ziaristii.com

Categorie: Cultură

  • Cea mai frumoasă declarație de dragoste, de ziua Oanei Pellea

    Marți, 29 ianuarie, actrița Oana Pellea a împlinit 57 de ani. Fiica legendarului Amza Pellea („Nea Mărin”) a primit câteva rânduri minunate din partea colegei de scenă Natalie Ester.

    „O iubesc foarte mult. O admir. O respect. O îndrăgesc. O citesc. O ascult. O râd. O plâng. O aplaud şi aş mai naşte-o o dată, dacă mi-ar sta în putere. Din aceiaşi părinți, dacă mi-ar sta în putere. În aceeaşi țară, dacă mi-ar sta în putere. Avem atâta nevoie de Oane Pellea. E ziua ei. La mulți ani!!! Un plin de bine şi de lumină, frumoasa noastră bună!”

    Oana Pellea și Natalie Ester sunt compatibile pe mai multe paliere: actrițe talentate și pasionate, profesioniste desăvârșite, conștiințe publice, altruiste, protestatare #Rezist (pro-justiție, anti-corupție). Le pasă de țara lor și luptă pentru ea, ca să nu le fie furată, mințită, batjocorită.

    Mulțumim, Natalie Ester! La mulți ani, Oana Pellea!

  • Cum ne ajută americanii să ne pansăm rănile. Un film romantic Netflix, care scoate România în lume. De la New York la Bran, cu Dragoste&Design

    În aprilie 2018, Netflix avea 125 de milioane de abonați din întreaga lume. În România, compania a intrat recent pe piaţă, dar are o creştere spectaculoasă, chiar dacă preţul unui abonament nu este tocmai ieftin – 8 euro pe lună, serviciul de bază.

    Mulţi utilizatori adoră serviciul de „închiriat” filme (aşa a început afacerea Netflix în SUA, prin închirieri de casete video), în special pentru serialele de succes şi pentru producţii proprii, deşi reţeaua deţine şi o bogată ofertă de filme mai vechi de box-office.

    Parte din succesul pe piaţa globală e dat şi de promovarea unor producţii cinematografice din multe ţări ale lumii, nu doar din lumea consacrată a filmului de peste Ocean. Astfel, au apărut inclusiv filme româneşti, dar şi albaneze, nigeriene, chiliene, argentiniene, iraniene, poloneze etc.

    Netflix a devenit astfel o reţea internaţională de consum video, dar şi una de promovare indirectă prin film. Abonaţii din România au descoperit recent în oferta de abonament filmul „Dragoste&Design”, producţie 2014, peliculă filmată aproape în totalitate în România. Distribuţia: celebra actriţă de la Hollywood, Jane Seymour (roluri de succes în „James Bond”, „La est de Eden”, „Dr. Queen” etc.), Giulia Nahmany, David Oakes.

    Filmul american este o dramă romantică uşor „digerabilă”, relaxant dar reprezintă totodată un puternic suport de promovare a imaginii României în lume.

    O editoare de modă, care îşi pierde iubitul şi locul de muncă în New York, decide să plece departe de metropola americană pentru a-şi reface forţele. Astfel, ajunge la mama ei, în România, şi de aici începe practic povestea romanţată cu aer neaoş românesc. De la avionul „Tarom” care o aduce pe Daniele în România, până la peisajele din zona Bran-Moeciu, tradiţionala ie, mămăliga şi sarmalele, platoul apetisant de cârnaţi, peisajele rustice de fermă şi atmosfera de familie spumoasă – nimic nu scapă regizorului Michael Damian din arsenalul de atracţii româneşti. El a semnat şi scenariul, alături de românul Alexandru Adrian Marinică.

    „Aveţi o ţară foarte frumoasă” – declaraţia de dragoste făcută tinerei americane ajunse la „refacere” în România vorbeşte de la sine despre impactul puternic de promovare a României în lume, via această producţie cinematografică ajunsă în casele celor peste 150 de milioane de abonaţi Netflix din întreaga lume.

    „Aş spune că filmul poate fi un adevărat ambasador pentru destinaţiile turistice din România”, a spus-o pe şleau însăşi Giulia Nahmany, actriţa din rolul principal al filmului „Dragoste&Design”.

