Am aflat „cine și al cui este” sceleratul care a făcut un gest revoltător în zona Gării de Nord! Se numește Florin Bogdan Mardale, are 23 de ani, locuiește în Alexandria (jud. Teleorman) și este fiul lui Florea Mardale, expert superior în Secretariatul General al Guvernului (SGG).
Teleormăneanul Florea Mardale (din Alexandria) a angajat în Secretariatul General al Guvernului de teleormăneanca Viorica Vasilica Dăncilă (din Videle), în 2018.
Beizadeaua lui Florea Mardale a lovit violent cu mașina un polițist care-i atrăsese atenția că a parcat neregulamentar. Sindicatul Europol al polițiștilor susține că „se fac presiuni pentru a-l scoate vinovat pe polițist”, deși imaginile video arată clar atacul dement al șoferului.
Cum a început totul
Un poliţist a fost lovit violent, cu maşina, de un şofer care a staţionat neregulamentar în zona Gării de Nord, a anunţat Sindicatul Europol, sâmbătă seara, pe pagina sa de Facebook.
Primele informații despre agresor au fost livrate publicului tot de sindicatul polițiștilor. Conform celor de la Europol, șoferul agresor este „beizadeaua unei persoane din Secretariatul General al Guvernului”. De aceea, „se fac presiuni pentru a-l scoate vinovat pe polițist”.
Sindicatul Europol, pe Facebook:„Poliţist lovit violent de un şofer. Un autoturism staţionat neregulamentar în zona Garii de Nord din Bucureşti, pe modul «avarii», a fost atenţionat de un poliţist să se pună în mişcare. Şoferul nu a «suportat» critica şi a devenit agresiv în exprimare. Iar în momentul în care poliţistul a coborât din autospecială, pentru a-l legitima şi a lua măsurile legale, şoferul a demarat în trombă, lovindu-l violent pe colegul nostru”.
Potrivit sursei citate, şoferul a fost prins la cinci străzi distanţă de locul faptei şi a fost luat în custodie de poliţie. Încadrarea juridică a faptei: „tentativă de omor”.
Ulterior, sindicatul Europol a revenit cu o nouă precizare: „Individul care a dat cu autoturismul peste polițist este beizadeaua unei persoane din Secretariatul General al Guvernului. Încep să fie date telefoane și se fac presiuni pentru a-l scoate vinovat pe polițist. Nu vom tolera așa ceva! Aviz amatorilor!”.
Europol a postat şi o înregistrare video de la o cameră de supraveghere, cu momentul în care poliţistul este lovit de autoturismul care pleacă brusc.
Spre miezul nopții, Europol a revenit cu alte precizări: „Autorul a fost trimis acasă, se pare că pentru procuror nu e nicio problemă că l-a lovit pe polițist. Colegul este în drum spre INML pentru eliberarea unui certificat medico-legal, pe care-l va plăti tot el. Instituției nu îi pasă!”.
Duminică după-amiază, Europol a anunțat: „După mediatizarea cazului, polițistul a fost chemat de procuror pentru a fi audiat în calitate de persoană vătămată. Este însoțit de un avocat pus la dispoziție de Sindicatul Europol. Se pare că începe să se facă dreptate”.
Tatăl beizadelei, adus la Guvern de premierul Dăncilă
Șoferul scelerat se numește Florin Bogdan Mardale, are 23 de ani și locuiește în Alexandria (jud. Teleorman). El este acuzat de ultraj și părăsirea locului accidentului. Ancheta este coordonată de Parchetul Judecătoriei Sectorului 1.
Inițial, pe numele lui Florin Bogdan Mardale a fost deschis dosar penal, in rem, pentru vătămare corporală și părăsirea locului accidentului. Ulterior, dosarul penal a fost înregistrat și pe ultraj.
Șoferul agresor este fiul lui Florea Mardale, expert superior în cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG).
Florea Mardale figurează la SGG cu două declarații de avere și două declarații de interese – cele depuse în 2019 și 2020, pentru anii 2018 și 2019.
Prima declarație de avere a fost depusă, ca și prima declarație de interese, pe 28 octombrie 2019, la 18 zile după căderea Guvernului Dăncilă prin moțiune de cenzură și cu 7 zile înainte de învestirea Guvernului Orban prin votul Parlamentului. Așadar, când Florea Mardale și-a completat și depus declarația de avere, în Palatul Victoria se afla Guvernul Dăncilă.
Declarația de avere, completată de Florea Mardale cu un scris chinuit:
Dovada că Florea Mardale a alucrat și în anul anterior (2018) la SGG:
Data și semnătura (anonimizată):
Viorica Vasilica Dăncilă a fost cea care l-a adus pe conjudețeanul ei Florea Mardale la Guvern. Direct în Secretariatul General, direct cu încadrarea de „expert superior”. Angajarea lui Mardale a avut loc în prima parte a anului 2018, la scurt timp după instalarea Guvernului Dăncilă.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Fostul primar al Sectorului 1, Daniel Tudorache (PSD), și fosta sa soție, Adina Tudorache, au evitat arestul preventiv, acoperind cauțiunea de 1,2 milioane de euro. Totul – din averea de hârciog ascunsă de Daniel Tudorache pe numele soției-paravan.
Vineri, 27 noiembrie, era ziua-limită până la care cei trei inculpați din „dosarul Tudorache” trebuia să achite cauțiunile pentru a rămâne în libertate. Procurorii au stabilit cauțiuni diferite pentru cei trei:
Daniel Tudorache – 1.000.000 de euro
Adina Tudorache (fosta soție) – 200.000 de euro
Menajera – 75.000 de euro.
Până la termenul-limită, cauțiunile au fost acoperite printr-o garanție imobiliară. Adina Tudorache a încheiat o convenție și garantează cu trei imobile cauțiunea stabilită în cazul ei și al fostului primar.
Tribunalul București a respins, vineri, ca inadmisibilă plângerea formulată de inculpatul Tudorache Daniel, astfel că acesta trebuie să vină cu cauțiunea stabilită la un milion de euro. Decizia Tribunalului București este definitivă.
Fosta soție a lui Daniel Tudorache, Adina Tudorache, a încheiat o convenție cu fostul edil al Sectorului 1, astfel încât ea a garantat cu trei imobile care depășesc 1,2 milioane de euro, au declarat surse judiciare pentru Mediafax. Prin cele trei imobile scumpe, Adina Tudorache a acoperit garanția atât pentru cauțiunea sa, cât și pentru ce a afostului ei soț.
Condiția pusă de Adina Tudorache este ca fostul primar să respecte toate regulile.
Această combinație este o nouă dovadă logică a faptului că Adina Tudorache, în calitatea ei de fostă soție, a fost paravanul după care primarul (care acum se vrea deputat) și-a ascuns șpăgile uriașe. Averea dosită pe numele Adinei Tudorache este de ordinul milioanelor de euro.
Procurorii DNA îl cercetează pe Daniel Tudorache pentru complicitate la trafic de influență și spălare a banilor. În același dosar s-a mai dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de alte două persoane fizice, fosta soție și menajera, pentru infracțiunea de complicitate la spălarea banilor, respectiv trafic de influență.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Mineritul din bazinele carbonifere ale Gorjului și Văii Jiului (Hunedoara) a fost întotdeauna o sursă de mari afaceri cu statul ale unor intermediari mai mult sau mai puțin interesați de viitorul zonelor, dar și o sursă inepuizabilă de capital electoral.
Unele partide cu mesaje populiste au preferat să le spună angajaților și familiilor acestora ce vor să audă, dar să le ascundă adevărul: acela că, mai devreme sau mai târziu, mineritul se va închide, mai ales că Uniunea Europeană, prin Pactul Verde, și-a propus să închidă toate industriile poluante până la orizontul 2050.
