă Română sunt teologii din facultățile de teologie, instituții de învățământ superior păstorite de BOR, însă funcționând pe bani publici. De remarcat faptul că numărul acestor facultăți a crescut vertiginos, după Decembrie 1989.
În partea a doua a anchetei noastre, vă vom prezenta o sinteză cu privire la resursele financiare imense pe care le consumă această elita a teologilor bogați din BOR.
Deocamdată, vă oferim o primă filă din dosarul teologilor bogați ai BOR, anume câteva informații despre elita conducătoare din Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu.
La facultate, tatăl și fiul slujesc cot la cot
La Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, printre cadrele didactice îl aflăm pe însuși IPS Laurențiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului (și șeful ierarhic al preotului „influencer” Necula), ca profesor doctor la Disciplina Liturgică. Nu știm câți bani încasează IPS Streza pentru prestația de la facultate, dar știm că acești bani se adaugă la salariul de mitropolit (aproximativ 7.500 de lei, la nivelul anului 2022, în condițiile în care ierarhii beneficiază de cazare, masă, telefon, mașină de serviciu etc. cu titlu gratuit, pe cheltuiala Bisericii).
În aceeași facultate și-a descoperit vocația academică și fiul mitropolitului Streza, anume prof. dr. Streza Ciprian Ioan, care este profesor tot la Disciplina Liturgică. Înduioșător să descoperi cum fiul este ajutat de tată să ducă mai departe, în neam, tradiția slujirii Bisericii…
IPS Laurențiu Streza – Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului
Decanul Buda: 3.350 de euro pe lună
Decanul Facultății de Teologie din Sibiu este preotul prof. dr. habil. Buda Daniel, profesor la disciplina Istoria Bisericii Universale. Din declarația de avere (nr. 1351069 / 15-06-2022) depusă pentru perioada iunie 2021 – iunie 2022 (cea mai recentă postată pe site-ul facultății), aflăm că acesta deține: 3 apartamente (în suprafață totală de 237 m²) și o casă de locuit (în suprafață totală de 121 m²), toate aflate în Sibiu și în coproprietate cu soția; 1 autoturism marca Skoda (an de fabricație 2020); rezerve financiare în bănci (24.670 de lei, 4.787 de euro, 597 de dolari și 1.007 franci elvețieni).
În perioada iunie 2021 – iunie 2022, prof. dr. habil. Buda Daniel a încasat de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu suma de 187.138 de lei (aproximativ 37.400 de euro, adică 3.100 de euro în fiecare lună), precum și suma de 9.156 de lei (aproximativ 1.800 de euro) de la Arhiepiscopia Ortodoxă a Sibiului. Decanul a mai încasat și suma de 4.783 de lei (aproape 1.000 de euro), prin cedarea de către soție a folosinței bunurilor.
În total, preotul prof. dr. habil. Buda Daniel a încasat 201.077 de lei (40.200 de euro) pe an. În medie: 3.350 de euro pe lună.
Pr. prof. dr. habil. Buda Daniel – Decanul Facultății de Teologie Sibiu
În martie 2023, preotul prof. dr. habil. Buda Daniel, în timp ce se afla în Germania, la o conferință teologică, a suferit un accident vascular cerebral, la acest moment aflându-se în recuperare. Îi dorim însănătoșire grabnică!
Mireanul cu 2.740 de euro pe lună
În elita conducătoare a Facultății de Teologie Sibiu regăsim și un mirean, anume pe prof. dr. Paul Brusanowski, în funcția de Director de Departament și profesor la Disciplina Istoria Bisericii Ortodoxe Române. Conform Declarației de Avere 1167383 din 14.06.2022, prof. dr. Paul Brusanowski a încasat, în perioada iunie 2021 – iunie 2022: 153.958 de lei (aproximativ 30.800 de euro, adică aproximativ 2.560 de euro în fiecare lună) de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și un total de 10.500 de lei (aproximativ 2.100 de euro) în calitate de expert evaluator la Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior – ARACIS, de membru în Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU, mașina de spălat plagiatele comise de membrii mafiei politice și mafiei universitare!) și ca premiere pentru publicarea unui articol WOS (Web of Science).
În total, prof. dr. Paul Brusanowski a încasat 164.458 de lei, adică în jur de 32.900 de euro pe an. În medie: 2.740 de euro pe lună.
Prof. Dr. Paul Brusanowski – Director de Departament
Vom continua să prezentăm prosperitatea clădită din bani publici de elita teologilor bogați ai BOR în următoarea parte a anchetei noastre.
Până atunci, spunem că principala biserică creștină a României, Biserica Ortodoxă Română, cu milioanele ei de credincioși, este controlată de o elită foarte bogată și puternică, formată din ierarhi, preoți profesori la facultățile de teologie și la seminarele teologice, din preoți membri ai unei întinse și puternice administrații bisericești. O elită care decide, netransparent și fără vreo minimă consultare a credincioșilor creștini ortodocși, asupra unei averi imense, constituită din sume exorbitante de bani (de la bugetul României, dar și din fonduri europene), din imobile, afaceri economice, proprietăți agricole etc., prin complicități tenebroase cu tot felul de politicieni corupți și cu apucături de interlopi.
În consecință, privind la degradarea morală a ierarhiei din interiorul Bisericii Ortodoxe Române, putem înțelege de ce, în rândul națiunii române, deconectarea de la valorile creștinismului, dar și ale civilizației euro-atlantice, este tot mai gravă și mai adâncă.
Palmaresul infracțional al lui Maricel Păcuraru, patronul televiziunii de orientare anti-europeană Realitatea Plus, este bogat și se întinde peste mai bine de trei decenii. Mogulul media a fost precoce în încălcarea legii: în 1991-1992, la vârsta de 26 de ani, a stat în arest timp de 9 luni fiindcă a emis un CEC fără acoperire.
Pentru a nu efectua și restul de pedeapsă, în 1999, Păcuraru s-a adresat președintelui Emil Constantinescu, cerându-i grațierea. Suprinzător, solicitarea i-a fost aprobată, deși între timp se căpătuise cu un nou dosar penal: în 1996 fusese trimis în judecată sub acuzațiile de bancrută frauduloasă și instigare la săvârșirea infracțiunii de fals.
În cererea de grațiere, Maricel Păcuraru a invocat, printre altele, faptul că are trei copii de crescut. Printre ei se număra și Alexandra Păcuraru, actuala vedetă-de-carton a televiziunii de familie Realitatea Plus. Pe atunci, fiica intractorului gălățean avea 11 ani.
Momentul 1999 pare s-o fi marcat-o pe Alexandra Păcuraru, care vorbește deseori în emisiunea sa despre „statul paralel” care i-ar fi condamnat tatăl „nevinovat”. Ea face trimitere și la cei aproape trei ani în care Maricel Păcuraru a stat după gratii în 2014-2017, pentru fraudarea Poștei Române. Episodul a marcat-o, deși nu mai era minoră – avea 26-29 de ani.
Grațierea din 1999 rămâne o pată neagră pe mandatul de președinte al lui Emil Constantinescu, care a grațiat persoana nepotrivită: Maricel Păcuraru nu doar că nu s-a „îndreptat”, ci și-a îmbogățit spectaculos palmaresul infracțional. Mai mult, el a făcut apologia infracțiunii, adresându-se unor parteneri de afaceri, în 2020, astfel: „Respectă infractorii, mă! Cine nu e infractor în ziua de azi, înseamnă că e prost. Nu are ce căuta în business!”.
Afaceristul Maricel Păcuraru (57 de ani), care-și folosește televiziunea – Realitatea Plus – pentru campanii de intimidare a demnitarilor care nu-i susțin afacerea cu gunoaie Romprest (Clotlde Armand la Sectorul 1, Sorin Grindeanu la Ministerul Transporturilor), are un episod biografic care se intersectează cu președintele României din perioada 2016-2020, Emil Constantinescu.
Maricel Păcuraru fost condamnat penal la începutul anilor ’90, pentru înșelăciune și falsificare de monede sau alte valori. În 1991, pe când avea 26 de ani, Păcuraru a primit o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu executare. A stat însă după gratii doar 9 luni, în perioada 8 octombrie 1991 – 16 iulie 1992. Prin mila președintelui Emil Constantinescu, celelalte 15 luni n-au mai fost executate niciodată.
1999: Grațiat de 23 august
În 1999, Păcuraru a fost grațiat de executarea restului de pedeapsă pentru că avea trei copii minori și a dat banii înapoi.
Concret, prin decretul nr. 292 din 23 august 1999 privind acordarea unor grațieri individuale, emis de președintele de atunci al României, Emil Constantinescu, omul de afaceri Maricel Păcuraru a fost grațiat pentru „restul rămas neexecutat din pedeapsa aplicată”. Decretul a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 405 din 25 august 1999.
Potrivit unor clarificări pe care Ministerul Justiției le-a acordat ziarului „Ziua” la acea dată, grațierea lui Maricel Păcuraru s-a făcut pe motiv că individul:
a săvârșit fapta în 1991, când avea doar 26 de ani;
avea trei copii minori de crescut;
a achitat prejudiciul;
a executat mai mult de o treime din pedeapsă;
nu avea antecedente penale.
Ministerul Justiției în 1999: “Avizul pozitiv dat de Direcția de profil din Ministerul Justiției a avut la bază următoarele argumente: prejudiciul creat a fost acoperit în intregime la datele de 2 octombrie și 11 octombrie 1991, prin virarea sumelor de către bancă din disponibilitățile create în contul SC MONDIALA SRL Galați; petiționarul a executat mai mult de o treime din pedeapsă; petiționarul avea în întreținere patru copii minori; petiționarul a săvârșit fapta în anul 1991, la vârsta de 26 de ani; nu avea antecedente penale. Aceste aspecte au fost considerate de natură să motiveze acordarea unui aviz pozitiv”.
