Apar informații esențiale despre agitația de sâmbătă, din Piața Universității. Puseul anarhist, „anti-botniță”, a fost coordonat de un anume Pompiliu Diplan și de dubioasa Frăție Ortodoxă Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Mare parte dintre cei circa 400 de manifestanți au fost aduși cu autocarele din Moldova, mai ales din județul Neamț (al cărui președinte de Consiliu Județean este PSD-istul Ionel Arsene, vechi tovarăș al lui Liviu Dragnea).
Principalul orator din Piața Universității: Mihai Silviu Chirilă, agitator de esență rusofilă sub stindardul ortodoxiei. Acesta locuiește în Piatra Neamț și este soțul judecătoarei Carmen Elena Chirilă, magistratul care a motivat în instanță că „masca are aspect de botniță și prezintă risc asupra sănătății”.
Pompiliu Diplan este conspiraționistul care deține domeniului „Starea de libertate” și care e promovat intens de Nașul TV, micro-televiziunea altui conspiraționist iresponsabil, Radu Moraru.
„Vor să ne vadă neapărat îmbotnițați”
Mihai Silviu Chirilă, soțul judecătoarei conspiraționiste din Piatra Neamț, a vânturat de la tribună, prin portavoce, cele mai tembele teorii ale conspirației. Am aflat, astfel, că „adevărații responsabili” ai „acestei catastrofe planetare” sunt cei de la „francmasonerie”, care „conduc într-un mod tiranic municipiul Piatra Neamț”!
Mai grav: Chirilă a constatat „dorința autorităților locale de a ne vedea neapărat îmbotnițați”. Cică ăsta-i cusurul primarului liberal din Piatra Neamț: „nu ne dau autorizație pentru că nu purtăm botniță la o manifestare anti-botniță”.
Dar să vedeți ce-a mai pățit Chirilă nemțeanul: „Mie, la Judecătoria Botoșani, pe holuri, mi-a spus o individă: «Nu vreau să-ți văd fața aia! Ai Covid». Și când i-am spus jandarmului, m-a amendat pe mine, fiindcă nu aveam mască”.
În rest, Chirilă recunoaște recunoaște că a venit la București cu un autocar plin cu „răzeși ortodocși”, cu care să lupte eroic împotriva măștii și a „musulmanului” (Arafat).
Celelalte autocare cu „patrioți” le-au adus alții, tot de prin Moldova, anunță mândru strategul anti-mască Pompiliu Diplan.
„Jos musulmanu’! Jos musulmanu’! Afară! Afară! Afară din țară!”
Deși soț de judecătoare (conspiraționistă și ea, e drept), Mihai Silviu Chirilă se plânge de „abuzurile Justiției”: „Am pierdut trei procese anul acesta pentru că nu am fost primit în sala de judecată, pe motiv că am refuzat să port mască”.
Într-adevăr, o familie unită… în nerozie!
Din gâtlejurile tandemului Chirilă – Diplan au ieșit amenințări și instigări rasiste, xenofobe, discriminatorii. Laolaltă cu mulțimea, ei au strigat/scandat:
Au urcat pe scenă și nelipsiții avocați ai conspiraționismului de tip rusesc: Dan Chitic („Afară, afară / Cu virușii din țară!”, „Asasinii, asasinii!”) și Diana Iovanovici-Șoșoacă („La pușcărie! La pușcărie!”).
VIDEO: Discursurile tembele ale conspiraționiștilor din Piața Universității
Scenetă esențială din Piața Universității
POMPILIU DIPLAN:
„Nucleul dur al acestei manifestații sunt aceste autocare care au venit din Piatra Neamț, din Roman, din toată Moldova!… Au mutat Moldova la București. Bravo, fraților, le-ați dat o lecție con-orășenilor mei! Unul din aceste autocare vine de la Piatra Neamț, unde am văzut cea mai mare demonstrație din provincie făcută pe tema acestei mascarade.”
„Ne-am minunat cu toții de cât de activi și cât de adevărați români au fost acești oameni din Piatra Neamț, care au demonstrat în fața Primăriei de acolo. Soții Chirilă… Mihai Silviu…Aplaudați-i! Soția dânsului este judecătoarea care nu acceptă măști în sala de judecată!”
(Aplauze furtunoase: „Uraaaaa! Uraaaaa!”)
„Merită, merită toate aplauzele, din toate inimile noastre. Îi dau cuvântul soțului.”
MIHAI SILVIU CHIRILĂ:
„Trăiască Justiția și să dea Dumnezeu ca toți judecătorii și procurorii din România să înțeleagă că ei acolo sunt cea mai profesională putere din stat.”
„Din păcate, sunt unul dintre oamenii care am pierdut trei procese anul acesta pentru că nu am fost primit în sala de judecată, pe motiv că am refuzat să port mască.”
„Îmi apăr propria cauză, și nu cauza soției mele, care se poate apăra singură. Trăiască Justiția, dar să facă justiție, să nu facă poliție!”
„Vă salut din Piatra Neamț. Îi salut și pe nemțenii care au venit până aici. Ceea ce am făcut noi la Piatra Neamț a fost inspirat de ceea ce ați făcut dvs. aici. Noi am venit aici, v-am văzut, v-am ascultat, am participat cu sufletul și cu trupul alături de dvs., după care am considerat că e necesar ca acasă la noi să continuăm ce ați făcut aici.”
„De ce Primăria din Piatra Neamț a refuzat să ne mai dea autorizație pentru a protesta? De frică! Și de frică nu numai pentru că răsturnăm propaganda Guvernului, ci pentru că am legat această catastrofă planetară de adevărații ei responsabili – de francmasonerie, care conduce într-un mod tiranic municipiul Piatra Neamț!””
(Se scandează: „Jos masoneria! Jos masoneria! Jos masoneria!”)
„Din argumentările pe care mi le-a dat Primăria municipiului Piatra Neamț a rezultat dorința autorităților locale de a ne vedea neapărat îmbotnițați. Singurul lucru pentru care au spus că nu ne dau autorizație este că nu purtăm botniță la o manifestare anti-botniță!”
(Cineva din mulțime: „Imposibil!”)
„Și atunci mi-am dat seama că nu are nicio legătură cu drepturile omului, n-are nicio legătură cu medicina. Eu sper ca astăzi, aici, să vină un medic care să le explice românilor ce este această cârpă și care este diferența dintre această cârpă ordinară – pe care o fac cei care trafichează miliardele acestea de cârpe și le bagă în buzunare de partid – și o mască medicală, care costă cam cât trei pachete din cârpele acestea ordinare.”
„Toată lumea știe că această cârpă ordinară nu ajută la nimic. Ea este pusă pentru supunerea populației, este un simbol al supunerii și al ascultării față de noua ordine mondială pe care masoneria o introduce în lume. Botnița pe care vor să ne-o pună nu are nicio legătură cu medicina!”
„Îl acuz pe primul-ministru al României, tot Guvernul și pe Raed Arafat, de faptul că împiedică imunizarea naturală a românilor, cu tendința și cu dorința de a păstra acest virus ca instrument politic zeci de mii de ani în România!”
(Se scandează: „Asasinii! Asasinii! Asasinii!”)
„Îl acuz pe Raed Arafat de faptul că instigă românii unii împotriva celuilalt. Domnule Arafat, poate în Siria, poate în Fâșia Gaza, poate în alte zone ale lumii cu care sunteți familiarizat se practică așa ceva, ca oamenii să se toarne la Poliție unul pe altul.”
„Nu este acceptabil ca poporul român să fie transformat într-o haită de hiene care se vânează unele pe altele! Nu este acceptabil ca oameni care s-au născut creștin-ortodocși să fie înspăimântați de televiziunile ticăloase și să fie obligați să se toarne unii pe alții, să se bată și să se înjure unii pe alții!”
„Mie, la Judecătoria Botoșani, pe holuri, mi-a spus o individă: «Nu vreau să-ți văd fața aia! Ai Covid». Și când i-am spus jandarmului, m-a amendat pe mine, fiindcă nu aveam mască.”
„Cer organelor de urmărire penală să-l caute pe Arafat și să-i ceară socoteală!”
(Chirilă strigă la portavoce, în cor cu mulțimea: „Arafat arestat! Arafat arestat! Arafat arestat!”)
„În cazul celor care au dobândit cetățenia română, pentru fapte grave se poate reversa cetățenia română. Numai românii născuți în România nu pot să-și piardă cetățenia. Cei care fac ce face domnia-sa pot să-și piardă cetățenia și să se întoarcă de unde au venit.”
(Chirilă strigă la portavoce, în cor cu mulțimea:„Afară! Afară! Afară! Afară din țară!”)
„Pentru fiecare român votant, am văzut că există o fantomă a sa, care votează împotriva lui.”
„Sunt români care se uită la noi pe Facebook și sunt alături de noi. Dar revoluția, dragii mei români, nu se face pe Facebook! Schimbarea puterii și revoluția și apărarea drepturilor cetățenești se fac în instanțe, se face la vot… Iar dacă nu se face în instanțe și la urne, atunci se face în stradă! Nu se face pe Facebook! Ieșiți alături de noi în stradă, fraților! Ieșiți alături de noi în stradă și apărați-vă drepturile voastre și ale copiilor voștri!”
„Vom continua să ne opunem acestei dictaturi.”
„Oare cât de prost trebuie să fii să nu înțelegi că se infectează cei care poartă măști, pentru că-și slăbesc organismul?! Și asta se și dorește: să nu existe imunizare naturală a românilor și să devină sclavii acestui complot pe care masoneria și noua ordine mondială îl pun la cale împotriva întregii lumi.”
(Mulțimea scandează: „Jos masca! Jos masca! Jos masca!”)
(Diplan strigă la portavoce, în cor cu mulțimea:„Jos musulmanu’! Jos musulmanu’!”)
Diplan, Chirilă și răzeșii pierzaniei
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Un episod care explică victoria lui Nicușor Dan în bătălia cu Gabriela Firea pentru Primăria Capitalei. Pe 6 octombrie 2012, președintele Asociației „Salvați Bucureștiul” era luat pe sus de jandarmi, băgat în dubă și dus la o secție de poliție, pentru că a protestat împotriva demolării unui monument istoric: Hala Matache.
Îmbrăcat cu o cămașă albă și cu o pungă albastră de plastic în mână, în care se aflau documente, Nicușor Dan a venit să protesteze față de demolarea Halei Matache, printr-o decizie a primarului de atunci, Sorin Oprescu (exponentul PSD, chiar dacă ascuns o vreme în spatele statutului de „independent”).
În acea zi tensionată, rebelul Nicușor Dan i-a cerut unui jandarm să se legitimize, însă acesta a refuzat. În scurt timp, jandarmii l-au luat pe sus pe matematicianul olimpic, pentru a-l duce la secție să fie legitimat, deși acesta insista să se legitimeze la fața locului. N-a avut cu cine discuta: brutele l-au aruncat în duba Jandarmeriei.