Deci acesta este un adevăr care ar trebuie spus public și direct de toți jucătorii din politică. Dar nimeni n-o face de teamă să nu piardă voturi, mai ales în campaniile electorale.
În plus, unii chiar profită de criza actuală pentru a manipula și mai mult oamenii împotriva adversarilor lor politici, folosindu-se de aceleași minciuni vechi de când lumea de tipul ”aveți grijă, vor să închidă mineritul”.
Mihai Weber, liderul PSD Gorj
De exemplu, în loc să le spună gorjenilor adevărul despre CEO, Mihai Weber, șeful PSD Gorj, era preocupat lunile trecute despre cum schimbă Guvernul oameni la conducerea companiei.
”Nu cred că e cea mai potrivită perioadă acum să provoci tot felul de schimbări, fie în Directorat, fie în Consiliul de Supraveghere. N-am nicio treabă, că nici nu știu cine sunt persoanele respective, dar a aduce oameni care nu au nicio tangență cu activitatea de minerit, cu activitatea de energie, să-i pui și să învețe la locul de muncă…, a declarat deputatul, citat de Radio Infinit.
Adevărul este că acest partid a profitat foarte abil de CEO, a folosit compania ca vacă de muls pentru afacerile apropiaților unor baroni PSD și a plasat masiv oameni ”pe pile” în conducerea instituției, fără să fie aproape deloc interesat de cum s-o facă mai sănătoasă economic.
Ba chiar, dacă se poate, să ”sugă” în continuare bani fie de la buget, fie din credite (pe care să plătim toți cu vârf și îndesat), iar de plătit, Dumnezeu cu mila!
Așa se explică de ce același Weber cerea amânarea plății ratelor la împrumuturile făcute de CEO:
”Am depus un amendament la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2020, prin care CE Oltenia primea un ajutor pentru achiziționarea Certificatelor de carbon, care prevede 𝗺𝗼𝗱𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝗿𝗲𝗮 𝘁𝗲𝗿𝗺𝗲𝗻𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗱𝗲 𝗿𝗮𝗺𝗯𝘂𝗿𝘀𝗮𝗿𝗲 𝗮 𝗶̂𝗺𝗽𝗿𝘂𝗺𝘂𝘁𝘂𝗹𝘂𝗶, în sensul extinderii acestuia 𝗹𝗮 𝟮 𝗮𝗻𝗶 (față de 6 luni, așa cum prevede actuala reglementare). Este o măsură obligatorie, pe care Guvernul ar fi trebuit să o fi adoptat încă de la începutul acestei crize, dacă dorea cu adevărat salvarea acestui obiectiv strategic, vital pentru securitatea energetică a României”, spunea Weber, în aprilie, potrivit ziarului Pandurul.
Citiți cu atenție: omul cerea, practic, faptul ca managementul CEO să nu-și achite datoriile! Dacă un om nu-și plătește ratele la bancă, ea îl execută, dar CEO poate sta liniștită, în viziunea lui Weber!
Această gândire populistă, de stânga, aparent pentru binele oamenilor, a fost una păguboasă și a distrus economia României. Guvernările PSD de tip Văcăroiu, Năstase, Ponta au menținut întreprinderile în boală economică, le-au îndatorat, ele s-au îngropat și mai mult, pierderile le-au plătit toți români și, la final, când erau deja falite, au fost vândute. SIDEX, Petrom sunt doar câteva exemple.
Pe astfel de minciuni s-au câștigat și s-au pierdut alegeri, mai ales în ultimii 10 ani. În paralel, cei care acuzau statul că are de gând să închidă minele nu au făcut nimic pentru a le salva. Au lungit boala, au cerut mereu ajutor la Guvern și au așteptat să treacă anii, doar-doar vor păcăli viața.
Nu întâmplător, iresponsabilitatea lui Weber a fost taxată dur de reprezentanții GreanPeace, faimoasa organizație internațională de mediu:
”Președintele PSD Gorj, deputatul Mihai Weber, a exploatat situația actuală pentru a ataca [1] singura variantă prin care Complexul Energetic Oltenia poate rămâne in viață – reorganizarea companiei într-una viabilă pe termen lung.
Ajutorul de stat de 1,2 miliarde de lei acordat Complexului Energetic Oltenia a avut ca scop salvarea de la închidere a acestei companii cu 13.000 de angajați și peste 40.000 de familii care sunt dependente de activitatea acesteia.
O condiție esențială pentru acordarea ajutorului de stat a fost ca, în termen de 6 luni, Complexul Energetic Oltenia să restituie împrumutul, în caz contrar fiind nevoită să implementeze un program de restructurare ori să fie lichidată. Acest program trebuie să prezinte viabilitatea pe termen lung a companiei, să fie fezabil, coerent și de perspectivă, și să se bazeze pe ipoteze realiste privind desfășurarea activității în continuare în contextul crizei climatice. Din măsurile programului de restructurare amintim – construcția a 3 parcuri fotovoltaice și tranziţia de la folosirea de cărbune la gaze naturale în anumite termocentrale.
Acum luptăm împotriva coronavirus, ar trebui să luptăm și împotriva crizei economice iminente, iar această criză economică trebuie tratată și ca o luptă împotriva crizei climatice.
Considerăm un gest iresponsabil amânarea acestui program. Revenirea la „business as usual” este complet inacceptabilă. Această pandemie arată că trebuie învățate lecții uriașe despre importanța ascultării oamenilor de știință și necesitatea unei acțiuni colective urgente pentru protejarea noastră și a mediului în care trăim.
Declarațiile domnului deputat sunt populiste, lipsite de simțul răspunderii și condamnabile. Amânarea restituirii împrumutului periclitează angajamentele luate față de Comisia Europeană (de a transforma compania intr-una profitabilă și cu emisii reduse) și pune în pericol viitorul oamenilor din Gorj”, scrie în articolul cu titlul:
Pentru a face lumină în acest domeniu și a nu le mai permite politicienilor să se folosească de voturile minerilor și ale familiilor lor, am decis să facem această radiografie jurnalistică despre ce se ascunde de fapt în spatele vorbelor politice și ce se va întâmpla cu mineritul și energia din Oltenia.
La ora actuală, Complexul Energetic Oltenia (CEO), care include termocentralele Turceni și Rovinari (cele mai mari din țară) și exploatări miniere în general de suprafață, prea puține mine subterane, se află în negocieri cu Comisia Europeană pentru un plan de restructurare care să pregătească pentru un altfel de viitor această industrie în care lucrează aproximativ 13.000 de angajați.
De aceea, cum bine spunea și autorul GreanPeace, statul a decis să ajute CEO. Nu pentru a arunca în ea bani ca într-un sac fără fund, ci pentru a o pregăti mai bine pentru un viitor ecologic. Și tot de aceea, conducerea actuală a CEO a ajuns să poată negocia cu Comisia Europeană un acord foarte avantajos.
Daniel Burlan
„Am arătat partenerilor de dialog de la Bruxelles că sursa noastră principală de venituri este vânzarea de energie electrică şi am oferit explicaţii despre strategia de vânzare. Comisia a mai vrut să ştie de ce contractele CEO sunt anuale şi nu multinanuale şi le-am explicat că acest lucru nu a fost posibil din cauza legislaţiei din România. Această legislaţie specifică domeniului este în curs de modificare şi se va încheia la începutul anului viitor. Sigur, acestea sunt întrebări fireşti, mai ales că este un Plan complex care se întinde pe 5 ani şi care presupune un efort financiar de 3,5 miliarde de euro. Dialogul cu Comisia Europeană va continua şi în perioada de notificare, iar eu şi echipa mea suntem pregătiţi să răspundem şi să clarificăm orice întrebare venită de la Bruxelles”, a declarat recent Daniel Burlan, preşedintele Directoratului CE Oltenia.