Abonat la dosare penale
În 1991, Tribunalul Constanța l-a condamnat pe Maricel Păcuraru la 2 ani de închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și falsificare de monede sau alte valori. El a produs un prejudiciu de 7,6 milioane de lei, emițând un CEC fără acoperire firmei TOMISTEX din Constanța, în schimbul căruia a ridicat diferite mărfuri.
Sentința a rămas definitivă și irevocabilă în urma Deciziei penale nr. 45 din 9 octombrie 1998 a Curții Supreme de Justiție.
Din această pedeapsă, Păcuraru a executat numai 9 luni de arest, în perioada 8 octombrie 1991 – 16 iulie 1992.
Restul de pedepsă nu a mai fost executată, întrucât Maricel Pacuraru i-a scris în 1999 președintelui Emil Constantinescu, rugându-l să-l grațieze. În acel moment, Păcuraru avea 33 de ani.
El i-a trimis președintelui Constantinescu două scrisori. Prima dintre ele, expediată în ianuarie 1999, nu a avut succes, fiind respinsă de consilierul Mihai Baca din Ministerul Justiției pe motiv că fapta acestuia este deosebit de periculoasă.
Pentru a nu ajunge din nouă după gratii, Păcuraru i-a trimis lui Emil Constantinescu, patru luni mai târziu (în mai 1999), o nouă cerere de grațiere. În cuprinsul acesteia, afaceristul din Galați invoca faptul că ar fi grav bolnav, că s-a „îndreptat” și că ar avea o situație familială și materială precară (doi copii minori din prima căsătorie rămași fără îngrijire, plus un alt copil dintr-o altă relație).
Al doilea demers al lui Păcuraru a fost cu noroc: Silvia Burlacu, consilier în Ministerul Justiției, a propus grațierea restului de pedeapsă rămas neexecutat, cu o motivare ciudată: „Fapta comisă de acesta a fost cauzată de blocajul financiar real”.
În cererea adresată președintelui Emil Constantinescu, în care susținea că „s-a îndreptat”, Maricel Pacuraru s-a indreptat, Maricel Păcuraru a omis o informație esențială: aceea că, pe lângă dosarul din 1991, a mai fost trimis în judecată și într-un alt dosar, în noiembrie 1996! Prin rechizitoriul nr. 96/P/1996, semnat de procurorul Dan Apostol de la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, Păcuraru era acuzat de săvârșirea infracțiunilor de bancrută frauduloasă, instigare la săvârșirea infracțiunii de fals, alături de alți complici, constând în 12 țepe date unor bănci, prejudiciul total fiind de 660 de milioane de lei vechi.
Conform Sfin.ro, Păcuraru a susținut inițial, în fața anchetatorilor, că cei 660 de milioane de lei ar fi fost folosiți la sponsorizarea Bisericii Martirilor din Timișoara. Ulterior, el q colabort cu anchetatorii, mărturisindu-le că banii luați din firmă i-ar fi dat ca mită unor oficiali înalți: Victor Opaschi (PDSR, consilier prezidențial al lui Ion Iliescu), Iulian Medrea (general de Poliție) și Bebe Ivanovici (deputat PDSR, șeful unei asociații de revoluționari).
Potrivit documentelor prezentate la acea vreme de cotidianul „Ziua”, dosarul lui Maricel Păcuraru a fost plimbat timp de trei ani pe la mai mulți procurori din Parchetul CSJ, pentru ca în final să fie clasat din „lipsă de probe”, după ce Păcuraru și-a retras subit autodenunțul.
2014: Condamnat definitiv la 4 ani de închisoare cu executare, pentru fraudarea Poștei Române
Pe 3 noiembrie 2014, Maricel Păcuraru a fost condamnat de Curtea de Apel București la 4 ani de închisoare cu executare, pentru spălare de bani în dosarul „Poșta Română”. Aceeași pedeapsă a primit-o și fostul director general al Companiei Naționale Poşta Română (CNPR), Mihai Toader.
Deși era recidivist, Maricel Păcuraru a fost eliberat anticipat, ieșind din pușcărie în 2017, înainte de a-și ispăși întreaga pedeapsă.
Maricel Păcuraru şi Mihail Toader au fost trimişi în judecată pe 13 octombrie 2009, de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DN), în legătură cu semnarea a 6 poliţie de asigurare, prin care Poșta Română a fost păgubită cu peste 14 milioane de lei (peste 4 milioane de euro).
În primă instanță, Maricel Păcurare fusese condamnat de Tribunalul București la 8 ani de închisoare, iar Mihai Toader la 6 ani. Au făcut recurs, iar pedepsele au fost reduse de Curtea de Apel București.
Toți ceilalți inculpați din dosar au primit pedepse cu executare.
Mihai Toader, Emanoil Lepădatu şi Andrei Marinescu au fost acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, cu consecinţe deosebit de grave.
În acelaşi dosar, Neculai Pintilie şi Daniela Moisă au fost acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată; spălare de bani şi evaziune fiscală.
Iulian Ditcov a fost cuzat de spălare de bani, iar Lucian Beşchea – de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în cursul anului 2006, Mihai Toader, Emanoil Lepădatu şi Andrei Marinescu au iniţiat şi aprobat încheierea a 6 poliţe de asigurare pentru angajaţii Poştei Române, pentru riscuri cum ar fi accidente, boli profesionale, riscuri de sănătate. Poliţele au fost încheiate între Compania Naţională Poşta Română şi SC Allianz Ţiriac Asigurări, SC Astra Asigurări şi SC Omniasig Vienna Insurance Group, cu încălcarea regulamentelor CNPR SA şi a condiţiilor generale şi specifice privind asigurările de viaţă. În urma acestor contracte, s-a produs un prejudiciu în dauna Poştei Române în valoare de 14.387.819,59 lei (echivalentul a 4.087.448,74 euro).
La încheierea acestor poliţe au participat în mod fictiv, ca intermediari, Neculai Pintilie, Daniela Moisă şi Lucian Beşchea, beneficiind astfel în mod nelegal de suma totală de 6.944.765 de lei, reprezentând comisionul de intermediere, potrivit procurorilor.
Totodată, conform procurorilor, Maricel Păcuraru a beneficiat de suma totală de 6.781.465 de lei. De asemenea, Păcuraru a dobândit suma de 1.741.500 de lei, pe care a folosit-o în interes personal şi a transferat-o către alte persoane fizice sau juridice, deşi cunoştea că provine din infracţiuni, a precizat DNA.
La rândul lor, Pintilie, Moisă şi Ditcov au înregistrat în contabilitatea firmelor administrate de ei şi controlate de Păcuraru suma totală de 12.892.273,86 lei, cunoscând că provine din încheierea nelegală a poliţelor de asigurare. Ulterior, au transferat banii, prin diferite modalităţi, către alte persoane fizice sau juridice, pentru a le ascunde originea ilicită.
De asemenea, Pintilie şi Moisă au înregistrat în contabilitatea firmelor cheltuieli fictive, sustrăgându-se de la plata unui impozit pe profit către bugetul de stat în valoare totală de 2.313.439 de lei, au mai arătat procurorii DNA.
Compania Naţională Poşta Română s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 9.048.370 de lei, iar Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) s-a constituit parte civilă cu suma de 8.983.353,56 lei.
În vederea recuperării acestui prejudiciu au fost luate măsuri asiguratorii faţă de bunurile mobile şi imobile ale lui Mihai Toader, Andrei Marinescu, Emanoil Lepădatu, Maricel Păcuraru, Lucian Beşchea, Daniela Moisă, Neculai Pintilie, precum şi asupra dreptului de proprietate indiviză asupra unui imobil din Bucureşti deţinut de Pronova.
2015: trimis în judecată pentru fraudarea Loteriei Române
În decembrie 2015, Maricel Păcuraru a fost trimis în judecată de procurorii DNA într-un nou dosar, pentru spălare de bani. În acest caz, este vorba despre niște combinații care au fraudat Compania Națională Loteria Română. Patronul Realitatea Plus e acuzt că ar fi „albit”, prin acest circuit financiar, peste 20 de milioane de lei. Dosarul se află pe rolul Tribunalului București de peste 7 ani.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
„Prâslea cel Voinic” de la Loteria Română, directorul general Ionuț Valeriu Andrei, s-a întors cu coada între picioare din orașul croat Sibenik, unde a participat la cel de-al 11-lea Congres al European Lotteries, desfășurat în perioada 4-7 iunie 2023. N-a prins un loc în Comitetul Executiv al prestigiosului for care reunește peste 40 de țări de pe „Bătrânul Continent”, deși se lăuda că va reforma toate loteriile din Europa!
Ionuț Valeriu Andrei (36 de ani), directorul Companiei Naționale Loteria Română din 7 iulie 2022, n-a reușit să ocupe un loc de membru în Comitetul Executiv al European Lotteries, așa cum avea fantezii înaintea Congresului de la Sibenik.
Nu e clar în ce fel a clacat vătaful PSD-ist cu 4 salarii, 4 terenuri și 4 apartamente: fie a renunțat să mai candideze pe ultima sută de metri, fie a candidat totuși și, obținând un scor jalnic la vot, n-a mai scos apoi o vorbă.
