Fregata „Regina Maria” (F222), cu un echipaj alcătuit din 243 de militari, un elicopter IAR 330 Puma Naval și un detașament de forțe pentru operații speciale (FOS), a plecat duminică din portul militar Constanța, pentru a participa timp de 4 săptămâni la Operațiunea NATO „Sea Guardian” (OSG), în Marea Mediterană.
În cursul lunii septembrie, fregata „Regina Maria” va executa misiuni de consolidare a securității maritime a flancului sudic al NATO, prin supravegherea traficului naval și prin descurajarea unor potențiale amenințări în zona de responsabilitate.
Forțele Navale Române (FNR) vor asigura, pentru prima dată, comanda grupării navale care acționează în cadrul Operațiunii NATO „Sea Guardian” (OSG) și coordonarea misiunilor de patrulare din Marea Mediterană, prin intermediul Statului Major ambarcat la bordul fregatei „Regina Maria” (F222).
Pe timpul misiunii sunt planificate diuă escale: una în portul Augusta (Italia), unde se va desfășura ședința de planificare pentru stabilirea modului de acțiune pe mare, iar cea de-a doua în portul La Valetta (Malta), la sfârșitul misiunii, pentru evaluarea acesteia.
Cei 5 ani consecutivi de participare la OSG, din anul 2017 până în prezent, au contribuit la consolidarea capacității Forțelor Navale Române de a răspunde rapid şi eficient la întregul spectru de ameninţări, inclusiv hibride, în vederea creşterii rezilienţei, element central al apărării colective.
OSG este o Operațiune de Securitate Maritimă (Maritime Security Operation / MSO) derulată în prezent în Marea Mediterană și constituie răspunsul NATO la evoluțiile mediului de securitate.
Fregata Regina Maria (F222)
Regina Maria – denumită anterior HMS London (F95) – este o fregată Tip 22 a Forțelor Navale Române.
A fost nava-comandant a Marinei Regale Britanice în timpul Războiului din Golf din 1991. Printr-un acord de achiziție, România a cumpărat fregata la începutul anului 2003, aceasta fiind revitalizată și reechipată între anii 2003-2005.
Începând cu data de 1 august 2004, a intrat în vigoare statutul de organizare al fregatei Regina Maria, nava cu numărul de bordaj F 222.
Fregata Regina Maria este continuatoare a tradițiilor distrugătorului Regina Maria, intrat în serviciu la 7 septembrie 1930.
La 21 aprilie 2005 a avut loc ceremonialul de înmânare a pavilionului navei și de intrare a acesteia în serviciul Forțelor Navale Române, iar la 14 iulie 2005 fregata a părăsit baza navală Nelson/Portsmouth, începând marșul către România.
Ceremonialul de primire a fregatei Regina Maria în portul Constanța a avut loc la 25 iulie 2005. Nava a intrat în subordinea Comandamentului Operațional Naval.
La data de 1 iulie 2006, fregata Regina Maria trece din subordinea Comandamentului Operațional Naval în subordinea Flotilei 56 Fregate.
La 3 august 2009 au loc primele apuntări pe timp de noapte cu elicopterul IAR 330 PUMA Naval.
Principalele misiuni destinate navei sunt:
participarea la operațiuni comune sau collective;
navă de comandă a unei grupări navale;
supravegherea situației navale și controlul traficului maritim în marea teritorială, zona contiguă și zona economică exclusivă;
protecția căilor de transport și de comunicații maritime;
sprijinirea forțelor specializate în combaterea poluării apelor maritime, contrabandei și transporturilor ilicite de armament și droguri;
participarea la acțiuni naționale și internaționale de căutare și salvare pe mare sau ajutor umanitar;
instruirea navală pe mare.
Datele tehnice și militare ale Fregatelor tip 22 ale FNR („Regele Ferdinand” – F221 și „Regina Maria” – F222)
Deplasament (tonaj): 4.900 (încarcare maximă).
Dimensiuni (în metri: lungime x lățime x pescaj): 148,2 x 14,75 x 4,6.
Propulsie: 4 turbine “Rolls-Royce”.
Viteza (în noduri): 30.
Număr punți: 7.
Autonomie: 4.500 Mm (Mile marine).
Echipaj: 205 (18 ofițeri).
Armament și altedotări militare:
tun super-rapid 76 mm “Oto Melara”;
instalații lansare torpile;
sistem de comandă asistat de calculator;
instalații de bruiaj pasiv TERMA;
sisteme de lupta electronic;
9 sisteme radar.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Operatorul regional de apă și canalizare RAJA S.A. (director-general: Aurel Presură) este în grafic și cu lucrările din importantele contracte de la Ovidiu, Cumpăna și Agigea (toate din județul Constanța), din cadrul Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în aria de operare a RAJA S.A. Constanța, cu finanțare europeană prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) 2014–2020.
Lucrările din contractul CL22, de Reabilitare și extindere a sistemelor de apă potabilă și ape uzate pe raza UAT-urilor OVIDIU, CUMPĂNA ȘI AGIGEA, din județul Constanța, se derulează conform graficului inițial.
Pe 12 iunie 2020, la sediul Stației de Pompare și Tratare Palas Constanța, a fost semnat Contractul de Lucrări (CL) 22: “Reabilitarea și extinderea rețelelor de distribuție în localitatea Lazu, reabilitarea și extinderea rețelelor de distribuție și de canalizare, reabilitare stație de pompare apă uzată, stații noi de pompare apă uzată și conducte de refulare aferente, din localitatatea Agigea. Rețele apă Ovidiu, Cumpăna, Poiana. Aducțiuni Ovidiu, Poiana. Rețele de canalizare Ovidiu, Cumpăna, Poiana.”
Contractul are o valoare totală 67.835.525,22 lei și vizează investiții pe raza a3 UAT-uri din județul Constanța, în 5 localități (Ovidiu, Poiana, Agigea, Lazu, Cumpăna), o parte dintre aceste investiții aparținând Consiliului Județean Constanța.
Cristina Rizea (40 de ani), deputat USR-PLUS de Constanța, a inaugurat oficial, la Medgidia, cel de-al doilea cabinet parlamentar al său. La conferința de presă prilejuită de acest eveniment au participat mai mulți reprezentanți ai organizațiilor USR-PLUS din județul Constanța, subprefectul din partea acestei formațiuni politice și un secretar de stat.
Toți vorbitorii au subliniat că USR-PLUS consideră menținerea alături de cetățeni și de nevoile lor ca fiind modul de lucru potrivit și însăși rațiunea de existență a partidului. În acest sens, deputata Rizea a anunțat că are de gând să deschidă mai multe astfel de cabinete în județ, „pentru a fi mai aproape de oameni, în încercarea de a-i sprijini”.
„Oamenii s-au obișnuit ca parlamentarii să vină alături de ei o dată la 4 ani, în campanie, ca să le ceară votul, câteodată nici atunci”
Cristina Rizea a ținut să sublinieze că rolul parlamentarului nu se reduce la activitatea desfășurată între zidurile Parlamentului; competențele sale în exteriorul acelei clădiri sunt, însă, limitate prin lege. Parlamentarul poate doar să pună o anumită presiune, în limite clar reglementate, asupra autorităților administrative (locale, de exemplu) și asupra instituțiilor, să le stimuleze – desigur, fără excesele și circul uneia precum senatoarea Diana Șoșoacă sau ale altor senatori și deputați PSD și AUR!
