Autor: Paul Szasz Sebeș

  • „Mitralieră”, pușcăriașule-suspendat, unde-s cei 14-15 milioane de români infectați de „diasporezii criminali”?!

    În urmă cu aproape trei luni, un personaj sinistru, deputatul „Mitralieră” (Cătălin Rădulescu), își descărca toate cartușele din încărcătoare în românii plecați la muncă în străinătate. Îi făcea „criminali”, „diasporezi iohanniști”, „votanți ai Dreptei”, reîntorși în țară „ca să îmbolnăvească 14-15 milioane de români care trăiesc aici, în această țară”. Și așa mai departe.

    Ei bine, iată rezultatul: până acum, când epidemia de Covid-19 bate în retragere, s-au infectat sub 20.000 de conaționali, nu 15 milioane, așa cum ne intoxica deputatul-derbedeu. Dintre cei îmbolnăviți, peste 13.000 s-au însănătoșit, adică doi din trei. Din păcate, peste 1.200 de compatrioți au pierdut lupta cu boala.

    Nu s-au îmbolnăvit toți din cauza românilor reveniți în țară. Înainte de asta, România era deja atinsă de virusul SARS-CoV-2. Să nu uităm: primul român infectat cu noul virus a fost un tânăr de 25 de ani din Prigoria, județul Gorj. Acesta n-a fost îmbolnăvit de vreun compatriot revenit din diaspora, ci de italianul Cesare Emendatori (71 de ani), care avea niște afaceri prin Gorj. Amândoi s-au vindecat.

    Se dovedește că „Mitralieră” a greșit direcția de tragere atunci când s-a luat de românii din diaspora. Cine știe cum, unde și dacă și-a satisfăcut stagiul militar acest individ. O fi stat la drapel, ca un bibelou în vitrină, în fața ușii comandantului unității. Și-atunci nu era cazul să știe prea multe. Dacă totuși voia să afle amănunte suplimentare, trebuia să facă iute un stânga-mprejur ca la carte, fără să-și împleticească picioarele, și să se uite mai bine prin cătare, să regleze perfect unghiul AKM-ului său păstrat acasă după Revoluție și să constate că adevărata țintă e FSN, pe urmă FDSN, PDSR și, în sfârșit, PSD, partid în care e înregimentat de mai multă vreme.

    Nu de-acolo a pornit totul? Fix de-acolo! De la tovarășii săi din anii ’90. Mai precis, de la tovarășul Ion Iliescu. Nu în mandatele sale de președinte s-au închis fabrici, uzine, combinate? Nu pe vremea lui și a clicii sale de bandiți s-au vândut la fier vechi? Ei bine, să afle măcar acum „Mitralieră” că virusul mortal, de care e îngrozit și-n closet, a purtat denumirea de CoV-FSN, iar pe parcursul anilor a suferit mutații serioase, propagându-se cu repeziciune pe întreg teritoriul țării.

    Ce trebuia să facă cei un milion de români pe care i-a catalogat „Mitralieră” drept „criminali”? Să rămână acasă cu burta lipită de șira spinării? Să lucreze în fabricile, uzinele și combinatele pe care înaintașii lui „Mitralieră” le-au dezmembrat? Să tragă „ciumă roșie” pe nas de la răsăritul până la apusul soarelui? Să lustruiască pantofii senatorilor și ai deputaților din CoV-PSD? Nici gând. Cum s-au deschis granițele, s-au dus să muncească peste hotare, ca să-și asigure un trai mai bun.

    „Cine sunteţi voi, un milion de români, care vreţi să votaţi 3 zile?”, se întreba „Mitralieră”. Păi, cei un milion de români sunt taman ăia pe care tot CoV-PSD i-a gonit din țară. Cei un milion de români blamați, împreună cu alte 6 milioane de conaționali nevoiți să-și părăsească țara pentru un salariu decent, au adus în țară, în 2018, când CoV-PSD era la putere, aproape 3 miliarde de euro! Și asta, doar prin transferuri oficiale…

    De-acolo, din banii truditorilor români de pretutindeni, și-a tras leafa grasă de deputat și „Mitralieră”! Tot de-acolo și-a umflat și buzunarele de la pantaloni și de la sacou, de arăta ca o păpușă gonflabilă din scenariile pentru dezastre inițiate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Și uite-așa a bătut la ochi. L-a înhățat DNA, iar Justiția i-a dat, în 2016, un an și 6 luni de închisoare cu suspendare, pentru dare de mită.

    Cum se face că un pușcăriaș-cu-suspendare continuă să fie deputat și să ia un purcoi de bani tocmai de la cetățenii pe care-i înjură și îi definește drept „criminali”? Trebuia să se ascundă ca un guzgan toxic să iasă pe-afară doar noaptea, ca hoții: perioadă preferată a fostelor guvernări de infractori din CoV-PSD.