Planul de restructurare şi decarbonare prevede închiderea etapizată a unor capacităţi de producţie şi exploatări miniere, precum şi externalizarea unor activităţi, potrivit informaţiilor transmise anterior de reprezentanţii CE Oltenia.
Astfel, Complexul Energetic Oltenia are în vedere construcţia a 8 parcuri fotovoltaice la Turceni, Rovinari şi Işalniţa cu o capacitate instalată totală de cca 700 MW, retehnologizarea şi modernizarea microhidrocentralei de la Turceni cu o capacitate instalată de 10 MW şi dezvoltarea de capacităţi noi pe gaze naturale cu o capacitate instalată totală de cca 1.300 MW, la Turceni şi Işalniţa.
Construirea noilor centrale va presupune crearea unor noi locuri de muncă în regiune, dar şi reconversia profesională pentru unii dintre salariaţii companiei.
Importanţa companiei este confirmată în Strategia Energetică a României pentru 2020 – 2030, cu perspectiva anului 2050, document aflat în proces de avizare la Guvern şi care evidenţiază necesitatea implementării Planului de dezvoltare şi decarbonare a CE Oltenia.
”În contextul politicilor europene actuale de decarbonare, care au drept rezultat utilizarea din ce în ce mai redusă a combustibililor fosili şi mai ales a cărbunelui, implementarea Planului de dezvoltare şi decarbonare al CE Oltenia are un rol deosebit în direcţiile strategice de dezvoltare a sectorului energetic, în vederea realizării unei tranziţii realiste şi sustenabile către o producţie de energie electrică cu emisii cât mai reduse de carbon, în speţă, transferul de la capacităţile pe cărbune la cele pe gaze naturale şi surse regenerabile de energie. Acesta reprezintă un proiect de investiţii prioritar în strategia energetică întrucât generează un impact pozitiv asupra emisiilor de CO2 în producerea de energie electrică şi contribuie la asigurarea securităţii energetice şi reducerea dependenţei de resursele energetice externe”, se arată în Strategia Energetică a României, citată de Ziarul Financiar.
Al doilea jucător de pe piața locală a energiei electrice
Complexul Energetic Oltenia este al doilea jucător de pe piaţa locală a energiei electrice, cu o cotă de piaţă de 22%. Importanţa companiei este confirmată în Strategia Energetică a României pentru 2020 – 2030, cu perspectiva anului 2050, document aflat în proces de avizare la Guvern şi care evidenţiază necesitatea implementării Planului de dezvoltare şi decarbonare a CE Oltenia.
În contextul politicilor europene actuale de decarbonare, care au drept rezultat utilizarea din ce în ce mai redusă a combustibililor fosili şi mai ales a cărbunelui, implementarea Planului de dezvoltare şi decarbonare al CE Oltenia are un rol deosebit în direcţiile strategice de dezvoltare a sectorului energetic, în vederea realizării unei tranziţii realiste şi sustenabile către o producţie de energie electrică cu emisii cât mai reduse de carbon, în speţă, transferul de la capacităţile pe cărbune la cele pe gaze naturale şi surse regenerabile de energie.
Menţinerea CE Oltenia în sistemul energetic naţional este esenţială, printre altele, pentru evitarea sincopelor în alimentarea cu energie electrică şi pentru menţinerea preţului energiei electrice în limite rezonabile, spun reprezentanţii companiei.
Planul de restructurare şi decarbonare a CE Oltenia a fost gândit şi structurat pe o perioadă de cinci ani, perioadă în care compania trebuie să devină viabilă prin eficientizarea operaţiunilor şi trecerea la resurse regenerabile şi mai puţin poluante.
Ce a hotărât Europa și nu știe sau se face că nu știe PSD
UE s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Realizarea acestui obiectiv va presupune o transformare a societății și a economiei Europei, care va trebui să fie eficientă din punctul de vedere al costurilor și justă, precum și echilibrată din punct de vedere social.
Realizarea neutralității climatice până în 2050 va constitui o provocare mai mare pentru unele state membre și regiuni decât pentru altele. De exemplu, unele se bazează mai mult pe combustibilii fosili sau au industrii cu emisii ridicate de dioxid de carbon care asigură locuri de muncă pentru un număr semnificativ de persoane.
UE a introdus un mecanism pentru o tranziție justă pentru a oferi sprijin financiar și tehnic regiunilor care sunt cel mai mult afectate de trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Acest mecanism va contribui la mobilizarea a cel puțin 100 de miliarde EUR în perioada 2021-2027 în sprijinul:
oamenilor și comunităților, facilitând oportunitățile de angajare și recalificarea, îmbunătățind eficiența energetică a locuințelor și combătând sărăcia energetică
întreprinderilor, făcând în așa fel încât tranziția către o tehnologie cu emisii reduse de dioxid de carbon să devină atractivă pentru investiții, furnizând sprijin financiar și investind în cercetare și inovare
statelor membre și regiunilor, investind în noi locuri de muncă verzi, transport public durabil, conectivitate digitală și o infrastructură pentru energia curată
”Guvernul condus de Ludovic Orban a injectat cei mai mulţi bani în CE Oltenia”
Invitat la interviurile LUMEALIBERA.ro și ZIARISTII.com, Gheorghe Pecingină, secretar de stat în Ministerul Finanțelor și totodată gorjean, a explicat în detaliu care este, de fapt, adevărul despre CEO. El a demontat acuzațiile PSD cum că ”PNL va da oameni afară”, spunând dimpotrivă că va angaja.
Gheorghe Pecingină / FOTO: Radio Infinit
”Când vorbim de restructurare în general toată lumea se gândeşte la disponibilizări, la plecări masive de personal. Nu este nimic adevărat. Guvernul condus de Ludovic Orban a injectat cei mai mulţi bani în Complexul Energetic Oltenia (CEO) din ultima perioadă. Şi când zic ultima perioadă mă gândesc de 20 de ani încoace. 0,01% din PIB a fost dat la începutul anului – 241 de milioane de lei – a fost daţi CEO pentru a-şi plăti certificatele de carbon. Bani de la bugetul ăsta atât de șubrezit, sub formă de ajutor de stat, aprobat de Comisia Europeană.
Suntem momentul de faţă în discuţii cu CE pentru un plan de restructurare, cuvântul e prea dur de restructurare pentru că impune şi retehnologizare, aşa cum spuneam. Pe noi ne interesează investiţiile, să investim pentru că vrem o CEO competitivă pe piaţa Europeană de Energie. Nu ne interesează să o închidem, din contră, vrem să-i creăm un viitor. Aşa cum spuneaţi, UE ne impune anumite norme de poluare. Şi avem grijă ca la CEO, să se respecte în cinci ani de zile aceste norme de poluare.
Dacă vor fi plecări din CEO, acestea vor fi pe cale naturală pentru că în perioada următoare (următorii 2 ani) 5.000 dintre angajaţii CEO vor ieşi la pensie. Din contră, vom fi nevoiţi să angajăm! Problema managementului de la CEO în momentul de faţă este să găsească specialişti, pentru că specialiştii s-au creat la locul de muncă de-a lungul timpului. Nu mai există acele şcoli profesionale care specializau oameni. În Gorj erau foarte multe, erau liceele industriale care specializau oamenii strict pentru CEO.
Facem angajări, clar! În mod concret, acum sunt angajaţi 60 de tineri de până în 29 de ani din judeţul Gorj, şi-au depus dosarele pentru a fi angajaţi la CEO.
Asta e cuprins în planul pe care îl negociem acum cu Comisia Europeană şi cred că până la sfârşitul anului va fi finalizat pentru că CEO – spun că negociem pentru că din comisia de negociere fac parte şi reprezentanţi ai Ministerului de Finanţe, ai CEO, ai Ministerului Economiei, Consiliul Concurenţei – discuţiile sunt destul de avansate şi vom primi undă verde pentru ceea ce ne dorim la CEO. Asta presupune inclusiv parcuri de panouri fotovoltaice, energie alternativă, grupuri pe gaz şi treptat-treptat energia cu combustibil fosil să fie doar o cotă limitată în piaţă.