În timp ce ONG-istul Nicușor Dan era tratat ca un infractor pentru că încerca să salveze Bucureștiul de la mutilarea dictată de un primar PSD (Sorin Oprescu), în timpul unei guvernări PSD (Victor Ponta), Gabriela Firea se transfera de la Antena 3 la PSD și se pregătea să devină senator. Era vremea de glorie a unei anomalii politice: USL (PSD + PNL).
VIDEO: Secvențele tensionate de la Hala Matache (6 oct. 2012)
23 de protestatari luați cu duba
Și atunci, în 2012, purtător de cuvânt al Jandarmeriei Capitalei era tot Georgian Enache, personajul sinistru cu care aveam să ne întâlnim la Marea Gazare din 10 august 2018.
Enache a declarat că protestul nu a fost autorizat și că manifestanții au fost avertizați de mai multe ori să se retragă din zonă, dar unii nu s-au conformat. „Unii dintre aceștia au înțeles și au plecat, în timp ce alții, peste 20, au fost duși la Secția 3 de Poliție pentru a fi identificați și a fi luate măsurile legale, în funcție de gradul de participare a fiecăruia”, a precizat Enache. Evident, a urmat un potop de amenzi.
Printre persoanele duse la secția de poliție s-au numărat Nicușor Dan, președintele Asociației „Salvati Bucureștiul”, și Doina Wella, de la Fundația Pro Patrimonio.
Nicușor Dan a spus că au fost 23 de persoane la secție și că el a semnat procesul-verbal.
Hala Matache avea să fie demolată pe 23 martie 2013.
Cel în cămașă albă e Nicușor Dan
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Agitația de stradă din București, care are ca scop pentru anularea alegerilor din 27 septembrie și organizarea unui nou scrutin, este rezultatul mobilizării unor angajați ai Primăriei Capitalei și ai companiilor din subordine. De exemplu: Compania Municipală Eco Igienizare.
Florin Covaci, ales duminica trecută consilier general la Primăria Capitalei, a postat pe Facebook o parte a discuțiilor purtate pe Messenger de mai mulți angajați ai Companiei Municipale Eco Igienizare. Sunt apeluri de participare la protestul „spontan” din Piața Mureș, din fața Biroului Electoral al Sectorului 1 (BES 1).
Participarea la protest a angajaților companiei este „obligatorie”, scrie un anume Niki, care pare un fel de șef, exercitându-și autoritatea asupra celorlalți.
„Toți angajații trebuie să vină la acest protest. Obligatoriu! Nu se acceptă refuz”, precizează ferm Niki. El face chiar și un plan de organizare: „Cine este în apropiere de Piața Mureș vine direct. Restul vă adunați la sediu, la ora 16, și se pleacă în grup”. Plus un spor de mobilizare: „Vă aștept și pe voi, cu familie, prieteni”.
Printre cei care se mai implică în discuție sunt angajații care semnează Andreea eco, Flory Eco, Ionuț Eco, Danela etc.
Mesaje între angajații Companiei Municipale Eco Igienizare
„Astăzi la ora 18.00, la Piața Mureș, BES 1, lumea o să protesteze pentru anularea alegerilor. Eu o să fiu acolo. Vă aștept și pe voi, cu familie, prieteni ca să ne putem face auziți.”
„Toți angajații trebuie să vină la acest protest.”
„Obligatoriu!”
„Cine este în apropiere de Piața Mureș vine direct. Restul vă adunați la sediu, la ora 16, și se pleacă în grup.”
„Nu se acceptă refuz.”
„Începem igienizarea la Eco Igienizare în curând”
Proaspătul consilier general Florin Covaci (USR-PLUS) li se adresează tăios angajaților Companiei Municipale Eco Igienizare, deveniți protestatarii absurdului. El promite o „igienizare” la Eco Igienizare „în curând”!
Mesajul lui Florin Covaci (USR-PLUS): „Compania Municipală Eco Igienizare, ce ziceți, băieți? V-ați adunat toți? Începem igienizarea la Eco Igienizare în curând”.
Florin Covaci
Florin Covaci publică un link de Facebook unde pot fi citite instrucțiunile PSD-iste de la Compania Municipală Eco Igienizare. „Pesedită de la PNL Sector 1”, notează Florin Covaci, indicând astfel și sursa informației: PNL Sector 1.
Compania Municipală Eco Igienizare este una dintre cele peste 20 de companii înființate abuziv de Gabriela Firea, ineficiente și extrem de costisitoare. Prin aceste companii, la care a înființat sute de posturi de directori și alți șefi, Firea și sporit clientela de profitori și parveniți. Aceștia protestează acum, de teamă că, odată cu plecarea Gabrielei Firea și a unor primari de sector ai PSD, își vor pierde și ei privilegiile.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
„Dezvăluirile” lui Mihai Gâdea, miercuri seară, la Antena 3, despre o presupusă fraudă electorală făcută de „un comando” al USR-PLUS, se dovedesc a fi o cacealma istorică, un fake-news de proporții apocaliptice, o minciună care-l scoate în afara civilizației.
Dan Milea, membru USR implicat în alegerile de la Sectorul 1, scoate la lumină câteva informații esențiale. El explică imaginile luate de Antena 3 de la Poliția Locală a Sectorului 1 („poliția personală” a primarului PSD-ist Dan Tudorache) și face o precizare senzațională:
Omul care „intră în încăperea cu saci” și „pune un sac pe un dulap” se numește Gâlcă Mihai Florentin și e membru al PPU-SL, partidul lui Dan Voiculescu!
Și, culmea, nici măcar nu face vreo ilegalitate, nu „dosește” voturi (cum s-a înfierat în emisiune), ci urmează o procedură perfect legală, sub supravegherea șefului Biroului Electoral al Sectorului 1 (BES1), de meserie procuror!
Dacă lucrurile stau așa cum scrie Dan Milea pe Facebook, Antena 3 se află într-o culpă cosmică și ar trebui să-i fie retrasă imediat licența de emisie! Iar Gâdea își asigură titlul de cel mai sinistru personaj care a activat vreodată în mass-media din România! Un manipulator înfiorător, care nu are ce căuta pe ecranele televizoarelor, pentru că e pericol public!
Precizările lui Dan Milea
„Joi seară au apărut imagini filmate cu telefonul de pe monitoarele Poliției Locale și transmise în direct către Antena 3.
În imaginea filmată luni noapte, la ora 12 noaptea, apare un coleg din USR, observator la fața locului, împreună cu alte două persoane (despre care nu își mai aduce aminte cine sunt, el stând acolo două zile pline, aceste persoane putând fi și alți doi membri ai BES), însoțiți de șeful BES1, care este procuror, și un membru BES care ia un sac (care era desigilat) din sala cu saci.
Mai apare un film în care un tip intră în încăperea cu saci și pune un sac pe un dulap. Colegul mi-a spus că acela este un membru BES1 și membru al partidului PPU-SL și se numește Gâlcă Mihai Florentin. Deci, cine fura și ce fura din camera cu saci?
Eu am fost membru și în Birou Electoral de Sector, și în Biroul Electoral Municipal, deci știu care sunt procedurile în timpul validării voturilor.
Ce se vede acolo este ceva foarte normal. Procuroul șef de BES, împreună cu un mebru al Comisiei, iau un sac pentru a verifica ceva, cel mai probabil procesul-verbal, o listă suplimentară, voturile anulate sau orice altceva. Iar ei au fost însoțiți de observatorii USR, care două zile s-au ținut scai de ei ca niște umbre.
Asta face o Comisie Electorală: verifică și validează. Acel sac a fost dus în sala plină cu reprezentanți și a fost verificat. După care a fost dus înapoi, cu siguranță, în sala cu saci păzită de jandarmi.
Nu sunt urmăritor al Antenei 3, dar în seara asta am avut impresia că văd o continuare a filmului «Wag the Dog». Impostorii ăștia chiar au audiență?”
După ce a pus sacul cu voturi pe dulap, omul lui Dan Voiculescu iese din sala cu saci și revine în secția de votare
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Una dintre vuvuzelele scoase „la bătaie” de PSD în campania anti-Nicușor Dan, pentru a o menține „la cașcaval” pe Gabriela Firea, este agitatoarea Oana Lovin. Videochatista care-i ademenea pe bărbați cu gesturile ei lascive. Sparanghelista din Piața Victoriei, transformată brusc în „vedetă națională” de Antena 3 și România TV. O „panaramă”, cum i-a spus Nicușor Dan. Și o falită, au descoperit jurnaliștii de la Newsweek.ro.
„O altă divă din galaxia Antena 3 – PSD, Oana-Elena Lovin, pozează cu ifosele Danei Budeanu: în poze pare scoasă din cutie, impecabilă, haine scumpe, aparență ireproșabilă. În viața reală, are o firmă care este, practic, falimentară, cu datorii de peste 32.000 de lei”, scrie Newsweek.ro.
Firma se numește Yumyum Goods SRL și este deținută integra de Oana-Elena Lovin. De cel puțin trei ani, firma nu mai are activitate (obiectul declarat: restaurante).
După cum arată datele din bilanțul contabil al firmei, veniturile au fost zero în 2019 (ca și în 2018 și 2017), dar datoriile sar de 32.000 de lei.
Înființată în 2014, firma a avut o tentativă de funcționare în primii doi ani. În primul, de exemplu, a avut trei angajați și venituri de aproape 100.000 de lei, dar cheltuieli cu vreo 5.000 de lei mai mult. Deci, an încheiat pe pierdere.
Probabil că Lovin ar fi închis deja firma încă din 2016, dar datoriile trebuie plătite cumva iar ea nu pare să poată face asta. În 2018, a contractat un credit de locuință „Prima casă”, subvenționat de stat, ceea ce arată că aparența luxului afișat chiar asta este: o aparență.
De câteva luni, Oana Lovin s-a activat ca o PSD-istă înrăită. Mai întâi a contestat acțiunile Guvernului de limitare a răspândirii pandemiei de Covid-19. Apoi a generat scene grotești la acțiunile electorale ale unor candidați ai Dreptei la primăriile din București, mai ales la Nicușor Dan (Primăria Capitalei) și Clotilde Armand (Sectorul 1).
Imaginea Oanei Lovin s-a viralizat când activista PSD-istă a apărut în Piața Victoriei cu un mănunchi de sparanghel în mână, ca protest împotriva deciziei Guvernului de a permite unor muncitori români să meargă la munci agricole sezoniere (printre care și culesul de sparanghel) în Germania, în timpul stării de urgență.