    Are dreptate. Publicul românesc îi datorează un sincer „Thank you”. Sau mai bine un veritabil „mulţumesc” românesc. Merită cu prisosinţă, pentru rolul de a fi devenit, prin film, un bun ambasador al imaginii noastre în lume. Unul care mai pansează din rănile produse României „la export” de cei care au România pe mână azi.

  • Pleşu: „Suntem singura ţară din lume în care puşcăriaşii se recalifică drept dascăli naţionali”

    • Într-o țară normală, inșii care populează, seară de seară, studiourile noastre de televiziune, fie ca politicieni, fie ca analiști „profesioniști“, ar rămîne în penumbra anonimatului. Orice spectator cît de cît decent e condamnat la perplexitate. Se vorbește prost limba maternă, se gîndește șchiop și partizan, se abuzează de volubilitate, tupeu, eschivă și grosolănie. E plin de „vedete“ contrafăcute, de „VIP“-uri suite-n copac, de mari maeștri ai papotajului de periferie. (În paranteză fie spus, sîntem, cred, singura țară din lume în care foști, actuali – și, poate, viitori – pușcăriași se recalifică impenitent drept dascăli naționali, drept „analiști“ de scandal, drept surse de „breaking news“.)

    ● Nu mai e clar ce înseamnă, de fapt, a fi „patriot“. Să iubești țara în pofida „emblemelor“ ei guvernamentale? (Sau, mai mult, să lauzi – ori să tolerezi – Puterea în pofida precarității ei, pentru simplul motiv că ea se confundă cu „țara“?) A observa eșecul național și a striga după ajutor e „trădare“ sau e, dimpotrivă, speranță realistă în intervenția salutară a partenerilor europeni, cu care am luptat să ne „încuscrim“? Iubirea de țară trebuie să fie ascundere „diplomatică“ a gunoiului sub preș sau conștientizare publică a derapajului, stigmatizare a lui și efort de evacuare a cauzelor care l-au produs?

    ● Schimonosirea ideii de „charismă“ și împuținarea riscantă a „modelelor“ publice sînt fenomene curente. „Succesul“ a devenit strict efectul „combativității“ obraznice, al populismului impudic, al bășcăliei de gang. A sfîșia beregata interlocutorului, a-ți „lua la mișto“ adversarul, a înlocui demonstrația prin epitet gros și sudalmă pestriță – acestea sînt „talentele“ politicianului adevărat! Face „rating“, e „haios“ (sau „crîncen“), e, de fapt, un interlop nărăvaș, ajuns în fotoliul notorietății și al deciziei de partid. Sînt momente în care îți vine să spui că niciodată, în timpul biografiei proprii (și a generației tale), n-ai fost încălecat de o asemenea jalnică adunătură…

    Una peste alta, arătăm ca după un război pierdut! Și ce e supărător e că, pînă una-alta, sîntem învinși nu de oștiri monumentale, nu de strategii subtile, nu de personalități vînjoase, inteligente, cuceritoare, ci de chintesența mediocrității naționale, de o mînă de șmecheri nătîngi și gureși, bucuroși de victoria lor și de melancolia noastră.

    Andrei Pleşu (comentariul integral, pe Dilema Veche)

  • Ziaristul Mihai Eminescu, azi: „Nimic nu e mai periculos pentru conştiinţa unui popor decât priveliştea corupţiei şi a nulităţii recompensate”

    Înghesuială mare la sărbătorirea a 169 de ani de la naşterea „poetului naţional”! „Cel mai mare poet CARE l-a dat România”, ne aburea ieri seară, pre limba Vioricăi Dăncilă, noul ministru al Culturii, Daniel Breaz (alăturat).

    E deja un truism. Şi violatorii „lui Tudorel Toader” ştiu probabil asta, sună aproape pleonastic să vorbeşti despre Eminescu folosind astfel de banalităţi.

    Ce nu spune nici profesorul Breaz, nici alt tovarăş de-al său din PSD-ALDE, e ceva diferit, altfel, special sau inedit despre Mihai Eminescu.

    Ar fi ceva, dar nu le sună bine. Nu vor să fie asociaţi cu geniul limbii române din punct de vedere al observatorului politic Mihai Eminescu. Al ziaristului, chiar. Căci poetul naţiei noastre a fost şi un foarte bun gazetar, nu doar un poet fără egal. Tăios, sprinten la slovă, măiastru, vioi şi înainte de toate ONEST, Eminescu nu i-a iertat pe cei certaţi cu legea şi căzuţi pradă păcatelor politice, nici în poezie, dar nici în textele sale jurnalistice.