Asta se întâmplă şi în Germania, şi în Polonia. În momentul de faţă, peste 10.000 de gorjeni lucrează în Complexul Energetic Oltenia. Sunt în total 13.000 de angajaţi, dar sunt 3.000 din Mehedinţi şi Dolj. Deci, 10.000 reprezintă ceva, pe lângă industria conexă, cei care asigură mentenanţă, şi alte lucruri. Îi avem în vedere şi pe aceştia în perioada următoare, pentru că urmează, aşa cum spuneam, retehnologizare.
O investiţie în retehnologizare care nu a mai fost făcută de foarte mult timp. În CEO se lucrează pe tehnologia din anii 70-80 importată din Germania. Liniile tehnologice sunt prevăzute cu un anumit număr de oameni. De asta se fac şi foarte multe accidente de muncă pentru că omul îşi desfăşoară o activitate dublă sau tripă de multe ori, faţă de ceea ce era prevăzut în normativ.
MOTTO: „Nu sunt un om bogat, averea mea fiind familia și onoarea” – Daniel Tudorache joi, 19 noiembrie 2020
Adina Tudorache, sotia lui Daniel Tudorache, s-a laudat pe Facebook, în urmă cu aproape un an, cu inelul cu diamant pe care l-a primit de la Daniel Tudorache, cel care atunci era primarul Sectorului 1, observă Aktual24.ro. Conform procurorilor DNA, bijuteria a fost cumpărată cu bani proveniti din șpagă. Valoarea ei este de 270.000 de euro (80.000 inelul + 190.000 diamantul).
Fotografia-cheie a fost postată de Adina Tudorache pe Facebook în ziua de 31 decembrie 2019. „Fosta soție” a lui Daniel Tudorache se afla chiar alături de acesta, probabil în seara sau în noaptea de Anul Nou. Deci se purta ca o soție, nu ca o „fostă soție”, semn că despărțirea lor din acte avea alte resorturi (de exemplu, protejarea imensei averi strânse din furt de domnul primar).
În această fotografie de familie (în care mai apare și o fetiță minoră), Adina Tudorache purta la vedere imensul inel cu diamant despre care fac vorbire procurorii DNA, la capitolul bijuterii pentru care „au fost identificate facturi fiscale”. Concret: „un inel cu diamant în valoare de 80.000 euro și un diamant de 190.000 de euro (avans 35.000 de euro)”, în total 270.000 de euro pentru această bijuterie.
Pe 31 decembrie 2019, când le transmitea prietenilor o urare – „La mulți ani vă urăm tuturor! Să vă iubească Dumnezeu!” -, Adina Tudorache se fălea cu inelul primit de la primarul șpăgar. Acum, fotografia confirmă corupția agresivă a celor doi.
„Strălucea de îți lua ochii”
Inelul cu diamant a atras atenția și altor persoane care l-au văzut pe degetul doamnei Tudorache. Geanina Voicu, o tânără care a întâlnit cuplul Tudorache într-un avion, a relatat pe Facebook momentul respectiv.
„Undeva în toamna anului trecut, m-am nimerit în avion cu domnul acesta. Călătorea, bineînțeles, la clasa business și aveam impresia că e politician sau ceva de genul (acesta), îl mai văzusem clar pe la TV. Nu am putut să nu remarc piatra de la mâna doamnei care îl însoțea – imensă, culoarea șampaniei, pătrat cu latura cam de 1 cm, încrustat în pietre mai mici pe margine -, care strălucea de îți lua ochii. M-am gândit atunci că ar fi vreun gablonț, nu oricine și-ar permite un diamant de așa dimensiune. Se pare că m-am înșelat…”
Conform procurorilor DNA, Daniel și Adina Tudorache ar fi spălat banii câștigați ilegal prin mai multe metode, printre care „achiziționarea de bijuterii, inclusiv diamante, a căror valoare urmează a fi stabilită”. Anchetatorii precizează: „Au fost identificate facturi fiscale pentru o serie de bijuterii, printre care: un inel în valoare de 58.500 de euro, un set de bijuterii în valoare de 64.225 USD, un inel cu diamant în valoare de 80.000 euro și un diamant de 190.000 de euro (avans 35.000 de euro), un inel de 65.000 euro, un set cercei și lănțișor cu pandantiv în valoare de 11.200 de euro, etc.)”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Se numește Adina Tudorache, are 52 de ani și o avere imensă, din bani furați de la români. A cochetat cu televiziunea, dar s-a lăsat repede, pentru că banii se făceau cu trudă și nu erau prea mulți. A preferat rolul de paravan al unui politician corupt. În acte este „fosta soție” a primarului Dan Tudorache (PSD), în realitate este actuala parteneră a acestuia. A dosit milioane de euro, prada administrativă a dragului ei Daniel. A aflat cum e să porți un inel cu diamant de 270.000 de euro. Ca și fostul primar, Adina se află sub control judiciar, iar până pe 27 noiembrie trebuie să plătească o cauțiune de 200.000 de euro, altfel ajunge în arest preventiv.
Adina Tudorache este cercetată de DNA pentru complicitate la spălarea banilor, în același dosar cu fostul primar și cu menajera lui (a lor). DNA le-a impus celor trei plata unor cauțiuni uriașe, pe măsura furăciunii:
Daniel Tudorache – 1.000.000 de euro
Adina Tudorache – 200.000 de euro
Menajera – 75.000 de euro.
În acte, Adina și Daniel au divorțat în anul 1993, dar în prezent sunt împreună, conform informațiilor G4Media.ro. Împreună sunt de mai multă vreme, cel puțin de câțiva ani – conform informațiilor Ziaristii.com.
Pe contul de Facebook al Adinei Tudorache apar poze de cuplu și mai vechi, dar și recente.
Adina și Dan Tudorache, într-o poză recentă
DNA: „Inculpatul și-a interpus fosta soție și menajera pentru a ascunde originea sumelor de bani obținute în mod nelegal”
Ce spun procurorii, care au investigat perioada 2008-2018: ”În perioada în care a ocupat funcții publice (2008-2018), inculpatul Tudorache Daniel ar fi beneficiat de sume de bani disproporționat de mari comparativ cu veniturile sale licite. Pentru a ascunde originea sumelor de bani presupus a fi fost obținute în mod nelegal, acesta ar fi interpus două persoane (soția și menajera), care au acționat ca proprietarii aparenți ai sumelor de bani cu scopul ca, prin cele două, sumele să fie introduse în circuitul civil. Banii astfel introduși în circuitul civil ar fi fost utilizați pentru a achita excursii în străinătate, bijuterii, articole vestimentare de lux atât din țară, cât și din străinătate, autoturisme, imobile, școli private, acordarea de împrumuturi, constituirea de depozite”.
Adina și Dan Tudorache, „șoriceii” care au dat gaură „cașcavalului” de la Sectorul 1
Ce au găsit procurorii, concret
Pe numele „fostei soții”:
Acordarea unui împrumut unei persoane: 920.000 de euro
Asocierea în participațiune cu o societate privată: 640.000 de euro
Bijuterii: peste 460.000 de euro (un inel în valoare de 58.500 de euro; un set de bijuterii în valoare de 64.225 de dolari SUA; un inel cu diamant în valoare de 80.000 euro și un diamant de 190.000 de euro; un inel de 65.000 euro; un set cercei și lănțișor cu pandantiv în valoare de 11.200 de euro etc.).
Cumpărarea de imobile: 405.000 de euro (305.000 de euro + 470.000 de lei) – pe numele fostei soții.
Cumpărarea de acțiuni la un club de fotbal: sumă neprecizată Total: peste 2.425.000 de euro
Pe numele „fostei soții” și al menajerei (în participații neprecizate):
Depozite bancare: 900.000 de euro (235.000 de euro + 2.990.000 de lei) – în conturi bancare deschise pe numele celor două.