În campania electorală, Oana Lovin a fost invitată des la Antena 3 și la România TV, trompetele principale ale propagandei PSD. Însuși Mihai Gâdea a adus-o de două ori în emisiunea sa.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Nicușor Dan, candidatul PNL și al USR-PLUS la Primăria Capitalei, a prezentat duminică un document semnat de Gabriela Firea, prin care actualul edil se angaja să dea familiei Constanta, din bani și domenii publice, zeci de milioane de euro și 7.000 de metri pătrați.
Costică Constanda a primit, prin retrocedare, Parcul Bordei, chiar lângă Herăstrău, în cartierul Primăverii. Din 2004 până în 2019 s-a intrat într-un șir de procese și negocieri cu Primăria, instituție care de-a lungul timpului nu și-a apărat mereu interesele cum ar fi trebuit. În 2019, familia Constanda a avut câștig final de cauză și instanța a stabilit despăgubiri de 115 milioane de euro.
Propunerile Gabrielei Firea în dosarul Constanda au fost supuse de nenumărate ori la vot, dar Consiliul General nu le-a aprobat. Consilierii au reclamat că primărița refuză să le pună la dispoziție detaliile înțelegerii
Însă negocierile au început cu mult timp înaintea sentinței finale. De la venirea Gabrielei Firea, în 2016, au început manevrele de culise. Consiliul General al Municipiului București s-a întrunit de foarte multe ori pentru a vota darea în plată a unui teren de 15.000 de metri pătrați, către familia Constanda, în zona Satului Francez.
Dar hotărârea avea nevoie de 2/3 din voturi și acestea nu s-au întrunit niciodată. Membrii Consiliului General au obiectat că au cerut de nenumărate ori corespondența dintre Firea și reprezentanții familiei Constanda, ca să știe ce votează. Primarul le-a refuzat accesul la documente, cerându-le să voteze “în orb”.
Acum, actul prezentat de Nicușor Dan explică și de ce Firea a refuzat cu obstinație să facă publice detaliile înțelegerii sale cu familia Constanda. ”A apărut în spaţiul public acordul între primarul Capitalei şi familia Constanda, pe care o să vi-l trimit pe mail, după ce anonimizăm datele personale. În primul rând, cer Primăriei Capitalei să confirme că acest act este acordul pe care l-a semnat cu familia Constanda. Acest act spune următoarele lucruri: că Primăria îi va plăti lui Constanda 18 milioane de euro, în prima jumătate a anului 2020, că Primăria Capitalei va da familiei Constanda un teren de 7.000 de metri pătraţi pentru stingerea a 30 milioane de euro din datorie şi mai spune că, din datoria rămasă, 40% o să fie plătită până la sfârşitul anului 2020. Sunt trei elemente de ilegalitate dintre care, ultimele două sunt infracţiuni”, a descris Nicușor Dan, pe scurt, ce a semnat Firea, în numele Bucureștiului, cu familia Constanda.
Firea a semnat “pe barba ei”, ca și cum bugetul Bucureștiului ar fi averea personală, iar domeniul public al orașului – moșia ei și-a lui Pandele
Problemele sunt multiple. În primul rând, Primăria n-are voie să vândă terenuri din proprietate decât prin licitație. În al doilea rând, Firea a semnat ca și cum banii Bucureștiului și terenurile publice ar fi averea și, respectiv, moșia sa personale, fără să anunțe pe cineva și cu atât mai puțin să fie împuternicită de Consiliul General – singurul abilitat să aprobe asemenea cheltuieli uriașe.
”Este ca şi cum Guvernul ar face plăţi pe care nu i le-a aprobat Parlamentul prin legea bugetului şi, repet, aceasta este o infracţiune prevăzută de legea finanţelor publice locale”, a subliniat Nicușor Dan.
Firea nu e la prima infracțiune de acest fel, în care dispune pe “barba” sa plăți fabuloase din bugetul public, ca și cum banii i-ar aparține, a acuzat Nicușor Dan. Într-un alt caz, Consiliul General a aprobat despăgubiri de 32 de milioane de euro către niște privați, iar Firea a mărit suma, cu de la sine putere, la 58 de milioane! ”Primarul Firea se obligă ca în cursul anului 2020 să plătească suma de 58 milioane de euro, în condiţiile în care bugetul aprobat de Consiliul General pentru despăgubiri civile era de doar 32 de milioane de euro. Primarul General s-a obligat, faţă de nişte privaţi, să plătească din conturile municipalităţii, dublu faţă de cât îi permisese Consiliul General să o facă şi aceasta este o infracţiune prevăzută de legea finanţelor publice locale”, a explicat Nicușor Dan.
Familia Constanda voia 7.000 de metri pătrați ca să echivaleze 30 de milioane de euro din datorie. Firea a făcut însă o superofertă: 15.000 de metri pătrați ca să echivaleze 22 de milioane!
Cazul Parcului Bordei este, din descrierea candidatului PNL-USR-PLUS la Primărie, unul clasic în care un șef al administrației publice locale lucrează împotriva comunității, pentru a favoriza grupuri de interese.
Înțelegerea inițială era ca 7.000 de metri pătrați să acopere echivalentul a 30 de milioane de euro, dar Firea a făcut o superofertă: Bucureștiul să dea 15.000 de metri pătrați în schimbul a 22 de milioane de euro!
”Familia Constanda este de acord să primească un teren de 7.000 de metri pătraţi şi construcţii pentru a stinge 30 de milioane de euro. Ce face primarul Firea? Se duce în faţa Consiliului General şi le propune acestora să dea familiei Constanda un teren de 15.000 de metri pătraţi, un teren dublu faţă de cel iniţial, pentru a stinge o sumă mai mică decât cea iniţială, de doar 22 de milioane de euro. Este un act prin care Primarul Firea a acţionat împotriva mandatului bucureştenilor şi este, evident, infracţiune”, a acuzat Nicușor Dan.
Gabriela Firea a dat imediat un comunicat țâfnos, în care dă asigurări că s-a respectat legea, apoi explică pe ocolite de ce a încălcat-o!
Gabriela Firea a dat imediat un drept la replică plin acuzații și justificări, dar în care nu doar că nu neagă autenticitatea înțelegerii dezvăluite de Nicușor Dan, dar confirmă și că, de fapt, n-are aprobarea Consiliului General.
„Toate plăţile făcute de PMB pentru stingerea unor datorii (Constanda, Creştin, etc) au fost realizate cu respectarea tuturor prevederilor legale, fiind incluse în bugetul aprobat la începutul anului 2020. Toate informaţiile referitoare la acest subiect au fost prezentate public, extrem de transparent. Toate sumele plătite au fost cuprinse în bugetul Municipiului Bucureşti, aprobat de Consiliul General, conform prevederilor legale. Respingem toate acuzaţiile potrivit cărora s-ar fi plătit sume necuvenite. Subliniem că toate sumele sunt cuprinse în capitolul Despăgubiri Civile – 51.02.-59.17, fiind aprobate legal. Menţionăm că suma de 58 milioane euro urma să fie plătită eşalonat, timp de 2 ani“, susține, mai întâi, comunicatul Primăriei.
Apoi, însă, apare următoarea formulare: “Această propunere (n.r. – cedarea la schimb a unor terenuri în Satul Francez) a fost supusă, potrivit legislaţiei în vigoare, aprobării Consiliului General, de şase ori. Abia la ultima dintre aceste şedinţe, a şasea, consilierul general USR Matei Ţugui a recunoscut că are un interes personal direct, pentru că în cazul aprobării proiectului va primi suma de 7 milioane euro, plus accesorii, aspecte care se pot verifica în procesul verbal al şedinţei. Toate acţiunile PMB au fost realizate în conformitate cu prevederile legale, transparent şi cu respectarea principiului eficienţei cheltuirii fondurilor publice“.
Sensul ambiguu al frazei și acuzațiile aduse consilierului USR sunt, de fapt, confirmarea pe ocolite a faptului că Gabriela Firea NU a primit acordul Consiliului General pentru înțelegerea semnată cu familia Constanda. Tradusă, această ultimă frază ar însemna că Firea, văzând opoziția consilierilor, a decis să-i “sară” pe aceștia și să facă o înțelegere personală cu deținătorii Parcului Bordei.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Nicușor Dan, candidatul PNL & USR-PLUS la Primăria Capitalei, a făcut noi dezvăluiri despre contracandidata sa Gabriela Firea, primărița-catastrofă impusă de PSD în 2016.
Nicușor Dan a prezentat informații despre un tentacul al „Caracatiței Firea”: Ștefan Văsîi(65 de ani). Fost șofer al lui Florentin Pandele (soțul Gabrielei Firea) la Primăria Voluntari, Văsîi a fost promovat mai întâi ca șef al Poliției Locale Voluntari. A mai condus, succesiv, companiile locale de apă și de salubritate.
Caracatița Firea
Altfel spus, Văsîi a fost șoferul, polițistul, sacagiul și gunoierul lui Pandele!
În 2016, după ce Firea a devenit primărița Capitalei, Ștefan Văsîi a fost promovat ca șef al Poliției Locale a Municipiului București. Nu a contat faptul că individul e analfabet, ci doar fidelitatea sa față de stăpână (apropo: în prima sa declarație de avere, Văsîi a scris greșit inclusiv mărcile a două dintre mașinile sale: Volskwagen și Tuoareg!).
Ulterior, Ștefan Văsîi a devenit director general al Direcției Logistică din Primăria Capitalei, poziție din care girează achizițiile publice aberante făcute de „patroana” sa, Gabriela Firea. Prin marioneta Văsîi, Firea jefuiește sistematic bugetul uriaș al Bucureștiului.
Dar nici Firea n-a rămas datoare: i-a făcut lui Văsîi o leafă uriașă, de 20.000 de lei pe lună, și i-a angajat în Primărie toate neamurile!
Soții Văsîi, plătiți cu 7.050 de euro pe lună: 5.170 din salarii + 1.880 din pensii
Conform declarației de avere pe anul 2019, depusă la Primăria Capitalei pe 29 mai 2020, Ștefan Văsîi a fost plătit de instituția condusă de Gabriela Firea cu 240.038 de lei. În medie, 20.003 lei pe lună (circa 4.200 de euro).
Bunăstarea lui Văsîi a fost completată de pensia consistentă de fost angajat al Ministerului de Interne: 69.600 de lei pe an, adică 5.800 de lei pe lună (1.200 de euro).
În total, cetățenii români l-au plătit pe analfabetul Văsîi („pristandaua” familiei Firea-Pandele) cu 25.803 de lei pe lună. În valută forte: 5.400 de euro.
Salariile soților Văsîi în 2019
Veronica Văsîi
Veniturile familiei Văsîi au fost completate de banii aduși în casă de soția lui Ștefan Văsîi, pe aceeași rețetă: angajată la primărie (anul trecut, la Voluntari) + pensionară MAI.