    Tot cei din CoV-PSD au avut discursuri patriotarde, lansate de „tătucul” Liviu Dragnea înainte să intre în pușcărie, în care „voiau” să-i readucă în țară pe românii de pretutindeni, să le „creeze” locuri de muncă. Toate pe hârtie. Vorbeau de străini la fel cum vorbea Ceaușescu de „agenturili străine”, erau urmăriți de „statul paralel”.

    Locurile reale de muncă au fost desființate tot de tovarășii lui „Mitralieră” din CoV-PSD. De fapt, acum se vede cât se poate de clar ce dezastru a produs PSD din 2012 până în 2019: a jucat rugby cu populația României. Băbește, a tăvălit-o prin mocirlă și-n afara orelor de program. Iată formația de „terminatori”: Ponta (căpitan de echipă, plagiator, mitoman, premierul tragediei de la Colectiv) – Tăriceanu, Grindeanu (fundași) – Mișu Tudose (1,98 metri, centru, executant de eseuri; marele succes: l-a lăsat cu ochii-n soare pe japonezul Shinzo Abe) – Tudorel Toader (pilier, ordonanțe de urgență) – Bacalbașa, C. Rădulescu (taloneri, mitraliori) – Ciordache, Nicolicea, Șerban Nicolae (grămada înaintată) – Olguța, Codrin (cu gura pe arbitru) – Dăncilă, Firea, Carmen Dan (vârfuri împinse, legi masacrate, gaze). Antrenor: Liviu Dragnea.

    Formația asta de „elite” ale „ciumei roșii” a cheltuit toți banii ce trebuia alocați de statul român în ansamblul lui pentru situații de urgență precum cea legată de coronavirus. Ultimul premier, Dăncilă, știa ce se întâmplă, dar a preferat să se antreneze pentru alte „dezastre produse de calamități”.

    P. S. Ce-ar fi făcut „Mitralieră” dacă s-ar fi aflat în Italia în perioada de vârf a pandemiei? Ar fi chemat, în disperare de cauză, elicopterul SMURD la fața locului, așa cum a procedat un alt coleg de-al său, Virginel Iordache. Nu pe el l-a dus elicopterul SMURD de la Suceava la București pentru o bolboroseală de diaree?

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. Încă o bilă neagră pentru Alina Gorghiu: a vrut să-l facă parlamentar PNL pe odiosul Tudorel Toader! Și ministrul Costel Alexe a încercat. Penalul Vosganian i-a propus să fie ministru, cu mandat de la penalii Dragnea și Tăriceanu

    * Ce a simțit dr. Virgil Păunescu când a testat pe el însuși vaccinul anti-Covid la care lucrează: „Dureri musculare, dureri osoase, un disconfort…”

    * De ce a trecut România mai bine peste epidemie decât state mai dezvoltate? Medicul Virgil Musta: “Am limitat impactul datorită măsurilor corecte, deși dure, luate la timp”

  • Un comportament golănesc – Ziariștii

    Comportamentul de vineri al lui Ion Chicu, premierul de la Chișinău, este unul tipic golănesc. Unul dintr-o serie de acest gen. Însă acesta a fost unul mai agresiv. Să nu uităm de primirea făcută sub pod.

    Nici măcar guvernele de pe timpul lui Voronin nu au avut asemenea comportament. A sosit timpul ca Guvernul de la București să fie mai activ în asemenea cazuri.

    Să nu uităm faptul că Ion Chicu deține cetățenie română. A sosit timpul ca autoritățile române să le retragă cetățenia tuturor celor de la Chișinău care înjură România cu pașaport românesc.

    Îmi aduc aminte faptul că Vlad Bătrîncea a rupt harta României în plenul Parlamentului. Acest socialist are pașaport românesc. Igor Dodon, din ceea ce știu eu, are pașaport românesc.

    Chicu vorbeșre despre corupția din România („geme de cea mai mare corupție din Europa”), dar uită să spună că România a dat-o pe Laura Codruța Kovesi. Cine susține corupția în România? PSD! Adică aliatul PSRM-ului din stânga Prutului. Toate acestea vin pe filieră rusească.

    Guvernul Chicu a reușit să izoleze Republica Moldova. Ei deja nu mai au vecini buni. Rusia, din păcate sau din fericire, nu este vecină cu Moldova.

    Cred că nici Rusia nu este mulțumită cu actuala guvernare de la Chșinău. Însă trebuie să-i rabde pe alde Chicu.

    Comportamentul de azi, mai ales după ajutorul dat de România, va provoca mari nemulțumiri în cadrul populației.

    Paul Szasz Sebeș

    (Opiniile îmi aparțin și nu implică redacția Ziaristii.com)

    DE ACELAȘI AUTOR:

    * România de sub pod

    * De unde ne informăm?