Entuziasmul debordant al „catindatului” originar din județul Gorj era ieșit total din sfera realității. El voia să promoveze o „industrie a loteriei unificată și înfloritoare în toată Europa”, deși doar „ograda” lui, adică Loteria Română, a rămas fără un sistem de joc online, spre deosebire de granzii din Vest și chiar de țări non-UE precum Serbia sau Ucraina!
În revista „Loto Prono” a candidat, pe Facebook doar a participat
Curios lucru, pe 30 mai, în ediția cu nr. 22 din acest an a publicației „Loto Prono” (săptămânal editat de Compania Națională Loteria Română, cea condusă de Ionuț Valeriu Andrei), a fost publicat pe prima pagină un articol cu titlul „Loteria Română, candidată la un loc în Comitetul Executiv al European Lotteries”. Finalul articolului a găzduit mesajul caraghios, de-a dreptul comunistoid, al directorului general Ionuț Valeriu Andrei. Un adevărat îndemn la „război” tehnologic: „Acum este momentul să valorificăm această oportunitate de a crea schimbări pozitive pe tot continentul”.
În acea zi, Ionuț Valeriu Andrei a postat un text fără nicio referire la așa-zisa lui „candidatură” pentru un loc în Comitetul Executiv al European Lotteries: „Îmi face o deosebită plăcere să vă anunț că voi participa alături de liderii Loteriilor Europene la cea de-a 11-a ediție a European Lotteries, ce se desfășoară în Sibenik, Croația. Aici vom discuta despre cele mai recente și inovatoare tehnologii care schimbă fața industriei de gaming”.
Atât și nimic mai mult. Niciun cuvânt despre „candidatura” lui lansată pe 30 mai, dar nici despre „angajamentele” de potențial membru.
Așteptăm, totuși, ca directorul general al Loteriei Române, Ionuț Valeriu Andrei, să posteze cât mai repede un comunicat despre „candidatura” lui mult trâmbițată, dar și despre ceea ce s-a întâmplat în general la Congresul de la Sibenik (Croația). Nu de alta, dar rezultatele votului au fost publicate pe site-ul European Lotteries încă din data de 7 iunie. Așa cum s-a grăbit să scrie câteva cuvinte pe Facebook în ziua începerii Congresului (4 iunie), la fel ar fi trebuit să aștearnă „entuziasmat” câteva rânduri și la finalul acestuia (7 iunie).
Și revista „Loto Prono” are o obligație morală în fața cititorilor săi: aceea de a anunța „performanța” electorală a directorului Loteriei, ba chiar să-i smulgă și o declarație explicativă acestuia, în completarea celei ultra-optimiste dinaintea Congresului de la Sibenik.
Ce-ar fi putut „promova” și „inova” directorașul în European Lotteries, când el conduce o instituție încremenită în „tehnologia” anilor ’80-’90?
Pentru reamintire, iată și declarația zeloasă a lui Ionuț Valeriu Andrei din articolul publicat pe 30 mai în revista „Loto Prono”: „Perspectiva mea unică și dedicarea neclintită față de inovare vor aduce idei noi și oportunități Comitetului Executiv. Întemeiat pe valori precum integritatea, corectitudinea, loialitatea și onestitatea, mă angajez să promovez o industrie a loteriei unificată și înfloritoare în toată Europa. Acum este momentul să valorificăm această oportunitate de a crea schimbări pozitive pe tot continentul”.
Cam ce-ar fi putut „promova” și „inova” directorașul în European Lotteries, când el conduce o instituție înregimentată încă în „tehnologia” anilor ’80-’90? Eventual, să le explice celorlalte țări că, pentru corecta desfășurare a jocurilor, ar trebui să dispară online-ul și să se îmbulzească toți oamenii în agențiile loto ca să-și completeze biletele cu pixul.
Loteria Română se află la distanță uriașă de tehnologia, inovarea și politica loteriilor europene. Dincolo de dezastrul informatic, agențiile loto din țară arată jalnic în marea lor majoritate, cu pereți și tavane care n-au văzut altă zugrăveală decât cea cu var din anii ceaușiști.
Compania Națională Loteria Națională se află în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, condus tot de un PSD-ist, Adrian Câciu.
Prima femeie președinte din istoria European Lotteries
Congresul de la Sibenik a ales noul Comitet Executiv, pentru intervalul 2023-2025. A fost aleasă și prima femeie președinte din istoria instituției: Romana Girandon, CEO la Loteria Slovenă. Vă prezentăm lista completă a conducerii European Lotteries, așa cum a apărut pe site-ul oficial al instituției.
Președinte: Romana Girandon (Slovenia)
Vicepreședinți: Stephane Pallez (Franța), Olli Sarekoski (Finlanda)
Membri în Comitetul Executiv:
Olgierg Cieslik (Polonia)
Jannie Haek (Belgia)
Hansjorg Holtkemeier (Germania)
Jesus Almendro Huerta (Spania)
Jan Karas (Grecia)
Jean-Luc Moner-Banet (Elveția)
Niels Onkenhout (Olanda)
Rosangela Robbiani (Italia)
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Noul „mogul de presă” Maricel Păcuraru, proprietarul televiziunii conspiraționiste și anti-occidentale Realitatea Plus, încearcă să creeze un imperiu de presă în jurul canalului TV ale cărui vedete sunt fiica sa, Alexandra Păcuraru, și Anca Alexandrescu, fiica defunctului gazetar Horia Alexandrescu. O investigație realizată de jurnalistul Mihai Munteanu pe site-ul Captura.ro arată metodele incredibile prin care fostul pușcăriaș din Galați, trimis după gratii de două ori și judecat acum în alte dosare penale, caută să construiască o vastă rețea de dezinformare pe rețetă rusească.
Modelul de presă practicat la Realitatea Plus în „era Maricel Păcuraru” este definit de emisiunile celor două vedete principale ale postului, Alexandra Păcuraru și Anca Alexandrescu, și confirmat de amenzile în serie primite din partea Consiliului Național al Audiovizualului (CNA).
Alexandra Păcuraru (35 de ani), una dintre fiicele patronului Maricel Păcuraru, a adus țățismul, prostia și lipsa de cultură în prime time. Gafele ei sunt monumentale – de exemplu, i s-a adresat lui Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, cu „domnule Dan Diaconescu”. În emisiunea ei, limba română e maltratată cumplit, chiar și cu prompterul în față. Derapajele ei rasiste și xenofobe sunt monstruoase: anul trecut propunea să-i ducem pe țiganii din Bolintin în India, că „tot există atâtea locuri nepopulate acolo și tot se aseamănă între ei”, iar recent era oripilată că „avem numa’ nume străine în toate funcțiile-cheie”. În privința conținutului, emisiunea Alexandrei Păcuraru este precum titlul pe care i l-a ales și pentru care a renunțat la vechiul „Jocuri de putere” moștenit de la Rareș Bogdan: „România Suverană”. Emisiunea promovează un naționalism grețos, de grotă, și o abordare primitivă a relației dintre societate și Biserică. Anti-occdentalismul violent este susțint prin fake news-uri rostite cu nonșalanță de moderatoarea-beizadea, din vârful buzelor țuguiate ca la bucătărie, când gustă ciorba. Predicatele rusești și cele chinezești se strecoară la tot pasul. Sunt blestemați, afurisiți și afumați cu tămâie politicienii care stau în calea intereselor de afaceri ale familiei Păcuraru (primărița Clotilde Armand și USR-ul în general, ministrul Sorin Grindeanu în particular). Invitații sunt pe măsură: Cozmin Gușă și fiul său, Cosmin Andrei Gușă; Iosefina Pascal, Bobby Păunescu, Sorin Roșca Stănescu…
Anca Alexandrescu (50 de ani) a dus conspiraționismul anti-jurnalistic la cote periculoase, în cadrul emisiunii ei de la Realitatea Plus, „Culisele Statului Paralel”. Ajutoare de nădejde, în această operațiune, îi sunt personajele nefrecventabile pe care le invită des și cărora le face o propagandă deșănțată, precum Liviu Dragnea, Diana Iovanovici-Șoșoacă. Minciunile emise în emisiunea sa i-au atras amenzi multe și consistente din partea CNA.
În spatele televiziunii Realitatea Plus și al celor moderatoare-vedetă stă Maricel Păcuraru (57 de ani), care a făcut deja două stagii în spatele gratiilor ca uurmare a infracțiunilor comise. De altfel, Păcuraru-tatăl e celebru pentru filosofia sa de viață, exprimată într-o ședință a conducerii firmei de salubritate Romprest, la care e principalul acționar: „Respectă infractorii, mă! Cine nu e infractor în ziua de azi, înseamnă că e prost. Nu are ce căuta în business!”.
Omul de casă al familiei Păcuraru este consultantul politic Cozmin Gușă (52 de ani), un rusofil înrăit, care cere „în gușa mare” ieșirea României din UE și din NATO, ca să fie pradă ușoară pentru o Rusie nesătulă de teritorii și de bogății.
Jurnalistul de investigație Mihai Munteanu de la Captura.ro a documentat temeinic acțiunile lui Maricel Păcuraru în domeniul mass-media, unde fostul pușcăriaș încearcă să se extindă în forță. Păcuraru a pus ochii pe „Evenimentul zilei”, ziar care sub patronajul tandemului Dan Andronic (la vedere) – Elena Udrea (din umbră) și-a închis ediția tipărită în urmă cu câțiva ani, continuând să funcționeze doar în online. În ofensiva sa, Maricel Păcuraru îi are aliați pe Bobby Păunescu și Cozmin Gușă, personaje insalubre împreună cu care familia Păcuraru a înființat Clubul de Presă, o caricatură gândită ca bâtă bună de lovit în adversarii de orice fel.
