Pandemia Covid-19 nu este singura nenorocire care devastează planeta în aceste vremuri. Șeful Programului Alimentar Mondial (PAM) al Organizației Națiunilor Unite (ONU) avertizează că „vom avea o foamete de proporții biblice în 2021”.
David Beasley, șeful Programului Alimentar Mondial al ONU, a transmis lumii un mesaj sever: dacă organizația nu primește miliarde de dolari în noi finanțări, zeci de țări s-ar putea confrunta cu o foamete severă pe tot parcursul anului următor.
David Beasley a emis un avertisment similar și în aprilie 2020, în primul val al pandemiei.
„În pragul unei pandemii de foame”
Șeful PAM, americanul republican David Beasley, a declarat că agenția trebuie să strângă 5 miliarde de dolari doar pentru a evita foametea mondială și 10 miliarde de dolari suplimentari pentru a hrăni copiii subnutriți din întreaga lume. În caz contrar – a avertizat el -, „în 2021 vom avea foamete de proporții biblice”.
„Dacă aș putea obține acești bani, cuplat cu bugetul nostru normal, atunci evităm foametea din întreaga lume și minimizăm destabilizarea, precum și migrația”, a explicat Beasley.
Şeful PAM îşi pune speranţa în miliardarii lumii, dar și în contribuții suplimentare din partea guvernelor. O „mare speranță” a sa este că cei care au câștigat miliarde în timpul pandemiei Covid-19 vor sări în ajutor.
Beasley spune că PAM a reușit să evite criza anul trecut datorită sprijinului financiar din partea liderilor mondiali. Dar acest sprijin a dispărut pentru 2021, mai ales din cauza pandemiei Covid-19. Cu toate acestea, el a subliniat că recentul Premiu Nobel acordat PAM a fost o acțiune publicitară majoră, care a stârnit un interes crescut pentru obiectivele ONU.
„Toată lumea vrea acum să se întâlnească cu câștigătorul Premiului Nobel pentru Pace”, a declarat Beasley pentru Asociated Press, adăugând că întâlnirea sa obișnuită cu un lider mondial durează acum 45 de minute, în loc de 15.
36 de ţări vor avea mari probleme alimentare
Întâlnirile nu vor fi suficiente pentru a preveni dezastrul, mai spune Beasley. Pentru a completa fondurile limitate, Beasley a declarat că intenționează să ceară miliardarilor din întreaga lume – dintre care mulți s-au îmbogățit semnificativ în timpul pandemiei – să participe la acest program împotriva foametei.
Fără acest sprijin, spune el, până la 36 de țări ar putea avea probleme serioase. „Suntem foarte, foarte, foarte îngrijorați. 2021 va fi un an foarte rău”.
Cele mai multe state amenințate de foamete sunt din Africa și din Asia.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Cercetătorii au urmărit datele anonime furnizate de 98 de milioane de telefoane mobile, în 10 dintre cele mai mari orașe din Statele Unite ale Americii, reușind astfel să facă o hartă cu mișcarea persoanelor din 57.000 de cartiere. Concluzia: restaurantele, barurile și sălile de sport sunt principalele locuri în care persoanele se îmbolnăvesc de coronavirus.
Restaurantele, barurile și sălile de sport sunt locurile care ajută cel mai mult la transmiterea virusului. O demonstrează un studiu publicat de revista Nature din SUA, care a folosit datele anonime a 98 de milioane de telefoane mobile pentru a crea o hartă ce indică principalele locuri în care se creează contactul dintre persoane și, în consecință, infectarea cu Covid-19.
Experimentul, realizat în 10 mari orașe din Statele Unite – printre care New York, Chicago și Philadelphia -, a început în data de 2 martie și a durat două luni. Rezultatele obținute „furnizează informații concrete despre măsurile care pot fi luate pentru a stopa răspândirea virusului, limitând, în același timp, pierderile cauzate economiei”, a declarat Thiemo Fetzer, economist la Universitatea Warwick din Coventry.
Confirmarea acestui experiment – conformIl Fatto Quotidiano – a venit din evaluarea datelor sosite din orașul Chicago, în perioada 8 martie – 15 aprilie. Odată ce au avut datele oficiale despre numărul de persoane infectate în acele cartiere, cercetătorii au descoperit că studiul lor a prevăzut exact situația, în funcție de mișcarea telefoanelor urmărite. „Suntem în stare să creăm în mod fidel harta a 100 de milioane de contacte telefonice, la orice oră din zi. Acesta este secretul succesului nostru”, au declarat ei.
Pornind de la aceste date, cercetătorii au început să simuleze diverse scenarii. Au descoperit că deschiderea restaurantelor în plină epidemie ar fi dus la un număr mai mare de noi cazuri de persoane infectate. Urmează barurile, sălile de sport și hotelurile.
