Întrebat azi despre relaţia cu actualul preşedinte al ţării (la conferinţa de presă legată de un scandal inventat din nimic dar în plasa căruia au picat unii dintre fanii PLUS), fostul premier tehnocrat a recunoscut că s-a întâlnit recent cu Klaus Iohannis.
Ce au discutat? „Despre situaţia politică din ţară, situaţia economică, preşedinţia României la Consiliul UE”, afirmă Dacian Cioloş. După care, a adăugat cea mai interesantă declaraţie:
”Nu pun problema de adversitate cu nimeni. Dacă o să candidez la preşedinţia României, nu o să o fac să fiu în adversitate cu cineva, ci ca să propun un proiect politic. O să propun un proiect politic şi cetăţenii români vor alege cel mai bun proiect politic. Nu văd de ce ar putea fi vorba de adversitate sau de neînţelegeri cu cineva. Trăim într-o ţară democratică. Am un respect faţă de domnul preşedinte, cu care am colaborat şi care m-a susţinut. M-a nominalizat şi m-a susţinut şi sunt convins că şi domnul preşedinte Iohannis împărtăşeşte aceleaşi idealuri şi obiective pentru mai bine în România. Nu văd de ce asta ar fi o problemă. Cred că acest gen de idee că eu sunt în conflict cu domnul Iohannis foloseşte probabil unora, dar nu celor care vor să vadă că lucrurile merg mai bine în România”, spus Cioloş, citat de News.ro.
Citiţi cu atenţie declaraţia de mai sus! Acel „dacă” a fost pus preventiv, pentru a-i linişti cumva pe fanii actulului preşedinte, care s-ar putea teme de concurenţa lui Cioloş la prezidenţiale. Dar ce urmează după „dacă”?! Sunt cuvinte care arată CLAR intenţia liderului PLUS de a se înscrie în cursa pentru Palatul Cotroceni, în decembrie anul acesta. Recitiţi mai sus!
De ce n-ar face-o? Doar dacă ar avea o înţelegere cu Iohannis să nu candideze. Este un subiect pe care l-ar fi putut discuta la întâlnirea „deconspirată” azi de liderul PLUS. Dar Cioloş spune, de pe o parte, că nu au discutat aşa ceva, iar pe de alta face afirmaţiile de mai sus, cu detaliu, despre ce va însemna proiectul său de candidat. Limpede, nu?
Până la urmă, chiar dacă presupunând prin absurd că lui Iohannis nu i-ar conveni (deşi nu sunt copii, fiecare e liber să joace pe ce carte vrea), Cioloş are chiar obligaţia să-şi anunţe intenţia de a intra în cursa prezidenţială. O dată – are şanse; sondajele arată o creştere spectaculoasă a formaţiunii sale, recunoscută inclusiv de sociologi din barca PSD. Doi – candidatura la prezidenţiale este o puternică locomotivă şi pentru alegerile europarlamentare din mai anul acesta, dar mai ales pentru parlamentarele de anul viitor din România.
Mai mult, o eventuală alianţă cu USR (partid de asemenea în creştere, dar fără un lider cu popularitatea lui Dacian Cioloş) potenţează pe toată lumea: şi pe Dacian Cioloş la prezidenţiale, şi scorul unei alianţe PLUS-USR la europarlamentare şi la viitoarele legislative din 2020. Aşadar, motive suficiente pentru ca Dacian Cioloş să ia în serios o candidatură.
Klaus Iohannis? Stă încă bine pe picioare, cu prima şansă, din cauză că voturile PNL vor merge masiv către el. De asemenea, în cazul unui tur doi Iohannis-Cioloş, e foarte probabil ca votanţii PSD-ALDE care vor merge la urne să-l ştampileze mai degrabă pe actualul preşedinte. Prin urmare, Klaus Iohannis n-are de ce să fie foarte trist. La urma urmei, va concura cu un aliat, nu cu un duşman de tipul „TăriDragnea”. Iar dacă va fi ales pentru un al doilea mandat, îl va putea desemna pe Cioloş pentru postul de viitor prim-ministru în 2020. N-ar fi prima oară.
Dar dacă va fi ales Cioloş preşedinte? Niciun dezastru. Mai bine şi pentru Iohannis, şi pentru România, decât cu un şef de stat din zona „roşie” a politicii. Şi până la urmă, iar sta chiar aşa de rău lui Klaus Iohannis la Palatul Victoria? O rocadă Iohannis-Cioloş, primul la Palatul Victoria, al doilea la Palatul Cotroceni, n-ar fi nici imposibilă, nici supărătoare pentru nimeni.