Veronica Văsîi a încasat 57.600 de lei de la Primăria Voluntari (încadrată ca referent superior) și 38.500 de lei ca pensionară (34.000 de la MAI, 4.500 de la DGASPC). În total: 96.100 de lei. Media lunară a câștigurilor: 4.800 de lei (salariu) + 3.209 lei (pensie) = 8.009 lei. În valută forte: 1.000 de euro (salariu) + 670 de euro (pensie) = 1.670 de euro.
În total, soții Văsîi au avut un venit lunar de 33.812 lei (7.050 de euro), dintre care 24.803 lei (5.170 de euro) din salarii (Primăria București + Primăria Voluntari) și 9.009 lei (1.880 de euro) din pensii (grosul, de la MAI).
Pensiile soților Văsîi în 2019
Tata + mama + fiica + ginerele, împreună la locul de muncă!
Între timp, Veronica Văsîi a fost promovată de la Primăria Voluntari la Primăria București, cu o leafă evident mărită. Din referent superior, doamna Văsîi a devenit specialist la Direcția juridică.
În plus, a fost și o reîntregire a familiei: soții Văsîi nu mai sunt nevoiți să lucreze în primării diferite (el la Firea, ea la Pandele – soți și ei!), ci își desfășoară activitatea acum sub același acoperiș.
Dar reîntregirea familiei Văsîi la locul de muncă nu s-a oprit aici. Tot la Primăria Capitalei au fost angajați și fiica, și ginerele analfabetului Ștefan Văsîi și ai iubitei sale soții!
Dezvăluirile lui Nicușor Dan
„Primul șef al Poliției Locale, domnul Ștefan Văsîi, s-a calificat ca șofer al primarului Florentin Pandele, asta a fost prima sa funcție. După aceea a ajuns în Poliția Locală Voluntari și, de aici, șeful Poliției Locale a Municipiului București.
Revin cu provocarea către Gabriela Firea să iasă public cu dl Ștefan Văsîi, pentru un test de dictare, pentru că toată lumea care l-a cunoscut spune că nu stăpânește limba română.
Dl Văsîi a fost șeful Poliției Locale și acum este director general în Primăria Capitalei, pe administrativ, ocupându-se printre altele de achizițiile publice ale municipalității.
Domnul Văsâi și-a angajat mai multe neamuri în aparatul Primăriei:
și-a angajat fata la Direcția de asistență tehnică și juridică.
și-a angajat ginerele la Serviciul Relații cu diaspora
și-a angajat soția la Direcția juridică
și-a angajat nepoata la Direcția informatică.”
Despre Văsîi și familia sa scriam pe Facebook în 2016
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Vineri, 11 septembrie, domnul Nelu Tătaru, ministrul Sănătății, a făcut o vizită neanunțată la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) din Craiova. Aflat în trecere prin Bănie, unde a participat și la o conferință de presă, alături de vicepremierul Raluca Turcan, vorbind despre viitorul spital regional, domnul ministru a decis să facă o vizită de control celui mai mare spital public din Oltenia. O acțiune necesară, dar insuficientă și oarecum bizar organizată.
Pe lista de control a ministrului s-au aflat mai multe puncte fierbinți legate de activitatea SCJU Craiova, cel mai mare spital din Oltenia.
Înainte de toate, ministrul a dorit să verifice dacă Laboratorul de Genetică Medicală funcționează la capacitatea maximă. A aflat că aparatura modernă cumpărată din banii Ministerului Sănătății este funcțională și folosită cu maximum de randament, ba chiar a primit o mică lecție de eficiență din partea conducerii laboratorului. Conform relatărilor din presa locală, șeful Laboratorului, d-nul prof. univ. dr. Mihai Ioana, l-a sfătuit pe domnul ministru ca, la nivel național, pentru celelalte laboratoare de genetică din spitalele publice, să achiziționeze același tip de dotări pentru fluxul de diagonsticare RealTime PCR. Existența unui singur tip de echipamente ar crește viteza de realizare a testelor atât prin scădarea timpului de achiziționare a consumabilelor, cât și prin rezolvarea compatibilității tehnice între laboratoare. Se pare că domnul ministru a reținut lecția…
În Clinica de Cardiologie (printre cele mai moderne din sistemul public de sănătate), domnul ministru a primit din partea managerului spitalului, Laurențiu Ivanovici, câteva solicitări de ajutor: achiziționarea unui angiograf pentru zona de chirurgie cardiacă, problema recrutării de personal specializat. Nelu Tătaru a promis sprijin, rămâne de văzut cât de repede va fi oferit. Ministrul a vizitat și secția de ATI a spitalului, dorind să vadă modul de organizare și funcționare.
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, în control la Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Craiova / Sursa foto: Gazeta de Sud
După epuizarea vizitei (controlului), managerul Laurențiu Ivanovici a solicitat rezolvarea unor probleme urgente cu care se confruntă spitalul și care sunt în responsabilitatea Ministerului Sănătății.
S-a solicitat alocarea urgentă a medicamentului Remdesivir (primul medicament autorizat de Uniunea Europeană pentru tratamentul anti-Covid-19). Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova este „spital Covid”, adică îngrijește bolnavi afectați de acest virus și, în consecință, are nevoie urgentă de acest medicament.
S-a mai solicitat sprijin pentru depunerea a trei proiecte realizate de spital, pentru obținerea a aproximativ 7,5 milioane euro în cadrul unui program de combatere a răspândirii Covid-19, din fonduri europene, proiecte care trebuie avizate de Ministerul Sănătății.
Nu în ultimul rând, managerul Ivanovici a insistat să se găsească soluții pentru acordarea sporului de 30% și a voucherelor de vacanță pentru personalul din UPU, a cărei finanțare este asigurată direct de la minister. Onor ministrul Tătaru a promis sprijin pentru rezolvarea acestor probleme.
De ce acest control inopinat era necesar
Managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova, Laurențiu Ivanovici, este membru PNL. El a fost numit la conducerea spitalului în mai 2020, în locul altui liberal, medicul Teodor Sas, care, după un mandat destul de scurt, se pare că nu a mai rezistat situației tot mai dificile generate în spital de pandemia de Covid-19.
Încă de la momentul numirii, noul manager a suportat atacuri puternice atât din partea PSD, cât și din partea USR-PLUS.
Principala acuzație adusă liberalului Ivanovici (de fapt, singura, pentru că adversarii săi politici nu au găsit nimic murdar în activitatea lui de manager) a fost aceea că, în urma cu 17 ani, în 2003, a fost anchetat penal pentru racolarea unor persoane care intenționau să treacă ilegal frontiera de stat în țări din spațiul Schengen, solicitând aproximativ 2.000 de mărci de persoană pentru intermediere. Pentru această faptă, Ivanovici a fost condamnat la două luni închisoare, dar fapta a fost grațiată prin legea 543/2002, care acorda grațiere în cazul tuturor pedepselor mai mici de 5 ani.
Din 2003 până în prezent, liberalul Ivanovici a ocupat diferite funcții publice, și de fiecare dată a fost obligat să-și asume greșeala, să-și exprime public regretul, să ofere detalii despre acel moment întunecat din propriul trecut. Același lucru l-a făcut și când adversarii politici l-au atacat pe subiectul respectiv, după numirea în funcția de manager al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova. Atunci a declarat presei: „Este o poveste de acum vreo 20 de ani şi de fiecare dată când preiau o funcţie de conducere, mi se aminteşte acea perioadă grea din viaţa mea, deşi vreau s-o uit. Da, am greşit, fosta soţie m-a reclamat, dar acum sunt fără pată. Am demonstrat că a fost o greşeală, că a fost un episod urât din viaţa mea, pe care-l regret. Aşa era în acea vreme. Am vrut să ajut nişte prieteni şi fosta soţie m-a reclamat”.
Liberalul Laurențiu Ivanovici, managerul SCJU Craiova, împreună cu președintele României, Klaus Werner Iohannis / Sursa foto: Facebook
Din activitatea profesională și politică a lui Laurențiu Ivanovici nu se pot culege, deocamdată, informații că ar fi fost implicat, direct sau indirect, în activități de natură penală și de corupție. Totodată, nu există informația că ar fi anchetat de DNA, așa cum este cazul unora dintre politicienii craioveni care-i conteastă dreptul moral de a ocupa funcția de manager al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova.
Alianța USR-PLUS Craiova – marele vinovat pentru eșecul realizării unei alianțe anti-PSD la Craiova – l-a atacat vehement pe managerul liberal cu această acuzație veche. Lipsiți însă de „muniție” suplimentară, activiștii USR-PLUS Craiova au renunțat, într-un târziu, să-l mai atace.
PSD însă a avut grijă să-l asedieze pe liberal nu doar folosind marota „condamnat penal pus de PNL la conducerea spitalului”, ci și provocând felurite tensiuni (și nu numai!) în interiorul instituției, cu ajutorul membrilor de partid pe care-i are în rândul personalului spitalului.
De altfel, pe lista de candidați la funcția de consilier în Consiliul Local Craiova se află și doi medici angajați ai SCJU Craiova.
Cel mai important este conf. univ. dr. Sorin Dinescu, medic primar epidemiolog, șeful departamentului de Epidemiologie de la SCJU Craiova și prorector al Universității de Medicină și Farmacie Craiova.
Conf. univ. dr. Sorin Dinescu, epidemiologul SCJU Craiova, în poză electorală, alături de Lia Olguța Vasilescu, candidata PSD la funcția de primar al Craiovei / Sursa foto: Facebook
Al doilea candidat, o tânără speranță a PSD Craiova, este medicul rezident Ioan Andrei, vicepreședinte al Tineretului Social Democrat Dolj.
Nu sunt singurii medici din SCJU Craiova cu adeziune scrisă la PSD, însă, în contextul în care scad vertiginos șansele de victorie ale candidatului PSD la funcția de primar al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, probabil că cei doi medici au fost chemați să ajute la „efortul de război” disperat pe care-l pune PSD pentru a păstra controlul Primăriei Craiova.
Medicul rezident Ioan Andrei, vicepreședinte al tinerilor PSD-iști doljeni, în poză electorală, alături de Lia Olguța Vasilescu, candidata PSD la funcția de primar al Craiovei / Sursa foto: Facebook
În cazul medicului Sorin Dinescu se poate vorbi chiar despre un fel de „deconspirare”, pentru că în declarații de interese (pentru anii 2012, 2013, 2014 și 2019, că atât am găsit!) depuse de acesta pe site-ul UMF Craiova, în calitate de cadru universitar, nu aflăm că ar fi fost membru PSD.