Declarațiile deputatei Cristina Rizea (USR-PLUS)
* ”Este al doilea cabinet pe care îl deschid, la primul nu am putut face inaugurarea din motive de pandemie, dar cu siguranță nu este ultimul cabinet pe care îl deschidem. Intenționez, împreună cu colegii mei, să deschidem cât mai multe cabinete parlamentare în județ, pentru a fi aproape de oameni, pentru că ăsta este rolul nostru ca politicieni.”
* „Oamenii s-au obișnuit ca parlamentarii să vină alături de ei o dată la 4 ani, în campanie, ca să le ceară votul, câteodată nici atunci. Tot atunci se mai face câte ceva concret. De aici și gluma amară a cetățenilor, cum că ar fi bine să fie alegeri mai des, măcar… în fiecare an. Dar odată ajuns în Parlament, fiecare politician trebuie să înțeleagă că se află acolo ca reprezentant al oamenilor.”
* „Am avut aici, la Medgidia, încă din ianuarie, audiențe cu destul de mulți cetățeni, și chiar erau surprinși că a venit un deputat aici, alături de ei. Mă bucur să deschid un cabinet aici, oamenii se pot înscrie în audiențe atât telefonic, cât și pe site, iar în funcție de numărul audiențelor cerute vom stabili și programul. Consider că este de datoria mea să fiu aproape de oameni, să le ascult problemele și să-i ajut să le rezolve.”
„În coaliție încă facem cunoștință!”
Întrebată despre colaborarea în cadrul coaliției guvernamental-parlamentare de centru-dreapta, deputata Cistina Rizea a spus că, deși încă nu se ridică la nivelul așteptărilor USR-PLUS și ale electoratului său, această coordonare și implicita conlucrare produc, deja, vizibile rezultate pozitive, în materie de reformă autentică și de dezvoltare durabilă.
“În coaliție, la Parlament cel puțin, suntem, din nefericire, încă în stadiul în care… facem cunoștință și ne obișnuim unii cu ceilalți“, a declarat deputata.
Cei de la USR-PLUS își doresc reforme mai adânci, mai multe și mai rapide și investiții mai consistente și mai iute derulate, spune Cristina Rizea. Fire optimistă și luptătoare prin excelență, aceasta crede că lucrurile evoluează pozitiv, în acest sens.
Bogdan Moșescu, președinte USR-PLUS Medgidia: „Doamna deputat a preluat multe din problemele locuitorilor din Medgidia”
Președintele organizației USR-PLUS Medgidia, Bogdan Moșescu,consiler local, a întărit cele spuse de deputata de Constanța.
”Doamna deputat Cristina Rizea a înțeles că trebuie să fie foarte aproape de oameni. Nu este pentru prima dată când a venit, a avut mai multe runde de audiențe. A preluat multe din problemele locuitorilor din Medgidia, pentru o parte dintre ele deja s-au făcut demersuri și suntem pe drumul de a le rezolva. Le mulțumesc colegilor mei, alături de care ne dorim să schimbăm atât de mult zona aceasta politică, zonă care s-a obișnuit să se activeze odată la 4 ani în municipiul nostru și în multe alte localități.”
Liderul USR-PLUS din Medgidia a sintetizat astfel relația sa și a organizației conduse de el cu liberalii locali (care au primarul și sunt majoritari în Consiliul Locam Medgidia, unde colaborează cu… ALDE): “Avem întâlniri săptămânale cu colegii de la PNL și abordăm, împreună, într-un spirit de conlucrare, problemele orașului, care nu sunt puține și nici simplu de rezolvat. Nu trebuie confundată relația cu colegii liberali, cu aceea cu un singur om”
Bogdan Moșescu se referea la raporturile mai degrabă încordate cu primarul Valentin Vrabie.
Subprefectul USR-PLUS laudă conlucrarea cu prefectul PNL. Relația e foarte bună și la Consiliul Județean
Prezent la eveniment, subprefectul Mihai Vîlcu, propus și susținut de USR-PLUS, a ținut să sublinieze că prefectul județului, deși provenind din PNL, nu a ezitat să “întoarcă” (pe motiv de nelegalitate, pe fond sau procedurală) numeroasele Hotărâri ale Consiliului Local votate în Consiliul Local la inițiativa primarului Vrabie.
Subprefectul Mihai Vîlcu: “Relația noastră cu prefectul liberal este foarte bună, fiind un exemplu, poate, de conlucrare onestă și profesionistă. Ca și în cazul Consiliului Județean, unde vicepreședintele nostru colaborează la fel de bine cu președintele de la PNL, demonstrăm, iată, că se poate!”
Printre vorbitori s-a numărat și Iulian Călin, consilier local la Constanța. Și el a întărit ideea colegilor săi de partid: relația cu colegii liberali din Consiliul Local Constanța este bună, se discută și se cooperează, chiar dacă nu la fel de funcțională este și relația tuturor consilierilor locali, de la USR-PLUS sau chiar de la PNL, cu anumite persoane cu funcții de conducere din Primăria Constanța.
Cele trei obiective imediate ale deputatei Cristina Rizea
Deputata Cristina Rizea și-a prezentat acțiunile pe care se concentrează prioritar, în această perioadă, în Parlamentul României.
Cristina Rizea în Cmera Deputaților
1. Eliminarea “pensiilor speciale” și pentru aleșii locali – o luptă grea, mai ales că nu se opun numai PSD-iștii, ci și majoritatea UDMR-iștilor și unii PNL-iști.
2. Desființarea ATOP-urilor (“Autoritatea Teritorială de Ordine Publică, organism cu rol consultativ, fară personalitate juridică, funcţionând pe lângă Consiliul Județean) – nimic altceva decât sinecuri nerușinate și costisitoare pentru bugetele publice, absolut nefolositoare și adevărate cluburi de influență și trafic de influență.
3. Reglementarea definitivă și judicioasă a drepturilor și, mai ales, obligațiilor stăpânilor de animale de companie, inclusiv pe plaje, în special pe cele de pe litoral.
Cele patru noi contracte, semnate în acest an, ale RAJA S.A., de modernizare și dezvoltare ale sistemelor de alimentare cu apă potabilă și de colectare-tratare a apei uzate din județele Constanța și Ialomița, cofinanțate de către Uniunea Europeană, se desfășoară în conformitate cu graficul de lucrări stabilit inițial.
Proiectele, în valoare totală de 220 milioane lei, vizează ample investiții pentru asigurarea unor servicii la standardele secolului XXI și, implicit, pentru creșterea calității vieții consumatorilor.
Cele 4 noi contracte de lucrări derulate în cadrul Proiectului Regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din aria de operare a S.C. RAJA S.A. Constanța, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), semnate pe 20 ianuarie 2021, la sediul central al RAJA S.A. Constanța, nu înregistrează întârzieri față de graficul de execuție stabilit.
Proiectul Regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată, din aria de operare a S.C. RAJA S.A. Constanța, este cel mai reprezentativ proiect integrat din domeniul alimentării cu apă potabilă și al colectării/tratării apelor uzate aflat în implementare la nivel național. Acesta vizează investiții pe raza a 6 județe (Constanța, Ialomița, Ilfov, Călărași, Dâmbovița, Brașov) și este structurat în cadrul a 50 contracte de lucrări și 4 contracte de servicii.
Până în prezent au fost semnate 34 de contracte de lucrări, a căror implementare va contribui la îndeplinirea obiectivelor privind calitatea apei destinate consumului uman conform directivelor europene în domeniul apei (98/83/CE) și al epurării apelor uzate (91/271/EEC), concomitent cu conformarea utilităților la cerințele de mediu și îndeplinirea angajamentelor asumate de România prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.