Publicăm integral investigația realizată de jurnalistul Mihai Munteanu pentru Captura. ro.
––––––––––––––––––––––––––––––
Cum încearcă Maricel Păcuraru să preia ostil presa cu propagandiștii Rusiei
O parte importantă din presa mainstream se afla în bătaia unor tentative de preluare ostilă.
Fenomenul durează de un an și s-a manifestat pană acum prin incidente aparent izolate.
În spatele manevrelor se află patronul Realitatea TV, Maricel Păcuraru, și foștii săi asociați din gruparea „Rusia la zi”.
Captura a studiat anatomia atacului raider asupra publicațíilor Evenimentul zilei și Capital, care au făcut obiectul unei șpăgi celebre încasate de Elena Udrea.
Clubul de Presă, un alt instrument afiliat la rețeaua lui Păcuraru, contribuie la un mecanism digital eficient de rostogolire în spațiul public a unor tematici pro-ruse.
Aceeași informație-cheie se propagă simultan pe o puzderie de site-uri administrate de grupul Realitatea. Strategia se numește „fuziune de conținut”. Efectul e supraexpunerea mesajului.
În avangarda acestei gherile digitale, se regăsesc și site-uri radicale care ventilează propagandă rusă în mod agresiv.
Ce se întâmplă la EVZ și Capital
În acest moment, ambele titluri media sunt ținta unei operațiuni de preluare ostilă. Demersul a început anul trecut și a traversat un episod nou marti, pe 6 iunie, când un proces important pentru fostul ministru, Elena Udrea, a avut termen la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Miza este pachetul de control în compania de presă Editura Evenimentul și CapitalSRL, condusă oficial în ultimul deceniu de consultantul politic Dan Andronic. Societatea administrează mai multe produse media sub cupola mărcilor Evenimentul zilei (evz.ro) și Capital (capital.ro).
Artizanul preluării ostile este Maricel Păcuraru, patronul Realitatea TV și posesorul unui cazier penal vast. El e totodată finanțatorul așa-numitului Club de Presă, o organizație înființată recent sub bagheta sa logistică, care integrează conspiraționiști notorii, condamnați penal și propagandiști de punctaje rusești.
Păcuraru revendică 50% din acțiunile publisherului după preluarea unei creanțe controversate de 900.000 de dolari: cea prin care Elena Udrea a primit efectiv ziarul Evenimentul Zilei și revista Capital în cadrul unei șpăgi mai ample.
Matematica pe care se bazează Păcuraru mai include încă 5% din societate, procente necesare pentru control și care aparțin nominal lui Bobby Păunescu, fiul magnatului George Constantin Păunescu (fost director în ministerul ceaușist al Comerțului Exterior).
Familiile Păcuraru și Păunescu formează însă o alianță de afaceri, anunțată pompos în piață anul trecut drept un „parteneriat pentru investiții în media, energie și imobiliare, gândit pentru cetățenii acestei țări”. Protocolul a fost încheiat în august 2022 între grupurile de firme Realitatea Media PHG (Păcurarii) și B1GCP (Păuneștii).
Bobby Păunescu / FOTO: Facebook/BobbyPaunescu
În logica asta, Bobby Păunescu a explicat pentru Captura.ro că a bătut deja palma cu Maricel Păcuraru în cazul EVZ și Capital: „L-am delegat pe domnul Păcuraru să mă reprezinte la ședințele de acționariat ale editurii, în contul celor cinci procente pe care eu le-am păstrat atunci când am vândut compania, ca să mai am, cum ar veni, o prezență culturală, fiindcă regizam, produceam filme sau organizam diferite evenimente. Numai că domnul Dan Andronic, cumpărătorul de atunci, nu a plătit niciodată creanța inclusă în preț. Deci datoria n-a fost stinsă niciodată. Domnul Păcuraru a preluat creanța în octombrie 2022, din câte am văzut în documentul pe care mi l-a arătat. Și care, atenție, gajează 50% din firmă!”.
Prin urmare, Maricel Păcuraru vizează în total 55%, ceea ce l-ar aduce automat la butoanele publisherului EVZ și Capital.
Următoarea etapă a demersului de preluare ostilă a fost programată la procesul Elenei Udrea de marți, 6 iunie. Patronul Realitatea TV a preluat practic „corpul delict” din acest caz.
Cât costă șpaga
Creanța de 900.000 de dolari asupra celor două publicații datează din 2010 și DNA susține că a fost inclusă în șpaga pe care Bogdan Buzăianu, mogulul Energiei, i-a dat-o Elenei Udrea în 2011, ca să intervină pentru prelungirea contractului dintre firma sa (Energy Holdings) și Hidroelectrica. Păguboasă pentru societatea de stat, schema lui Buzăianu dura de pe vremea lui Năstase și fusese criticată inclusiv de președintele Traian Băsescu (fostul șef al Elenei Udrea la Cotroceni).
Devenită ministrul Dezvoltării în Guvernul Boc, Udrea ar fi acceptat cinci milioane de euro de la Buzăianu, arată DNA, sumă din care a făcut parte și creanța asupra publicațiilor. În afară de hârtia în valoare de 900 de mii de euro care îi dădea putere asupra EVZ și Capital, Udrea a primit restul cash, în bancnote din trei monede (euro, dolari și lei). Cel care le-a livrat efectiv într-o geantă neagră la sediul PDL a fost Radu Budeanu, patronul site-urilor Cancan și Gândul, un apropiat al lui Buzăianu la vremea aceea.
Banii s-au topit apoi masiv în campania electorală a PDL, au constatat procurorii, dar o parte din ei au alimentat și publicațiile tranzacționate la pachet. Cea care făcea plățile la ordinul Elenei Udrea era o apropiată a acesteia (Ana Maria Topoliceanu, fosta șefă a Companiei Naționale de Investiții).
Mediatizat intens, dosarul DNA a fost trimis în judecată și majoritatea celor implicați au semnat denunțuri incriminatoare pentru Udrea. Faptele s-au prescris penal pe parcurs, la fel ca în alte cazuri grave de corupție, dar nu și civil. Singura pedeapsă aplicată aici e de ordin financiar.
Procurorii au calculat 3,8 milioane de euro primiți concret de Udrea, cu tot cu creanță, dar judecătorilor le-au ieșit 2,5 milioane din probele analizate. În luna aprilie, instanța a obligat-o pe inculpată să plătească personal această sumă (din care 900.000 $ reprezintă gajul asupra publisherului EVZ și Capital), ca prejudiciu al infracțiunilor. Udrea a făcut apel, iar primul termen a fost fixat marți (6 iunie).
În acest punct apare Maricel Păcuraru.
Păcuraru intervine cu Piperea
Încarcerată la penitenciarul de femei Târgșorul Nou (unde ispășește șase ani cu executare în dosarul Gala Bute) și obligată în primă fază să achite 2,5 milioane de euro în celălalt caz, Elena Udrea susține în motivele de apel că nu poate plăti prejudiciul unei infracțiuni pentru care n-a fost judecată pe fond.
Defensiva ei e axată pe ideea că nu a avut legătură cu tranzacțiile care au alcătuit mita colosală de la Buzăianu, nici cu oamenii implicați, și că ancheta a fost regizată de „Statul Paralel”. Litigiul generat acum de Păcuraru pentru controlul EVZ și Capital o ajută să se disocieze public de cauză.
În contextul acesta, pe 16 mai, Elena Udrea a scris din pușcărie o postare pe Facebook în care se solidarizează cu patronul Realitatea TV: „În timp ce Bobby Păunescu si Maricel Pacuraru au o dispută cu Dan Andronic, referitor la proprietatea asupra ziarului EVZ și Capital, eu sunt pusă de către o instanță sa plătesc contravaloarea acțiunilor ziarului! Dacă aceste acțiuni au rămas la Bobby Păunescu prin neplata gajului, după ce cesionarea creanței asupra lor de la Buzăianu la Andronic a căzut, iar Maricel Păcuraru a cumpărat anul trecut creanța asupra lor, cum să se constate ca aceste acțiuni sunt ale mele și să mi se impute mie plata acestei creanțe? (…) Să plătesc ceva ce acum îi aparține lui Bobby Păunescu și lui Maricel Pacuraru!?? (…) Sper să se lămurească lucrurile pe 6 iunie când este apelul în dosarul referitor la această speță și instanța să constate că proprietarii de drept sunt Maricel Păcuraru și Bobby Păunescu. În caz contrar măcar să mi se dea mie acțiunile de la EVZ, dacă tot sunt pusă să le plătesc!🤪”
Aflată în penitenciarul de la Târgșor, Elena Udrea comunică prin intermediul Facebook. Ea pare să-l lase din brațe pe Dan Andronic pentru a se apropia de noul ei grup de afaceri imobiliare, Păcuraru – Mitrea – Gușă – Bobby Păunescu
Aflat în Washinghton DC, Statele Unite, la evenimentele unor lobby-iști republicani, Bobby Păunescu ne-a descris pe scurt strategia lui Păcuraru la termenul lui Udrea de pe 6 iunie: „În urma consultărilor cu juriștii săi, vă dațí seama, domnul Maricel va face o intervenție în proces cu documentul privind preluarea creanței. Da, a luat-o direct de la Bogdan Buzăianu în octombrie. Vor depune hârtii în instanță cu mențiunea că execută creanța abia după finalul procesului, iar pe Maricel Păcuraru îl va reprezenta domnul avocat Gheorghe Piperea. Totul e conform legii”.