Cum e de presupus că pe numele „fostei soții” a pus în conturi bancare mai mulți bani decât pe numele menajerei (se poate deduce și din diferența de cauțiune dintre cele două), adică măcar 575.000 de euro din cei 900.000, rezultă că Adina Tudorache a fost paravan pentru cel puțin 3 milioane de euro din banii furați de Daniel Tudorache. Plus „acțiunile la un club de fotbal” – în speță, FC Rapid 1923, înființat și finanțat cu bani de la Primăria Sectorului 1, club aflat acum în Liga 2.
Adina și Dan Tudorache, într-o fotografie mai veche
Fostă „vedetă” de televiziune
În 2011, Adina Tudorache a fost prezentatoare TV la B1 TV, de unde a trecut la N24, canalul de știri al fraților Micula, din trustul Național TV. Acolo a prezentat emisiunea „Stil Inspirat”, cu audiență neglijabilă (nu se uita aproape nimeni).
Și ce fițe avea duduia, într-o declarație pentru„Libertatea”:„Consider că televizunea îți poate schimba caracterul și îți poate lărgi orizonturile. Pentru mine, televiziunea este singura modalitate prin care îmi pot expune punctul de vedere despre bun-gust în fața celor care încă nu și-au pierdut stilul și rafinamentul”.
Evident, n-a făcut mulți purici în televiziune. S-a dus să numere banii furați de Tudorache, că erau mai mulți și nemunciți.
Adina, fericită de milioanele care-i tot intrau în cont…
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
În timpul mandatului de primar al Gabrielei Firea (2016-2020), bugetul Bucureștiului a fost spoliat în favoarea câtorva televiziuni și a unor site-uri abonate la contracte pe bani publici. În ultimii 4 ani, Primăria Capitalei și multiplele direcții, servicii, companii municipale și instituții de cultură din subordinea ei au plătit servicii de anunțuri și publicitate de peste 49 de milioane de lei (peste 10 milioane de euro), potrivit unui răspuns al Primăriei pentru G4Media.ro.
Suma cheltuită de Primăria Capitalei pentru imaginea Gabrielei Firea, într-o campanie electorală mascată care a durat 4 ani, ar putea fi mult mai mare de 49 de milioane de lei, în condițiile în care Compania Municipală Agrement a refuzat să spună câte contracte de publicitate a încheiat, ce valoare au și cine sunt beneficiarii sumelor.
Cele mai multe și mai mari contracte sunt încheiate cu Compania Municipală Publicitate și Afișaj, care, la rândul ei, a încheiat contracte de publicitate cu instituțiile de presă, însă refuză să spună cui a dat banii, invocând ”secretul comercial”.
Noul primar al Capitalei, Nicușor Dan, a promis desecretizarea și transparentizarea tuturor contractelor pe bani publici. Deocamdată, el nu a preluat controlul asupra companiilor municipale, care continuă să fie conduse de oamenii Gabrielei Firea, mulți dintre ei aduși de la Voluntari.
Compania Municipală Publicitate și Afișaj
Este condusă de Dragoș Dumitrel Pătrașcu, asociat la firma Concept Promo Business SRL din Constanța.
Președintele Consiliului de Administrație (C.A.) al companiei este Mariana Brod. Potrivit CV-ului de pe site-ul instituției, aceasta provine de la Primăria Voluntari.
Simona Valentina Butacu este membru în C.A., secretar executiv PSD Sector 6 şi preşedinta organizației de tineret PSD București, una dintre consilierele personale ale Gabrielei Firea.
Constantin Niculae este alt membru al C.A. și a fost administrator public al oraşului Voluntari, fost director general al Companiei Municipale Parking Bucureşti SA.
Compania Municipală Agrement
Este condusă de directorul general Diana Sorana Chifa, o apropiată a familiei Pandele – Firea, din Voluntari.
Marian Barbu este membru în C.A. al companiei. A fost asistent de igienă și sănătate publică, licențiat în Drept și Relații internaționale la Universitatea „Spiru Haret”, potrivit CV-ului de pe site-ul companiei.
Ion Bogdan Tâlmaciu este un al membru în C.A. A lucrat la Ministerul Tineretului și este doctor în istorie la Universitatea „Valahia” din Târgoviște.
Un alt membru al C.A. este Nina Gheorghiță. A lucrat la RAAPPS – Sucursala Triumf.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
„Nu sunt un om bogat, averea mea fiind familia și onoarea”, scria Daniel Tudorache joi, 19 noiembrie. Tupeu, nu glumă! Când mâzgălea minciuna asta pe Facebook, fostul primar al Sectorului 1, actualmente candidat pe un loc eligibil pe lista PSD București pentru Camera Deputaților, știa nu doar ce avere colosală a strâns din șpăgi, ci și faptul că DNA aflase totul, deci un comunicat era iminent.
Urmărind drumul banilor lui Daniel Tudorache, procurorii au descoperit o adevărată „peșteră a lui Ali Baba”.
Mecanismul hoției, developat de DNA:„În perioada în care a ocupat funcții publice (2008-2018), inculpatul Tudorache Daniel ar fi beneficiat de sume de bani disproporționat de mari comparativ cu veniturile sale licite. Pentru a ascunde originea sumelor de bani presupus a fi fost obținute în mod nelegal, acesta ar fi interpus două persoane (soția și menajera), care au acționat ca proprietarii aparenți ai sumelor de bani cu scopul ca, prin cele două, sumele să fie introduse în circuitul civil. Banii astfel introduși în circuitul civil ar fi fost utilizați pentru a achita excursii în străinătate, bijuterii, articole vestimentare de lux atât din țară, cât și din străinătate, autoturisme, imobile, școli private, acordarea de împrumuturi, constituirea de depozite. (…) Toate acestea, cu fonduri cu privire la care există suspiciunea că sunt provenite din infracțiuni”.
Ce au găsit procurorii, concret:
Acordarea unui împrumut unei persoane: 920.000 de euro – prin intermediul fostei soții.
Depozite bancare: 900.000 de euro (235.000 de euro + 2.990.000 de lei) – prin intermediul fostei soții și al menajerei, în conturi bancare deschise pe numele acestora.
Asocierea în participațiune cu o societate privată: 640.000 de euro – prin intermediul fostei soții.
Bijuterii: peste 460.000 de euro (un inel în valoare de 58.500 de euro; un set de bijuterii în valoare de 64.225 de dolari SUA; un inel cu diamant în valoare de 80.000 euro și un diamant de 190.000 de euro; un inel de 65.000 euro; un set cercei și lănțișor cu pandantiv în valoare de 11.200 de euro etc.).
Cumpărarea de imobile: 405.000 de euro (305.000 de euro + 470.000 de lei) – pe numele fostei soții.
Cumpărarea de acțiuni la un club de fotbal: sumă neprecizată – prin intermediul fostei soții. Total: peste 3.325.000 de euro
DNA a fixat cauțiuni uriașe pentru Daniel Tudorache și pentru complicele sale:
Daniel Tudorache – 1.000.000 de euro
Fosta soție – 200.000 de euro
Menajera – 75.000 de euro.
Cauțiunile trebuie depuse până la data de 27 noiembrie 2020 pentru ca inculpații să rămână sub control judiciar, altfel vor fi arestați preventiv.
DNA vorbește despre „fosta soție” a lui Daniel Tudorache, dar observă că cei doi continuau să colaboreze infracțional și după divorț. Nu-i exclus să fi fost un divorț de formă, pentru a pune la adăpost averea obținută prin infracțiuni.
Plus alte bijuterii, plus acțiuni la Rapid!