Cele 4 contracte sunt:
* CL 4 – Rețele apă și canalizare în zona periferică a municipiului Constanța, Palazu Mare și stațiunea Mamaia
* CL 10 – Reabilitarea și extinderea rețelelor de distribuție și de canalizare, stație nouă de pompare apă și conducte aferente din localitatea Techirghiol și reabilitarea și extinderea rețelei de distribuție din localitatea Biruința, județul Constanța
* CL 45– Surse de apă Căzănești, Fetești, Țăndărei. Stații de tratare Căzănești, Dridu, Fierbinți Târg, Fetești, Țăndărei. Reabilitare rezervoare Fetești, Țăndărei, Căzănești. Reabilitare stații de pompare Căzănești, Dridu, Fetești, Țăndărei
* CL 48 – Instalație de valorificare a nămolului provenit din stațiile de epurare.
La momentul semnării contractelor, Aurel Presură, directorul-general al RAJA S.A. Constanța, declara: “De aceste investiții vor beneficia peste 700.000 de locuitori, iar procentul populației, din aria de operare, branșată la sistemul de alimentare cu apă va crește de la 90,6% la 99,66%”.
RAJA – sediul central
Contractul de lucrări “Rețele apă și canalizare în zona periferică a Municipiului Constanța, Palazu Mare și stațiunea Mamaia”
Acest proiect vizează modernizarea și dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă și de colectare și tratare a apei uzate și reprezintă o nouă etapă semnificativă în cadrul extinderii și modernizării infrastructurii de alimentare cu apă, colectare și evacuare a apelor uzate în municipiul Constanța, continuând astfel procesul investițional derulat prin Programele ISPA, SAMTID și POS Mediu, de creare a sistemelor regionale în sectorul apei.
Investiția, în valoare totală de 51.461.137,45 lei cu TVA, se derulează pe o perioadă de 20 de luni și vizează 5 obiective:
1. Extindere rețea de distribuție apă, pe o lungime totală de 11.163 m, cu 210 branșamente noi la consumatori, inclusiv cămine de branșament, și 101 hidranți de incendiu subterani, în zonele Palazu Mare, Dedeman, Campus Universitar, Coiciu, Palas, Veterani;
2. Reabilitare rețea de distribuție apă pe o lungime de 8.723 m, cu 171 branșamente de apă la consumatori și căminele aferente, dar și reabilitarea a 62 de hidranți de incendiu subterani și supraterani;
3. Extindere rețea de canalizare menajeră pe o lungime totală de 13.587 m, cu 407 racorduri noi la consumatori, inclusiv cămine de vizitare, în zonele Palazu Mare, Dedeman, Campus Universitar, Coiciu, Palas, Veterani;
4. Construire a 12 stații de pompare și conducte de refulare noi în lungime totală de 4.283 m;
5. Reabilitare conducte de refulare ape uzate în stațiunea Mamaia, pe o lungime totală de 3.681 m.
La finalizarea lucrărilor în municipiul Constanța, obiectivul privind gradul de conformare preconizat în cadrul POIM, în concordanță cu prevederile Directivei 98/83/EC, va fi atins atât pentru infrastructura de apă potabilă, cât și pentru cea de canalizare.
Contractul de lucrări “Reabilitarea și extinderea rețelelor de distribuție și de canalizare, stație nouă de pompare apă și conducte aferente din localitatea Techirghiol și reabilitarea și extinderea rețelei de distribuție din localitatea Biruința, județul Constanța”
Acest contract are o valoare totală de 39.557.126,34 leicu TVA și se derulează pe o perioadă de 22 de luni.
Investiții în localitatea Techirghiol:
* Reabilitare rețea de distribuție apă potabilă pe o lungime totală de 12.742 m și reabilitare branșamente la consumatori, inclusiv cămine de apometru – 821 buc;
* Extindere rețea de distribuție apă potabilă pe o lungime totală de 8.306 m, noi branșamente la consumatori, cămine de branșament – 245 buc și hidranți de incendiu subterani – 38 buc;
* Reabilitare rețea de canalizare pe o lungime totală de 4.255 m și reabilitarea a 296 racorduri, inclusiv 116 cămine de vizitare;
* Extindere rețea canalizare pe o lungime de 10.328 m, 429 racorduri noi și 267 cămine de vizitare;
* Stație nouă de pompare apă potabilă – SPH (Str. George Enescu);
* Reabilitare stație de pompare apă uzată SP1 și a căminului de vane adiacent;
* Puncte de măsură presiune.
Investiții în localitatea Biruința:
* Reabilitare rețea de distribuție apă potabilă pe o lungime totală de 4729 m, reabilitare branșamente la consumatori, inclusiv cămine de apometru – 119 buc și 45 hidranți noi de incendiu;
* Extindere rețea de distribuție apă potabilă pe o lungime totală de 2891 m, noi branșamente la consumatori, inclusiv cămine de apometru – 62 buc și 28 de hidranți noi de incendiu.
Toate lucrările prevăzute a se realiza în cadrul acestui contract vor fi dotate cu sistem SCADA, care să permită citirea informațiilor de funcționare de la distanță și va fi integrat în sistemul Dispeceratului Central RAJA, în vederea operării automatizate.
Contractul de lucrări “Surse de apă Căzănești, Fetești, Țăndărei. Stații de tratare Căzănești, Dridu, Fierbinți Târg, Fetești, Țăndărei. Reabilitare rezervoare Fetești, Țăndărei, Căzănești. Reabilitare stații de pompare Căzănești, Dridu, Fetești, Țăndărei”
Investiția are ca obiectiv principal îmbunătățirea calității apei tratate în Gospodăriile de apă din localitățile Căzănești, Dridu, Fierbinți Târg, Fetești și Țăndărei, toate din județul Ialomița, prin reabilitarea forajelor existente și realizarea a 13 foraje noi.
Valoarea totală a contractului este de 59.787.605,34 leicu TVA și se derulează pe o perioadă de 24 de luni.
Contractul de lucrări “Instalație de valorificare a nămolului provenit din stațiile de epurare”
Contractul, în valoare totală de 68.820.906,36 leicu TVA, prevede realizarea în incinta Stației de Epurare a Apelor Uzate Constanța-Sud a unei instalații de valorificare a nămolului provenit din stațiile de epurare Constanța-Sud, Constanța-Nord, Eforie-Sud, Poarta-Albă, Mangalia și Cobadin.
Termenul de execuție a lucrării este de 30 luni, din care 6 luni proiectare și 24 luni execuție lucrări.
Investiția propune introducerea în cadrul procesului de tratare a apei uzate din Stația de Epurare Constanța-Sud a unor echipamente și instalații de tratare și uscare a nămolului rezultat în urma procesului de epurare din stațiile Constanța-Sud, Constanța-Nord, Eforie-Sud, Poarta-Albă, Mangalia și Cobadin, având ca obiectiv valorificarea energetică a nămolului în vederea scăderii costurilor de gestionare a acestora.
Biogazul rezultat în urma reabilitării rezervoarelor de fermentare din stația de epurare Constanța-Sud va fi valorificat prin producerea de energie electrică și calorică necesare atât instalației de uscare termică a nămolului deshidratat cât și consumatorilor din stația de epurare Constanța-Sud.