În asediul la care USR-PLUS și, mai ales, PSD Craiova l-au supus pe managerul liberal al Spitalului Județean din Craiova, au fost lansate tot felul de afirmații false despre „nereguli”, „incompetență”, „management defectuos” etc. Se pare că o parte din aceste atacuri au ajuns și la urechile ministrului Sănătății. De aici, probabil, și dorința acestuia de a organiza un control inopinat în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova.
Sosit (aproape) neanunțat, agresiv în organizarea vizitei ad-hoc (imediat ce a intrat în incinta spitalului, ministrul a solicitat să fie condus direct la Laboratorul de Genetică Medicală, probabil să afle dacă se confirmă sau nu zvonul că laboratorul nu ar lucra la capacitate maximă), ministrul Nelu Tătaru s-a lămurit destul de repede că la SCJU Craiova nu există probleme mari ori, dacă există, rezolvarea lor stă în puterea și responsabilitatea legală a Ministerului Sănătății.
Prin urmare, acest control inopinat a fost necesar pentru a lămuri, în mare măsură, cum stau lucrurile cu activitatea managerială a lui Laurențiu Ivanovici. Concluzia: în ciuda numeroaselor dificultăți provocate de pandemie, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova funcționează în parametri normali (atât cât permit pandemia și problemele financiare!) și, mai ales, că acest spital nu este focar de infecție Covid-19, ca alte unități spitalicești din țară.
De ce acest control inopinat nu este suficient
Situația sanitară gravă din Craiova și județul Dolj, provocată de pandemia de Covid-19, cerea (și încă îi cere) ministrului Sănătății să opereze un control inopinat vast.
Este foarte bizar că ministrul Nelu Tătaru și-a limitat exercitarea atribuțiilor de ministru doar la efectuarea unui control în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova, instituția spitalicească cea mai puțin afectată de Covid-19 din tot județul Dolj.
Craiova a fost zguduită recent de o adevărată criză epidemiologică, prin apariția unor mari focare de Covid-19 în Căminul pentru Persoane Vârstnice și în Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș”. Reacția Direcției pentru Sănătate Publică Dolj (structură din subordinea Ministerului Sănătății) a fost total ineficientă și suspect de îngăduitoare.
Scandalul lagărului Covid-19 de la Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova
În speța de la Căminul pentru Persoane Vârstnice (instituție condusă de Valentin Giurcă, unul dintre cei mai vehemenți și obedienți activiști PSD din grupul controlat de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda), inspectorii DSP Dolj au inițiat un control (se pare că anunțat, nu inopinat!) abia după ce presa locală și centrală a dezvăluit declarațiile șocante ale unor membri din rândul personalului despre condițiile de lagăr de exterminare din instituție. La acel moment, în Cămin erau infectați cu Covid 126 de bătrâni și 26 de salariați.
Conform comunicatului de presă nr. 14/17.08.2020, controlul DSP Dolj a constatat grave nereguli: circuitele funcționale curate se intersectau cu circuitele cu risc de contaminare Covid-19 în spațiile unde sunt cazați bătrânii; alimentele din care se prepară hrana bătrânilor erau stocate în condiții insalubre și folosite inclusiv după expirarea termenului de valabilitate (!); lenjeriile de pat și de corp provenite de la bătrânii cazați în instituție – atât de la cei pozitivi Covid-19, cât și de la cei non-Covid – nu erau preluate, decontaminate, spălate, călcate și depozitate separat, pentru evitarea contaminării; echipamentele individuale de protecție ale personalului nu erau dezinfectate, spălate conform procedurilor, în spălătoria instituției; decesul unui rezident al Căminului, cauzat de Covid-19, nu a fost declarat autorităților medicale competente (altfel spus, s-a ascuns motivul real al decesului!).
Constatările controlului operat de DSP Dolj pot fi completate de declarațiile șocante făcute de angajați ai Căminului pentru Persoane Vârstnice Craiova, instituție controlată de PSD prin politrucul Valentin Giurcă: aparținătorii bătrânilor (membri ai familiei) au avut acces în instituție, în ciuda carantinei declarate oficial; bătrânii au avut posibilitatea să plece din instituție, prin oraș; organizarea personalului a fost la margine de haos, fapt care a favorizat răspândirea infectării cu Covid-19 în rândul personalului etc.
Directorul Căminului pentru Persoane Vârstnice Craiova, PSD-istul Valentin Girucă, zis și domnu’ „Într-un-cămin-de-bătrâni-se-mai-și-moare” / Sursa: Facebook
Totodată, în presă s-au adus probe despre totala nepăsare a managerului Valentin Giurcă privitoare la pregătirea instituției pentru confruntarea cu pandemia de Covid-19.
Jurnaliștii de la Recorder.ro au verificat achizițiile făcute prin SEAP deCăminul pentru Persoane Vârstnice Craiova. Concluzia a fost șocantă! O instituție care găzduiește 320 de bătrâni, cu 152 de salariați, a achiziționat doar 16 kituri de recoltare Covid-19 (în 29 iunie), 20 de perechi de botoșei de protecție și 10 capeline (în 7 august), deși ar fi fost necesare mii de asemenea obiecte. S-au achiziționat doar 100 de combinezoane de protecție (în 11 august). Căminul a mai achiziționat 2.250 de măști simple în trei straturi (deși ar fi fost necesare măști de protecție pentru personalul medical și de îngrijire de tip FFP2 sau FFP3), adică aproximativ 15 măști pentru fiecare angajat în cele peste 5 luni de la apariția coronavirusului pe teritoriul României.
Nu mai insistăm pe faptul că angajați membri/simpatizanți ai PSD din această instituție publică au devenit „celebri” pentru activitățile de propagandă în favoarea candidatei PSD la funcția de primar al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu. Activități realizate cu acordul tacit (ordinul?) al managerului Valentin Giurcă.
Deși în luna iulie, data când s-a operat controlul inspectorilor DSP Dolj, situația de la Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova era una înfiorătoare, măsurile dispuse de DSP Dolj sunt penibile, echivalentul unei mângâieri pe creștet: câteva avertismente conform OUG nr.2/2001 și două amenzi a câte 2.000 lei conform HGR nr. 857/2011 aplicate magazionerului și directorului instituției.
Probabil că PSD-istul Valentin Giurcă, obedientul subordonat al cuplului Lia Olguța Vasilescu-Claudiu Manda, s-a amuzat teribil când a primit notificarea despre amendă. La un salariu de aproape 9.000 de lei lunar, o amendă de 2.000 lei pentru atâtea grozăvii, constatate în instituția pe care o conduce, este o glumă. Și asta, dacă luăm în calcul doar veniturile „la vedere” ale domnului director.
Scandalul focarului Covid-19 din Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș”
În a doua speță, anume focarul de Covid-19 din Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș”, reacția Direcției pentru Sănătate Publică Dolj este și mai dubioasă.
Acest spital este condus de medicul (stomatolog!) Adina Turcu. Doamna manager s-a remarcat public prin două calități: este fosta nevastă a europarlamentarului Claudiu Manda (actualul soț al candidatei PSD la funcția de Primar al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu) și este organizatoarea celui mai macabru și bizar gest din perioada pandemiei, de până acum – vestita horă din curtea Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș” Craiova, încinsă de membri ai personalului îmbrăcați în costume de protecție anti-Covid, o scenă demnă de un film horror despre Apocalipsă!
Adina Turcu și Lia Olguța Vasilescu – cele două neveste (fosta și actuala) ale europarlamentarului Claudiu Manda (PSD) / Sursa foto: Adevarul.ro
În luna iulie, din cei 555 de angajați ai Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș” Craiova, 47 de cadre erau infectate cu Covid-19 (aproape 10% din totalul personalului). DSP Dolj a păstrat o discreție totală asupra evoluției infectării cu Covid-19 în rândul personalului acestui spital. În acest moment, nu este cunoscut numărul salariaților infectați cu Covid-19 din Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” Craiova.
Mare parte a presei din Craiova, stipendiată generos de instituțiile publice controlate de PSD, prin contracte de publicitate, uneori cu încălcarea legii (vezi dosarul deschis de DNA în speța „Craiova – Capitală Culturală Europeană”), a păstrat tăcerea despre situația gravă din acest spital. În schimb, jurnaliștii-„tonomate” au aruncat titluri panicarde despre Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova, cum că acolo este un cumplit focar de Covid-19. Aceasta, în condițiile în care, din aproximativ 3.500 de angajați, în Spitalul Județean nu s-au înregistrat mai mult de 10 cazuri de infectare cu Covid-19 (adică, un procent de aproximativ 0,3% din totalul personalului!).
Pentru performanțele sale manageriale și, probabil, pentru loialitatea arătată organizației locale a PSD, controlată de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, care o susține în funcție, Adina Turcu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș”, încasează anual suma de 293.542 de lei, adică 24.461 de lei (5.000 de euro) pe lună! La această sumă se adaugă și venitul încasat de la Facultatea de Stomatologie din cadrul UMF Craiova, în valoare de 62.176 de lei pe an.
Fosta soție a europarlamentarului Claudiu Manda întreține relații cordiale cu actuala nevastă a acestuia, Lia Olguța Vasilescu… ca toate să rămână, până la urmă, în „famiglie”.
Scandalul anchetei penale în laboratoarele de genetică medicală
Cel mai controversat scandal în care a fost implicată DSP Dolj este însă deschiderea unor dosare penale asupra șefilor laboratoarelor de genetică medicală din Spitalul Clinic Județean de Urgență și Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Craiova.
În august, Poliția s-a sesizat din oficiu că, începând din luna iunie, angajați ai laboratoarelor respective ar fi refuzat să primească pentru testare probele recoltate de către DSP Dolj, în urma constatării unor cazuri de infectare cu Covid-19, acordând prioritate unor persoane care au solicitat testarea pentru îndeplinirea condițiilor de călătorie în străinătate.
Principala „țintă” a acestei anchete este Laboratorul de Genetică Medicală al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova, unul dintre cele mai mari din țară și cel mai important laborator din Oltenia.
Dacă intrăm în detaliile tehnice ale funcționării acestui laborator, descoperim că realitatea este un pic diferită de ceea ce suspectează procurorii.
Înainte de toate, trebuie subliniat faptul că Laboratorul de Genetică Medicală al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova realizează analiza testelor Covid-19 pe care le trimit toate DSP-urile din Oltenia, adică pentru 5 județe (Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți, Vâlcea).
Prin urmare, presiunea asupra acestui laborator este extremă. Totodată, trebuie subliniat faptul că DSP-urile în discuție nu au comunicat între ele și nu au realizat un calendar, o programare, un ritm coordonat de transmitere a testelor Covid-19 spre analiză la acest laborator. Inevitabil, au apărut blocajele provocate de acest haos, deși laboratorul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova a avertizat permanent că are o capacitate mult mai mică de operare a analizelor, în raport cu numărul mare de solicitări.