Dacian Cioloş va candida!
E fain să vezi doi tineri ai scenei atât de simpatizaţi de public la un protest pentru valori. Ei sunt deja, profesional, valori confirmate de scenă, de producţii şi nu în ultimul rând de public. Dar valorile pentru care se află în această seară, pe „scena” din Piaţa Victoriei, sunt morale. De principiu. Pentru destin de naţie. Nu doar în numele cariererei bine făcute, nu toţi vor putea fi Medeea sau Marius Manole. Ci pentru binele unor valori simple, umane, pe care le pot „interpreta” mulţi oameni: cinstea, legea, integritatea.
Din acest motiv, Guvernul Dăncilă nu are nici la ora asta un proiect de buget pe 2019. Motivul este că nu are bani pentru a acoperi gaura provocată de majorări salariale fără cap (vezi lăsarea liberă a deciziei la primării) şi de alte cheltuieli fără acoperire.
Sentimentul de neîncredere s-a transmis, inevitabil, şi pe 

Dragnea a închiriat un avion privat de la compania aeriană sârbească Air Pink, o aeronavă de mici dimensiuni (Cessna Citationn XLS), care a venit de la Verona la București, pe data de 2 ianuarie. El a plecat cu acest avion însoțit de iubita sa, Irina Tănase, de pe terminalul Țiriac Air, la ora 19.37, așa cum rezultă din datele de zbor publice ale avionului Cessna Citation XLS al companiei Air Pink, disponibile de pe site-ul flightaware.com (care păstrează toate datele de zbor ale unui avion care decolează și aterizează de pe un aeroport).
Surse politice au declarat pentru ziaristii.com că plecarea lui Dragnea din ţară exact pe perioada manifestărilor de la Ateneul Român şi Palatul Parlamentului are legătură şi cu acest context România-UE; liderii europeni au transmis pe canale neoficiale că nu-şi doresc să stea la aceaşi masă, în văzul întregii Europe, cu un lider politic condamnat definitiv dintr-o ţară ce preia conducerea Uniunii.
Hoardele de criminali, violatori şi tâlhari, eliberaţi prin decizia ministrului Justiţiei şi a coaliţiei PSD-ALDE-UDMR, sunt un mare aliat pentru Liviu Dragnea, în ciuda nemulţumirii populare: sentimentul de insecuritate sporeşte dorinţa puterii de a pune presiune pe instituţiile de forţă în perspectiva unor viitoare represiuni. Într-o ţară nesigură, în care oricine poate păţi orice, angajaţii instituţiilor de forţă pot primi şi mai multă forţă din partea puterii politice. Asta va spori puterea lui Liviu Dragnea şi va timora strada, în cazul unor viitoare proteste. Mai mult, teama poate marca inclusiv vocile critice, opozanţii de orice fel, jurnaliştii; interlopii legaţi de PSD şi ALDE controlează infractorii, cel mai bun exemplu fiind infiltrarea lor la proteste precum cel din 10 august.
În cazul tânărului teleormănean, saltul de la poziţia de lipitor de afişe în campania pentru PSD la cel de funcţionar în Guvernul României a fost o simplă formalitate. Publicaţia Liber în Teleorman l-a prins „în flagrant” cu mai multe fapte cu iz penal, dar şi cu un atac la limba română (foto jos), surprins pe pagina de Facebook a aliatului de nădejde al lui Liviu Dragnea.
Mulţi utilizatori adoră serviciul de „închiriat” filme (aşa a început afacerea Netflix în SUA, prin închirieri de casete video), în special pentru serialele de succes şi pentru producţii proprii, deşi reţeaua deţine şi o bogată ofertă de filme mai vechi de box-office.
Netflix a devenit astfel o reţea internaţională de consum video, dar şi una de promovare indirectă prin film. Abonaţii din România au descoperit recent în oferta de abonament filmul „Dragoste&Design”, producţie 2014, peliculă filmată aproape în totalitate în România. Distribuţia: celebra actriţă de la Hollywood, Jane Seymour (roluri de succes în „James Bond”, „La est de Eden”, „Dr. Queen” etc.), Giulia Nahmany, David Oakes.
„Aveţi o ţară foarte frumoasă” – declaraţia de dragoste făcută tinerei americane ajunse la „refacere” în România vorbeşte de la sine despre impactul puternic de promovare a României în lume, via această producţie cinematografică ajunsă în casele celor peste 150 de milioane de abonaţi Netflix din întreaga lume.