Investițiile prevăzute a se realiza vor fi dotate cu echipamente de monitorizare, control și achiziții de date (SCADA) integrate în sistemul centralizat de dispecerizare al RAJA S.A.
Prin acest proiect se va realiza tratamentul eficient al nămolurilor rezultate în urma procesului de tratare/epurare și depozitarea acestuia în condiții adecvate, îmbunătățirea siguranței în exploatare, prin înlocuirea instalațiilor mecanice și electrice cu durata de funcționare depășită, protejarea şi îmbunătăţirea ecosistemelor terestre şi acvatice prin reducerea riscului de poluare.
Într-un nou corp al Spitalului Județean din Constanța vor fi înființate Institutul de Cercetare în Nutriție și Sănătate (ICNS) și Centrul de Infarct Miocardic Acut (IMA), plus Departamentele „Sănătatea mamei și copilului” și “Urgențe-Traumatologie”.
Acestea sunt cele mai noi proiecte de investiții în infrastructura de sănătate publică ale Consiliului Județean Constanța – toate în coordonarea vicepreședintelui instituției, Petre Enciu (USR-PLUS).
Ofertele proiectanților sunt așteptate până la data de 15 septembrie 2021.
Primul dintre cele trei obiective este constituit din două investiții: Institutul de Cercetare în Nutriție și Sănătate (ICNS) și Centrul de Infarct Miocardic Acut (IMA).
Proiectul Institutului de Cercetare în Nutriție și Sănătate se adresează atât cercetării, cât și prevenției
ICNS este un proiect ambițios, pe care USR-PLUS Constanța îl susține cu încredere. El se adresează cercetării și prevenției.
Centrul va aborda un spectru larg de afecțiuni cronice, precum: nutriția și tulburările metabolice, nutriția și sănătatea mentală, nutriția și cancerul etc.
În cadrul ICNS vor fi prevăzute:
– sector de spitalizare de o zi, cu 14 paturi;
– sector ambulator, cu 7 cabinete de consultații, cabinete de studii clinice, fibroscan și explorări funcționale;
– sector de intervenții, cu 2 săli de operații și 4 paturi ATI;
– sector de investigații, cu 2 săli de endoscopie intervențională.
Spitalul Județean Constanța
Centrul de Infarct Miocardic Acut va asigura accesul rapid și gratuit la tratamentul și chirurgia cardiovasculară
Proiectul are în vedere și cardiologia intervențională și infarctul miocardic acut, iar prin IMA se dorește ca pacienții cu aceste afecțiuni să aibă acces gratuit, mai ușor și mai rapid, la implanturile de stent coronarian.
În prezent, această activitate este asigurată, în Constanța, de către o firma privată, la Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) “Sf. Apostol Andrei”, iar un pacient poate scoate din buzunar, în anumite condiții, până la 15.000 de lei pentru un implant de stent.
În cadrul IMA vor fi prevăzute:
– sector ambulator, cu 3 cabinete;
– sector de intervenții, cu o sala de cardiologie intervențională, serviciu ATI și 5 paturi;
– sector de învățământ și cercetare.
Acest prim proiect prevede construirea unui corp nou, D+P+4E, cu o suprafață desfășurată de 5.400 mp, valoarea estimată a investiției fiind de 13.5 milioane euro.
Planul Spitalului Județean din Constanța, cu noile corpuri proiectate, ce vor găzdui structurile medicale pentru care s-a inițiat achiziția studiilor de fezabilitate
Valoarea totală a celor trei investiții este estimată la aproape 110 milioane euro și va fi construită o suprafață de 50.000 mp, utilizată pentru:
– 355 de paturi de spitalizare;
– 24 de paturi de spitalizare de zi;
– 92 de paturi ATI;
– 3 săli de naștere;
– 30 de săli de operații/intervenții;
– 13 cabinete de consultații/investigații;
– 2 săli de curs.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
RAJA S.A. Constanța a lansat aplicația de mobil MyRAJA, pentru a facilita accesul abonaților săi la contul de client și la serviciile utilizate, în această perioadă în care recomandarea este să acordăm atenție sporită modului în care interacționăm fizic cu cei din jur. Astfel, clienții societății, utilizatori de smartphone sau de tabletă, au acces rapid și sigur la informațiile din conturile proprii.
Aplicația poate fi descărcată gratuit de pe App Store (pentru utilizatorii sistemului de operare iOS) sau din Magazinul Google Play (pentru Android), iar instalarea acesteia durează doar câteva secunde.
Aplicația pentru mobil se adresează tuturor titularilor de contract și reprezentanților legali ai societăților comerciale, instituțiilor publice și asociațiilor de locatari/proprietari care au încheiat un contract individual cu RAJA S.A. Constanța.
Acum, clienții societății pot accesa toate informatiile de care au nevoie, în timp real și oriunde există o conexiune la internet. În acest fel salvează timp, dețin controlul, sunt permanent informați.
Comunicare de la RAJA:
„Pentru a ne proteja sănătatea în această perioadă de criză sanitară, folosirea instrumentelor digitale este extrem de importantă, atât în activitățile curente ale companiei, cât și pentru clienții noștri.”
„De aceea, îi încurajăm pe aceștia să folosească cu încredere aplicația Contul meu RAJA de pe pagina web a societății sauMyRAJA direct de pe telefonul mobil sau tabletă, și să aleagă factura electronică (în locul celei imprimate pe hârtie), pentru că este o opțiune gratuită, sigură, rapidă și eficientă.”
Serviciile oferite prin aplicația mobilă MyRAJA sunt:
– informații despre factură, imediat ce aceasta a fost emisă;
– achitarea online a facturii, cu o singură apăsare de buton și cu posibilitatea salvării datelor cardului bancar, pentru plăți mai rapide;
– vizualizarea facturilor emise și a plăților efectuate în ultimele 12 luni;
– înregistrarea indexului contorului de apă, prin autocitire;
– transmiterea sesizărilor sau solicitarea diferitelor informații referitoare la serviciile societății;
– modificarea datelor de contact (email,telefon);
– transparenţă, comoditate și securitate în realizarea tranzacţiilor.
Pentru prima autentificare în aplicația mobilă, trebuie parcurși următorii pași:
• dacă abonatul deține deja un cont de client creat pe platforma online, acesta va introduce adresa de e–mail sau codul de client și parola setată pentru accesarea contului deschis pe pagina web;
• dacă abonatul nu are încă un cont de client, acesta poate crea unul, direct din aplicația de mobil, introducând codul de client regăsit pe factură, numele complet, o adresă de e-mail validă, numărul de telefon și o parolă.
Pentru toate autentificările ulterioare, abonatul va introduce datele de logare setate, respectiv adresa de e–mail sau codul de clientși parola.
Mohammad Murad, româno-libanezul care a devenit cunoscut în România ultimelor două decenii mai ales prin masivele investiții de succes în hoteluri și complexuri turistice moderne (Litoral, București, Valea Prahovei, Sângeorz Băi), la standardele internaționale ale acestor timpuri, inițiază o formă de sprijin pentru cei care vor să devină antreprenori.
Proprietarul lanțului Phoenicia pune la bătaie 5 milioane de euro pentru un proiect-pilot ce cumulează 15 proiecte, pe domenii din economia pe orizontală a turismului.
Aproape oricare cetățean dintr-o țară democratică, cu o economie liberă, de piață, probabil că s-a gândit, măcar o dată-n viață, să-și încropească propria afacere.