Concret: dacă la Chicago s-ar fi deschis restaurantele pe 1 mai, ar fi fost aproximativ 600.000 de noi cazuri în plus în acea lună. Dacă ar fi fost deschise toate activitățile publice cercetate (restaurantele + barurile, sălile de sport și hotelurile), ar fi fost aproximativ 3.300.000 de noi cazuri în plus, spun cercetătorii.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Pe fundalul felicitărilor pe care Joe Biden le primește pentru câștigarea alegerilor prezidențiale din SUA, canalul Fox News (în general, favorabil președintelui Donald Trump) publică mărturia explozivă a unui participant la operațiunea de numărare a voturilor din statul Nevada.
Fox News relatează că în Nevada există un denunțător care a oferit deja o declarație sub jurământ. Acesta susține că a asistat la mai multe nereguli atunci când număra voturile sosite prin poștă.
Mai precis, denunțătorul spune că a fost instruit să ia în calcul buletinele de vot care nu aveau semnăturile necesare pentru a fi eligibile.
John Roberts de la Fox News:„Un lucrător de la alegeri, a cărui sarcină era să proceseze buletinele de vot venite prin poștă, spune că a asistat la nereguli în numărarea buletinelor de vot și chiar i s-a spus de către un supraveghetor să numere inclusiv buletinele de vot care nu erau eligibile. Mai exact, buletine ale căror semnături erau suspecte. În cele din urmă, nu s-a mai verificat nici o semnătură”.
Angajatul relatează că i s-a spus, de asemenea, să ignore discrepanțele cu adresele conținute.
Lucrătorul respectiv a făcut o declarație sub jurământ, care a fost trimisă la Departamentul de Justiție, la Washington.
Chiar dacă mărturia numărătorului de voturi din Nevada nu va duce nicăieri, nefiind considerată o probă clară a fraudării scrutinului în sensul schimbării rezultatului, acest denunț le oferă muniție lui Donald Trump și echipei sale, care de câteva zile strigă „Fraudă! Fraudă! Fraudă!”.
Un avocat al lui Donald Trump a reacționat deja: „Declarația arată clar că nu avem de-a face cu neglijențe sau greșeli. Aceasta a fost o conduită penală intenționată”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Actuala nesiguranţă globală şi îngrijorarea pe fondul crizei economice provocate de pandemia de coronavirus riscă să ducă la declanşarea unui alt treilea război mondial, a avertizat şeful forţelor armate britanice, generalul Nick Carter – transmite Reuters, citată de Agerpres.
Într-un interviu difuzat pentru a coincide cu Duminica Pomenirii – comemorările anuale desfăşurate în Regatul Unit în amintirea celor ucişi sau răniţi în cele două războaie mondiale şi în conflictele ulterioare -, Sir Nick Carter a atras atenţia că escaladarea tensiunilor regionale şi erori de judecată ar putea duce în cele din urmă la un conflict extins.
„Cred că trăim într-un moment în care lumea este un loc foarte nesigur şi neliniştit şi, desigur, dinamica competiţiei globale este deopotrivă o caracteristică a vieţilor noastre. Cred că riscul real pe care îl avem, cu un număr destul de mare de conflicte regionale aflate în desfăşurare în acest moment, este să ne confruntăm cu o escaladare pornită dintr-o eroare de judecată”, a declarat Carter la Sky News.
Întrebat dacă se referă la faptul că există o ameninţare reală de declanşare a unui alt război mondial, Carter a răspuns: „Spun că există un risc şi trebuie să fim conştienţi de aceste riscuri”.
Carter, care a devenit şeful armatei britanice în 2018, a apreciat că este important să ni-i amintim pe cei care au pierit în războaiele precedente, ca un avertisment pentru cei care ar putea repeta greşelile trecutului.
„Dacă uităm de oroarea războiului, atunci cred că cel mai mare risc este că oamenii ar putea considera că a merge la război este un lucru rezonabil”, a avertizat el.
„Trebuie să ţinem minte: poate că istoria nu se repetă, dar are o ritmicitate. Și dacă privim în urmă la ultimul secol şi la perioada de dinaintea ambelor războaie mondiale, cred că nu se poate pune la îndoială faptul că a existat o escaladare care a dus la erori de judecată, care au dus în cele din urmă la războaie de proporţii pe care sperăm să nu le mai vedem vreodată”, a avertizat oficialul britanic.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
La scurt timp după discursul de miercuri seară al lui Donald Trump, în care președintele-candidat a ventilat teoria mega-fraudei electorale (fără a prezenta vreo dovadă), mai mulți lideri republicani s-au delimitat de acesta, folosind cuvinte dure la adresa lui.
„Dacă numărați voturile legale, câștig cu ușurință. Dacă numărați voturile ilegale, ei pot încerca să ne fure alegerile”, a transmis Trump națiunii, determinând mai multe televiziuni de top să întrerupă transmisia în direct, pentru a nu-i propaga minciunile.
Aproape imediat, actualii și foștii oficiali ale GOP (Grand Old Party – alt nume al Partidului Republican) l-au acuzat pe președintele SUA – candidatul partidului lor – că a semănat discordie și a mințit despre procesul de numărare a voturilor, scrie Lumealibera.ro.