    Ziaristul Mihai Eminescu n-a iubit policienii lacomi, corupţi, mincinoşi şi fără caracter. Dimpotrivă, i-a pedepsit cum a ştiu el mai bine – şi a făcut-o deseori MAGISTRAL – în scrierile sale. Mihai Eminescu jurnalistul a fost un dur anticorupţie.

    Iată doar două pasaje, din multiplele sale scrieri întru curăţenia morală a societăţii:

    „Nimic nu e mai periculos pentru conştiinţa unui popor decât priveliştea corupţiei şi a nulităţii recompensate […]. Această privelişte îi ia poporului încrederea în valoarea muncii şi în siguranţa înaintării prin merit. Dându-le zilnic exemplu că, fără a şti ceva şi fără a fi muncit, cineva poate ajunge bogat şi om cu vază […] contagiul intelectual devine din endemic epidemic, trece de la restrânsul grup […] la grupuri din ce în ce mai numeroase de cetăţeni.” Mihai Eminescu, Opere, XIII, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1985, p.124.

    „Voi arătaţi prin zilnică pildă că corupţia e mijlocul cel mai lesnicios de trai în România. Acesta este spiritul cel rău care desface societăţile româneşti şi le nimiceşte pân-în sfârşit; acesta este veninul care dă loc la mişcări sociale şi la nemulţumire […] contribuie a destrăma spiritul public, a-l face să nu mai crează nici în drept, nici în bine, a nu mai aştepta nimic de la muncă, totul de la tertip şi de la apucătură”,Mihai Eminescu, Opere, XIII, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1985, pp.111-120.

  • VIDEO. Efectul Dăncilă: ministrul Culturii despre Eminescu, „cel mai mare poet CARE l-a dat România”

    Ministrul Culturii, Daniel Breaz, a vorbit, luni seară, despre ce reprezintă pentru el poetul Mihai Eminescu, precizând că este „cel mai mare poet CARE l-a dat România”.

    „Pentru mine ca om, ca român, pot să spun, ca şi cadru didactic….eu consider, aşa cum consideră foarte multă lume, că este practic cel mai mare poet care l-a dat România, cel puţin până în momentul de faţă (corect este „pe care l-a dat” – n.r.). O operă extraordinară”, a declarat ministrul Culturii, Daniel Breaz, la Digi 24.

    Marţi, 15 ianuarie, se împlinesc 169 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, poetul naţional al României, relatează Mediafax.

  • „Mi-e ruşine cu Dăncilă”. Un cunoscut actor cheamă românii la campanie naţională după modelul Cehiei

    Aşa a început totul în Cehia. „Mi-e ruşine cu premierul meu”. Panouri publicitare cu acest mesaj scris peste poza premierului Andrej Babis au împânzit străzile ţării, motivul fiind implicarea acestuia în mai multe afaceri controversate.

    „Nivelul de ruşine cauzat de premier este atât de ridicat încât necesită o reacţie”, a declarat Jaroslav Polacek, proprietarul agenţiei de publicitate PRodukujeme, organizatoare a campaniei, citat de Digi 24.ro.

    Orice persoană care îl critica pe premierul ceh era invitată să se fotografieze, putând să apară ulterior pe un mare panou publicitar în schimbul sumei de 175 de euro (alăturat).

    Sătul şi el de premierul Dăncilă, ca mulţi oameni de bună-credinţă, actorul Florea Vizante a postat pe Facebook un îndemn ca românii să reacţioneze după model Cehia.

    „Mi-e ruşine cu Dăncilă”, a scris actorul peste poza sa de profil, publicată pe Facebook.

  • La moartea unui poet – Ziariștii

    Poetul Emil Brumaru a murit, sâmbătă noaptea, la 80 de ani, din cauza unui accident vascular cerebral. Anunțul a fost făcut de scriitorul Liviu Antonesei pe blogul său.

    Emil Brumaru s-a născut la 1 ianuarie 1939 în comuna Bahmutea (Mihailovca), judeţul Tighina, Basarabia (azi, în Republica Moldova). În 1963 a absolvit Facultatea de Medicină din Iaşi. În perioada 1963–1975 a fost medic în comuna Dolhasca, judeţul Suceava.