Acest lucru este posibil, astăzi, cu sprijinul lui Mohammad Murad, cel mai mare investitor privat din Constanța și unul dintre cei mai importanți investitori din industria hotelieră din România.
Acesta a acumulat, în deceniile de activitate ca om de afaceri, o impresionantă experiență, pe care vrea s-o împărtășească și celor aflați la început de drum, românilor ce vor să-și deschidă o afacere, dar le lipsesc know-how-ul, logistica și, mai ales, baza financiară de pornire.
5 milioane de euro pentru un proiect-pilot, cu 15 domenii de activitate vizate
Pentru acest nou proiect, Mohammad Murad a constituit un buget de 5 milioane de euro. Acești bani finanțează un proiect-pilot, ce cuprinde alte 15 proiecte pe domenii.
Tipurile de afaceri vizate sunt diverse: școli și management de artă, producție de cofetărie-patiserie-panificație, mobilă, curățătorie, spălătorie pentru HoReCa, sere, design și case de modă, mobilier la comandă, producție și distribuție de ceramică, mic mobilier (pentru interior și exterior), plante și flori, grădinărit, cabinete stomatologice, agenții de turism, magazine de lumini și decorațiuni interioare, ferme de păsări (pui, găini, rațe și gâște, curcani etc.) bio, ateliere de confecție HoReCa și “eventscompany” ș.a.m.d.
Lunar, antreprenorii care se vor angrena în proiect vor primi suma de 2.000 de euro.
Fiecare dintre cei interesați trebuie decât să trimită un CV, urmând ca, mai apoi, să fie testat de o comisie din care face parte și Mohammad Murad.
În rest… se va ocupa afaceristul româno-libanez de tot!
Murad: “Sunt 15 proiecte care acoperă o parte din ceea ce avem nevoie noi, cei din industria ospitalității”
Mohammad Murad, patronul lanțului Phoenicia (din industria HoReCa), a declarat în legătură cu această nouă inițiativă a sa:
”Cred că avem o datorie foarte clară. Când ajungi la o vârstă, cu multă experiență, simți nevoia să întorci societății din care faci parte o parte din ce ai primit și făcut. Sunt foarte multe persoane, nu neapărat tineri, sunt și dintre cei la vârsta medie, care vor să înceapă o afacere. Atunci, m-am gândit să vin cu aceste proiecte, cu investiții de 5 milioane de euro în total. Sunt 15 proiecte, care completează o parte din ceea ce avem nevoie noi, cei din industria ospitalității”.
Murad a realizat un studiu de piață, a aflat nevoile celor care activează în domeniul HoReCa și a stabilit criteriile de selecție a celor ce vor fi angrenați în acest proiect deschizător de drumuri.
”Sunt persoane care vor să facă un pas înainte în viața lor și e important să-i ajutăm pe cei care vor să devină antreprenori, să le acordăm un sprijinul logistic și financiar de care au nevoie. Nu au nicio obligație, nu trebuie să îndeplinească nicio condiție, trebuie doar să fie pregătiți și serioși. Vor da doar testul, pentru a vedea cât de pregătiți sunt, dacă sunt educați, dacă știu ce vor, dacă sunt perseverenți, în sfârșit: dacă au tot ce le trebuie ca să să devină antreprenori. Eu voi fi mentorul lor. Succesul meu îl văd în cel din față”.
Investitorul româno-libanez completează: “Orice persoană doritoare poate deveni patron. Vom asigura două laturi importante: 2.000 de euro pe lună și un procent, care poate să fie de la 20% până la 50%, din profit. Eu nu vreau să asigur doar o activitate și un profit, vreau să-i învăț pe cei cu inițiativă și curaj. Se semnează contractul și plecăm la drum. Până în mai 2022, proiectele vor fi în funcțiune. Sper să avem 3-4 concurenți pe fiecare proiect. Ce poate fi mai plăcut decât să preiei o afacere de la zero, să o conduci, pusă la punct, cu experiența celui din spate, și într-un an să ai un venit mult mai mare? Ești mai implicat și mai responsabil. Depinde de fiecare cum va gestiona această situație nouă”.
Mohammad Murad
Murad: “Invit politicienii, oamenii de afaceri și primarii din județul Constanța să mi se alăture!”
Mohammad Murad și-ar dori să i se alăture și alți oameni de afaceri, politicieni, dar și primari din județul Constanța.
”M-aș bucura să se alăture și alți oameni de afaceri din județul Constanța acestui proiect. Toți oamenii de afaceri de succes ar trebui să ajute. Și noi am fost ajutați și trebuie să dovedim că putem să lăsăm ceva în spate. Invit, astfel, partidele din Constanța, primăriile șicelelalte autorități administrative din județul Constanța, să ni se alăture. Să fie Constanța primul județ care vine cu astfel de proiecte!”.
Noul director al Regiei Autonomă „Exploatarea Domeniului Public și Privat” (RAEDPP) Constanța, Teo Hira, a demarat un amplu program investițional de atingere a normalității urbane. Așa numește el seria de investiții în dotări precum toaletele publice moderne, care aduc un nou nivel de civilizație în orașul construit pe ruinele anticei cetăți greco-romane Tomis.
În ultimele zile, în care s-a înregistrat și tradiționalul record de turiști pe litoralul românesc, specific mijlocului lunii august (Sfânta Maria – Mare / Ziua Marinei Române), pașii ne-au purtat, poate chiar mai des decât de obicei, prin Piața Ovidiu, din zona cea mai veche, peninsulară, a orașului Constanța.
Ei bine, în periplul și staționările noastre prin zonă, din această perioadă, nu ne părăsea și pace sentimentul că ceva este schimbat acolo, dar… nu ne dădeam seama ce anume, în mod concret.
Este cunoscută această senzație, pe care-o încearcă un locuitor sau chiar și un vizitator frecvent al unui loc, când ceva îl avertizează, mai mult în subconștient, că acolo este ceva nou – în plus, în minus sau modificat -, dar nu reușește să identifice schimbarea.
Ieri, când am ajuns din nou acolo, în acel loc atât de frecventat de către constănțeni și de vizitatorii urbei noastre, mai ales de cei veniți în scop turistic, ne-am propus să rezolvăm acel mini-mister.
Drept pentru care, așezându-ne liniștiți și confortabil la o masă, la una dintre numeroasele terase, într-un loc ales cu grijă, strategic, adică cu vedere panoramică asupra întregii piețe, ne-am luat o cafea și-o limonadă și am început să studiem sistematic ambientul.
La primele rotiri ale ochilor și ale minții, deși nu ne părăsea senzația, ușor chinuitoare, dar și incitantă, de ceva nou în peisaj, toate păreau “déjà vu”, adică la locul lor, neschimbate, în frunte cu imperturbabilul gânditor Ovidiu, din mijlocul pieței, pe care oricum nu are rost să-l întrebi de-una sau de-alta, căci – știu mai ales cei cu ceva experiențe bahice – nu-ți răspunde. Că-i statuie!
Totuși, din cauza tenacității caracteristice, nu ne-am lăsat și, abandonând temporar studiul clădirilor și al amenajărilor, am trecut la “partea-vie” a locului, ca să spunem așa, adică la cercetarea atentă a mișcărilor oamenilor care treceau sau poposeau pe-acolo.
Inițial, nu ni s-a părut că ar fi vreun flux neobișnuit de popor prin zonă. Dar după un timp, am realizat că parcă-parcă era ceva mai multă agitație decât altădată exact în acea zonă a Pieței Ovidiu (opusă, pe diagonală, locului unde eram noi) în care, de obicei, este cea mai multă liniște, în sensul de inactivitate și lipsă de trafic uman.