Următorul termen în proces s-a fixat pe 19 septembrie, ne-a spus Gheorghe Piperea, la rândul lui. L-am întrebat pe avocatul lui Păcuraru dacă obiectul unei infracțiuni de mită și trafic de influență se poate tranzacționa la liber în piață. Sunt două planuri diferite, arată Piperea, unul economic, și altul penal.
În timpul pandemiei Covid-19, Gheorghe Piperea promova conspirații și participa activ la proteste împotriva măsurilor de protecție sanitară / FOTO: Facebook/GheorghePiperea
Reporter: Dacă reprezintă prețul unei infracțiuni consemnate legal, te poți duce relaxat cu creanța la obor?
Gh. Piperea: Dincolo de obiectul infracțiunii, acolo nu s-a încheiat o operațiune comercială. O persoană interpusă, ziceți dumneavoastră cine…
Reporter: Dan Andronic?
Gh. Piperea: … a rămas proprietarul ziarelor în acte, în mod incorect, mai ales că nici nu a plătit prețul complet al achiziției acestora.
Reporter: Cum adică?
Gh. Piperea: Vă dați seama, Bobby Păunescu ce să mai zică? A rămas și cu ziarul vândut, și cu banii neîncasați. Este o situație comercială totodată.
Anunțat săptămâna trecută drept propunerea AUR pentru fotoliul de ministru al Justiției și remarcat de-a lungul timpului prin mai multe inițiative populiste, avocatul Gheorghe Piperea, reprezentantul lui Maricel Păcuraru în cauza de 2,5 milioane de euro a Elenei Udrea, este promovat constant pe site-urile și postul din grupul Realitatea Plus.
Ce nu spune Piperea
În realitate, Bobby Păunescu este cel aflat la originea mult disputatei creanțe. Documentul a apărut în 2010, când acesta a împrumutat 900 de mii de dolari de la Bogdan Buzăianu și a garantat cu jumătate din participațiile în societatea care editează EVZ și Capital.
Ulterior, Buzăianu a pus creanța „în circulație” prin investiția penală în influența Elenei Udrea, după cum avea să recunoască în fața magistraților. Tehnic vorbind, creanța a fost transferată de la o firmă offshore a mogulului energiei (Grammotechniki Ltd.) către offshore-ul fostului tenismen Dinu Pescariu (Barringwood Investment Ltd.), interpusul Elenei Udrea în ecuație (apoi, denunțător).
La scurt timp, în 2011, fostul patron Bobby Păunescu și-a vândut oficial grosul acțiunilor în societatea de presă către Dan Andronic. Acesta din urmă a plătit pe loc 200 de mii de euro către Păunescu și a preluat creanța de 900 de mii. Preț total 1,1, milioane.
Contractele de novație, practic, au mutat rolurile într-o formulă nouă: în loc de Buzăianu, noul creditor a devenit Pescariu, interpusul lui Udrea, iar debitorul Păunescu a fost înlocuit de Andronic, care și-a asumat formal obligația să stingă creanța în doi ani. Ceea ce, într-adevăr, n-a mai făcut.
În dosarul șpăgii de la Buzăianu, Dan Andronic s-a ales cu acuzația de mărturie mincinoasă după ce ar fi declarat că Elena Udrea nu îl superviza la ziar, deși procurorii interceptaseră comunicații în care acesta îi dădea rapoarte economice sau cerea aprobări editoriale. Calitatea lui de interpus în combinație e subliniată în clar și de procurorii anticorupție.
Așadar, aritmetica situației arată că Păunescu și-a luat totuși toți banii, iar Andronic a devenit proprietarul EVZ și Capital cu numai 200 de mii de euro. Și că avocatul lui Maricel Păcuraru, Gheorghe Piperea, consideră că Andronic e doar un proxy care împiedică acum fraudulos finalizarea unei tranzacții comerciale.
Încleștarea „consultanților politici”
Dan Andronic admite că n-a plătit creanța și crede, totodată, că nici Maricel Păcuraru nu o poate folosi legal, întrucât ar fi pasibil de spălare de bani. Raționamentul lui e că nu poți tranzacționa ceva despre care se știe că e prețul unui trafic de influență, „așa cum rezultă din denunțul lui Buzăianu”.
Rezervat, Andronic zice că deocamdată nu vrea să comenteze public litigiul: „Uite, mă poți cita cu asta însă: când și dacă vreo instanță le validează preluarea acelei creanțe, expirate din câte știu eu, mă conformez și le voi da ce pretind că e al lor.”
Dan Andronic / FOTO: InquamPhotos/Octav Ganea
Maricel Păcuraru, în schimb, tace solemn, deși încearcă mutări spectaculoase în industria media. Reporterii Captura.ro l-au căutat cu întrebări pe subiect zile la rând, dar patronul Realitatea TV nu a răspuns apelurilor sau mesajelor noastre. La un moment dat, a transmis printr-un intermediar că ne acordă un interviu numai dacă ne înscriem oficial în Clubul de Presă, organizația pe care o dezvoltă. Am declinat oferta.
L-am contactat însă pe unul dintre șefii Clubului de Presă, Cozmin Gușă, asociat tradițional de afaceri cu Maricel Păcuraru și prieten declarat. Era supărat și el pe Andronic. Lucrurile s-au precipitat, de fapt, la mijlocul lunii mai, când EVZ & Capital, Antena 3 și RTV au anunțat în bloc că nu s-au înscris niciodată în Clubul de Presă, contrar informațiilor publicate pe site-ul organizației.
„Nu vreau să comentez mai mult, dar vei vedea că ies la iveală mai multe după 6 iunie. Andronic mai are o problemă, să știi, vecină cu spălarea de bani. Informațiile mele sunt că a împrumutat editura cu aproximativ 400 de mii de euro, prin firma soției sale, pentru ca în felul acesta să aibă cum să externalizeze mărcile din holding în compensarea banilor dați de el însuși. Maricel (Păcuraru -n.r.) a fost băiat bun, deși știa caracterul lui Dan, și o perioadă a zis așa: <bine, mă, lasă-l acolo să se descurce cu finanțarea și vedem>. Acum nu mai e cazul”, ne-a declarat Cozmin Gușă.
Când erau prieteni, în iarna lui 2019, consultanții Gușă și Andronic, acum jurnaliști, s-au întâlnit cu fugarul Sebastiuan Ghiță la Belgrad / FOTO: Libertatea
Andronic recunoaște împrumuturile din bucătăria internă, dar zice că alegațiile lui Gușă sunt false: „Aiurea, nu scot nimic din firmă. Evenimentul Istoric, de pildă, e pe numele meu dintotdeauna. A fost nevoie economic de împrumuturi, nu e o întreprindere ușor de dus. Practic, ce-am câștigat din consultanță politică, i-am băgat aici.”
L-am întrebat pe Cozmin Gușă, membru în conducerea Clubului de Presă, dacă îl poate convinge pe Maricel Păcuraru să răspundă la întrebările presei. După trei zile de încercări eșuate, Gușă a revenit cu un răspuns final: „În perioada asta, într-adevăr, Maricel preferă să se concentreze pe discuții cu avocații, nu să iasă public.”
Banii dintre Udrea și Păcuraru
Partenerul de viață al Elenei Udrea (Adrian Alexandrov) și finul acesteia condamnat cu suspendare (fostul deputat Adrian Gurzău) s-au asociat anul trecut cu un grup pestriț de afaceri, controlat de Maricel Păcuraru, în proiectul imobiliar de lux din Cluj-Napoca, „Transilvania Smart City”.
Grupul lui Păcuraru se numește «Consorțiul PHG», iar comunicatul de presă remis cu acea ocazie afirmă următoarele: „Consorțiul condus de Maricel Păcuraru, împreună cu reprezentanții «Transilvania Smart City» (…) au încheiat parteneriatul pentru dezvoltarea și finalizarea acestui proiect estimat ca valoare de piață la peste 2 miliarde de euro, la finalizarea sa. Acționarii Consorțiului PHG sunt Maricel Păcuraru, Miron Mitrea, Bobby Păunescu, Cozmin Gușă, Gabriel Oprea și Iulian Horneț”.
Păcuraru a mai avut de câștigat de pe urma Elenei Udrea și în trecut, când era acționar la o firmă gălățeană controversată (Vega 93), care a primit numeroase contracte de asfaltare de la Ministerul Dezvoltării în timpul guvernării Boc.
Un fel de cartel pentru Maricel
Preluarea EVZ și Capital face parte, de fapt, dintr-un efort mai complex al patronului Realitatea de a stăpâni o zonă largă din media.
Păcuraru s-a implicat totodată și în fondarea Clubului de Presă, relatează cei doi lideri informali ai organizației, Cozmin Gușă și Sorin Roșca Stănescu. Cel din urmă scrie chiar că primele discuții despre proiect s-au consumat în bucătăria lui de la Snagov și au participat doar ei trei. Clubul este mediatizat puternic la televiziunea familiei, iar fiica patronului, Alexandra Păcuraru, realizatoare de emisiuni politice, s-a înscris inclusiv pe persoană fizică, împreună cu alte vedete ale postului. La fel, și directorul de dezvoltare al Realitatea Plus, Marius Huc (fost redactor-șef la Antena 3).