Adam Kinzinger
Adam Kinzinger, congresman republican din Illinois, a scris pe Twitter că minciuna președintelui „devine nebunie” și a cerut Partidului Republican: „STOP răspândirii de dezinformare!”.
Will Hurd, congresman din Texas, a scris la rându-i pe Twitter: „Fiecare american ar trebui să aibă votul său numărat”. O afirmație care îl lovește în plin pe Trump, care ceruse oprirea numărării voturilor prin corespondență în unele state, pentru a nu-i permite lui Joe Biden să treacă în fața lui și să ajungă președinte.
„Un președinte în ședință care subminează procesul nostru politic și pune sub semnul întrebării legalitatea vocilor a nenumărați americani, fără dovezi, nu este doar periculos, ci subminează chiar fundamentul pe care a fost construită această națiune”, a scris Hurd.
În interiorul Partidului Republican se coagulează o majoritate care se delimitează tot mai clar de Trump. Aceasta îl include și pe veneratul strateg al GOP, Karl Rove, care miercuri dimineață a spus că frauda în masă trâmbițată de Trump „nu se va întâmpla” în America.
“Unele necazuri continuă mereu și există deja rapoarte despre observatorii de sondaje din Philadelphia care nu au voie să-și facă treaba. Dar furtul a sute de mii de voturi ar necesita o conspirație la scara unui film James Bond. Asta nu se va întâmpla. Repet: asta nu se va întâmpla!”, a spus Rove.
Carlos Curbelo, fost reprezentant republican, le-a cerut reprezentanților acestui partid „să susțină democrația noastră la această oră”.
În timp ce baza Partidului Republican, influențată de Trump, pretinde în mod public că a existat o mare fraudă, un oficial al partidului, implicat în procesul de numărare a buletinelor de vot, a spus în spatele ușilor închise că frauda electorală nu există.
Alți republicani cu funcții în stat își declară acum public ruptura de Administrația Trump.
Congresmanul Paul Mitchell a insistat ca fiecare vot să fie numărat, intrând astfel în contradicție cu Donald Trump, care a cerut Curții Supreme să oprească numărătoarea voturilor prin corespondență. ”Așa ceva este periculos pentru democrația noastră”, a spus Mitchell, demontând planul lui Trump, colegul său de partid.
Un consilier al campaniei republicane l-a descris pe Trump ca fiind din ce în ce mai izolat în aberațiile sale despre alegeri furate. “Este tot mai singur aici, la Casa Albă”, a dezvăluit consilierul după afirmațiile lui Trump de fraudă electorală.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
S-a deschis Muzeul Colectivizării, primul de acest fel din România. Iniţiativa îi aparţine lui Iulian Bulai, deputat şi vicepreşedinte al USR, ai cărui bunici au avut de suferit din cauza odiosului proces de colectivizare comunistă a pământului, ce a distrus satul românesc, între anii 1949-1962.
Miercuri, 4 noiembrie 2020, în comuna Tămăşeni, din judeţul Neamţ, s-a inaugurat cel dintâi spaţiu muzeal ce evocă exclusiv drama ţăranului român, victimă a colectivizării agricole comuniste, realizată în România, după model sovietic.
Inițiativa aparține deputatului Iulian Bulai, care a creat muzeul în comuna sa natală, în casele bunicilor și străbunicilor săi, victime ale colectivizării. În timpul regimului regimului comunist, spaţiul actualului muzeu a fost abuziv transformat în sediu al Miliţiei şi magazin sătesc.
Iulian Bulai, deputat şi vicepreşedinte al USR, la inaugurarea Muzeului Colectivizării / sursa foto: Facebook
Prezent la deschiderea Muzeului Colectivizării de la Tămăşeni, Iulian Bulai a spus:
„Mi-am pus întrebarea de ce este o diferență așa de mare între ruralul și urbanul din România, dar şi între ruralul din România și ruralul din afară? (…) Toate acestea își au răspunsul, în opinia mea, în acest proces brutal de intervenție în ordinea firească a lucrurilor din lumea satului românesc, care a fost colectivizarea. Pentru a ne înțelege mai bine, pentru a ne vindeca aceste răni și pentru a ne confrunta cu ele, cred că trebuie să le discutăm, să le dezbatem, să le vizualizăm. Așa că am hotărât să fac un muzeu, pentru a ne înțelege mai bine ca popor.”
Cameră la Muzeul Colectivizării de la Tămăşeni / sursa foto: Facebook
Între anii 1949 – 1962, ţăranilor români li s-au confiscat uneltele agricole, animalele şi pământurile, fiind obligaţi să se înscrie în gospodăriile agricole colective. În anul 1951, în închisorile din România, dar şi la Canalul Dunăre – Marea Neagră erau deţinuţi 80.000 de ţărani, ce s-au opus colectivizării forţate. În total, 800.000 de agricultori au fost aruncaţi în puşcăriile comuniste pentru că nu au vrut să renunţe la statutul de proprietari ai pământului.