  • De cine îi e frică lui Dodon? – Ziariștii

    De cine îi e frică lui Dodon? – Ziariștii

    Igor Dodon, prin felul în care se comportă în ultimul timp, denotă clar faptul că îi este frică de cineva. De cine? De Vlad Plahotniuc.

    Scenariul privind întoarcerea lui Plahotniuc este unul care pare că va fi pus în aplicare cât mai curând. Plahotniuc, când va reveni, se va răzbuna pe Dodon.

    Igor Dodon este un trădător din fire. Prima dată l-a trădat pe Voronin. A doua oară l-a trădat pe Plahotniuc. Voronin l-a lăsat în pace pe Dodon, Plahotniuc nu o va face. Este o luptă care pe care.

    Problema lui Igor Dodon este aceea că nici măcar Moscova nu-l mai suportă. Tocmai de aceea e disperat. Chestiile cu recuperarea miliardului și aeroportul sunt niște fumigene. El de multă vreme putea să facă chestiile astea. Marea lui problemă este faptul că Plahotniuc se va întoarce și că el va pierde alegerile prezidențiale.

    Chestia că Plahotniuc e beneficiarul principal din furtul miliardului, de parcă nu știa toată lumea, și cererea de extrădare arată faptul că lui Dodon îi este frică de Plahotniuc. Iar Plahotniuc începe să joace, prin interpuși, din ce în ce mai agresiv.

    E clar că Dodon începe să nu mai controleze situația. Dodon s-a vrut să fie noul păpușar, după fuga lui Plahotniuc, dar nu are inteligența acestuia. El doar încearcă să-l copieze pe Vladimir Putin. Inclusiv în decorarea biroului.

    Cert este faptul că la Chișinău se vor întâmpla lucruri tare ciudate.

    Paul Szasz Sebeș

    (Opiniile îmi aparțin și nu implică redacția Ziaristii.com)

    DE ACELAȘI AUTOR:

    * România de sub pod

    * De unde ne informăm?

  • Jocul mediatic pe care îl face Ungaria – Ziariștii

    Uitându-mă pe postul de televiziune maghiar Duna TV, unde se difuza un episod din serialul german „Kommissar Rex”, am observat un joc mediatic foarte interesant pe care îl face Ungaria.

    La genericul de început și sfârșit al publicității, arată imagini din câte un oraș. Acum arăta o imagine din orașul Munkacs.

    Acest oraș se află în Transcarpatia (regiune din Ucraina). Asta înseamnă că televiziunile maghiare, care de multă vreme nu mai sunt independente, țin vie ideea Ungariei mari.

    Să ne aducem aminte de poza postată pe Facebook de Viktor Orban. Eu nu cred că a fost o întâmplare.

    Este adevărat – și trebuie să recunoaștem asta – că televiziunile maghiare de ani buni interconectează aceste regiuni cu Ungaria, dar și între ele. Ceea ce, din păcate, nu fac televiziunile românești. Singurul studio extern pe care îl are TVR este cel de la Chișinău.
    Oare când o să aibă TVR studiouri în Novi Sad și Cernăuți ? Oare cum ar fi ca un post de televiziune românesc să folosească ca generic imagini cu cetatatea Sorocii sau a Hotinului?

    Paul Szasz Sebeș

    (Opiniile îmi aparțin și nu implică redacția Ziaristii.com)

    DE ACELAȘI AUTOR:

    * România de sub pod

    * De unde ne informăm?

  • OPINIE. România de sub pod – Ziariștii

    În data de 9 Mai a fost organizată la Chișinău o paradă dedicată Zilei Victoriei împotriva fascismului. Unde? Bineînțeles că în Piața Marii Adunări Naționale.

    Așadar, această paradă s-a putut organiza în PMAN (Piața Marii Adunări Naționale), dar prezentarea ajutoarelor trimise de România, nu. Aceea s-a ținut sub podul de la Telecentru (undeva la marginea Chișinăului).

    Asta e o batjocură. Cunosc foarte bine zona Telecentru și tocmai de aceea spun că e o batjocură.

    Să nu uităm că și la ei sunt anumite norme impuse din cauza coronavirusului. Cine a participat la această paradă? Veteranii de război. Credeți că s-au respectat normele? Normal că nu.

    Cine va fi vinovat dacă aceștia se vor îmbolnăvi de coronavirus și, din cauza vârstei înaintate, vor muri?

    Parada a fost organizată de președintele Republicii Moldova, Igor Dodon. Un președinte care simte că pierde puterea. Acesta a primit, în ultimele zile, două lovituri mari. Este vorba despre ajutorul trimis de România (care îl deranjează foarte mult) și despre faptul că Curtea Constituțională de la Chișinău a respins acordul privind împrumutul rusesc.