Imagine cu noul extractor ARN SARS-CoV-2 instalat în luna mai 2020, în Laboratorul de Genetică Medicală al SCJU Craiova / Sursa: Ziarul Sănătatea
În perioada supusă anchetei penale, datele statistice privind activitatea Laboratorului de Genetică Medicală al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova sunt următoarele:
Teste realizate în luna iunie: 2.689 (pentru DSP Dolj), 329 (pentru DSP Olt), 5 (pentru DSP Gorj), 45 (pentru DSP Mehedinți), 107 (pentru DSP Vâlcea), 3 (teste la cerere pentru motive medicale).
Teste realizate în luna iulie: 3.277 (pentru DSP Dolj), 713 (pentru DSP Olt), 14 (pentru DSP Gorj), 58 (pentru DSP Mehedinți), 61 (pentru DSP Vâlcea), 784 (teste la cerere, din care 284 pentru motive medicale, interes de serviciu, cluburi sportive și 500 pentru turism în străinătate).
Teste realizate în luna august: 3.883 (pentru DSP Dolj), 39 (pentru DSP Olt), 673 (teste la cerere, din care 287 pentru motive medicale, interes de serviciu, cluburi sportive și 250 pentru turism în străinătate).
Rezultă că din totalul de 12.644 de teste analizate de Laboratorul de Genetică Medicală al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova, doar 1.424 de teste au fost la cerere. La acest total se adaugă și alte 856 de teste analizate în cele trei luni pentru personalul medical al spitalului.
Statistica demonstrează că procentul testelor efectuate la cerere și cu taxă pentru persoane fizice este de aproximativ 10% din totalul testelor efectuate de laborator, aceste solicitări fiind înregistrate în lunile iulie și august (perioada de vacanță). Dintre acestea, aproape jumătate au fost teste făcute pentru motive medicale, în interes de serviciu și pentru sportivii de performanță care au participat la competiții sportive unde este obligatorie prezentarea unui test negativ de Covid-19. Este evident că un procent de 10% din totalul testelor efectuate nu era în măsură să blocheze ori să afecteze grav procedura de realizare, cu prioritate, a analizei testelor comunicate de DSP-uri, cu precădere de DSP Dolj.
Rezultă că problema este în altă parte și că ancheta procurorilor trebuie să se orienteze mai degrabă spre modul în care DSP-urile, mai ales DSP Dolj (principalul beneficiar), au organizat fluxul de teste și comunicarea cu Laboratorul de Genetică Medicală al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova.
În relația cu DSP Dolj, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova a acordat prioritate testelor primite de la Direcție. DSP Dolj a avut la dispoziție cel puțin două canale oficiale și flexibile de comunicare (o platformă online, dar și un grup de comunicare online format din reprezentanți ai conducerii celor două instituții). Totodată, conform Metodologiei de supraveghere a Covid-19, DSP Dolj a avut posbilitatea să notifice probele trimise spre analiză ca STANDARD sau URGENȚĂ.
Conducerea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova a informat DSP Dolj că pentru aproximativ 20 de zile, Laboratorul de Genetică Medicală va avea capacitatea de testare depășită de solicitări din cauza mai multor motive: DSP Dolj trimite un flux foarte mare de probe (fără să țină cont de capacitatea laboratorului), notifică cele mai multe probe ca fiind URGENȚĂ, laboratorul va fi transferat într-un nou spațiu amenajat în incinta spitalului, astfel încât să poată fi instalate noile aparaturi care măresc capacitatea de prelucrare zilinică a testelor. DSP Dolj și-a asumat să primească cu întârzierea provocată de aceste motive rezultatele la testele trimise pe parcursul celor 20 de zile.
În organizarea Laboratorului de Genetică Medicală al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova s-a reușit performanța de a crește capacitatea de analiză a testelor de la 150-200 de teste/zi (luna martie, momentul declanșării pandemiei) la 250 de teste/zi în luna mai și la 400 de teste/zi în luna august. Acest flux de analiză a fost posibil prin achiziționarea și punerea în funcțiune a unui al doilea sistem automat de diagnostic, achiziționat de spital cu finanțarea primită de la Ministerul Sănătății. Toate acestea, în condițiile în care a fost necesară rezolvarea unor alte probleme adiacente funcționării laboratorului: achiziționarea kiturilor de extracție ARN viral (care vin din import), amenajarea, igienizarea și dotarea noului spațiu extins pentru laborator, resursa umană specializată insuficientă în raport cu volumul de muncă (resursă suplimentată în luna august).
Dacă privim din această perspectivă, a activității instense depusă de personalul Laboratorului de Genetică Medicală al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova, vom înțelege că responsabilitatea pentru întârzieri este a DSP-urilor din Oltenia, în primul rând a DSP Dolj, care au gestionat foarte prost, până la limita haosului, fluxul de teste trimise spre analiză acestui laborator.
Nu poți încărca o căruță peste puterea cailor care trag la ea – este un adevăr vechi de milenii!
Ce nu a făcut ministrul Tătaru și ce ar fi bine să facă
Prima speță față de care domnul ministru al Sănătății nu a reacționat corespunzător a fost dezastrului sanitar din Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova.
În ciuda faptului că angajații de acolo au solicitat cu insistență ca Ministerul Sănătății să realizeze un control în instituție, dar și a reacției penibile a DSP Dolj, care a aplicat sancțiuni aproape simbolice celor responsabili pentru dezastru, ministrul Nelu Tătaru a tăcut. Un gest „în armonie” cu atidudinea colegilor de partid din organizația PNL Dolj pe subiectul în discuție.
Candidatul PNL la funcția de Primar al Craiovei, Nicolae Giugea, s-a limitat să facă o declarație pe… Facebook, cum că domnia sa „a atras atenția de mai multe ori asupra situației de la Căminul pentru Persoane Vârstnice din Craiova, unitate aflată în subordinea Primăriei”. Evident, domnul Giugea ar fi avut și alte pârghii oficiale și legale să intervină, anume cele oferite de calitatea de deputat PNL. Cea mai la îndemână reacție ar fi fost să sesizeze oficial Ministerul Sănătății, în contextul în care DSP Dolj era depășită de situație. Totuși, nu a făcut-o.
„Contribuția” domnului Nicolae Giugea, candidatul PNL la funcția de Primar al Craiovei, la rezolvarea crizei sanitare din Căminul pentru Persoane Vârstnice: o postare pe Facebook
Liderul PNL Dolj, Ștefan Stoica, a amintit despre criza sanitară din Cămin la evenimentul de lansare a candidaților partidului și… cam atât.
O reacție ceva mai vehementă a avut senatorul liberal Mario Ovidiu Oprea, care a dat o declarație de presă, prin august, în care solicita demisia PSD-istului Valentin Giurcă din funcția de director al Căminului. În aceeași declarație, senatorul PNL oferă, cu ghilimele, o scrisoare pe care ar fi primit-o în numele unui grup de angajați ai Căminului, în care se solicită intervenția Ministerului Sănătății. Nici domnul senator nu s-a folosit de pârghiile legale și oficiale pe care le are ca membru al Parlamentului. A aruncat cu declarația de presă și gata, că doar e campanie electorală.
Toate acestea, în condițiile în care DSP Dolj este structură subordonată Ministerului Sănătății și deci, controlată de PNL.
A doua speță în care ministrul liberal al Sănătății a evitat să se amestece este situația de focar Covid-19 din Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” Craiova, probabil sub pretextul oficial că instituția respectivă nu se subordonează ministerului, ci Consiliului Local Craiova.
Da, este foarte bine, ba chiar necesar, să treci prin Craiova și să operezi un control inopinat la cel mai mare spital din Oltenia. Totuși, focarul de Covid-19 de la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” necesita din partea ministrului Nelu Tătaru o atenție cel puțin egală, cum a fost în cazul Spitalului Județean. Altfel spus, ministrul sănătății ar fi avut posibilitatea să ordone DSP Dolj să clarifice urgent situația din Spitalul de Boli Infecțioase.
A treia speță – dosarele penale deschise asupra șefilor laboratoarelor de genetică medicală din cele două spitale mari ale Craiovei – îi impune domnului ministru să ordone, în regim de urgență, un control la toate DSP-urile din Oltenia, cu precădere la DSP Dolj, pentru verificarea modului în care a fost gestionat fluxul de teste Covid-19 trimise spre analiză la cele două laboratoare. Din informațiile noastre, începe să fie tot mai limpede că haosul a fost declanșat de DSP-uri, iar laboratoarele (cel puțin laboratorul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă SCJU Craiova) au lucrat la capacitate maximă.
În acest context, două tipuri de interes îi impun domnului ministru să facă ordine în activitatea DSP Dolj și să disciplineze conducerea Direcției, în sensul implicării reale, organizate și eficiente în combaterea pandemiei de Covid-19.
Primul este interesul public. Este nefiresc ca în Craiova să nu se cunoască adevărul despre focarele de Covid-19 din comunitate. DSP Dolj și Prefectura Dolj oferă, prin comunicatele de presă, informații generale, date statistice centralizate, fără să indice care este evoluția situației din focarele de Covid-19 din Craiova și Dolj. Este nefiresc ca DSP Dolj să aplice sancțiuni simbolice într-un Cămin de bătrâni unde au fost încălcate flagrant cele mai elementare norme de prevenție și combatere a Covid-19.
Al doilea interes este de natură politică. Instituțiile publice unde s-au înregistrat principalele focare de Covid-19 din Craiova și Dolj sunt conduse de oameni susținuți, numiți de PSD. De exemplu, scandalul infectării a peste 150 de oameni – bătrâni și personal – în Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova, condus PSD-istul Giurcă, a fost o ocazie imensă de profit electoral pentru PNL Dolj. Totuși, liderii locali ai PNL parcă s-au ferit să se folosească de acest scandal și s-au limitat doar la declarații politice, fără să facă ceva concret pentru salvarea bătrânilor din instituția controlată de PSD. Reacția DSP Dolj, din subordinea Ministerului Sănătății, a fost penibilă: a aplicat niște sancțiuni aproape simbolice.
Nu știm care va fi reacția ministrului Nelu Tătaru față de situația sanitară din Craiova. Știm însă că orașul Craiova este una dintre ultimele redute ale PSD, o zonă unde s-a concentrat aproape tot ceea ce este mai urât și mai respingător din pseudo-elita formată din impostori și parveniți a acestui partid. PSD va lupta cu toată puterea și viclenia pentru a păstra Craiova ca fief al cuplului Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda. În această luptă, pentru PSD Craiova este extrem de important să păstreze controlul asupra informației despre infectarea cu Covid-19 și să-i salveze de la sancțiuni și demitere pe managerii sprijiniți de partid în instituțiile publice în care s-au declarat focare de Covid-19.