Abuzul comunist a întâmpinat rezistenţă înverşunată din partea ţărănimii, care a organizat răscoale, înăbușite în sânge. Una dintre cele mai cunoscute revolte ţărăneşti este cea de la Vadu Roşca, la 4 decembrie 1957, reprimată sângeros de tânărul general Nicolae Ceauşescu, viitorul preşedinte al României.
Gheorghe Gheorghiu Dej (centru jos), Ana Pauker și Nicolae Ceaușescu (dreapta jos) într-o vizită ”în teren” în anii colectivizării / sursa foto: memorialsighet.ro
Construită în anul 1906, istoria casei din Tămăşeni de Neamţ, ce găzduieşte acum Muzeul Colectivizării, este expresia dramei satului românesc, lovit de moarte, prin acţiunea comunistă de colectivizare. Pierzând pământul, ţăranul român a încetat să mai fie el însuşi, producându-se o mutaţie ireversibilă în fibra celei mai importante şi numeroase categorii sociale româneşti: ţărănimea. Universul satului a fost spulberat de ideologia bolşevică, adusă din URSS, cu tancurile Armatei Roşii.
Muzeul Colectivizării, Tămăşeni, judeţul Neamţ / sursa foto: Facebook
Muzeul Colectivizării conţine obiecte de uz casnic şi gospodăresc, specifice satului anilor 1950, pe care vizitatorii pot să le atingă, transportându-se în spaţiu şi timp.
„Am găsit aici lucrări foarte interesante, o casă anodină, generică pentru satul românesc. Am pornit de la povestea personală a bunicilor lui Iulian, proiectată pe o istorie mai largă, cu evenimente care se întâmplau în toată țara, corelată cu întâmplări mai mari, deopotrivă cu personaje politice, dar și cu lucrurile mici care s-au întâmplat aici, în ogradă, și cu obiectele pe care le-am găsit. Brusc, lucruri absolut comune, obiecte din gospodărie, pentru că sunt introduse într-un context și într-o poveste, capătă o semnificație mai mare în cadrul întregii narațiuni despre colectivizare„, a spus Constantin Goagea, arhitect și curatorul muzeului.
Vizitatori la Muzeul Colectivizării, Tămăşeni, jud. Neamţ / sursa foto: Facebook
Pe lângă vizitatorii care vor să afle mai multe despre ce a însemnat procesul comunist de colectivizare din România, Muzeul Colectivizării de la Tămăşeni îşi propune să găzduiască proiecte ample de informare a publicului, prin organizarea de tabere şi şcoli de vară în incinta muzeală. Scopul este de a aduce în conştiinţa publică drama satului românesc în perioada comunistă şi a celor care au plătit cu sânge iubirea de pâmânt şi libertate.
La crearea Muzeului Colectivizării au contribuit şi reprezentanțele din România ale Fundațiilor germane Hanns Seidel, Friedrich Naumann și Konrad Adenauer, precum și Goethe-Institut, București.
Muzeul Colectivizării, casa bunicilor deputatului Iulian Bulai, la Tămăşeni, jud. Neamţ / sursa foto: Facebook
Iulian Bulai, promotorul înfiinţări Muzeului Colectivizării din România, a realizat ceea ce, timp de trei decenii, statul român nu a fost în stare să facă: un muzeu al crimei comunismului asupra satului românesc. În premieră, datorită unui demers privat, există un spaţiu ce evocă adevărul istoric despre ce a însemnat ştergerea ţăranului român din istorie, strivit de ideologia bolşevică, instaurată prin forţă şi minciună.
Deputatul Iulian Bulai este politicianul care a apărat de multe ori memoria luptătorilor anticomunişti, deplângând lipsa unui proces de tip Nürnberg, care să fi judecat şi condamnat criminalii şi torţionarii regimului comunist din România.
Iulian Bulai, deputat şi vicepreşedinte al USR, la casa bunicilor săi, acum Muzeu al Colectivizării / sursa foto: Facebook
Sâmbătă, 31 octombrie 2020, a avut loc comemorarea celor 13 luptători anticomunişti paraşutaţi în România de aviaţia militară a SUA şi executaţi de regimul comunist. A fost vizitat Fortul 13 Jilava, temniţa prin care au trecut figuri importante ale interbelicului românesc. Acţiunea a fost organizată de Fundaţia „Ion Gavrilă Ogoranu”.
România de după anul 1947 era o fortăreaţă pentru cei care s-ar fi aventurat să pătrundă, dar şi o mare puşcărie pentru cei care, înăuntru, îndrăzneau să fie liberi. Mulţi dintre românii vizaţi de noua orânduire, instalată după izgonirea Regelui Mihai I, au reuşit să fugă în Vestul Europei. Acolo, au înfiinţat Comitetul Naţional Român, sub conducerea generalului Nicolae Rădescu, fost prim-ministru al României.