    Igor Dodon a anunțat, imediat după aceea, că dorește organizarea unor parlamentare anticipate. Alegerile parlamentare la termen au avut loc anul trecut. PSRM a ieșit pe primul loc.

    Anul acesta vor fi cele prezidențiale. De ce vrea alegeri parlamentare anticipate? Îi este frică de ceva? Părerea mea este că, după aceste înfrângeri usturătoare, Dodon nu mai are susținerea Moscovei. Vladimir Putin nu susține pe cineva care nu controlează situația. Tocmai de aceea, Dodon este disperat. El știe că poate avea soarta lui Plahotniuc. Poate să ajungă chiar mai rău decât e Plahotniuc acum.

    Cert este că vor fi o toamnă și o iarnă fierbinte  la Chișinău.

    Paul Szasz Sebeș

    (Opiniile îmi aparțin și nu implică redacția Ziaristii.com)

    DE ACELAȘI AUTOR:

    * De unde ne informăm?

  • OPINIE. De unde ne informăm? – Ziariștii

    O problemă foarte dureroasă, în opinia mea, este absența surselor de informare în masă din Republica Moldova, în România. Aici exclud mediul online.

    Avem pe cablu, mă refer în special la marile companii, posturi din foarte multe țări. Nu  avem nici măcar un post TV din Republica Moldova. Nici măcar postul public Moldova 1 nu este prezent în România.

    Există un acord, semnat undeva prin 2013, care prevedea reciprocitatea TVR – Moldova 1. Atunci a fost creat postul TVR Moldova. Autoritățile de la Chișinău și-au luat angajamentul că vor face tot posibilul ca Moldova 1 să fie prezent pe cablu în România. Este prezent? Normal că nu.

    Scuza lor a fost că sunt ”probleme tehnice”. Un post de televiziune de la Chișinău, chiar și mai multe, ar strict necesar(e), trebuie văzut cu atenție ce fel de post(uri). Pentru că, în momentul de față, majoritatea sunt pro-rusești. Fac parte din noul holding media care este patronat de către un oligarh de la Moscova. Holding care îl promovează pe Dodon. Asta, în timp ce holdingul lui Plahotniuc este din ce în ce mai slab.

    Mai există Jurnal TV și TV8 – două posturi care ar merita să fie cunoscute în România, pentru faptul că încearcă să reziste în condițiile mediatice din ce în ce mai grele din Republica Moldova.

    Paul Szasz Sebeș

    (Opiniile îmi aparțin și nu implică redacția Ziaristii.com)

    DE ACELAȘI AUTOR:

  • Adevărul despre Transilvania – Ziariștii

    Adevărul este că Transilvania, provincia care s-a unit cu țara la 1 Decembrie 1918, este o parte a României. O provincie în care locuiesc români, unguri, rromi, sași (foarte puțini) și  alte etnii.

    Noi suntem prieteni, vecini, rude, cunoștințe. Avem aceleași bucurii și necazuri. Mâncăm aceeași pâine. Circulăm pe aceleași drumuri. Sunt foarte multe căsătorii mixte. Avem chiar și tradiții luate unii de la alții.

    Prin asta vreau să spun că este pace și prietenie. Avem, însă, extremiști de ambele părți. Trebuie să recunoaștem că și noi, românii, avem extremiști. Acum, cu acest proiect privind așa-zisul Ținut Secuiesc, taberele extremiste s-au activat de ambele părți.

    NU trebuie să cădem în plasa provocatorilor și să răspundem la provocări! NU trebuie să facem jocul forțelor externe! Vă amintesc că anul acesta se împlinesc 100 de ani de la Trianon. Provocări de acest gen vor mai fi.

    Șansa României este că suntem țară membră UE și NATO. Asta înseamnă că granițele nu se mai pot modifica. Însă Ungaria își dorește să devină un lider regional. Asta, mai ales, în zonele unde locuiesc cetățeni maghiari. Asta înseamnă că granițele rămân intacte, nici nu se pot modifica, dar Ungaria controlează regiunea din punct de vedere economic și politic. Ceea ce România, din păcate, nu reușește nici măcar în Republica Moldova.

    În încheiere, vă îndemn la pace și minte lucidă. Provocările, care vor mai fi, să nu strice omenia, bunele relații și prietenia dintre noi. Întâi de toate suntem oameni și avem un singur Dumnezeu.

    (Opiniile îmi  aparțin și nu implică redacția Ziaristii.com)

    DE ACELAȘI AUTOR:

  • Paștele din inimile noastre – Ziariștii

    Credința, biserica, sunt în sufletele noastre. Paşte mai frumos decât cel petrecut cu familia, cu liniştea că ne ținem părinții şi bunicii în afara pericolului, nu există! Paștele din inimile noastre este cel mai frumos cadou pe care Dumnezeu ni-l face în acest moment.