În concluzie, situația sanitară de la Craiova reprezintă un examen important pentru ministrul liberal Nelu Tătaru și guvernul Orban. Examen de maturitate politică și de profesionalism în cele ale guvernării.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Atacat violent cu minciuni și interpretări tendențioase, de către PSD și uriașul său aparat de propagandă, Nicușor Dan contraatacă. El a prezentat miercuri o listă cu 33 de nume care arată că Bucureștiul „este administrat pe bază de cumetrie”.
„Sunt promovați oameni care fie sunt oameni de încredere, fie sunt neamuri, fie sunt parteneri de afaceri, fie sunt copii de vecini, de neamuri, de parteneri de afaceri. Oamenii aceștia nu trebuie să fi dovedit ceva în viață, e de ajuns să fie la locul potrivit și la momentul potrivit și, deodată, se pomenesc că sunt băgați în vreo 3-4 companii municipale și câștigă dublu față de un om care a muncit toată viața și lucrează 10 ore pe zi într-o multinațională”, a declarat Nicușor Dan.
Cele 33 de capete ale „Caracatiței Firea”
(în prezentarea lui Nicușor Dan)
1. Speranța Cliseru
Fost director în Primăria Voluntari, administrator public Voluntari, director executiv și consilier parlamentar al senatoarei Gabriela Firea, prefect de București în era Firea, în timpul protestelor din 10 august 2018.
A fost destituită și recuperată de Gabriela Firea pe un post de consilier la Primăria Municipiului București (PMB), unde se găsește și azi.
Legătura Speranței Cliseru cu trecutul se face prin celebrul Gheorghe Bosânceanu, controversatul proprietar al Șantierului Naval Constanța, cel care a pornit în afaceri cu 8 nave de la Navrom, în anii ’90, și despre care s-a spus că ar fi omul care se ocupă de afacerile lui Traian Băsescu. Bosânceanu lucrase anterior în Navrom, împreună cu Florin Pandele.
2. Mihai Rășică
Mihai Daniel Rășică, directorul Poliției Locale București. Vine direct din Poliția Locală Voluntari. Este omul de încredere al familiei Pandele-Firea. Este și președintele Consiliului de Administrație al Companiei Municipale Străzi Poduri și Pasaje.
Înainte de a fi șeful Poliției Locale, Rășică a mai fost prefect de Ilfov, atașat la consulatele din Rusia și Uzbekistan.
El a venit la Poliția Locală București pentru a-l înlocui pe Ștefan Văsîi, cercetat pentru fapte de corupție, într-un dosar care viza achiziția unor mașini de topit zăpada.
3. Ștefan Văsîi
A fost director la Apă-Canal și directorul unei companii din Voluntari.
Nu a fost niciodată capabil să prezinte în dosarul său de angajare diploma de bacalaureat.
Este cumătru cu Nicu Gheară.
La București a fost promovat de familia Pandele-Firea, după câștigarea alegerilor din 2016, ca șef al Corpului de Control al PMB. În pregătirea concursului pentru director al Poliției Locale, el a fost detașat la această direcție, devenind apoi director plin.
A fost înlocuit din funcție după dosarul mașinilor de zăpadă.
Dosarul mașinilor de zăpadă, cel care i-a stopat brusc cariera de polițist a lui Văsîi, este încă nefinalizat, însă el se întinde dincolo de atribuțiile acestuia.
Văsîi este cercetat pentru că a semnat actele pentru cumpărarea pe bani grei a 12 utilaje de topit zăpada, utilaje cumpărate de Poliția Locală, Grădina Zoologică, Centrul Cultural ARCUB, direcții sau servicii ale Primăriei Capitalei fără atribuții în salubritate.
Omul despre care se presupune că a coordonat aceste achiziții este Speranța Cliseru, din poziția de șef de cabinet al primarului Gabriela Firea.
Un alt dosar încă nerezolvat este cel al mașinilor pentru Poliția Locală, echipate cu toată tehnica necesară, cumpărate cu sume mari de bani, și care au ajuns să fie folosite în activități private de șefi din Primăria București. Unul dintre utilizatori a fost Aurelian Bădulescu, viceprimar și om de încredere al Gabrielei Firea.
4. Alina Tarcevschi
Este nașa cuplului Pandele-Firea și șefa de cabinet a primarului Gabriela Firea.
A fost instalată ca director al Direcției Statistici și Strategii din PMB.
A fost consilier personal pentru relații externe și protocol.
A lucrat în echipa Gabrielei Firea la publicațiile pe care aceasta le-a condus în trustul Intact Media Group al lui Dan Voiculescu („Săptămâna Financiară”, „Felicia”, „Financiarul”), în 2009-2011.
În perioada 2013-2015 a lucrat în Prefectura Județului Ilfov.
În 2018 a câștigat, în medie, 4.400 de euro pe lună, la Primăria București.
5. Vica Nela Vrînceanu
Este sora cea mare a Gabrielei Firea.
Este director executiv la Primăria Voluntari, în direcția Protecția Copilului, începând din 2018, după ce anterior fusese angajată în această instituție ca inspector principal.
A fost președinte al C. A. al Green City Voluntari SA, după ce anterior a fost angajată în Tudor-Imob SRL (firma Gabrielei Firea), Euro Apavol SA și Direcția Asistență Socio-Medicală Voluntari.
6. Angelica Cobzaru
Este sora cea mică a Gabrielei Firea.
Începând din 2013, a fost consilier juridic la Primăria Voluntari.
Un an mai târziu a devenit consilier principal la Ministerul Mediului, iar din 2015 a fost angajată pe postul de consilier principal Agenția Națională de Protecția Mediului Ilfov.
În 2018, a încasat de la stat suma de 65.609 lei cu titlul de salariu, iar de la Universitatea Ecologică București a încasat suma de 23.640 de lei, având funcția de lector.
7. Sebastian Scarlat
Este iubitul Angelicăi Cobzaru, sora cea mică a Gabrielei Firea.
Afost pompier în Moreni timp de 13 ani.
A ajuns la conducerea a două dintre firmele înființate de Consiliul General București: director la Compania de Pază și administrator la Compania de Străzi.
A fost numit Director General adjunct al Companiei Municipale de Pază și Securitate București SA în 5 martie 2018.
Gabriela Firea a spus într-un interviu că nu a auzit de el, nu știe cine este.
8. Mihaela Vizireanu
Este directorul de personal al Poliției Locale București.
A venit tot de la Primăria Voluntari, unde a fost angajată prin transfer de la o societate privată.
9. Anda Lixandru
Este inspector asistent la Departamentul contabilitate de la Poliția Locală, PMB.
Fostă subordonată a primarului Pandele, angajată la DASMV Voluntari.
10. Cătălina Georgiana Turcin
Este inspector la Poliția Locală a Municipiului București.
Fostă subordonată a primarului Pandele, venită de la Direcția de Asistență Socio-Medicală Voluntari.
11. Vasilica Georgiana Trifu
Este partenera de viață a lui Mohamed Hanifi, nașul cuplului Firea.
Este director general al Centrului pentru Tineret al Municipiului București (CTMB), o administrație a Capitalei care a făcut numai achiziții directe.
Fost inspector de specialitate în Corpul de Control al Primarului General.
Fost inspector de specialitate la buget în cadrul ASSMB.
Fost inspector ANAF.
Ca director general al CTMB, Georgiana Vasilica a avut venituri anuale de 98.000 de lei.
A devenit apoi membră în C. A. al Service Ciclop, o companie municipală.
A ajuns și în C. A. la Spitalul Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu”.
12. Andrei Răzvan Trifu
Este inspector proceduri, achiziții ASSMB.
A fost soțul Georgianei Trifu.
Pe lângă salariile de la ASSMB, în valoare de aproape 52.000 lei pe an, a avut venituri și de la Compania Municipală de Parking, însumând aproape 45.000 lei.
13. Mariana Gina Mitroi
Este sora Georgianei Trifu.
Director general adjunct la Compania Municipală Cimitire București.
Fost manager marketing la Compania Municipala Sport pentru Toți.
14. Alexandra Dobre
Este directoarea Centrului pentru Seniori București.
Fostă consilieră a lui Gabriel Oprea.
A fost director general al Centrului European Cultural și de Tineret pentru Unesco „Nicolae Bălcescu” Sector 4, fără concurs. Numirea se leagă de numele lui Daniel Băluță, primarul Sectorului 4.
Gabriela Firea a numit-o directoarea centrului cultural UNESCO și directoare a centrului pentru seniori, fără concurs.
Membru în mai multe consilii de administrație ale companiilor municipale sau instituțiilor subordonate, printre care Service Ciclop, Spitalul „Gomoiu” și la Spitalul Filantropia.
15. Marius Manolache
Este directorul Direcției de Guvernanță Corporativă.
Se ocupă de monitorizarea celor 22 de companii municipale.
Pune în aplicare deciziile de numire și revocare a membrilor consiliilor de administrație și reprezentanților unităților administrativ-teritoriale.
Încheie contracte de mandat cu administratorii regiilor autonome.
A fost deputat de Mehedinti.
Este finul fostului premier Victor Ponta.
În 2010, după ce Victor Ponta a devenit președinte PSD, finul său, Marius Manolache, a fost numit vicepreședinte la PSD Ilfov.
În 2012 a candidat pentru Parlamentul României, în Mehedinți, devenind deputat, apoi a fost pus vicepreședinte PSD Sector 4.
16. Victoria Adriana Becali
Angajată la Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), cu funcția de expert.
Soțul acesteia este Valentin Vasilică Becali, nepotul lui Gigi Becali (nașul cuplului Firea-Pandele) și angajat la FC Voluntari.
17. Lucian Voicu
Este director executiv la AMCCRS.
Fost inspector în Primăria Voluntari.
18. Iuliana Hodoș (fostă Mînza)
A fost angajată inițial, pe 28 februarie 2018, în funcția de consilier juridic la Compania Municipală Medicală București.
După câteva luni, a mai prins un contract de muncă la Compania Municipală Consolidări, unde a fost încadrată pe funcția de specialist în planificarea, controlul și raportarea performanței economice. A fost încadrată ca șef serviciu, cu timp parțial de lucru, funcție pentru care primește peste 6.200 de lei brut.
19. Gheorghe Cristinel Relu
Iubitul Iulianei Hodoș.
Fost polițist în cadrul Direcției de Investigare a Criminalității Economice.
Conduce Direcția de Integritate a Primăriei Capitalei.
S-a pensionat din poliție, de unde încasează o pensie specială de 49.000 lei pe an, plus salariul de funcționar, în cuantum de 37.000 de lei.
20. Laurenția Cătălina Gușavan
Șef serviciu la Direcția de Urmărire Lucrări Mari Infrastructură și membru în Consiliul de Administrație al Companiei Municipale Parcuri și Grădini București SA.