Esta vorba despre colțul în care se află ruinele termelor romane, adică micul muzeu al “Edificiului Roman cu Mozaic”.
Drept pentru care am purces înspre acel loc, ca să ne luminăm în legătură cu vânzoleala ceva mai mare decât de obicei, de la porțile acelor minunate artefacte imobile ale antichității cetății Tomisului. Chiar ne bucuram că, în sfârșit, localnicii și turiștii acordă atenția cuvenită acelui spațiu impregnat de istorie veche.
Când ne-am apropiat îndeajuns încât să vedem exact despre ce este vorba, bucuria noastră s-a transformat, inițial, în uimire și, apoi, din nou în bucurie, dar cu altă cauzalitate…
Completare peste milenii: ruinele termelor antice romane au acum în vecinătate una dintre cele mai moderne toalete publice din România. Împăratul Vespasian ar fi mulțumit!
Nu, din păcate, nu era vorba de vreun aflux de vizitatori mai consistent, decât cel obișnuit în vărfurile de sezon turistic estival ale ultimilor ani, spre și dinspre “Edificiul Roman cu Mozaic”.
Dar, de această dată din fericire, am constatat că în această zonă citadină atât de circulată, mai ales vara (datorită turiștilor, dar și constănțenilor avizi de recreere), a fost reabilitată și redeschisă publicului… vechea toaletă publică de acolo, până acum închisă cu zece lacăte și, practic, abandonată din vremuri deja imemoriale, la fel ca mai toate aceste stabilimente din Constanța, unele fiind chiar desființate și demolate!
Pentru că la exterior totul arăta foarte civilizat, ne-am hotărât, deși nu ne presau necesitățile, să vedem, totuși, dacă înăuntru este… la fel de “vopsit gardul”!
Cu 2 lei (tariful de persoană) am putut constata că interiorul este la fel de modern precum exteriorul.
Nu ne referimdoar la turnicheți, vorba aia: ca la aeroport (o noutate pentru țara noastră, în materie de toalete-publice), la gresia, faianța și instalațiile sanitare de cea mai bună calitate, dar și la curățenia și civilizația pe care le-am mai văzut până acum doar în locurile cu aceeași destinație din străinătate.
Inclusiv cămăruța cu măsuța pentru înfășat bebelușii (dotată cu toate cele trebuincioase mămicilor) este un lucru nu prea des întâlnit în România.
În sfârșit, totul este așa cum ar trebui să fie peste tot, nu numai în Constanța sau pe litoral, dar în toate localitățile din țara noastră!
Intrare cu turnicheți
RAEDPP Constanța este cea care reia în urbea de pe ruinele anticului Tomis demersul marelui împărat roman Vespasian și prima grijă a lui Napoleon și a Regelui Carol I pentru ostașii săi
Interesându-ne, am înțeles că aceste toalete sunt administrate de către Regia Autonomă „Exploatarea Domeniului Public și Privat” Constanța, care este înființată prin HCLM Constanța nr. 332 / 02.08.1996 și administrează, gestionează și întreține fondul locativ de stat, spațiile cu altă destinație, terenurile, piețele agroalimentare, târguri, oboare, bazare, platouri și grupuri sanitare, aparținând domeniului public și privat al municipiului Constanța.
Ca ziariști, primul lucru pe care l-am făcut a fost să sunăm la RAEDPP Constanța și să încercăm să aflăm mai multe chiar de la cel care a inițiat și s-a ocupat de realizarea acelui mic model de civilizație urbană.
Exact către acea persoană am fost îndrumați: relativ noul director al instituției din subordinea Primăriei Constanța (edil-șef fiind Vergil Chițac), care a preluat această funcție odată cu instalarea noii administrații, liberale, a municipiului, în urma alegerilor locale din 27 septembrie 2020.
Teo Hira s-a dovedit a fi un director căruia chiar nu-i place să se împăuneze cu aceste prime realizări ale mandatului său.
Ne-a declarat, foarte expeditiv, că aceasta, din Piața Ovidiu, este doar a treia redeschidere, reabilitare și modernizare încheiate ale tuturor toaletelor publice din Constanța. De asemenea, că sunt în diferite stadii demersurile și lucrările de extindere și modernizare și ale majorității piețelor agro-alimentare ale orașului, ca și ale tuturor clădirilor din patrimoniul Primăriei Constanța.
Revenind la subiectul în legătură cu care l-am sunat, Hira s-a amuzat de comparația noastră cu Vespasian (cunoscut și ca Caesar Vespasianus Augustus sau Titus Flavius Vespasianus), cel care, deși a fost unul dintre cei mai importanți împărați romani (a domnit în secolul I d. Ch., între anii 69 și 79), a rămas în conștiința publică, populară mai ales, prin inițiativa de a dota Roma și toate celelalte cetăți din Imperiul Roman cu toalete publice, care, de altfel, au ajuns să-i și poarte numele. În limbajul poporului (în Ardeal, de exemplu, de la Școala Ardeleană încoace, românii așa numesc toaletele, fie ele și din fundul curții: “vespasiene”!).
Directorul ne-a spus că el vede toată seria de reabilitări și de modernizări de obiective urbane/urbanistice pe care a demarat-o ca fiind numai o intrare în normalitate, așadar nimic ieșit din comun.
Și ca să ne întoarcă, într-un fel, comparația noastră cu împăratul roman Vespasian, care revine cu toaletele sale, după două milenii, în cetatea Tomisului, Teo Hira a explicat de ce a început tocmai cu aceste dotări urbane.
Teo Hira: “Eu știu așa, că atunci când te apuci de construit ceva, orice, primul lucru pe care-l faci, atunci când deschizi șantierul, este să… amenajezi o toaletă, pentru lucrători, undeva, într-un colț! Și mai este ceva: pasionat fiind de istorie, am citit că marii conducători de oști din epoca modernă, în frunte cu marele Napoleon Buonaparte, primul lucru pe care-l ordonau, atunci când fixau un loc de staționare, de tabără, tot acesta era, să se amenajeze toalete cât de cât decente, ca să mențină igiena trupei și să nu apară boli, epidemii, în rândurile ei! Acesta a fost și motivul pentru care unele dintre cele dintîi măsuri dispuse de către reformatorul României, inclusiv al Armatei, Principele și, ulterior, Regele Carol I, au fost măsurile de igienă, cu toalete în cazărmi și toalete de campanie. Uite, de-aia am început și eu amplul program de reabilitări și modernizări tocmai cu toaletele publice, a treia fiind chiar cea din zona turistică a fostelor terme din antichitatea romană, iar primele două în principalele piețe comerciale constănțene, Grivița și Tomis-III!”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Liberalul Mihai Lupu, noul președinte al Consiliului Județean Constanța, ales la o diferență consistentă față de contracandidați la alegerile locale din 2020, ne-a acordat un interviu, a cărui primă parte o publicăm astăzi. Întrebările și răspunsurile vizează, evident, județul afectat grav de lunga domnie a tandemului penal Radu Mazăre – Nicușor Constantinescu (PSD).
„Județul Constanța suferă la capitolul investiții”
Reporter: Domnule președinte, cum ați caracteriza sintetic județul nostru și cum l-ați încadra în plan național?