Suma totală a banilor obținuți prin metode infracționale de Daniel Tudorache cu ajutorul complicilor săi (fosta soție și menajera) este mult mai mare de 3.325.000 de euro. La aceste cifre înspăimântătoare trebuie adăugate cel puțin două categorii semnalate de procurorii DNA:
alte bijuterii, „a căror valoare urmează a fi stabilită” (cele inventariate și comunicate public sunt doar o parte din cele pentru care „au fost identificate facturi fiscale”);
„achiziționarea de acțiuni la un club de fotbal, prin intermediul fostei soții” – nu se precizează valoarea, dar clubul cu pricina pare a fi FC Rapid 1923, înființat și finanțat cu bani de la Primăria Sectorului 1.
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de TUDORACHE DANIEL, la data faptelor primar, anterior deputat, viceprimar al Primăriei Sectorului 1 București, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la trafic de influență și spălare a banilor.
În același dosar s-a mai dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de alte două persoane fizice, fosta soție și o persoană fizică aflată în anturajul primarului, pentru infracțiunea de complicitate la spălarea banilor, respectiv trafic de influență.
Totodată, celor trei inculpați li s-au fixat cauțiuni care trebuie depuse până la data de 27 noiembrie 2020, după cum urmează:
1.000.000 euro – TUDORACHE DANIEL
200.000 euro – fosta soție
75.000 euro – persoană fizică aflată în anturajul primarului
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe ce conturează următoarea stare de fapt:
În perioada septembrie 2016 – mai 2017, persoana aflată în anturajul inculpatului Tudorache Daniel ar fi pretins de la un om de afaceri un comision de 10 % din valoarea contractului de servicii pe care societatea omului de afaceri îl avea cu o instituție aflată in subordinea Primăriei Sector 1. În schimbul banilor, persoana respectivă se angaja să intervină, în numele primarului, la funcționarii responsabili, astfel încât contractul să se desfășoare în bune condiții (plată la timp a facturilor și actualizarea tarifelor).
În schimbul traficării influenței, persoana aflată în anturajul primarului ar fi primit suma totală de 105.000 lei în numerar, precum și suma de 8.640 lei disimulată ca plată a unor facturi fiscale fictive emise de o firmă aparținând traficantului de influență.
În activitățile descrise, persoana care și-a traficat influența ar fi fost sprijinită de primarul de la acea vreme Tudorache Daniel. Acesta i-ar fi întărit omului de afaceri convingerea că solicitantul comisionului ar fi trimisul său și că trebuie să țină legătura cu acesta pentru buna desfășurare a contractului. În acest mod, Tudorache Daniel ar fi confirmat caracterul real al influenței.
De altfel, există suspiciunea rezonabilă că primarul de la acea vreme Tudorache Daniel ar fi fost principalul beneficiar al sumelor primite de persoana din anturajul său.
În perioada în care a ocupat funcții publice (2008-2018), inculpatul Tudorache Daniel ar fi beneficiat de sume de bani disproporționat de mari comparativ cu veniturile sale licite. Pentru a ascunde originea sumelor de bani presupus a fi fost obținute în mod nelegal, acesta ar fi interpus două persoane (soția și menajera), care au acționat ca proprietarii aparenți ai sumelor de bani cu scopul ca, prin cele două, sumele să fie introduse în circuitul civil.
Banii astfel introduși în circuitul civil ar fi fost utilizați pentru a achita excursii în străinătate, bijuterii, articole vestimentare de lux atât din țară, cât și din străinătate, autoturisme, imobile, școli private, acordarea de împrumuturi, constituirea de depozite. Concret, în perioada de referință (2008-2018), în care Tudorache Daniel ar fi realizat venituri licite totale de 605.782 lei (reprezentând o medie de aproximativ o mie de euro pe lună), există suspiciunea că acesta ar fi săvârșit infracțiunea de spălare a banilor constând în:
depunerea de sume de bani în numerar prin intermediul fostei soții și al menajerei, în conturi bancare deschise pe numele acestora – în total 2.990.000 lei și 235.000 euro; – achiziționarea de bunuri imobile pe numele fostei soții în sumă totală de 305.000 euro și 470.000 lei, sume plătite de asemenea în numerar;
acordarea unui împrumut unei persoane, tot în numerar, în cuantum de 920.000 de euro, prin intermediul fostei soții;
achiziționarea de bijuterii, inclusiv diamante, a căror valoare urmează a fi stabilită (au fost identificate facturi fiscale pentru o serie de bijuterii, printre care: un inel în valoare de 58.500 de euro, un set de bijuterii în valoare de 64.225 USD, un inel cu diamant în valoare de 80.000 euro și un diamant de 190.000 de euro (avans 35.000 de euro), un inel de 65.000 euro, un set cercei și lănțișor cu pandantiv în valoare de 11.200 de euro, etc.);
achiziționarea de acțiuni la un club de fotbal, prin intermediul fostei soții;
asocierea în participațiune cu o societate privată cu suma de 640.000 de euro, tot prin intermediul fostei soții, toate acestea cu fonduri cu privire la care există suspiciunea că sunt provenite din infracțiuni.
La data de 21 noiembrie 2020, inculpatului Tudorache Daniel și celorlalți doi inculpați li s-a adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
În ceea ce privește cel de-al doilea dosar în care au fost efectuate în cursul zilei de 19 noiembrie 2020 o serie de percheziții domiciliare, informații vor fi date publicității când situația judiciară o va permite.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Deși are Departament Juridic, Primăria Capitalei a plătit în ultimii 4 ani, în mandatul Gabrielei Firea, peste 70 de milioane de lei unor case de avocatură, să o reprezinte în instanță, potrivit datelor furnizate de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro. Departamentul Juridic al municipalității este format din circa 50 de juriști, dintre care 28 au calificarea de a o reprezenta în instanță.
Hotnews.ro și alte publicații au solicitat astfel de informații și în mandatul de primar al Gabrielei Firea, dar municipalitatea nu a răspuns niciodată, aplicând tactica ascunderii cifrelor. Venirea lui Nicușor Dan a deblocat aceste informații.
Primăria Capitalei este implicată, în prezent, în 4.300 de procese. O parte sunt cu cetățeni care cer accesul la informațiile de interes public (din cauza opacității Administrației Firea) sau reclamă abuzuri făcute de Primărie.
Potrivit datelor furnizate de Primăria Capitalei, în perioada ianuarie 2016 – octombrie 2020, municipalitatea a plătit caselor de avocatură, pentru servicii juridice, aproape 74 de milioane de lei.
Cei mai mulți bani au ajuns la Mocanu și Asociații – peste 30 de milioane de lei. O sumă uriașă a încasat și SCA Leaua și Asociații – 13,7 milioane de lei.
Sumele plătite de Administrația Firea către 18 case de avocatură
MOCANU ȘI ASOCIAȚII – 30.212.959,92 lei
SCA LEAUA ȘI ASOCIAȚII – 13.756.384,94 lei
NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON – 4.154.238,61 lei
CABINET DE AVOCAT MIHAI STEFAN – 4.002.400,48 lei
GRIGORESCU, ȘTEFANICĂ ȘI ASOCIAȚII – 4.032.913,87 lei
SCA FIRON BAR NIR – 3.201.914,43 lei
CABINET DE AVOCAT CLIZA MARTA – 2.462.488,20 lei
MITU ȘI ASOCIAȚII – 2.398.601,82 lei
DRAGOMIR ȘI ASOCIAȚII – 2.147.703,62 lei
ASOC. BRICIU CRAIU – 1.905.499,50 lei
DOBROVICI SORIN VASILE – 1.191.398,00 lei
SCA ZAMFIRESCU, RACOȚI & PARTNERS – 1.008.113,47 lei
DRĂJNEANU CARMEN – 986.322,85 lei
TĂTĂRUȘ CARMEN – 910.054,00 lei
SCA BUSTEA DEHEZA ȘI ASOCIAȚII – 788.981,10 lei
IONESCU ȘI SAVA – 483.005,99 lei
SCPA CEPARU IRIMIA – 117.774,70 lei
BOMBESCU IOAN MARIUS – 113.391,45 lei
Juriștii Primăriei se ocupă de 4.800 din cele 5.300 de litigii
Primăria Capitalei are un Departament Juridic cu 55 de angajați:
28 de consilieri juridici cu atribuții de asistență și reprezentare în instanță;
18 consilieri juridici cu atribuții în vederea aplicării legilor proprietății (Legea nr. 10/2001 și Legea nr. 112/1995) – nu au activitate de reprezentare în instanță;
9 consilieri juridici – sunt repartizați la Serviciul legislație și Avizări contracte.