    Papa ne-a arătat măreția Paştelui catolic: singur, dar în sufletele tuturor! Trăim vremuri tulburi, în care viața poate atârna de doi paşi făcuți în afara casei. De aceea este bine ca acest Paşte să fie unul special, sub semnul familiei şi al speranței. Nu sunt zidurile unei biserici care ne fac mai buni, ci credința în Dumnezeu, iar aceasta se află în inimile noastre. De aceea, ne vom petrece acest Paşte al inimii alături de familiile noastre, în siguranță.

    Credința este adânc înrădăcinată în conștiința poporului român și face parte din felul nostru de a fi. Timp de sute de ani, credința a ajutat națiunea noastră să reziste tuturor vicisitudinilor la care a fost supusă și să-și păstreze identitatea națională. Credința nu se discută, e dreptul și alegerea fiecăruia, dar în aceste timpuri de mare pericol pentru întreaga planetă, românii trebuie să se adapteze situației și să-și protejeze membrii familiilor, spre a nu fi expuși suferinței și morții.

    Coronavirus înseamnă moarte. Ne-a arătat-o, la un nivel mai mic, în România, unde au murit câteva sute de persoane până acum. Ne-a demonstrat-o, la un nivel înspăimântător, în țările vestice și în Statele Unite ale Americii, care au ajuns la zeci de mii de decese fiecare.

    Imaginile cu morții aruncați în gropile comune la New York sau cu cei arși în Italia, fără a mai putea fi înmormântați de familiile lor, sunt secvențe care arată fără urmă de îndoială dezastrul pe care virusul l-a produs în întreaga lume.

    Legăturile familiale sunt fundamentul societății, iar noi trebuie să apărăm aceste valori cu responsabilitate. În Italia, când moare cineva de coronavirus, autoritățile se ocupă de toate formalitățile necesare: anunță familia defunctului (care nu-l mai poate vedea nici măcar pentru a-și lua rămas bun) și purcede la arderea corpului. Dacă bolnavul de coronavirus a intrat în spital, are o singură șansă de a-și mai vedea familia: aceea de a se vindeca; dacă nu, va muri singur, solitar, fără a mai vedea fețele celor dragi.

    De aceea, dragi români, haideți să ne protejăm bătrânii din casa părintească și să petrecem acest Paște alături de familiile noastre acolo unde ne aflăm! Acesta va fi Paștele inimilor noastre!

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * INTERVIU. „Acest virus nu rezistă mult pe suprafețe, moare în câteva ore. Dar se ia foarte ușor din aer” / „N-o putem ține cu statul în casă, ne moare economia. Soluția este: «Cine scapă, scapă; cine nu, nu!»”

    * Durerea unui român din Belgia: „Îi trimit mamei bani de medicamente, iar ea zice că suntem sclavii Europei”

  • Guvernul PNL versus haosul rețelelor PSD din sistemul de sănătate publică. Neputințele premierului Orban

    Demisia Ministrului Sănătății, dl. Victor Costache, în plină criză de pandemie reprezintă pentru guvernul național-liberal o înfrângere serioasă pe frontul luptei împotriva coronavirusului. Victoria aparține mafiei politice din sistemul de sănătate publică. Victimele suntem noi, cetățenii României.

    Criza guvernamentală – da, aceasta este descrierea corectă, oricât s-ar încerca „fardarea” situației – prin care trece tandemul Iohannis-Orban este mai puțin cauzată de erorile pe care le-ar fi comis fostul ministru în gestionarea situației medicale și mai mult provocată de neputințele premierului Ludovic Orban în destructurarea mafiei politice care virusează de ani de zile sistemul de sănătate publică din România.

    Lipsit de curajul (resursele?) de a accepta implementarea unor măsuri severe, inclusiv penale, împotriva managerilor de spitale și șefilor de DSP-uri care au provocat haos în sistem, Ludovic Orban găsește „acarul Păun” în persoana lui Victor Costache. Să-i reproșezi unui ministru obligat să lucreze în teritoriu cu echipele de management numite de PSD – așadar, cu protejații, cu amantalâcul și impostorii așezați în posturi călduțe de Partid – că spitalele nu au echipamente și că s-au prăbușit în haos, înseamnă să eviți, cu lașitate, cauzele reale ale situației.

    Principala cauză este lipsa de voință politică a Guvernului PNL de a distruge mafia organizată de PSD în absolut toate instituțiile publice guvernamentale. Ludovic Orban a tot amânat eliberarea din funcții a șefilor de direcții, agenții și ai altor entități publice guvernamentale din teritoriu. Fie că nu a avut resursele umane necesare în județe, fie că organizațiile PNL locale dezvoltaseră o coabitare reciproc avantajoasă cu PSD-ul, oricare au fost cauzele, Ludovic Orban a condus și conduce un guvern care este obligat să-și implementeze politicile publice cu oamenii numiți de PSD. Pur și simplu, vorbim de rețeta perfectă pentru un dezastru politic total.