Mihai Lupu: Județul Constanța are o economie cu un caracter deosebit de complex. Ramurile de importanță majoră sunt legate de activitatea portuară și transportul maritim, de turism, de agricultură și industria alimentară și de comerț, inclusiv cel internațional.
În ceea ce privește dinamica investițiilor, județul Constanța este favorizat de poziția sa geografică, având acces național și internațional atât pe cale rutieră, ferată, aeriană, cât și navală. Marele avantaj al județului este faptul că este udat de Dunărea navigabilă și că are deschidere la Marea Neagră, prin Portul Comercial Constanța și Portul Turistic Tomis.
Din punct de vedere social și cultural, o caracteristică importantă a județului Constanța este îmbinarea dintre vechi și nou, dintre tradiție și modernitate, ceea ce-i conferă acestuia un plus de farmec și oferă, totodată, turiștilor posibilitatea de a cunoaște și înţelege istoria și tradiția locurilor vizitate.
Marele avantaj al regiunii pentru dezvoltarea turismului este oferit de prezenţa comunităților etnice care locuiesc în acest spațiu și care sunt un exemplu de conviețuire. Turci, tătari, greci, armeni, ruși-lipoveni, ucraineni-hahuli, evrei, italieni, albanezi, găgăuzi și alții, toți și-au adus contribuția la prosperitatea zonei.
– Care sunt domeniile prioritare și ce investiții aveți în vedere pentru perioada următoare?
– Împreună cu echipa managerială a Consiliului Județean Constanța, ne-am îndreptat atenția asupra identificării celor mai stringente probleme ale judeţului. Ne dorim să le prioritizăm în funcție de importanța și complexitatea acestora, pe domenii de activitate.
Județul Constanța suferă la capitolul investiții. Cheia dezvoltării durabile a județului constă în atragerea investitorilor și crearea unui cadru favorabil dezvoltării economice.
Vorbim despre un județ cu o infrastructură de transport complexă, ce deține, pe lângă căi ferate și autostrăzi, două aeroporturi internaționale, două porturi maritime și mai multe porturi fluviale aflate atât pe Dunăre, cât și pe Canalul Dunăre – Marea Neagră.
Ca principale obiective, ne-am propus să dezvoltăm infrastructura în domeniul sănătății, transportului, educației și culturii.
Recent am lansat Strategia de Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța, document ce conține viziunea, direcțiile prioritare de dezvoltare și obiectivele strategice la nivel județean. Prioritizarea problemelor, în funcție de importanță și complexitate, trebuie să stea la baza elaborării oricărei strategii de dezvoltare.
Sănătatea reprezintă o prioritate a acestui mandat. Unul dintre cele mai importante obiective, este construirea unui Spital de Pediatrie. În acest moment, în județul Constanța, nu există un Spital de Pediatrie, și este impetuos necesară construirea unei astfel de unități medicale.
Spitalul Județean de Urgență Constanța deservește o populație de peste 760.000 de locuitori, plus județele adiacente, iar în sezonul estival numărul este aproape dublat de prezența turiștilor pe litoralul românesc. Ca să nu mai vorbim de marinarii care vin în porturile dunărene și maritime, de personalul și pasagerii avioanelor care vin și pleacă de pe Aeroportul Intenațional de la Mihail Kogălniceanu, de militarii români și străini staționați sau aflați în tranzit la baza de acolo ori de șoferii de TIR care trec dinspre și către Bulgaria.
De asemenea, ne dorim ca, până la finele mandatului, toți cei 847 de kilometri de drumuri județene să ofere cele mai bune condiții de trafic și siguranță rutieră și să aibă un covor asfaltic durabil și de calitate.
Un alt obiectiv propus constă în sprijinirea celor 70 de UAT-uri (Unități Administrativ-Teritoriale – n. red.) din județ, pentru dezvoltarea infrastructurii de gaze, apă și canalizare, precum și reconstrucția sistemului de irigații. Instituția noastră nu poate face direct investiții de această natură, dar poate asigura sprijin UAT-urilor pentru implementarea proiectelor, cu ajutorul Asociației de Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța, proaspăt înființată, în cadrul căreia Consiliul Județean Constanța este parte și ordonator de credite.
„În ultimii 20 de ani, aceste lucruri au lipsit cu desăvârșire”
– Strategia de Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța a fost elaborată și este în dezbatere publică. Cum va contribui aceasta la dezvoltarea județului Constanța?
– În prezent, Strategia de Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța pentru perioada 2021-2027 a fost redactată și se află în dezbatere publică până pe 6 august 2021. Strategia are la bază trei piloni principali: dezvoltarea economică prin intermediul valorificării potențialului local și prin utilizarea inovării și a noilor tehnologii; creșterea calității condițiilor de viață a cetățenilor și reducerea decalajelor dintre comunități; și, în sfârșit, dezvoltarea turismului și a serviciilor conexe.
Principalele obiective stipulate în acest document sunt: dezvoltarea infrastructurii pentru transportul public și de mărfuri, creșterea calității mediului și stimularea utilizării resurselor de energie regenerabilă, precum și modernizarea administrației publice și a capacității de implicare în dezvoltarea teritorială.
Implementarea acestei strategii județene presupune un efort semnificativ și unitar din partea instituțiilor, administrațiilor publice locale și factorilor interesați, parteneri esențiali în procesul de dezvoltare durabilă a județului nostru.
Definitivarea acestui document este punctul de pornire al procesului de dezvoltare, în care trebuie să se regăsească interesul tuturor comunităților, al mediului de afaceri, al societății civile și mai ales al cetățenilor.
Este nevoie de o concepție coerentă asupra viitorului și, totodată, de implementarea de mari proiecte care să vină în sprijinul nevoilor societății constănțene.
În ultimii 20 de ani, aceste două lucruri au lipsit cu desăvârșire din peisajul local și regional. Prin implementarea prezentei strategii, Constanța și întreaga regiune de sud-est a țării vor redeveni un important reper economic și social, atât pe harta României, cât și pe cea a Europei și, nu în ultimul rând, a bazinului Mării Negre.
Mihai Lupu
Un nou acvariu la Constanța, de 15 milioane de euro
– În ceea ce privește domeniul culturii, ce proiecte aveți în vedere să demarați în perioada următoare?
– La nivelul Consiliului Judeţean Constanţa, activitatea Serviciului Promovare Proiecte Europene, din cadrul Direcţiei Generale de Proiecte, este foarte intensă.
Ne dorim să demarăm, anul acesta, studiile de fezabilitate în vedereaextinderii Complexului Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, prin construirea unui nou Acvariu în incita acestuia. Proiectul „Construirea, organizarea și dotarea unui nou Acvariu în cadrul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii Constanța” are o valoare de 15 milioane de euro.
De asemenea, vom demara și procedura documentației necesare studiului de fezabilitate în vederea realizării unui sediu destinat Teatrului pentru Copii și Tineret “Căluțul de Mare”, investiție, ce poate fi realizată tot în incinta Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța. Proiectul are în vedere ridicarea unui imobil în formă de amfiteatru, care va avea o capacitate de 300 de locuri.
Un alt proiect culturalcu finanțare europeană, în valoare de 15 milioane de euro, este cel care privește „Conservarea, protejarea și punerea în valoare a Ansamblului Rupestru Murfatlar”. În acest moment, proiectul este în curs de evaluare, iar Consiliul Județean Constanța pregătește documentația în vederea demarării procedurilor de achiziție publică pentru serviciile de proiectare și asistență tehnică, necesare obținerii finanțării.