Câștigă 150.000 de lei pe an.
Vine din funcția de director executiv adjunct în cadrul Direcției de Urbanism și Fonduri Europene din Primăria Voluntari.
21. Silvia El Moukaddem (fostă Ioan)
A fost angajată de primarul Gabriela Firea pe funcția de consilier juridic al municipalității.
A lucrat pe un post asemănător la Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților.
22. Ninel Toma
Este consilier local în localitatea Voluntari.
Figurează în acte ca angajat la Compania Municipală de Consolidări, pe funcția de director general adjunct.
Primește în jur de 25.000 de lei pe an (un salariu brut de 17.211 lei, la care se adaugă un spor de 15% pentru funcția de conducere, plus 25% pentru vechime în muncă).
23. Gheorghe Vlad
Șeful Centrului de Protecție a Plantelor București (CPPB).
Și-a falsificat CV-ul și a fost concediat pentru indisciplină în urmă cu aproximativ 20 de ani.
A ajuns în Primăria Capitalei prin intermediul Alinei Tarcevschi, cu o mărire de salariu, la 4.500 lei, urmată de o alta, la aproximativ 7.000 lei lunar.
Acum încasează 10.400 de lei pe lună.
Are pe mână un buget de achiziții de aproximativ 2 milioane de lei.
24. Mariana Brod
Președinta Consiliului de Administrație al Companiei Municipale Publicitate și Afișaj.
Vine din Primăria Voluntari, unde a îndeplinit funcția de șef serviciu Monitorizare Acte Administrative, Registratură și Evidență Electorală.
În 2017, pe lângă banii primiți de la Consiliul de Administrație al Companiei Municipale Publicitate și Afișaj (18.628 de lei), a încasat bani de la Primăria Voluntari (9.393 de lei), Primăria București (77.396 de lei) și SC Green City Voluntari SA, companie municipală locală (14.469 de lei), adică un total anual de 119.886 de lei.
25. Simona Valentina Butacu
Secretar executiv PSD Sector 6 și președinta organizației de tineret PSD București.
Consilieră personală a Gabrielei Firea.
Membru în C. A. al Companiei Municipale Publicitate și Afișaj și directoarea Companiei Municipale Tehnologia Informației din aprilie 2018.
Anul trecut a câștigat, doar din relațiile contractuale cu firme sau autorități locale bucureștene, circa 177.211 lei. Asta înseamnă o medie lunară de 14.767 de lei.
A câștigat bani de la companiile municipale și din PMB: 106.389 lei de la Service Ciclop ca director general; 12.100 lei pentru poziția de consilier ocupată în Consiliul General al Sectorului 6; 23.642 de lei de la Primăria Municipiului București, unde a fost consilier personal al Gabrielei Firea; 18.628 de lei de la Compania Municipală Publicitate și Afișaj; 16.452 de lei de la Compania Municipală Agrement București, pentru un contract de mandate.
26. Constantin Niculae
A fost comandant de navă, coleg cu Florentin Pandele la Navrom.
Fost administrator public al orașului Voluntari.
Fost director general al Companiei Municipale Parking București SA.
Actual membru al CA al Companiei Municipale Publicitate și Afișaj.
În 2017, a încasat 128.214 lei de la Primăria București și companiile acesteia (42.375 de lei de la Primăria București, 54.180 de lei de la Compania Municipală Parking București SA, ca director general, etc.), plus 31.659 de lei de la Voluntari (ca director general al Euro Apa Vol).
Soția sa, Anișoara, este directoare executivă a Direcției de Asistență Socială din Primăria Voluntari și membru în Consiliul de Administrație al SC Security Vol SA Voluntari, companie subordonată și ea orașului Voluntari.
27. Anca Sorina Comănici
Consilieră personală a Gabrielei Firea, pe probleme de sănătate.
Consilier local PSD la Sectorul 1.
Consilier al Ministrului Sănătății, membru al consiliului de administrație al Companiei Municipale Parking București.
A fost responsabilă cu achizițiile la Spitalul Sfânta Maria.
28. Manuela Geanina Dediu
Membru al Consiliului de Administrație al Companiei Municipale Străzi Poduri și Pasaje.
Șefa Biroului de Presă din Primăria Capitalei.
Administrator la Compania Eco Igienizare.
29. Mihai Sandu Niță
Membru în C. A. al Companiei Municipale Dezvoltare Durabilă.
Fost consilier local la Voluntari, fost angajat al Primăriei Voluntari.
30. Petre Cosmin Anghelina
Vecin cu familia Pandele.
A ajuns directorul Companiei Municipale Parcuri și Grădini București, cu un salariu de 17.295 lei/lună, adică peste 3.000 de euro.
Înainte de a deveni specialist în parcuri, Anghelina a lucrat în asigurări, fiind expert daune. Anterior, el a fost declarant vamal la o firmă din Otopeni.
31. David Alexandru Burghiu
Este director la Compania Municipală Termoenergetica București (fosta RADET).
Soția sa este Anna Maria Florea, fiica lui Gheorghe Florea.
Administrator la Compania Națională Parcuri și Grădini.
Director la Compania Municipală Managementul Traficului.
În 2017, a primit pentru postul de la Compania Municipală o indemnizație de 12.472 de lei și un salariu de 19.040 de lei. La acestea se pun în plus 72.922 de lei de la CNAB și 16.794 de lei de la Metrorex. În total, 120.000 de lei, adică un venit de 10.000 de lei pe lună.
Odată ce a ajuns administrator la RADET și, ulterior, director la Termoenergetica, veniturile anuale ale lui David Burghiu s-au triplat până la aproape 350.000 de lei pe an.
Conform ultimei declarații de avere, în 2019 el a primit, pentru participarea în Comisia pentru aplicarea Legii 550/2002, o îndemnizație în valoare de 65.762 de lei.
32. Diana Chifa
Directoare la Compania Municipală de Agrement.
Este prietenă cu Cosmina Țone (consilier local la Primăria Voluntari) în Kuni Cosmetics, marca înregistrată a Minimaslist Design Investments SRL, unde Diana Chifa e asociat unic și administrator.
E prietena lui Robert Frunză (președintele Consiliului de Administrație al FC Voluntari, din subordinea Primăriei Voluntari), prin firma ASC Systems Com SRL, având ca acționariat pe Ștefan Oprița și Alexandru Oprița. Aceasta firmă a devenit o abonată a Direcțiilor Primăriei Capitalei ce au ca obiect principal de activitate organizarea de evenimente (ARCUB, Creat, Centrele Educaționale etc.).
Firma de mai sus nu a obținut niciun contract cu statul înainte de 2016, iar toate licitațiile care au fost câștigate între timp de către aceasta au fost prin “cumpărare directă”.
33. Mohamed Hanifi
Cetățean sirian, nașul cuplului Pandele-Firea.
Este iubitul Georgianei Trifu, directoarea Companiei Municipale de Agrement.
Georgiana Trifu are, la rândul ei, o relație specială cu Elena Neagu. La Compania Municipală de Agrement se fac numai achiziții directe. Cele mai multe dintre achizițiile directe sunt atribuite către o singură persoană, Elena Neagu (soția cântărețului Matteo). Firmele prin care Elena Neagu câștigă bani publici nu au avut aproape niciun fel de activitate până în 2016.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Nicușor Dan, candidatul PNL și USR-PLUS la Primăria Capitalei, a susținut miercuri o conferință de presă. El a prezentat detalii despre rudele și apropiații cuplului Firea-Pandele care au obținut locuri de muncă extrem de bine plătite în Primăria București (primar: Gabriela Firea) și în Primaria Voluntari (primar: Florentin Pandele).
O simplă declarație de avere scoate în evidență privilegiile nerușinate de care beneficiază gașca primăriței Gabriela Firea, la Primăria Municipiului București (PMB). O țesătură asemănătoare pânzei de păianjen. Pur și simplu, la Primăria Capitalei e un jaf generalizat.
Una dintre persoanele incriminate de Nicușor Dan este Alina Tarcevschi, nașa de cununie a cuplului Firea-Pandele. Aceasta i-a fost finei șefă de cabinet, apoi a devenit directoare în primărie.
Fina Firea a adus-o pe nașa Tarcevschi în administrația publică din trustul lui Dan Voiculescu, Intact Media Group, unde au lucrat împreună timp de doi ani (2009-2011). Tarcevschi a fost plasata și la Prefectura județului Ilfov, pe care în vremea Guvernului Ponta o controlau chiar finii Pandele-Firea (2013-2015).
„Perla” declarației de avere a Alinei Tarcevschi o reprezintă veniturile obținute de aceasta. În anul 2018, Alina Tarcevschi a supt de la cinci țâțe ale Primăriei Capitalei! Concret:
137.021 de lei – salariu de la Primăria Capitalei;
6.500 de lei – de Compania de Dezvoltare Durabilă;
34.392 de lei – de la Compania de Consolidări (contract part time);
42.714 lei – de la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetica București-Ilfov;
27.181 de lei – de la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Iluminat Public.
În total, 247.808 lei! Asta înseamnă o medie lunară de 20.600 de lei, adică în jur 4.400 de euro. 100% bani publici! De la fina pentru nașa, pe banii bucureștenilor!
Cu un an înainte, în declarația de avere pe 2017, Firea a precizat că a împrumutat-o pe Tarcevschi cu 25.000 de euro.
În declarația de avere pe 2019 mai apare un împrumut: cică nașa Tarcevschi a luat 14.000 euro de la fina Firea, in 2009, fără a menționa termenul scadent.
Tarcevschi deține o vilă de 229,3 metri pătrați în București.
În prezent, Tarcesvchi este șefa de cabinet a primăriței Gabriela Firea.
CV-ul Alinei Tarcevschi
2019 – prezent: Director in PMB
Octombrie 2016 – 2019: Consilier al Primarului General, Coordonarea activității de protocol și relații externe
Aprilie 2013 – octombrie 2015: Prefectura județului Ilfov (Consultant, Coordonare activității de comunicare și de relații externe, gestionarea relației cu presa)
2011-2013: Director BTL – „Finanțiștii” (Organizare evenimente, gestionarea activității de comunicare) – SC Intelligence Business Media
2009-2011: Director BTL și PR – „Săptămâna Financiară”, „Financiarul”, revista „Felicia” – SC Intact Media Group
2003-2008: Secretariatul General al Guvernului (SGG) – Șef serviciu, Departamentul Purtătorului de cuvânt al Guvernului (Coordonarea activității de comunicare cu presa centrală și locală)
1999-2003: Cancelaria Primului-ministru, Secretariatul General al Guvernului – Expert Departamentul pentru Comunicare Ministerul Informațiilor Publice, Departamentul Informațiilor Publice.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