    La acest moment, Guvernul Orban gestionează pandemia din România prin intermediul spitalelor și DSP-urilor controlate, în marea lor majoritate, de camarila PSD. Prin urmare, e greu de spus dacă prăbușirea sistemului de sănătate publică este efectul incompetenței manageriale a impostorilor numiți de PSD la conducerea sistemului sau, mai grav, al unor acte deliberate de sabotaj.

    O altă cauză este supraviețuirea USL-ului. Cum spuneam, încă există organizații teritoriale ale PNL care se complac într-o colaborarea imorală cu lideri PSD locali. Membri importanți ai organizațiilor PNL din teritoriu își porocură prosperitatea materială fie prin intermediul sinecurilor pe care le dețin în instituții publice controlate de PSD, fie prin contracte pe bani publici semnate între firmele acestora și administrația locală controlată de PSD. Prețul plătit este lipsa totală a oricărei opoziții la adresa politicilor adoptate de PSD în Consiliile Locale sau de administrație. Într-un astfel de context, reformarea sistemului este cel puțin dificilă, dacă nu chiar imposibilă.

    Pandemia de cornavirus, care asediază națiunea noastră, impune premierului liberal Ludovic Orban să-și asume aplicarea unor măsuri severe.

    Suntem în stare de urgență. Porcăriile (sabotajele?) comise de managerii spitalelor publice, de șefii DSP-urilor sau ai oricărei instituții/direcții/agenții guvernamentale implicată în lupta împotriva pandemiei, trebuie sancționate imediat și sever, conform procedurilor penale. O demisie sau o demitere reprezintă prea puțin atunci când prin faptele tale ai provocat disfuncționalități grave în spitale ori, și mai grav, infectarea cu coronavirus a unor cadre medicale. Cei vinovați trebuie să răspundă penal, ca pentru o faptă penală comisă într-un stat aflat în stare de urgență. Acest deziderat trebuie să fie un punct principal în mandatul noului ministru al Sănătății.

    Dacă rămânem responsabili, vom învinge pandemia. Dacă eșuăm să ne asumăm exigențele acestor vremuri cumplite, ne vom prăbuși, ca națiune și stat, pentru multe decenii.

  • Biserica Creștină și „demonul Coronavirus” – între idealul credinței și realitatea epidemiei

    Biserica Creștină din România se confruntă cu prima ispită serioasă în cele trei decenii de libertate de după Decembrie 1989. Ceea ce putem denumi „demonul Coronavirus” asediază cu putere și insistență credința membrilor Bisericii Creștine – mireni, călugări, preoți și ierarhi.

    Trăim vremuri cu o încărcătură spirituală extraordinară! O asemenea afirmație poate să fie considerată cinică sau fantezistă, în contextul în care au murit câteva mii de oameni din cauza Coronavirusului. Totuși, la o analiză obiectivă, rece, constatăm că doar în astfel de încercări cumplite – molime, cataclisme naturale, războaie, dictaturi politice – valorile spirituale fundamentale care călăuzesc viața individului sunt testate și dovedite a fi veritabil sau fals asumate.

    Dacă ar fi să sintetizăm ispita apărută în calea Bisericii Creștine din România – fără a discuta de celelalte țări afectate de Coronavirus –, am spune că, la acest moment, creștinii români au de ales între a mărturisi, fără teamă de boală și de moarte, adevărurile propriei credințe sau de a se supune normelor de carantină, impuse cu o duritate din ce în ce mai marțială de autoritățile statului. În cea de-a doua variantă, ei își refuză asumarea publică a propriei credințe prin participarea la slujbele religioase și sacramentele care presupun comuniunea directă, fizică, cu ceilalți – Botezul și Mirungerea, Euharistia (Împărtășirea) în Liturghie, Cununia, Sfântul Maslu…

    În România, Biserica Ortodoxă a reacționat inițial cu stângăcie, lăsând impresia că se va conforma directivelor autorităților statale. Într-un comunicat remis publicității la sfârșitul lunii februarie, Patriarhia Română anunța că se acceptă utilizarea linguriței „adusă de acasă” pentru împărtășirea, în biserici, a celor bolnavi. Totodată, se îngăduia celor care se tem de îmbolnăvirea cu Coronavirus să evite, temporar, sărutarea icoanelor din biserici.