Un alt front deschis în care familia Păcuraru trage cu toate tunurile este cel de la B1 TV. Aici îi sprijină pe aliații din familia Păunescu în păruiala cu Sorin Oancea, managerul televiziunii. Oancea și Bobby Păunescu împart de 13 ani în mod egal participațiile în B1 TV Channel SRL, dar numai primul este administratorul legal, în timp ce al doilea încearcă acum să-l înlăture și să preia atribuțiile executive.
Sub semnătura lui Oancea, B1 a luat imediat distanță de protocolul încheiat vara trecută între cele două familii, iar atacurile lui Păunescu au început să fie găzduite în cascadă de entitățile media afiliate grupului Realitatea. Pe lângă emisiunile postului, Pagina de Media a numărat 20 de articole dure la adresa lui Sorin Oancea pe site-urile lui Păcuraru.
Exemplu de „știre” publicată în imperiul media al familiei Păcuraru
Declicul s-ar fi produs, au aflat jurnaliștii, când Păunescu a forţat vara trecută o transmisiune în comun a celor două televiziuni – B1 şi Realitatea. Scandalul a culminat apoi cu forțarea unei yale din redacția B1 TV în luna decembrie, moment în care existau deja trei procese pe rol între Oancea și Bobby Păunescu. Lupta continuă și acum.
S-a închis însă subiectul negocierilor pentru ziarul Adevărul, după ce în industria media s-a vehiculat informația că Păcuraru încearcă să cumpere și acest brand. Contactat de Captura.ro, magnatul Cristian Burci, patronul Adevărul, ne-a spus că discuția nu e de actualitate și că „nu s-a pus problema unei asemenea tranzacții”.
Dincolo de influența construită de Maricel Păcuraru în presă, este relevant ce face deja în media pe care o deține. Cel puțin doi magistrați români au observat că Realitatea TV este brațul armat al proprietarului în afacerile sale conexe:
Unul dintre ei este procurorul anticorupție care instrumentează dosarul de la Aeroportul Otopeni. Ordonanța DNA din acest caz arată că Maricel Păcuraru ar fi fost beneficiarul unor scheme de șantaj, exercitate prin intermediul grupului său de presă și menite să-i aducă sub control pachetul de acțiuni (10%) pe care CNAB (Compania Națională Aeroporturi București) îl deține la societatea de salubritate Romprest.
Celălalt magistrat este o judecătoare de la Tribunalul București care a remarcat cum Păcuraru produce daune propriei afaceri cu televiziunea din dotare. E vorba tot despre Romprest, unde controlează 43% din companie, dar încearcă să devină majoritar și a declanșat o avalanșă de litigii. Defăimările de la Realitatea TV și preluarea ostilă a domeniului web (romprest.ro) – scrie în hotărârea judecătorească – au afectat randamentul firmei.
Au cuvântul magistrații
Inclusiv preluarea Realitatea TV, postul prin care Păcuraru duce campanii de presă împotriva rivalilor din business, s-a lăsat cu dosar penal pentru fals în înscrisuri. Prescris între timp (luna martie), dosarul îi viza pe ginerele lui Păcuraru și pe doi avocați ai familiei. Acțiunile Realitatea TV ar fi fost luate fraudulos de la „părintele FNI”, Sorin Ovidiu Vîntu, fost partener cu Păcuraru, care înfunda pușcăria în acel moment. Malversațiunea s-a petrecut prin firma SRI SRL (Strategic Research Investments – n.r.) a lui Maricel Păcuraru și Cozmin Gușă, mai descopereau procurorii.
A doua linie editorială a grupului Realitatea în era Păcuraru este propaganda suveranistă combinată periodic cu punctaje de comunicare preluate din canale rusești (adică teme precum Canalul Bâstroe, așa zisa persecuție a preoților români în Ucraina sau dezbaterea cu Austria pe subiectul Schengen).
Televiziunea promovează preponderent discursuri eurosceptice și naționaliste, la pachet cu două personaje controversate care încearcă acum să se reinventeze politic în această zonă: Liviu Dragnea și Gabriel Oprea. Pe Dragnea l-a consiliat în trecut Anca Alexandrescu, realizatoare azi al principalului talk-show de la Realitatea Plus, iar fiul lui Oprea este asociat cu cel al lui Păcuraru într-o firmă de pază și protecție (Romanian Premium Security).
Maricel Păcuraru (în capul mesei), la o reuniune cu Gabriel Oprea și familiile / FOTO: umpvm.eu
Întreprinderea de presă a familiei Păcuraru & partenerii mai are însă o particularitate: fuziunea de conținut. Aceeași informație-cheie se propagă simultan pe o puzderie de site-uri administrate de grupul Realitatea (realitateadevaslui, realitateadetulcea, sursazilei.net etc), care alcătuiesc împreună astfel un eficient mecanism SEO (Search Engine Optimization). Efectul e supraexpunerea mesajului. Iar în avangarda acestei gherile digitale, se regăsesc și site-urile mai radicale (solidnews.ro, radiogoldfm.ro, corectnews.ro etc), unde „corifeii” Clubului de Presă, Cozmin Gușă și Sorin Roșca Stănescu, asociații lui Maricel Păcuraru, publică direct propagandă rusă, utilizând aceleași tehnici de optimizare a conținutului.
Captură cu fluxul de știri de pe Radiogolfm.ro, ce apaține familiei Gușă
Nucleul „Rusia la zi”
Triumviratul Păcuraru – Gușă – Roșca Stănescu a mai făcut afaceri în media la mijlocul anilor 2000, în epoca în care în care fostul mogul Sorin Ovidiu Vîntu domina un conglomerat de presă setat în jurul Realitatea TV. Asociat cu Vîntu în afaceri cu Poșta Română, Păcuraru a preluat de la acesta în 2006 o companie offshore (Crown Gate Alliance Ltd) care deținea atunci Agenția de Știri și Informații „Rusia la zi”.
Era vorba despre o agenție de știri online, dar și despre o revistă tipărită (Noua Rusie), ambele bilingve, destinate antreprenorilor din Rusia și România. Activitatea era coordonată de Mircea Popa, un filorus declarat, care înainte de 1989 a cerut azil politic în URSS, iar Securitatea l-a închis sub suspiciuni de trădare.
Popa a fost totodată consilierul lui Gușă, când acesta ocupa funcția de secretar general al PSD, pe vremea lui Adrian Năstase, și a organizat în 2001 atât vizita diplomatică a premierului la Moscova, cât și o întâlnire de partid a lui Gușă (cu liderii EDINSVO, formațiunea lui Putin). Din partea rusă, s-a ocupat de organizare centrul de analiză politică Novocom, condus de Alexander Kondiakov, fost consilier la Kremlin.
Agenția „Rusia la zi” și revista „Noua Rusie”, conduse de Popa și preluate de Păcuraru de la Vîntu, au fost finanțate, în principal, de concernul rusesc Mechel (al oligarhului Igor Ziuzin), care cumpărase combinatele din Târgoviște și Câmpia Turzii sub guvernul Năstase. Publicațiile s-au închis la scurt timp după alegerile prezidențiale din 2004.
Rusofilul Mircea Popa, găzduit cu generozitate de Robert Turcescu în podcastul său de la Evz.ro / FOTO: captură Youtube/evz
Offshore-ul pasat lui Păcuraru a controlat din 2005 și ziarul Gardianul (înființat în 2002 de trezorierul PSD, Aristide Roibu). Aici a fost totodată asociată pe persoană fizică soția lui Sorin Roșca Stănescu (Steluța Danciu). Gardianul n-a rezistat mult însă după epoca Năstase.
Atunci, Roșca Stănescu conducea încă Ziua, publicație încorporată în imperiul media al lui Vîntu, de al cărui management financiar se ocupa un cetățean moldovean pe nume Ghenadie Nipomici.
Acesta din urmă reprezenta în România și compania offshore cedată de Vîntu lui Păcuraru (proprietară la Gardianul și Rusia la zi). Dar nu numai asta. Procurorii aveau să constate că Nipomici, împreună cu alți doi cetățeni moldoveni (Octavian Țurcanu și Vitalie Dobîndă), aveau acces în timp real la conturile bancare ale entităților offshore implicate în afacerile lui Vîntu.
Ghenadie Nipomici / FOTO: nipomici.com
Anterior, la sfârșitul anilor ’90, Ghenadie Nipomici a fost consilier principal în Administrația Preşedintelui Republicii Moldova, Petru Lucinschi (1997-2001).
În prezent, lucrează ca avocat înscris în Baroul București și oferă servicii juridice în drept societar (corporate) sau comercial clienților din spațiul post-sovietic.
Maricel Păcuraru, un cazier stufos
Maricel Păcuraru are 58 de ani și s-a născut la Galați. Se trage dintr-o familie de ciobani din satul Vânători și a lucrat ca ospătar înainte să aibă primul dosar penal.
În 1991, la vârsta de 26 de ani, Păcuraru a stat în arest timp de 9 luni fiindcă a emis un CEC fără acoperire ca să ridice niște mărfuri de la o firmă constănțeană.
Restul condamnării de până la 2 ani nu l-a mai executat, fiind grațiat de președintele Emil Constantinescu în 1999, deși începuse să acumuleze alte dosare.
În 1996, a fost trimis în judecată pentru bancrută frauduloasă și instigare la săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, cu un prejudiciu de 660 milioane de lei vechi creat mai multor bănci.
În 1997 se deschidea dosarul pentru lichidarea judiciară a două dintre firmele lui Păcuraru (Mondiala Holding Company și Constant International CF), care datorau zeci de miliarde de lei vechi mai multor bănci și companii, printre care și societății de stat Sidex Galați. Banii n-au mai fost recuperați vreodată.