Numărul proceselor aflate pe rol în diverse faze procedurale, în care Municipiul București, Primarul General al Municipiului București, Primăria Municipiului București, Consiliul General al Municipiului București au calitatea de reclamant, pârât, intervenient sau chemat în garanție, este, la această dată, de aproximativ 5.300 de litigii.
Cei 28 de juriști ai Primăriei reprezintă instituția în majoritatea proceselor, respectiv 4.800 din 5.300, cu atât mai ciudată este angajarea atâtor case de avocatură pe sume atât de mari.
„Cei 28 de consilieri juridici care au atribuții de reprezentare a intereselor Primăriei Municipiului București în fața instanțelor judecătorești își desfășoară activitatea la toate instanțele judecătorești de la nivelul municipiului București (6 judecătorii, 7 secții civile și de contencios administrativ ale Tribunalului București, 6 secții civile și de contencios administrativ ale Curții de Apel București și 3 secții civile și de contencios administrativ a Înaltei Curți de Casație și Justiție), la care se adaugă reprezentarea în fața Registrului Comerțului și a Curții de Arbitraj Comercial București. Cei 28 de consilieri juridici care au atribuții de reprezentare în fața instanțelor judecătorești reprezintă interesele Municipiul București, ale Primarul General al Municipiului București, ale Primăriei Municipiului București şi ale Consiliului General al Municipiului București în aproximativ 4.800 de litigii”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.
Noul primar general al Capitalei, Nicușor Dan, a anunțat că a oprit toate acțiunile de apărare în instanță în litigiile Primăriei cu cetățenii care au solicitat informații de interes public pe Legea 544.
Schema de jaf a funcționat și pe vremea lui Oprescu
În 2014, când primar era Sorin Oprescu, Primăria Capitalei a plătit peste 21 de milioane de lei către 11 firme de avocatură pentru servicii juridice, deși în același an a plătit și salarii de 1,7 milioane de lei celor 71 de angajați din cadrul Direcție Juridice, potrivit unui raport al Curții de Conturi, obținut de HotNews.ro la vremea respectivă.
Curtea de Conturi a sesizat încă de atunci că este o problemă ca Primăria Capitalei să aibă și Departament Juridic care o reprezintă în instanță, și să contracteze aceste servicii în privat, cel puțin într-un caz constatând existența unui prejudiciu. Mai exact, Curtea de Conturi a constat în 2014 „angajarea și utilizarea ineficientă a fondurilor de către Primăria Capitalei” prin plata sumei totale de 141.381 de lei pentru servicii juridice achitate societății Leaua și Asociații pentru contestarea în instanța a unor decizii emise de Curtea de Conturi.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Cazul femeii arse într-o valiză, pe un câmp din Ghimpați, județul Giurgiu, este pe cale să fie pe deplin elucidat. Cele trei persoane reținute 24 de ore de anchetatori și-au recunoscut faptele. Două sunt prostituate, în cele din urmă, că au omorât-o pe Mihaela Sabina Mircea (32 de ani), dar susțin că au făcut-o din greșeală, încercând s-o resusciteze după otrăvire.
Cele trei persoane ridicate de anchetatori în cazul femeii ucise și arse pe un câmp situat în comuna Ghimpați, județul Giurgiu, au fost reținute de procurorii giurgiuveni, în noaptea de marți spre miercuri, după mai multe ore de audieri. Acuzațiile care li se aduc celor două femei și bărbatului: omor calificat și profanare de cadavre.
Persoanele reținute se numesc:
Constantin Samira
Constantin Elena
Dinu Giani
Cum au fost prinși criminalii
Procurorii au explicat cum au reușit, în cele din urmă, să pună mâna pe cei trei suspecți, după o muncă febrilă, întinsă pe mai bine de două săptămâni, dezvăluie Gândul.ro.
Au fost doi pași: identificarea și prinderea presupușilor criminali, care la sfârșitul lunii trecute, chiar în seara de Halloween, au omorât-o pe Sabina Mircea, o femeie în vârstă de 32 de ani. Apoi i-au înghesuit trupul într-o valiză tip „troller” și i-au dat foc pe un câmp aflat între localitățile Ghimpați și Valea Plopilor, din județul Giurgiu, pe marginea drumului DN 6, la aproximativ 50 de kilometri de București.
Apoi, cei trei suspecți ar fi transportat trupul tinerei pe marginea drumului DN 6, unde, pentru a-și șterge urmele, au recurs la incendierea cadavrului, înghesuit într-o valiză de gen „troller”.
Conform unei comunicări oficiale al Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, echipa de anchetă a reușit, după vizionarea imaginilor surprinse de camerele de supraveghere, să stabilească exact cu ce mașină a fost transportat cadavrul Sabinei Mircea.
În acest fel, dar și după audierea mai multor martori, anchetatorii au reușit să afle cine a condus autoturismul respectiv și unde locuiește.
„Ca urmare a vizionării și analizării minuțioase a camerelor de supraveghere, coroborat cu declarațiile martorilor audiați în cauză și alte probe administrate, a fost identificat autoturismul cu care a fost transportat geamantanul în care se afla corpul victimei”, se arată într-un comunicat emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu.
Surorile au omorât-o, proxenetul a ars cadavrul
Așa au ajuns autoritățile la o adresă din cartierul bucureștean Ferentari, la care locuiau trei persoane: un bărbat și două femei, care sunt surori. Tot acolo, era parcată și mașina care apărea în imagini.
În dimineața zilei de marți, anchetatorii au descins la adresa respectivă, iar cei trei suspecți au fost duși la Giurgiu, pentru audieri.
Conform unor surse apropiate anchetei, la momentul respectiv, polițiștii și procurorii aveau deja probe suficiente conform cărora crima a fost comisă de cele două femei, iar bărbatul le ajutase să bage cadavrul în geamantan și îl transportase pe câmp, unde îi dăduse foc.
Anchetatorii au stabilit că Sabina Mircea era prostituată și locuia împreună cu cei trei. În noaptea crimei, ar fi avut loc o ceartă, în urma căreia femeia a fost omorâtă după ce a fost lovită în cap cu corp dur, greu, dar în același timp ascuțit – cel mai probabil, o toporișcă.
Sursele citate au precizat că, inițial, suspecții nu au recunoscut, însă, după ore în șir de audieri, polițiștii au reușit să obțină primele mărturii.
Femeile ar fi spus că, de fapt, Sabina Mircea ar fi încercat să se sinucidă și ar fi băut insecticid, iar ele, de fapt, ar fi sărit în ajutorul ei, ca să o resusciteze. Ar fi văzut-o cu insecticidul în baie și s-ar fi repezit s-o salveze, să n-o lase să se sinucidă. S-ar fi apucat să-i facă masaj cardiac, dar i-au făcut atât de tare, încât i-au rupt patru coaste. Dându-și seama că i-au rupt coastele, s-au panicat că ar putea fi acuzate „pe nedrept” că i-au provocat moartea, așa că au decis să-i curme viața și să scape de cadavru.
S-a sinucis sau a fost otrăvită?