Existau în Occident peste 70.000 de români refugiaţi politic, dispuși să lupte pentru răsturnarea regimului comunist din ţară. Astfel, a început paraşutarea în România a luptătorilor anticomunişti. Operaţiunea avea aprobarea directă a Regelui Mihai I şi sprijinul SUA, care antrena şi paraşuta luptătorii români.
Luptători anticomunişti, paraşutaţi în România în anul 1953 şi executaţi de către regimul comunist. (sursa foto: Google)
Pe 31 octombrie 1953, ora 22, au fost executați, în Valea Piersicilor, din spatele Fortului 13 Jilava, 13 luptători anticomuniști, parașutați de aviația militară a Statelor Unite ale Americii. Susținătorii lor locali, oameni de legătură operativă, au fost şi ei condamnaţi la moarte prin împuşcare, în acelaşi proces, pe 12 octombrie 1953.
În acea noapte, au fost împușcați la zidul Jilavei: Alexandru Tănase, Ion Golea, Ion Samoilă, Alexandru Popovici, Ion Tolan, Gavrilă Pop, Ion Buda, Gheorghe Dincă, Mihai-Vasile Vlad, Erich Tartler, Ion Iuhasz, Ion Cosma, Aurel Corlan.
Ziarele epocii redau acest episod în cheie propagandistică, menită să descurajeze orice tentative similare.
„România Liberă”, ediţia din 11 octombrie 1953 / Sursa foto: Google
Fundaţia „Ion Gavrilă Ogoranu” a organizat sâmbătă, 31 octombrie 2020, la împlinirea a 67 de ani de la uciderea paraşutiştilor anticomunişti, o slujbă de pomenire religioasă. Parastasul a fost oficiat aproape de perimetrul unde a avut loc execuţia prizonierilor. În memoria celor care şi-au dat viaţa pentru libertate, a fost ridicată o cruce. Locul se află în Valea Piersicilor, în imediata apropiere a Fortului 13 Jilava.
Comemorarea celor 13 luptători anticomunişti, la Valea Piersicilor, Fortul 13 Jilava. 31 octombrie 2020 / Foto: Fundaţia „Ion Gavrilă Ogoranu”
În intervalul de timp dintre proces şi execuţie, cei 13 luptători români anticomunişti au fost închişi la Fortul 13 Jilava, locul prin care au trecut sute de mii de deţinuţi politic ai regimului comunist din România. Deşi în stare deplorabilă, celulele încă se păstrează, redând chinul şi condiţiile inumane de încarcerare.
Cu ocazia slujbei de pomenire a celor 13 martiri anticomuniști, Fundaţia „Ion Gavrilă Ogoranu” a organizat un tur de vizitare a Fortului 13 Jilava. Acesta a fost închisoare de tranzit pentru deţinuţii politic din România comunistă, între anii 1947-1964. Pe aici au trecut nume mari ale intelectualităţii şi spiritualităţii româneşti: Monseniorul Vladimir Ghica, pastorul Richard Wurmbrand, preotul Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Episcopul Anton Durcovici şi mulţi alţii.
Celula în care a murit Monseniorul Vladimir Ghica, în Fortul 13 Jilava, la 16 iunie 1954 / Foto: Fundaţia „Ion Gavrilă Ogoranu”
Din cauza restricţiilor impuse de pandemie, numărul vizitatorilor a fost redus la 15 participanţi. Toţi cei prezenţi au putut să observe starea de intensă degradare în care se află Fortul 13 Jilava. Fără intervenţia majoră a statului român, celulele prin care au trecut şi în care au murit cei mai preţioşi fii ai României stau să se prăbuşească, în uitare.
Din păcate, cazul fericit al închisorii de la Sighetu Marmaţiei nu se repetă şi la Jilava. Riscăm să ştergem amintirea genocidului comunist şi a luptei pentru libertate. Generaţiile care ne succed au nevoie să nu uite, ca să nu repete drama pe care au trăit-o predecesorii.
Cei 13 luptători români anticomunişti executaţi de regimul comunist din România fac parte dintr-un vast front de rezistenţă împotriva urgiei bolşevice, adusă de URSS în ţara noastră, după anul 1944. Ei se alătură zecilor de mii de luptători pentru libertate din munţi, care au murit cu arma în mână, înfruntând ideologia criminală ce pusese stăpânire pe ţară.
Din nefericire, în ultimii 30 de ani, statul român a făcut eforturi palide pentru a da la o parte uitarea de pe crimele comunismului şi a le aduce în conştiinţa publică. E şi acesta un fel de a-i ucide din nou pe cei care au fost executaţi la Valea Piersicilor. Comunismul e o boală de care se scapă greu, mai ales când nu se ia medicaţie. Cine uită istoria, e condamnat să o repete.