În afacerile cu Sidex, Păcuraru a intrat pe mâna baronului PSD de Galați, Ilie Plătică Vidovici, decedat între timp. Împreună cu acesta a deschis, printre altele, o firmă de comerț cu tablă (Mims SA). Aici a mai fost cooptat și fostul senator PDL Marius Gerard Necula.
În noiembrie 2014, Maricel Păcuraru avea să fie condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani în același dosar cu fostul director al Companiei Poșta Română, Mihai Toader. Faptele s-au derulat în 2006 și au produs Poștei un prejudiciu de patru milioane de euro. A fost eliberat în 2017.
În decembrie 2015, Păcuraru a fost din nou trimis în judecată de procurorii DNA pentru spălare de bani, în cazul unor combinații care au fraudat Compania Națională Loteria Română. Patronul Realitatea Plus ar fi albit prin acest circuit financiar peste 20 de milioane de lei. Dosarul e pe rolul Tribunalului București de aproape nouă ani.
În 2020, Libertatea a publicat o înregistrare făcută pe ascuns la o ședință cu scântei din interiorul firmei de salubritate Romprest. Maricel Păcuraru se aude pe bandă spunând: „Respectă infractorii, mă! Cine nu e infractor în ziua de azi, înseamnă că e prost. Nu are ce căuta în business!”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Imagini cu tâlc au fost publicate sâmbătă de Gândul.ro. În ele apar patru personaje publice, care au ales să ia prânzul împreună, avându-le alături și pe soțiile lor, la un cunoscut restaurant libanez din București. Distribuția celor patru: un senator PSD, un senator AUR, un deputat PSD (fost la PP-DD) și un fost șef al SRI.
Imaginile publicate de Gândul.ro demonstrează că indivizi care vorbesc peste tot despre „Statul Paralel”, luptând cu el la televizor și incriminându-l pentru toate necazurile lor penale, sunt adevăratul Stat Paralel. Legături transpartinice și interese de afaceri îi aduc pe aceștia împreună, la aceeași masă.
Cele patru personaje surprinse sâmbătă la prânzul comun de la restaurantul libanez:
Vasile Dîncu (61 de ani) – senator PSD, președintele Consiliului Național al PSD, fost ministru al Apărării;
Claudiu Târziu (50 de ani) – senator AUR, co-fondator și fost co-președinte al partidului;
Radu Popa (46 de ani) – deputat PSD, al cărui prim mandat de parlamentar a fost obținut, în 2012, pe lista PP-DD („partidul OTV” al lui Dan Diaconescu, dispărut între timp);
Florian Coldea (52 de ani) – fost director adjunct și director interimar al SRI, în prezent om de afaceri.
Doi dintre cei patru, Florian Coldea și Radu Popa, au venit la întâlnire împreună cu soțiile.
Vasile Dîncu este și nașul de cununie al lui Radu Popa.
Gândul.ro i-a surprins pe Dîncu, Târziu și soții Popa în același cadru, la ieșirea din restaurant. În schimb, soții Coldea au ieșit puțin mai târziu, întrucât „au preferat să mai aștepte puțin în restaurant după despărțirea de ceilalți comeseni pentru că au comandat și «la pachet», iar comanda nu fusese încă finalizată”.
Coldea și soția, la restaurantul libanez
„Ne-am întâlnit întâmplător”
Claudiu Târziu a declarat, la România TV: „Atât timp cât nu există o fotografie din restaurant, discuțiile nu își au rostul. M-am întâlnit întâmplător, în apropierea restaurantului, cu domnii Dîncu și Popa”.
Radu Cristescu, deputat PSD: „Cei doi colegi vor trebui să dea explicații la partid, pentru că nu este corect să te întâlnești cu Coldea. Și mai este dovada clară că AUR e creația Securității, a venit să ia instrucțiuni de la Coldea. Iar Coldea a jucat cartea progresismului și a băgat USR în Parlament, iar acum că e naționalismul în Europa, și-a scos oamenii (de la AUR – n. red.) la încălzire. Nu mai e nevoie de nicio dovadă”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Dosarul de corupție de la Aeroportul Otopeni conține multe interferențe între personajele arestate marțea trecută și diverși politicieni, ale căror nume sunt menționate de presupușii infractori. Conform rechizitoriului întocmit de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), cel mai adânc pare să fi fost implicat europarlamentarul Rareș Bogdan, unul dintre cei patru prim-vicepreședinți ai Partidului Național Liberal (PNL). Miza „afacerii Otopeni”: prelungirea contractului de închiriere a spaţiilor comerciale de la cel mai mare aeroport al țării.
În dosarul de corupție de la Aeroportul Otopeni au fost reținuți marțea trecută (28 martie) patru suspecți, care acum se află în arest la domiciliu:
Cătălin Lăscuț, „regele duty-free-urilor”, patronul firmei care deținea magazinele duty-free;
George Alexandru Ivan, fostul director comercial al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB), acuzat că ar fi pretins mită de peste 22 de milioane de euro pentru a prelungi contractele magazinelor de duty-free de la Otopeni;
Radu Laurențiu Tănăsescu, directorul firmei lui Cătălin Lăscuț, care deținea magazinele duty-free;
Cristian Dumitru Bălan, om de afaceri, personaj din anturajul directorului Alexandru Ivan; prieten bun cu europarlamentarul Rareș Bogdan (au fost vecini în cartierul de lux „Stejarii”, copiii lor au crescut împreună).
De asemenea, Bogdan-Șerban Lițoi, fost director la Direcția Management Facilități Aeroportuare din Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), este cercetat sub control judiciar pentru luare de mită.
Alexandru Ivan – Rareș Bogdan – Cristian Bălan
În dosar, procurorii DNA redau discuţii în care se face referire la o presupusă intervenţie a lui Rareş Bogdan, pe care – pe de altă parte – „l-au luat toți de măscărici”, „de fraier”.
Rareș Bogdan este prezentat ca făcând parte din „echipa câștigătoare” a lui Florin Cîțu, în PNL, dar și din „a doua echipă câștigătoare”, condusă de Nicolae Ciucă.
Alături de Rareș Bogdan, alți politicieni pomeniți în dosarul mega-șpăgii de la Aeroportul Otopeni sunt Marcel Ciolacu (președintele PSD, președintele Camerei Deputaților), Sorin Grindeanu (prim-vicepreședinte PSD, vice prim-ministru, ministrul Transporturilor) și Mihai Tudose (europarlamentar PSD).
Miza: șpăgi de peste 22 de milioane de euro
Procurorii susțin că, în intervalul ianuarie – noiembrie 2022, Cristian Bălan le-ar fi cerut lui Cătălin Lăscuț și directorului unei alte firme, direct sau prin intermediul lui George Ivan, peste 22 de milioane de euro pentru a interveni la oficiali din Ministerul Transporturilor în vederea prelungirii unor contracte pentru exploatarea unor spaţii comerciale la Aeroportul Otopeni.
„În schimbul banilor respectivi, inculpatul ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra ministrului Transporturilor și directorului general al CNAB, că-i va determina pe aceștia să îndeplinească acte ce intră în îndatoririle lor de serviciu în legătură cu prelungirea pe diverse perioade de timp (un an sau cinci ani) a unor contracte pentru exploatarea spațiilor comerciale din interiorul Aeroportului Otopeni, încheiate între CNAB și societatea inculpatului care exploatează spații comerciale pe segmentul de retail, respectiv între CNAB și societatea unde lucrează directorul general”, explică procurorii DNA.
Într-un context asemenător şi pentru acelaşi motiv, spun procurorii, în perioada august 2022 – ianuarie 2023, Cătălin Lăscuţ i-ar fi cerut directorului unei firme „folosința unor spații comerciale în interiorul Aeroportului Otopeni, iar ulterior suma de 100.000 de euro, din care ar fi primit, sub forma unor prestări de servicii fictive, suma de 294.275 de lei (circa 60.000 de euro – n. red.)”.
În perioada decembrie 2021 – februarie 2023, Bogdan Liţoi, fost director în cadrul Companiei de Aeroporturi, ar fi primit, prin intermediar, de la Cătălin Lăscuţ, 15.000 de euro pentru „aprobarea cu întârziere de 4 luni a unui caiet de sarcini aferent unei proceduri de atribuire privind achiziția de servicii de consultanță și asistență organizată de CNAB”, notează DNA.
În acest context, pe 14 februarie 2022, George Ivan ar fi permis accesul unui om de afaceri la caietul de sarcini pentru achiziţia de servicii de consultanţă, indicându-i şi modalitatea prin care ar putea câştiga licitaţia, arată anchetatorii.
„Relația bună dintre Rareș Bogdan și Cristian Bălan”
DNA redă, în dosar, discuţii dintre George Alexandru Ivan, fost director comercial al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, arestat la domiciliu în dosar, şi omul de afaceri Hardan Saadeh, reprezentant al Dnata Catering SA, firmă care administrează spaţiile în care funcţionează restaurantele din Aeroportul Otopeni, în care se face referire la Rareş Bogdan.
Ulterior, cei doi – Ivan și Saadeh – discută despre apropierea lui Rareş Bogdan de omul de afaceri Cristian Bălan, dar și despre disponibilitatea europarlamentarului de a-i face favoruri acestuia. Este subliniată şi importanţa prim-vicepreședintelui PNL pe scena politică din România.
La pagina 116, procurorii constată „relația bună dintre RAREȘ BOGDAN și BĂLAN CRISTIAN DUMITRU”.