Proiectul „Reabilitarea, modernizarea și dotarea Teatrului de «Vară Soveja»”, cu o valoare de peste 6 milioane de euro, este o altă investiție propusă, al cărei contract de finanțare urmează a fi semnat în perioada următoare.
Asociația de Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța
– Care sunt măsurile luate de Consiliul Județean Constanța pentru sprijinirea agenților economici, locali în primul rând, dar și naționali sau din străinătate, care-și desfășoară activitatea aici?
– Încă de la preluarea mandatului am acordat o atenție deosebită evoluției economiei locale și îmi doresc să păstrez o legătură permanentă cu agenții economici de pe raza județului.
În calitate de președinte al Consiliului Județean Constanța, am susținut acest segment și am participat activ la întâlnirile între agenții economici de pe litoral și autoritățile centrale.
Ca dovadă stă și vizita premierului Florin Cîțu, avută în luna mai a acestui an la Constanța, în cadrul căreia s-au purtat discuții cu reprezentanții industriei HoReCa, mediate de către autoritățile locale.
Tot ca o măsură venită să ajute dezvoltarea economiei locale, dar și a sectorului turistic, am luat decizia înființării, împreună cu Primăria Municipiului Constanța, a Asociației de Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța. Aceasta va avea la bază Strategia de Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța și va oferi reprezentanților industriei turismului fundația optimă dezvoltării de proiecte în vederea accesării de fonduri nerambursabile, vitale investițiilor în acest sector.
Consiliul Județean Constanța nu are atribuții legale de sprijinire directă a agenților economici din județul nostru. Însă un sprijin indirect acordat acestora îl reprezintă investițiile instituției noastre, la care aceștia pot participa prin depunerea de oferte competitive la licitațiile organizate de către CJC.
De altfel, îi încurajez pe toți agenții economici din județ, să participe activ la proiectele pe care instituția noastră le derulează în permanență.
În continuare, ne-am propus să desfășurăm întâlniri periodice cu reprezentanții HoReCa și să ne implicăm activ în repunerea în mișcare a acestei industrii, deosebit de importantă pentru economia județului nostru.
Sediul Cnsiliului Județean Constanța
„Veniți în număr mare în județul Constanța!”
– În ce măsură sunteți mulțumit de contractele în derulare? Estimați că vor fi finalizate la timp? Sunteți mulțumit de calitatea lucrărilor?
– În ceea ce privește contractele aflate în derulare, menționăm că nu suntem foarte mulțumiți de calitatea lucrărilor, dar nu avem nici prea multe alternative. Sunt probleme la licitații, din punct de vedere al participării furnizorilor, deoarece sunt puțini cei care se înscriu și care sunt cu adevărat profesioniști, o situație pe care o regăsim și la nivel național.
Pe de altă parte, există pe alocuri litigii cu furnizorii de servicii, în sensul că aceștia reproșează numai Consiliului Județean Constanța aspecte de natură birocratică. Dar obținerea la timp a avizelor și a documentațiilor nu ține doar de Consiliul Județean, deoarece și noi, la rândul nostru, depindem de alte autorități.
Tocmai de aceea am adunat la aceeași masă reprezentanții tuturor instituțiilor cu atribuții în avizarea și autorizarea documentațiilor, cu scopul final de a depăși aceste blocaje birocratice.
– Aveți un mesaj pentru locuitorii județului Constanța, poate și pentru cei care-l vizitează sau vin aici în interes profesional și de afaceri?
– Pe locuitorii acestui județ îi asigur că au în președintele Consiliului Județean și în întreaga sa echipă parteneri de dialog și sprijin în realizarea oricărui proiect benefic pentru dezvoltarea zonei și, implicit, pentru creșterea nivelului de trai și de civilizație în toate comunitățile.
Pentru toți compatrioții, dar și pentru străinii care sunt potențiali vizitatori sau parteneri de afaceri ai zonei, am următorul mesaj: Veniți în număr cât mai mare în județul Constanța, vizitați-ne și nu ezitați să și investiți în proiecte legate de această zonă, iar noi, cei de la Consiliul Județean, ne vom strădui să fim gazde perfecte și susținători de nădejde!
Cine este Mihai Lupu
Are 58 de ani (este născut pe 26 octombrie 1962, în comuna Podu Iloaei, din județul Iași).
Este absolvent al Academiei de Studii Economice (ASE) din București.
Vechi membru al Partidului Național Liberal, din partea căruia a fost, timp de două mandate consecutive (2008-2016), deputat în Parlamentul României, fiind ales în circumscripția electorală a județului Constanța.
A fost director general al Oil Terminal Constanța, între anii 2005 și 2008.
E căsătorit și are o fiică (la rândul ei, căsătorită), care a studiat la Academia de Artă din București.
La alegerile locale din 2020, a câștigat detașat președinția Consiliului Județean Constanța.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Reacțiile constănțenilor au arătat faptul că Regulamentul de Parcare, valabil actualmente în municipiul reședință de județ, trebuie neapărat modificat, cât mai urgent posibil. Consilierii locali ai USRPLUS vin cu un set de astfel de propuneri către consilierii PNL, partenerii de majoritate absolută în Consiliul Local Municipal Constanța (CLMC).
Consilierii municipali de la USR-PLUS Constanța au declarat, în repetate rânduri, că se simt datori să țină cont de părerile locuitorilor orașului, dar și ale celor aflați în tranzit sau în vizită, cum ar fi numeroșii turiști estivali, referitoare la sistemul de repartiție, rezervare și taxare a locurilor de parcare auto.
În consecință, ei s-au hotărât să propună modificarea inadvertențelor, neclarităților și prevederilor care s-au dovedit ca fiind inechitabile în aceste reglementări administrative.
Astfel, aceștia propun următoarele amendamente la Regulamentul Parcărilor și la cel privind asigurarea numărului minim de locuri de parcare pentru construcțiile de pe raza municipiului Constanța:
* Plata parcării – numai pentru intervalul orar 08.00-20.00.
* Abonamente pentru Zonele 0 și 1.
* Cartierul-stațiune Mamaia trebuie să devină Zona 2 (cu excepția parcărilor din zonele Perla, Cazino și Summerland, care vor rămâne în Zona 0).
* Posibilitatea închirierii unui loc de parcare-de-reședință și pentru cei care dețin un autovehicul în folosință.
* Pentru imobilele noi (locuințe unifamiliale, semicolective sau colective), este necesară asigurarea a două locuri de parcare pentru fiecare unitate locativă, indiferent de suprafața acesteia.
Amendamentele vor fi discutate în cadrul coaliției PNL – USR-PLUS. Între aceste partide există, încă din noiembrie 2020, un protocol de colaborare-coordonare la nivelul Consiliului Local Municipal Constanța.
Ele dețin împreună majoritatea absolută înCLMC: 20 de consilieri (11 PNL, 9 USR-PLUS) din totalul de 27 (ceilalți 7 sunt de la PSD).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Tipurile de afaceri vizate sunt diverse: școli și management de artă, producție de cofetărie-patiserie-panificație, mobilă, curățătorie, spălătorie pentru HoReCa, sere, design și case de modă, mobilier la comandă, producție și distribuție de ceramică, mic mobilier (pentru interior și exterior), plante și flori, grădinărit, cabinete stomatologice, agenții de turism, magazine de lumini și decorațiuni interioare, ferme de păsări (pui, găini, rațe și gâște, curcani etc.) bio, ateliere de confecție HoReCa și “eventscompany” ș.a.m.d.