    Reacția critică vehementă a unor preoți și obști mânăstirești, dar și a unei părți dintre credincioși, l-a determinat pe Patriarhul Daniel să revină asupra deciziei cu un „cuvânt pastoral pentru întărirea în credință și în comuniune euharistică”, prin care se reafirmă unul dintre adevărurile de credință fundamentale ale cultului creștin: „Sfânta Euharistie nu este şi nu poate fi niciodată izvor de îmbolnăvire şi de moarte, ci izvor de viaţă nouă în Hristos, de iertare a păcatelor, de vindecare a sufletului şi a trupului”.

    După decizia autorităților statului de a interzice activitățile care implică participarea a mai mult de 1.000 de persoane și, implicit, a marilor evenimente religioase, liderii Bisericii Ortodoxe Române au reacționat prin reafirmarea valorilor creștine pe care Biserica lui Hristos le mărturisește de două milenii.

    Astfel, prin vocea purtătorului de cuvânt Vasile Bănescu, Patriarhia Română a încercat să lămurească atât chestiunile de credință, cât și pe cele igienice legate de participarea la sacramentele din bisericile ortodoxe: „Biserica nu intră în carantină, pentru că ea aparține lui Hristos, nu vreunei autorități pământești. E înțelept să ne îngrijorăm în limitele rațiunii, dar devine periculos să ne panicăm, debitând enormități pe Facebook, precum aceea a închiderii bisericilor. Coronavirusul nu se ia prin rugăciune, ci în primul rând prin ignorarea normelor de igienă elementară, așa cum spun și autoritățile medicale. Cei declarați bolnavi stau oricum acasă sau în carantină. Biserica nu intră în carantină, pentru că ea aparține lui Hristos, nu vreunei autorități pământești”.

    Biserica Romano-Catolică din România, prin părintele Francisc Doboș, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice din București, a anunțat, în cunoscutul stil rațional și diplomatic al Vaticanului, că s-ar conforma, într-o anumită măsură, deciziilor autorităților statului, refuzând însă, în termeni clari, să închidă bisericile catolice: „Vom ține legătura întotdeauna cu autoritățile. Vom respecta legile țării. Trebuie să fim prudenți, știm că Dumnezeu ne salvează, dar nu îl ispitim pe Dumnezeu. Asta nu înseamnă că nu respectăm toate măsurile de igienă, ceea ce am și comunicat încă de la început, încă din primele zile. Deja în bisericile noastre evităm să atingem aghiasmatarele, evităm să ne dăruim semnul păcii, asta nu înseamnă că ne lipsim de credință, ci că suntem prudenți unii cu alții. Noi folosim atât credința, știm că Dumnezeu este cel care ne mântuiește, dar iarăși tot Dumnezeu ne-a dat și rațiune, să fim prudenți și responsabili față de viața semenilor noștri, fără să intrăm în această pandemie a fricii. Îi invităm pe credincioși la calm. În perioada următoare vom vedea cum va evolua toată această situație și vom lua toate măsurile necesare. Asta nu înseamnă că vom închide bisericile. Vom vedea care va fi situația, sperăm să nu ajungem la acest moment”.

    Răspunsul nuanțat al Bisericii Romano-Catolice este determinat de experiența acestei Biserici în confruntarea cu epidemiile, o experiență care lipsește Bisericii Ortodoxe Române.

    Biserica Romano-Catolică în vremurile „Morții Negre”

    În vremea Ciumei (Morții) Negre, din 1346–1353, Biserica Romano-Catolică s-a confruntat cu o situație deosebit de dură în exercitarea sacramentelor sale.

    Rata mortalității în rândul episcopilor, preoților și membrilor comunităților monahale a fost extrem de ridicată. Cei mai mulți dintre membrii ierarhiei și ai clerului Bisericii Romano-Catolice și-au asumat să rămână alături de credincioșii bolnavi de ciumă. Aceștia, cu mici excepții de lașitate determinată de slăbiciuni omenești, au mers să se roage, să îngrijească și să ofere Împărtășania muribunzilor.

    Ridicarea cadavrelor celor morți de ciumă a fost organizată, în cele mai multe situații, de ordinele călugărești din Biserica Romano-Catolică. Numărul călugărilor și călugărițelor din aceste ordine călugărești care au murit din cauza ciumei a fost, de asemenea, extrem de mare.

    Se estimează că rata de mortalitate în rândul membrilor clerului și monahilor catolici din Europa medievală a fost de aproximativ 45-50% din totalul acestora. Clericii catolici care aveau grijă de bolnavi mureau într-un ritm foarte ridicat, atât din cauza epuizării fizice, cât și a expunerii repetate la ciumă, întrucât mergeau din casă în casă, ziua și noaptea, pentru a-i vizita și îngriji pe muribunzi și a le acorda ultima confesiune și Împărtășanie. De remarcat faptul că slujbele religioase și procesiunile au fost permanent organizate de Biserica Romano-catolică, în speranța că acestea vor ajuta la moralul populației.