„Băi, este numărul 2!” / „L-au luat toți de măscărici, de fraier”
Pagina următoare, 117, conține referiri mai consistente și mai directe la rolul pe care l-ar fi avut Rareș Bogdan în „afacerea Otopeni”. Dialogul dintre George Alexandru Ivan și Hardan Saaheh alunecă rapid spre europarlamentarul PNL.
Ivan George Alexandru: … (neinteligibil)… A vorbit cu RAREȘ… (neinteligibil)…
Hardan Saadeh: Ce?
Ivan George Alexandru: Am mai vorbit cu RAREȘ.
Hardan Saadeh: RAREȘ BOGDAN?
Ivan George Alexandru: Da. „Stai liniștit! Garantat săptămâna viitoare!”
Hardan Saadeh: Se rezolvă… (neinteligibil)… Unde, la aeroport?
Ivan George Alexandru: Nu, la aeroport, când rezolvă ceva în general… (neinteligibil)… de doi ani de zile, de când ne știm noi, aud vorba asta – „Dacă era să mă iau după tine, mă dădeau ăștia afară…”
Hardan Saadeh: Da? Pe bune? Dacă CRISTI e atât de apropiat și e atât de prieten și face orice chestie pentru el și roagă pentru tine, mi se pare… să nu-l servească pe Cristi… Corect sau nu?
Ivan George Alexandru: E!
Hardan Saadeh: Măi!
Ivan George Alexandru: Altfel discută… Au fost discuții între ei foarte aprinse pe tema mea!
Hardan Saadeh: Băi, este numărul 2! Unu din…
Ivan George Alexandru: Frate, părerea mea este că… (neinteligibil)… l-au luat de măscărici pe RAREȘ.
Hardan Saadeh: Ce?
Ivan George Alexandru: L-au luat toți de măscărici.
Hardan Saadeh: Ce înseamnă?
Ivan George Alexandru: De măscărici, de fraier.
Hardan Saadeh: A! E numărul 2, măi omule! Dar RAREȘ e împotriva lui CÎȚU? Erau… (neinteligibil)… împreună?
Ivan George Alexandru: Dar acum e echipa câștigătore din nou. A doua echipă câștigătoare.
„Bălan îi comunică martorului faptul că e apropiat de Rareș Bogdan și de Ambasada Rusiei”
La pagina 123 a rechizitoriului, procurorii DNA trag câteva concluzii în legătură cu personaje din dosar, ca urmare a întâlnirii din 18 iulie 2022 dintre inculpatul Cristian Bălan (prietenul lui Rareș Bogdan) și martorul Hardan Saadeh.
„Astfel, în data de 18.07.2022, are loc o întâlnire între martorul HARDAN SAADEH cu suspectul BĂLAN CRISTIAN DUMITRU, în timpul căreia, în esență, se discută următoarele aspecte:
– Bălan Cristian-Dumitru îi comunică martorului Saadeh Hardan faptul că este apropiat de Rareș Bogdan, vicepreședinte PNL (în realitate, prim-vicepreședinte PNL – n. red.), menționând inclusiv anumite «afaceri» în care acesta este implicat;
– Bălan Cristian Dumitru îi comunică martorului faptul că a aflat că Florin Dimitrescu, fost director CNAB, are dosare DNA;
– Bălan Cristian Dumitru îi comunică martorului faptul că este apropiat de Ambasada Rusiei în România, dându-i chiar exemplu că a înlăturat de pe internet un articol de presă compromițător pentru sine prin această relație cu Ambasada rusă.”
„Rareș a ajutat, dar nu poate, e depășit. El vrea să vină acuma… pe turnantă, ceva… ministru”
Într-o altă discuție, referitoare la o intervenție a lui Rareș Bogdan în vederea numirii unei persoane la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB), Cristian Bălan susține că europarlamentarul „a ajutat”, dar „nu poate”, „e depășit”.
Saadeh Hardan: Rareș nu a ajutat?
Bălan Cristian Dumitru: Frate, el a ajutat, dar nu poate, dacă mă întrebi pe mine. E depășit, dacă mă întrebi…
Saadeh Hardan: Dar nu e numărul 2 în PNL?
Bălan Cristian Dumitru: Păi, zi-mi și mie de ce numărul 2 în PNL n-a putut să-l pună undeva… Nu că n-a vrut… Am văzut cu ochii mei… cu Ciucă… cu poze… (…) Bine, nu te gândi că se implică foarte tare, că-i e târșeală… El vrea să vină acuma… pe turnantă, ceva…
Saadeh Hardan: … (neinteligibil)… ministru?
Bălan Cristian Dumitru: Eu cred că vine.
Într-o altă discuție, George Ivan și Cristian Bălan îi comunică martorului Saadeh Hardan că dacă la „rotativa guvernamentală” Ministerul Transporturilor va fi preluat de PNL (de la PSD-istul Sorin Grindeanu), contractele s-ar putea prelungi pe 10 ani, nu pe 5, cum se discuta.
„Cristi Bălan a fost vecin cu mine în «Stejarii». Are două fetiţe splendide, eu doi copii; el la parter, eu la 1”
Săptămâna trecută, când presa a publicat informaţia că numele lui Rareş Bogdan ar apărea în „dosarul Otopeni”, europarlamentarul a recurs la o operațiune de victimizare cu accente naționaliste. El incrimina o conjurație europeană și forțe oculte care vor să-i închidă gura pentru că ar fi „prea patriot”.
„Cineva încearcă denigrarea mea. Poți să zici despre Rareș Bogdan orice – că mă îmbrac nu știu cum, că port batistuță, că n-am păr… Mâine o să fiu acuzat că cresc găini şi mânănc copii la micul dejun, în loc de ouă. Ieri eram agentul lui Putin, mâine voi fi al Chinei”, a blufat europarlamentarul PNL.
El a livrat și argumentul suprem care l-ar ține departe de tentațiile corupției: „Eu am tot ce-mi trebuie. Oricine mă cunoaște știe că am din ce să trăiesc. Mi-a dat Dumnezeu o soție bogată, care câștigă mai mult decât mine”.
Ulterior, Rareș Bogdan a spus că nu există niciun denunţ care să-l vizeze, lăsând să se înţeleagă că informaţiile referitoare la dosar ar fi o tentativă de presiune: „Spun ce am de spus şi acţionez cum cred, orice presiuni vor fi pe mine. N-o să-mi poată închide nimeni gura”.
Întrebat dacă-i cunoaşte pe omul de afaceri Cristian Bălan şi pe fostul şef al Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB), George Ivan, ambii aflați în arest la domiciliu, Rareș Bogdan a menţionat: „Cristi Bălan a fost vecin cu mine în «Stejarii» (complexul rezidențial Stejarii – n. red.). Are două fetiţe splendide, eu doi copii; el la parter, eu la 1 (etajul 1 – n. red.). Cu Ivan ştiu doar că a fost la un moment dat director, cred”.
Rareș Bogdan și norocul său financiar: soția cea bogată
S-a trezit justițiarul: „Cea mai rușinoasă zi de când am intrat în nenorocita asta de politică”
Joi, 30 martie, Rareș Bogdan s-a manifestat și printr-o postare pe Facebook, pozând în justițiar. El a scris că ziua precedentă a fost „cea mai ruşinoasă zi de când am intrat în nenorocita asta de politică, în urmă cu 4 ani”.
„Nu credeam că voi trăi să văd cum OUG 13 este reinventată cu concursul propriului meu partid, PNL. O mizerie fără seamăn!”, se arăta oripilat europarlamentarul.
Postarea integrală a lui Rareș Bogdan
„Ieri a fost cea mai RUȘINOASĂ zi de când am intrat în nenorocita asta de politică, în urmă cu 4 ani. Nu credeam că voi trăi să văd cum OUG 13 este reinventată cu concursul propriului meu partid, PNL. O mizerie fără seamăn! Culmea e că principalii promotori și inițiatori din cadrul Coaliției de Guvernare stau pitiți și tac ticălos. Unii au inițiat și au insistat pe inițiere, alții au tăcut maiestuos și de neînțeles, doar ca să fie linișteee!!!!! S-o ia naiba de liniște! Vom muri politic în liniște, dacă continuăm așa! Unii au scris, iar soldățeii de teracotă au executat. Răul a fost făcut. La Bruxelles s-au aprins beculețele roșii, din nou. Societatea Civilă și Presa au reacționat nervos și corect, înspăimântați pe bună dreptate. Un partid, plus un plecat din acel partid au fost readuși pe teren pe o temă preferată, singura in care sunt antrenați să combată. Toate acestea cu un popor destul de mimetic, care privește de câteva zile bune la ce se întâmplă în Israel și în Franța. Moment perfect! Aștept în continuare să scoată capul de la cutie adevărații promotori și inițiatori, să-și ceară scuze sau pur și simplu să-și explice demersul. Și încă ceva: pentru un om de rând, simplu, cu resurse modeste de existență, pragul de 9.000 de lei este mare! Foarte mare. Nesimțit de mare. Adică abuzul care produce o pagubă de 8.999 de lei nu mai este abuz? Faptul ca CCR se dovedește încă o dată ticăloasă nu mai este o surpriză pentru nimeni. De două ori a anulat demersul tăierii pensiilor speciale în 2020, cu largul concurs al Avocatului Poporului, apoi a introdus obligativitatea unui prag la HOȚIE, un prag ce urmează a fi stabilit în Parlament. Tare! Excepțional. Ca la noi, la nimenea.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