Anchetatorii au o mare dilemă, pe care încearcă s-o elucideze: Sabina Mircea a încercat să se sinucidă cu insecticid (pentru că nu mai suporta teroarea în care trăia) sau a fost forțată de surorile criminale să bea din sticlă?
Când anchetatorii strângeau cercul în jurul lor, acestea au ticluit o minciună. Aflaseră din presă că, în urma necropsiei, s-a costatat că victima avea patru coaste fisurate și stabiliseră, de comun acord, ce să spună în cazul în care autoritățile vor ajunge la ele.
Audierile nu au fost lipsite de incidente, în condițiile în care suspecții au acuzat stări de rău, febră și grețuri, motiv pentru care fost nevoie de intervenția unei ambulanțe.
Toate cele trei persoane au fost reținute pentru 24 de ore și urmează să fie prezentate instanței Trubunalului Giurgiu cu propunere de arestare preventivă.
Sabina Mircea
Pe 30 octombrie, cadavrul carbonizat al unei femei – împreună cu rămășițele unei valize – a fost găsit pe un câmp din județul Giurgiu. Polițiștii din Ghimpați fuseseră sesizați, de către un șofer, că pe DN 6, între localitățile Ghimpați și Valea Plopilor, este un incendiu, iar în urma intervenției a observat cadavrul unei persoane.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Nenorocirea de la Piatra Neamț, unde 10 pacienți au murit, iar alți 7 se află în stare gravă în urma incendiului care a mistuit Secția de Terapie Intensivă a Spitalului Județean, are doi responsabili, în plan administrativ: Ionel Arsene și Lucian Micu. Președintele Consiliului Județean și managerul numit de acesta la conducerea spitalului.
Din primele informații, incendiul devastator de la etajul 2 a fost generat de probleme de natură tehnică, la instalația electrică a spitalului. Responsabilitatea revine conducerii unității medicale.
Spitalul Județean Neamț se află în administrarea Consiliului Juudețean Neamț, instituție condusă de 4 ani și jumătate de Ionel Arsene, baron PSD cunoscut și ca baronul „Ciorăpel”.
Directorul Spitalului Județean din Piatra Neamț este Lucian Micu, fost primar al orașului Roman, județul Neamț, în perioada iunie 2016 – august 2020. Demis de prefectul George Lazăr în urma unei decizii definitive de incompatibilitate, Micu nu a mai fost susținut de PNL pentru un nou mandat de primar. El s-a reorientat rapid, trecând de la PNL la PSD. Visul unei candidaturi la alegerile locale din 27 septembrie i-a fost însă spulberat de o hotărâre judecătorească definitivă.
Baronul „Ciorăpel”, cel care îl transferase de la PNL la PSD, nu l-a lăsat însă pe drumuri. El l-a numit în funcţia de manager al Spitalului Județean de Urgență, unitate aflată în subordinea Consiliului Județean. Pentru această numire, s-a recurs la un tertip: Micu a fost numit mai întâi în funcţia de consilier juridic la spital, în baza unei ordonanţe ce vizează angajările în perioada de urgenţă şi alertă. Câteva zile mai târziu, baronul Arsene l-a instalat la conducerea spitalului.
Lucian Micu fusese declarat incompatibil de Agenția Națională de Integritate (ANI) în 2016, când era viceprimar al orașului Roman. Inspectorii de integritate au constatat că Micu a ocupat concomitent funcția de viceprimar și pe cea de membru în Consiliul de Administrație al Spitalului Municipal de Urgență Roman, lucru interzis prin lege. Micu a contestat decizia, iar între timp (în iunie 2016) a devenit primar. În 2020, înainte de încheierea mandatului, a venit decizia definitivă a Instanței Supreme: incompatibilitate. Prefectul l-a demis pe primarul Micu, care s-a reorientat rapid spre PSD.
8 manageri într-un an. Urmează al 9-lea
Lucian Micu este al 8-lea manager al Spitalului Județean Neamț, în ultimul an. Numirile au fost făcute de Consiliul Județean Neamț, iar în perioada stării de urgență (martie – mai), de ministrul Sănătății.
Cel mai scurt mandat la conducerea spitalului județean a fost al lui Marius Ghineț, de trei zile, în perioada 17-20 mai 2020. Membru PNL, Ghineț era patron de firmă de pompe funebre și fusese numit de Guvern, în perioada în care spitalele județene erau coordonate de la centru, în prima parte a pandemiei.
Până pe 18 decembrie 2019, manager a fost economistul Codruţ Munteanu.
Din 19 decembrie 2019 până pe 17 martie 2020, spitalul a fost condus de chirurgul Alexandru Juncu.
Pe 17 martie, la două zile după decretarea stării de urgență la nivel național, manager a fost numit Toader Mocanu, fost prefect şi senator PDL de Neamţ (2008-2012). Numirea a fost făcută de baronul Ionel Arsene (PSD). Imediat, numărul cazurilor de Covid-19 a explodat în spital. Depăşit de situaţie, Mocanu şi-a dat demisia.
Pe 3 aprilie, PSD-istul Arsene i-a găsit înlocuitor: directorul spitalului din Târgu Neamţ, Florin Apostoae, trimis în judecată de DNA pentru fraudă cu fonduri europene. Tatăl acestuia, Ilie Apostoae, este consilier judeţean din partea PSD.
Când Ministerul Sănătăţii preia în subordine spitalele din provincie, în perioada de urgență, Florin Apostoae este demis de ministrul Nelu Tătaru după numai 6 zile, la propunerea prefectului de Neamţ, fost prim-vicepreşedinte al organizaţiei PNL Neamţ. Nelu Tătaru a numit-o la conducerea spitalului pe Daniela Marcoci, medic epidemiolog la DSP Neamţ, care gestionase și criza de la Spitalul Județean Suceava pe perioada conducerii militare. Aceasta rămâne în funcție între 9 aprilie și 17 mai, când a anunţat că vrea să se întoarcă la DSP.
A urmat liberalul Marius Ghineț, care a renunțat însă după trei zile.
Revenit în administrarea Consiliului Județean, spitalul din Piatra Neamț a căpătat un nou manager numit de baronul Ionel Arsene: Silviu Verzea, chirurg din spital. Acesta a demisionat la începutul lunii octombrie, după ce televiziunea locală TV Neamț a publicat imagini cu pacienți suspecți de COVID care așteptau până la 14 ore în curtea spitalului ca să fie consultaţi de personalul de la triaj.
Pe 28 octombrie, Consiliul Județean (condus de Arsene) l-a numit la conducerea spitalului pe fostul primar din Roman, Lucian Micu, declarat incompatibil de ANI.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
O condiție esențială pentru acordarea ajutorului de stat a fost ca, în termen de 6 luni, Complexul Energetic Oltenia să restituie împrumutul, în caz contrar fiind nevoită să implementeze un program de restructurare ori să fie lichidată. Acest program trebuie să prezinte viabilitatea pe termen lung a companiei, să fie fezabil, coerent și de perspectivă, și să se bazeze pe ipoteze realiste privind desfășurarea activității în continuare în contextul crizei climatice. Din măsurile programului de restructurare amintim – construcția a 3 parcuri fotovoltaice și tranziţia de la folosirea de cărbune la gaze naturale în anumite termocentrale.
Complexul Energetic Oltenia este al doilea jucător de pe piaţa locală a energiei electrice, cu o cotă de piaţă de 22%. Importanţa companiei este confirmată în Strategia Energetică a României pentru 2020 – 2030, cu perspectiva anului 2050, document aflat în proces de avizare la Guvern şi care evidenţiază necesitatea implementării Planului de dezvoltare şi decarbonare a CE Oltenia.
UE s-a angajat să atingă 
Inelul cu diamant a atras atenția și altor persoane care l-au văzut pe degetul doamnei Tudorache. Geanina Voicu, o tânără care a întâlnit cuplul Tudorache într-un avion, a relatat pe Facebook momentul respectiv.