    Totodată, alături de activitățile religioase, Papalitatea a dispus, împreună cu autoritățile statale, măsuri sanitare în marile cetăți medievale ale Europei Medievale: interzicerea circulației persoanelor, izolarea forțată la domiciliu a celor bolnavi, îngroparea cadavrelor celor morți în gropi comune special amenajate.

    Nivelul înfiorător de ridicat al mortalității în rândul preoților catolici a provocat o adevărată penurie de preoți, astfel că Papa Clement al VI-lea a fost nevoit să declare că muribundul poate să-și facă mărturisirea păcatelor către orice persoană este prezentă, inclusiv unei femei (care nu este acceptată la sacerdoțiu), în temeiul preoției universale conferită oricărui creștin prin Botez.

    Efectele Ciumei Negre asupra Bisericii Romano-Catolice au fost devastatoare. Calitatea intelectuală și spirituală a clerului catolic a scăzut drastic din cauza faptului că Biserica Romano-Catolică a fost obligată să-și completeze clerul cu persoane precar pregătite în Teologie. Credința oamenilor în Dogma Creștină și în valorile spirituale mărturisite de Biserica Romano-Catolică s-a degradat, pregătind astfel terenul pentru Reforma Protestantă. După Ciuma Neagră, rolul preotului în viața oamenilor din Evul Mediu și-a pierdut mult din importanță, în ciuda nenumăratelor exemple de sfințenie și sacrificiu oferite de preoții și călugării catolici care și-au jertfit viața la căpătâiul bolnavilor de ciumă.

    Creștinii secolului XXI și ispita Coronavirusului

    În secolul Internetului și al Globalizării, creștinii se confruntă cu o epidemie care chestionează nu atât capacitatea de reacție în situații de criză a statelor ai căror cetățeni sunt, cât valorile credinței pe care o mărturisesc ca membri ai Bisericii lui Hristos. Deși epidemia de Coronavirus nu are nici pe departe dimensiunile Gripei Spaniole (care a ucis aproximativ 20 de milioane de oameni în primele șase luni de la declanșare, față de aproximativ 4.000 de victime, cât a făcut Coronavirus în aproximativ trei luni!), ultima mare epidemie cu care s-a confruntat umanitatea, reacția națiunilor europene, în majoritate creștine, a fost deplorabilă.

    Un amestec de indolență în organizarea măsurilor preventive și de glume proaste pe seama Coronavirusului, pe de o parte, și de panică animalică și profeții apocaliptice, pe de altă parte, reprezintă reacția a unei mari părți dintre creștinii europeni la această ispită. Lipsiți de acel simț al veșniciei specific Creștinismului, îmbuibați de confortul material oferit de progresele civilizației europene, cu un sistem de valori morale degradat până la dispariție, mulți dintre creștinii europeni sunt incapabili să-și asume ceea ce, până mai ieri, în mod „căldicel” păreau că mărturisesc la slujbele duminicale oficiate onctuos în mărețele lor catedrale ori în cochetele bisericuțe de parohie.

    Aflându-și scuza în necesitatea aplicării măsurilor igienico-sanitare dispuse de autoritățile statului (de altfel, măsuri absolut necesare pentru a diminua răspândirea epidemiei), mulți creștini europeni, și implicit români, lasă impresia că se leapădă de Hristos, amânând mărturisirea Învățăturii Acestuia după ce Coronavirusul va fi învins.

    În acest context, se poate spune – fără cinism, ci dimpotrivă, cu toată sinceritatea – că „demonul Coronavirusului” este o binecuvântare atât pentru Biserica Creștină, cât și pentru civilizație, în ansamblul ei.

    Biserica Creștină își testează Dogmele și Valorile spirituale afirmate vreme de două milenii. Dacă îți asumi că Hristos este „Calea, Adevărul și Viața”, atunci nu te vei teme de Coronavirus, ci vei lupta împotriva acestei ispite cu calm și echilibru sufletesc, ocrotind viața trupului până la granița unde încep veșnicia și mântuirea sufletului. Orice alunecare, într-o partea sau alta, va fi apostazie sau fanatism și, totodată, extrem de toxică pentru prezentul și mai ales viitorul Bisericii lui Hristos.

    Civilizația contemporană, la rândul său, își testează mecanismele de administrare a globalizării. Satisfacția oferită de progresul material și financiar fără precedent, generat de globalizare, este puternic chestionată de Coronavirus. Foarte curând, vom afla dacă globalizarea este capabilă să asigure solidaritatea și comuniunea între oameni ori este, de fapt, doar un mecanism al profitului obținut fără scrupule.

    Indiferent de deznodământul acestei epidemii, creștinii și, împreună cu ei, întreaga umanitate vor învăța o lecție folositoare de la Coronavirus.

    În concluzie, oricât ar părea de șocant, vom spune: „God bless you, Coronavirus!”.