Am vorbit despre fericire cu Tiberius Georgescu, pastor adventist şi psihoterapeut. Misiunea sa pastorală se desfăşoară la capela Liceului Adventist „Ştefan Demetrescu” din Bucureşti. Acolo, Tiberius ia contact cu tinerii liceeni şi frământările lor. Îi plac întrebările incomode şi gândirea critică, de aceea l-am întrebat de ce omul de azi e tot mai singur şi fără sens.
Ascultaţi un interviu radiofonic despre fericire şi cum reuşim sau nu să o atingem!
Dorea să arunce cu ouă în tabloul lui Nicolae Ceauşescu, iar Revoluţia din Decembrie 1989 l-a trântit la pământ, sub o ploaie de gloanţe, pe străzile Bucureştiului. În anul 1999 era să fie linşat, ca spion american, în Iugoslavia măcinată de război. Candidat fără șanse la prezidenţialele din 2009, a ajuns deputat pe listele USL, în legislatura 2012-2016, dar în scurt timp avea să intre în conflict cu aceasta.
Ca politician, s-a remarcat prin iniţiative legislative pe teme ignorate sau ocolite până atunci: protejarea comunităţii LGBT, ocrotirea animalelor şi a naturii. S-a declarat adversar al relaţiei dintre Stat şi Biserică. Remus Cernea a stârnit controverse, într-o Românie obişnuită cu o altfel de politică.
Remus Cernea (foto, stânga), alături de jurnalistul Paul Palencsar (foto, dreapta)
Reporter:Remus Cernea, ai dispărut câţiva ani de pe scena publică. Între timp, s-au schimbat multe în România, la nivel politic şi social. Ce s-a schimbat pentru tine?
Remus Cernea: Am lucrat mult cu mine însumi. Acum fac antreprenoriat. Am urmat cursuri în acest sens şi am dezvoltat mici afaceri, care sunt la început. Am încredere în ce fac, chiar dacă la orizont se conturează criza economică, ce va dura ani de zile. Totuşi, chiar şi în aceste condiţii, dacă urmezi calea corectă, sunt şanse să nu dai faliment, ci să prosperi. Condiţia e ca afacerile să fie gestionate etic, aducând un plus pentru clienţi, dar şi pentru societate.
Reporter: Ai fost printre primii politicieni care au adus pe agenda Parlamentului drepturile omului, ale comunităţii LGBT, drepturile animalelor şi protecţia mediului. De asemenea, te-ai opus parteneriatului Stat – Biserică. După patru ani, cum simţi că au gestionat aceste cauze politicienii care ţi-au urmat?
Remus Cernea: Încă de la început, am fost conştient că demersurile mele vor polariza mult societatea românească. Am ştiu că vor fi persoane care mă vor înţelege şi se vor simţi reprezentate, dar şi unele ce mă vor ataca şi contesta. În esenţă, am luptat pentru valori fundamentale într-o democraţie autentică. Aceste valori ne permit tuturor să coexistăm, astfel încât convingerile diferite pe care le avem să nu ducă la conflicte, ci să creăm cadrul care să ne permită tuturor să ne manifestăm.
Reporter: De curând, chestiunea parteneriatului civil pentru cuplurile de acelaşi sex a apărut din nou în spaţiul public. Tu ai vorbit despre asta cu opt ani în urmă, când părea un gest blasfemic.
Remus Cernea: Am luptat în Parlamentul României pentru o lege care să recunoască parteneriatul civil. E un lucru necesar pentru persoane LGBT, dar şi pentru cele heterosexuale, care ar avea nevoie şi ele de o astfel de instituţie. În Franţa există legea Pax, adoptată în urmă cu 20 de ani, lege care recunoaşte parteneriatul civil. Peste 90 % dintre cei care au recurs la parteneriatul civil în Franţa au fost cupluri heterosexuale, însumând 3.5 milioane de cetăţeni francezi. Aşadar, este limpede că dacă în Franţa există această nevoie socială, ea se regăseşte şi în România. Majoritatea ţărilor membre ale Uniunii Europene au în vigoare această lege a parteneriatului civil, România fiind printre ultimele în care lipseşte.
Reporter: Crezi că vom ajunge să recunoaştem, ca stat, parteneriatul civil pentru cuplurile de acelaşi sex?
Remus Cernea: Din fericire, situaţia s-a schimbat. Dacă în anul 2013 acest subiect a generat o ostilitate generală din partea partidelor politice, iată că mentalităţile au evoluat. Am ştiut că va dura mult timp, dar acum toate partidele politice susţin parteneriatul civil. Cred că în următoarea legislatură va fi adoptată o astfel de lege, cu atât mai mult cu cât România va fi condamnată la CEDO tocmai pentru lipsa acestei legislaţii.
Reporter: Ai luptat mult şi pentru drepturile animalelor, Remus Cernea.
Remus Cernea: Da. Sunt mulţumit că actualul Parlament a adoptat o lege pentru care am depus mari eforturi în mandatul meu de deputat. E vorba despre legea care interzice folosirea animalelor la circuri. E un mare pas moral înainte făcut de societatea românească. Alte ţări europene au adoptat o astfel de lege după România. Am făcut asta înaintea Franţei sau Portugaliei, ceea ce mă bucură.