    S-a dedicat apoi scrisului, în paralel cu activitatea de corector (1983–1989) şi redactor (1990–1996) la revista ieşeană „Convorbiri literare”.

    A debutat cu poezii în revista Luceafărul (1967), apoi editorial în 1970, cu două volume de poezie. Poemele sale au fost incluse în antologii din România, Germania, Franţa, Anglia, Suedia, SUA.

    Liviu Antonesei: „Am sperat într-un miracol”

    „Emil împlinise de curînd 80 de ani și era într-o formă de invidiat, cel puțin așa mi se părea mie. Joi seara, a făcut un ACV, a fost internat la spital și supus terapiei intensive, în după-amiaza de azi își revenise, a spus poezii asistentelor, a mâncat, a glumit. După câteva ore, a venit vestea că a avut două stopuri cardiace și a intrat în comă. Am sperat totuși într-un miracol. Nu s-a petrecut. La 23.35 a plecat. A plecat, nu a murit, îngerii nu mor niciodată, se retrag numai în Rezervația de Îngeri, așa cum acum nu foarte multă vreme, prietenul nostru comun Luca Pițu s-a retras în păpușoi. La revedere, nu adio, prietene. Dacă ți-am greșit cu ceva vreodată, te rog să mă ierți. Multă putere, Andreea, voi fi oricînd la dispoziția ta…”

    Mihai Șora: „Te îmbrățișează, de Bobotează, al tău Mihaimergător”

    „Unii își vor umfla pieptul, arătând lumii o fotografie cu El.

    Alții vor povesti anecdote, vagi întâmplări în care erau împreună – lustruindu-se încă o dată pe ei.

    Unii vor întinde mâna spre raftul prăfuit unde-i stau, de ani buni, cărțile.Alții vor întreba <<Cine era ăsta?>> <<A, nimic, un poet>>, se va spune.Unii își vor urla durerea pe străzi.Alții vor suferi în tăcere.Vai, ce ființe previzibile suntem noi, trăitorii de rând!Dragi prieteni,a murit Emil Brumaru, iar aceasta este prima veste cu adevărat tristă a noului an.Emil Brumaru – poet român<<…cu suflet ușor de crin galben,cu inima-n patru mari camere…>>Iubiți-i cât sunt în viață, dragi prieteni!Ființe miraculoase, fragile și tainice, poeții au nevoie de iubirea noastră mai mult decât orice alte făpturi. Prima formă de a-i iubi este a-i citi.Te îmbrățișează, de Bobotează, al tău Mihaimergător”.

    Mircea Cărtărescu: „Emil Brumaru, poet pe care l-am iubit și l-am admirat nespus, nu mai este printre noi. Să se odihnească în pace”.

  • AUDIO. „Aşa-s comuniştii toți / Mari tâlhari, escroci şi hoți / Hoți în fapte şi-nțelegeri / Hoți în presă şi-n alegeri”. Ascultați-l pe inegalabilul Jean Moscopol!

    Cele mai frumoase cuplete anticomuniste îi aparțin unui mare artist interbelic, devenit un inamic înverşunat al bolşevicilor după sovietizarea României: Jean Moscopol.

    Pe numele său real Ioan Moscu, acesta s-a născut în 1903 la Brăila, într-o familie de greci. Mama sa, Terpsihore, era din Constanţa, iar tatăl, Lascăr, originar din Grecia, se stabilise la Brăila.

    În 1929, la 26 de ani, Moscu a fost acceptat să cânte în celebrul bar bucureştean Zissu, de pe Calea Şerban Vodă, primind şi numele de scenă: Jean Moscopol.

    A cucerit publicul prin timbrul vocal deosebit şi fluieratul cu care îşi însoțea melodiile. În anii ’30, artistul era la fel de cunoscut precum Cristian Vasile sau Zavaidoc.

    Sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial l-a găsit la Berlin. A vrut să se întoarcă în ţară, în ciuda vremurilor tulburi. A încercat să treacă Dunărea înotând; încercare nereuşită, în care era să moară. L-au salvat de la înec nişte pescari iugoslavi.

    După război, într-o Românie aflată în proces de comunizare, cariera interpretului a intrat în declin. Moscopol a refuzat să se supună sovieticilor. A fost necruțător cu colegii artişti care, din oportunism, au început să cânte noul regim şi ocupantul sovietic.