Reporter: Un subiect important este relaţia dintre Stat şi Biserica Ortodoxă Română, relaţie pe care ai contestat-o, ca parlamentar. Această atitudine ţi-a atras ostilitate, dar şi simpatie. Cum vezi această chestiune acum?
Remus Cernea: Demersul meu nu a fost şi nu este îndreptat împotriva Bisericii Ortodoxe Române ori a unui cult anume. Tot ce îmi doresc este un cadru general care ne permite tuturor să trăim într-o ţară care ne recunoaşte ca având drepturi egale. Aşadar, fie că suntem ortodocşi, catolici, evrei, musulmani, protestanţi, budişti, agnostici sau atei, toţi trebuie să fim egali în faţa statului. Şi Bisericile trebuie să aibă drepturi, iar dacă vreuna dintre ele ar fi abuzată de către Stat, eu, personal, m-aş număra printre cei care i-ar lua apărarea. Însă doar în cazul în care abuzul şi opresiunea ar fi reale.
Reporter: S-a întâmplat asta?
Remus Cernea: Da. Biserica Greco – Catolică a avut astfel de probleme, iar eu am semnalat şi am luat poziţie de la tribuna Parlamentului României în apărarea acesteia. Aş face asta inclusiv pentru Biserica Ortodoxă Română, dacă acesteia i s-ar leza clar drepturile, în mod abuziv şi nedemocratic. De asemenea, am tras un semnal de alarmă când în anumite manuale de religie diverse culte din România erau prezentate în mod tendenţios. Consider că diversitatea şi dialogul sunt esenţa democraţiei, în care nimeni nu deţine monopolul asupra credinţelor religioase. Nu putem să construim o societate mai bună prin excluderea altora. Şi cultele mai mici au drept la existenţă. Adevărul este multicolor, iar strălucirea sa ne îmbogăţeşte viaţa.
Reporter: Crezi în Dumnezeu?
Remus Cernea: Eu m-am declarat ca fiind liber cugetător, dar am dialoguri fructuoase cu prieteni ce au o puternică credinţă religioasă, dar şi cu cei ce nu împărtăşesc o credinţă anume. Vă mărturisesc, aleg să caut caracterul omului. Nu mă interesează convingerile religioase personale. Pentru mine, contează moralitatea oamenilor. Fac o reverenţă în faţa unui om care dovedeşte că are puternice valori morale şi că nu e o canalie. Am întâlnit persoane îndoielnice, care clamau că sunt religioase, dar şi atei total amorali. Ambele categorii sunt la fel de criticabile. Chiar dacă mă consider liber cugetător, am înglobat în sistemul meu de valori şi idei biblice, pline de înţelepciune. Eclesiastul ori Corinteni 13 sunt doar două exemple.
Reporter: Trăim vremuri dramatice, în care Coronavirusul ucide. Din păcate, există şi persoane care subminează efortul autorităţilor de a opri boala şi moartea. Masca e văzută ca botniţă, iar măsurile de prevenire sanitară ca fiind dictatură medicală. Cum vezi ce se întâmplă?
Remus Cernea: Dacă aş fi parte a unui guvern, aş încerca să formez un grup de lucru, alături de psihologi şi experţi în comunicare, pentru a face campanii eficiente de informare publică. În special, i-aş viza pe cei care, din spirit de frondă sau influenţaţi de teorii ale conspiraţiei, nu respectă regulile sanitare generale şi răspândesc idei contrare datelor ştiinţifice. Am întâlnit şi eu persoane care susţin că virusul nu există, sau, dacă există, e o simplă gripă, despre care guvernul minte, umflând cifrele.
Reporter: Tocmai s-au incheiat două mari pelerinaje ortodoxe, la Sf. Parascheva şi Sf. Dimitrie. Asta a implicat mulţi oameni la un loc, veniţi să sărute racla cu moaştele sfinţilor. Fiind pandemie, s-au iscat controverse. Cum ai simţit ce s-a întâmplat, Remus Cernea?
Remus Cernea: Am observat o diferenţă între cele două pelerinaje. Acest lucru a ţinut de modul în care Guvernul a colaborat cu Patriarhia Română. La Bucureşti, pelerinajul la Sf. Dimitrie a fost mult mai bine organizat. Aşadar, iată că e posibil. Dacă folosim raţiunea, respectăm regulile şi opiniile medicilor, se poate ca toţi credincioşii care doresc să vină la la aceste pelerinaje să o poată face în condiţii de siguranţă. Din păcate, la pelerinajul de la Iaşi a fost haos, aşa cum se poate vedea în imaginile care au produs multă emoţie în societate. Repet, la Bucureşti lucrurile au stat foarte bine. Asta dovedeşte cât de important e să comunici şi să ai un plan minuţios, în acord cu realitatea sanitară. Felicit colaborarea dintre Guvern şi Biserica Ortodoxă Română, în cazul pelerinajului de la Bucureşti.