    Aflat în pericol de arestare, Jean Moscopol a fugit din ţară în 1947, ajutat de actriţa Elvira Popescu, stabilită la Paris. Avea să-şi trăiască restul vieţii în exil.

    După ce a a stat în mai mute oraşe europene, Jean Moscopol a trecut oceanul şi s-a stabilit la New York. În America a continuat să scrie cuplete usturătoare pentru şleahta bolşevică de la Bucureşti. Acestea sunt populare astăzi pe Youtube.

    Jean Moscopol a murit la Ney York în 1980, la vârsta de 77 de ani.

    Secvențe din cupletele lui Jean Moscu

    (a căror înregistrare audio, cu vocea inegalabilă a autorului, o găsiți pe Youtube)

    Petre Groza slugă

     

    Ce frumoasă este viața

    Când joci tenis dimineața

    Iar la prânz te deranjezi

    Ce-ți dau ruşii să semnezi.

     

    Ce bine-i să-ți zică ție

    Doctor în chinezărie

    Și-n prezidiul cel nou

    Petre Groza-n loc de bou.

     

    Ce frumoasă este viața

    Când te plimbă ca paiața

    Ruşii pe la Moscova

    Și pe la Varşovia.

     

    Ce frumos e când serveşti

    Interesele ruseşti,

    Iar în țară neamu-ntreg

    Îți zice Gheorghiu-Jeg.

     

    Ce frumoasă este viața

    Când laşi foarfeca şi ața

    Și din maister croitor

    S-ajungi sovrom dictator.

     

    Țară comunistă

     

    Într-o țară comunistă

    Când ai fire arivistă

    Și-ai şi-un caracter sinistru

    Poți ajunge repede ministru.

     

    După ce-ncasezi la prime

    Și te faci părtaş la crime

    Eşti băgat la închisoare

    Și-apoi condamnat pentru trădare.

     

    Roata lumii se-nvârteşte

    Țac, țac, țac.

    Și-orice crimă se plăteşte

    Țanc, țanc, țanc.

    Comunismu-ntâi te-ajută

    Tac, tac, tac.

    Și apoi te execută

    Pac, pac, pac.

     

    După ce-ți găsesc ei buba

    Urmează autoduba

    Și-apoi toată istoria

    Se termină cu autopsia.

     

    Guvernul comunist

     

    Ce frumoasă este viața

    Când eşti chior şi prost ca țața

    Și ajungi din potcovar

    În guvern, subsecretar.

     

    Ce frumos e când vin ruşii

    Și îți spun din dosul uşii

    Cum să vorbeşti, cum să taci

    Și pe-apostolul să faci.

     

    Ce frumoas e să ai ceafă

    Și de la soviete leafă

    Să fii frate cu duşmanu’

    Și să-ți zică Sadoveanu.

     

    Ce frumoasă este viața

    Când nu te apucă greața

    Să-i tot perii pe intruşi

    Și să-i tămâiezi pe ruşi.

     

    Bălăceanu te numeşti

    Fiindcă-n țara RPR-istă

    Cu nesaț te bălăceşti

    În mocirla comunistă.

     

    Farsa alegerilor

     

    Comuniştii țin prelegeri

    Și te cheamă la alegeri

    Ca să alegi, vrei, nu vrei,

    Tot pe cei aleşi de ei.

     

    După vot încep minciuna

    Cu-ață albă ce-i cusută

    Că-n alegeri totdeauna

    Ei obțin sută la sută.

     

    Prin alegeri înțelegi

    Să alegei când ai ce-alege

    Dar la comunişti alegi

    Fără să ai de unde-alege.

     

    Aşa-s comuniştii toți

    Mari tâlhari, escroci şi hoți

    Hoți în fapte şi-nțelegeri

    Hoți în presă şi-n alegeri.

     

    Radio Bucureşti ne minte

     

    Voi, ai Moscovei bandiți

    Și sovieto-paraziți

    Lumea ca s-o păcăliți

    Cu minciuni vă tot făliți.

  • Clipe grele pentru Maria Ciobanu, departe de țară

    Cunoscuta cântăreață Maria Ciobanu (81 de ani) a ajuns de urgență la spital, în Los Angeles, din cauza unor probleme grave de sănătate. Artista se află de ceva timp în America, la fiica sa, unde este îngrijită atent, inclusiv din punct de vedere medical, scrie fanatik.ro.

    Maria Ciobanu acuză stări de oboseală, dureri mari și palpitații, au povestit pentru fanatik.ro prietene apropiate artistei. „Boala i s-a agravat în ultimul an. Are stări acute de oboseală, dureri de cap și nu prea mai poate să stea în picioare mai mult de 20 de minute. În plus, are probleme cu inima, ceea ce duce uneori la o respirație greoaie și la palpitații. De aceea, familia a preferat să o trimita în America, la fiica sa și la doctorul din Los Angeles care o tratează de un an și jumătate. Când a văzut-o, medicul i-a făcut analizele, i-a administrat rapid un tratament și i-a explicat că nu mai are voie să facă, timp de patru-cinci luni de acum înainte, niciun zbor cu avionul pînă în țară, pentru că situația în care se află nu-i permite. Nu vrea să se repete necazul din vara trecută, când a avut un accident vascular, pierzându-și temporar memoria”.

    Oboseala și starea precară de sănătate au determinat-o pe Maria Ciobanu să anuleze numeroase concerte, pentru care își dăduse acordul.

    Maria Ciobanu este una dintre vocile de aur ale cântecului popular românesc. O adevărată legendă vie.

  • Călin Goia (Voltaj): „Un 10 august se poate repeta. Avem capacitatea să ne mobilizăm din nou”

    „Mai am doar zece zile de trăit, să ştiţi copiii mei că v-am iubit…”

    Mai ţineţi minte cum începe melodia „10 zile”, interpretată de Călin Goia, solistul trupei Voltaj? Versurile nu sunt foarte lungi, dar melodia creată din spiritul protestelor anti-PSD&ALDE a strâns peste 500.000 de vizualizări.

    Călin Goia a fost în Piaţa Victoriei şi crede că un 10 august se poate repeta.

    „Un OUG pe amnistie și grațiere ar legifera tot ce înseamnă corupție și hoție, iar un protest precum cel din 10 august s-ar putea repeta, crede el, pentru că societatea civilă nu şi-a pierdut capacitatea de a se mobiliza, susţine artistul într-un interviu acordat emisiunii „În fața ta” de la Digi24.

    Călin Goia:

    • „Iubesc țara în care trăiesc și nu mă văd trăind în altă parte, dar cu un ochi râd, cu altul plâng, ca orice român în momentele actuale. În urmă cu doi ani, am participat și eu la protestele din Piața Victoriei și, cumva inspirat de energia de acolo, am lansat piesa 10 Zile. În momentul în care s-au întâmplat acele evenimente, ne-am gândit că hoția este de condamnat indiferent că vine dinspre stânga politicii, dinspre dreapta politicii și am fost în unanimitate de acord că trebuie să spunem ceva. Am fost surprinși să vedem cât de dezbinată e lumea, câte reacții și pro, și contra am avut la acel mesaj, dar noi ne-am poziționat foarte clar, împotriva hoției”.
    • „Eu cred că energia din Piaţă există și mocnește acolo, în fiecare român, și cred că un 10 august este elocvent pentru ceea ce simte România în zilele acestea. Și sondajul făcut acum legat de referendum împotriva amnistierii unor fapte penale este elocvent, la fel, și cred că și datorită faptului că suntem mai conectați prin tot ce înseamnă digital și mai informați, cred că putem reacționa prompt și un 10 august se poate repeta oricând sau alte proteste în Piața Victoriei. Chiar dacă pare că lumea a cam lăsat armele, eu cred că avem capacitatea să ne mobilizăm din nou”.
    • „Cu un OUG de amnistie şi graţiere e legiferat tot ce înseamnă hoție, corupție, e un exemplu dat de la cel mai înalt nivel și atunci omul de rând se va alinia la treaba asta. La un moment dat, am fost cu un taximetrist care zicea: Ia, uite, ce fac ăștia, era foarte revoltat, zice: păi, așa o să îl învăț și pe fiu-meu, de ce să stea ca prostul de mine, eu muncesc 10 ore în taxi, mai bine îl învăț să îi dea unuia în cap, că văd că oricum nu pățește nimic. Am avut o discuție aprinsă pe tema asta, că trebuie să păstrăm în jur anumite valori și să nu le părăsim doar pentru ca alții fac altfel”.

    Interviul VIDEO, în înregistrarea de mai jos.