Reporter: Cum arată astăzi România, politic vorbind?
Remus Cernea: Sunt şi schimbări în bine, generate de cetăţenii care au stat în stradă contra unor abuzuri ale guvernării PSD. Aceşti oameni au avut atât de multă forţă încât au produs modificări politice însemnate. În acelaşi timp, nu sunt încântat de garniturile de candidaţi ale partidelor politice pentru alegerile parlamentare. Văd o lipsă de direcţie doctrinară. Cu siguranţă, din cauza crizei, vor prima temele legate de pandemie şi economie. Pe termen mediu şi lung, nu se poate face politică fără o doctrină limpede. Actualele partide sunt formaţiuni politice traseiste, ce atrag oameni foarte diferiţi. Acest lucru face partidele în cauză tributare unor reacţii de moment, în lipsa unui racord la principii doctrinare solide. Pentru politica unei ţări asta e extrem de nociv.
Reporter: În actualul context socio – politic, vei sta deoparte sau te vei implica activ?
Remus Cernea: Voi înfiinţa un nou partid politic, axat pe protecţia mediului, a animalelor şi a multor alte teme. Economia va fi un punct important în demersul meu, în climatul de criză pe care-l trăim, cu neajunsuri sociale şi economice cumplite pentru toate guvernele lumii. De asemenea, doresc să deschid o Academie Politică, pentru actuali şi viitori politicieni. Vreau să atrag oameni care să contribuie la binele colectiv, pentru întreaga societate românească. Am studiat mult teorie politică şi filozofie, am şi avut ocazia de a face politică în Parlament, experienţe ce îmi permit să ofer ghidaj pentru un comportament politic onest, indiferent de doctrină.
Reporter: Remus Cernea, te vom găsi pe buletinul de vot la apropiatele alegeri parlamentare?
Remus Cernea: Realitatea e că nu există loc pentru mine în rândul partidelor actuale. Accept această situaţie, cu luciditate. Îmi doresc să candidez la o funcţie politică în anul 2024, când vor fi patru tipuri de alegeri într-un singur an. Până atunci, partidul politic pe care îl voi înfiinţa va căpăta greutate, iar eu, alături de colaboratorii mei, voi deveni o voce care să conteze la alegerile următoare. Echipa mea va fi formată din oameni ce iubesc valorile democratice, alături de care se poate construi pe termen lung.
Cătălin Teniță (43 de ani), candidat pe lista USR-PLUS București pentru Camera Deputaților, arată care va fi unul dintre premiile pe care ni le va aduce o participare masivă la vot, pe 6 decembrie: „fața lui Ponta și cea a lui Tăriceanu când vor cădea sub pragul de 5%”.
Cătălin Teniță este antreprenor digital și activist civic, fondator al Treeworks, Zelist Monitor și Geeks for Democracy, specialist în comunicare și comunități digitale. El a intrat în politică pentru că a văzut de ce sunt în stare Ponta, Tăriceanu, Dragnea și alți exponenți ai „vechii politici”.
În trei postări pe Facebook, Teniță descrie absurdul prezenței acestor doi stâlpi ai USL în Parlamentul României, dar arată și care e soluția de a scăpa de ei.
Cătălin Teniță despre Ponta & Tăriceanu
20 octombrie: „Avem oportunitatea epocală de a-i retrage pe amândoi din viața publică”
„Călin Popescu Tăriceanu a ieșit din partidul lui și a intrat în partidul lui Ponta. Candidează amândoi la parlamentare. Nu au făcut alianță electorală, că știu prea bine și ei că nu scot 7% nici împreună.
Avem oportunitatea epocală de a-i retrage pe amândoi din viața publică.
Tot ce trebuie să faceți este să mergeți la vot, astfel încât Pro România să rămână sub pragul de 5%.
Doi dintr-o ștampilă.”
24 octombrie: „Esența USL e coaliția Pro România – ALDE”
„«În lupta împotriva PNL-PSD, alege Pro România!» – este sloganul sub care candidează la parlamentare Ponta și Tăriceanu, cei doi artizani ai USL.
Dacă există vreo esență a USL, atunci aia e tocmai coaliția Pro România – ALDE. Atunci și acum.”
26 octombrie: „Fața lui Ponta și cea a lui Tăriceanu când vor cădea sub pragul de 5% nu poți să le vezi decât dacă vom merge suficienți la vot”
„L-am văzut pe Antena 3 pe Ponta în seara asta. Țipa din gură de șarpe că la locale au fost anulate 700.000 de voturi și alte bazaconii d-astea.
Mergeți la vot!
Poți cumpăra multe cu bani, dar fața lui Ponta și cea a lui Tăriceanu când vor cădea sub pragul de 5% nu poți să le vezi decât dacă vom merge suficienți la vot. Și stim cu toții că merită efortul.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
