ziaristii.com

Autor: Laurențiu Ciocăzanu

  • Andrei Pleşu, articol dedicat actorilor pro-justiţie. „Sunteți orbi? Paralelilor ce sunteți! Străinilor de neam! Acoperiților!”

    Scriitorul Andrei Pleşu publică în revista „Dilema Veche” un text-reverenţă faţă de artiştii care s-au solidarizat cu protestul tinerilor magistraţi.

    „Se dedică actorilor care s-au alăturat magistraților pentru a amenda derapajul impus Justiției de actuala guvernare.
    E frumos să vezi mari actori preluând rolul demnității civice, în timp ce «elita» politică practică teatrul ieftin…”,     sună preambulul articolului semnat de distinsul cărturar, din care am selectat câteva pasaje:

    • „Pe meleagurile noastre, avem o lungă experiență a «hazului de necaz». Când situația devine greu respirabilă, ne cuplăm prompt la un dispozitiv de bancuri, bășcălie, «Radio Erevan», umor pe margina prăpastiei etc. Știm că asta nu schimbă nimic, știm că hazul nu ne scoate din necaz, dar măcar supraviețuim omenește, cu un amestec de relativism, resemnare și speranță vagă într-o improbabilă soluție providențială.”
    • „Or, în ciuda acestei legitime nevoi de normalitate, situația în care ne aflăm mi se pare (și nu numai mie) descurajantă. Hazul nu mai are combustie, nu mai are virtuți compensatorii. A rămas, pe piața socială și politică, numai necazul. Nu vreau să spun că ne-am întors la comunism. Dovada e că ne putem încă plânge, în presă și pe stradă, că mai există încă partide de opoziție (fie și ineficiente), că mai avem încă un președinte ales cu mai multe procente decât partidul de guvernământ. Dar, într-un fel, deziluzia e cu atât mai mare. Pentru că o schimbare vindecătoare pare, principial, posibilă și, în același timp, de neîmplinit. Ceea ce pare că s-ar putea – nu se poate!”
    • „Stăpâniți de o invidie furioasă (și finanțată de agenturi), bombănitorii nu vor să recunoască valoarea de marmură a unor politicieni de mare anvergură. Se leagă ba de studiile aproximative ale unora, ba de răutăcioase suspiciuni penale, ba de modul de exprimare al d-nei Dăncilă, hăituită barbar de misogini. Cum să nu percepi noblețea surâzătoare a lui Șerban Nicolae, spiritul sprințar al marelui Iordache, dansul inspirat al lui Daea printre oițe și cormorani, stilul de mare doamnă al Mariei Grapini, farmecul multifuncțional al Olguței, fandările de muschetar nărăvaș ale lui Liviu Pleșoianu, vioiciunea tenebroasă a volubilului Codrin Ștefănescu, autoritatea de senator roman a harnicului legiuitor și nelegiuitor Tudorel, umorul cosmic al lui Bacalbașa, rigoarea de nedomesticit a infanteristului Rădulescu-Mitralieră sau ștaiful de subofițer al lui Eugen Nicolicea? Sunteți orbi? Paralelilor ce sunteți! Străinilor de neam! Acoperiților!”
    • „Unii gazetari (plătiți, firește, de «sistem») mă întreabă dacă nu cumva politica României față de Uniunea Europeană înclină periculos spre modelul unguresc și cel polonez. Recunosc, indispus, că așa este. Cu o singură mare deosebire: guvernanții unguri și cei polonezi sunt mult mai inteligenți, mai școliți, mai abili, iar nivelul de trai din țările lor, serviciile publice, kilometrii de autostradă nu suferă comparație cu starea de la noi. Nu mai spun că în mult încercata noastră patrie a început să miroasă nițeluș și a regimul Erdogan…”

  • Prăbuşirea Turciei. În ce hal poate ajunge România sub regimul sultanilor anti-UE

    Prăbuşirea lentă a Turciei este expresia clară a unui regim autocrat, care nu are cum să ofere prosperitate în lumea de azi bazată de informaţie, libertate şi etică a capitalului.

    Ţara condusă cu mână forte de Erdogan a intrat în recesiune pentru prima dată după 2009, cu mai puţin de o lună înaintea alegerilor locale.

    Venezuela este cel mai negru exemplu despre halul în care poate ajunge un stat care sugrumă democraţia, controlat de un regim politic populist. La Caracas este infinit mai rău decât la Ankara, dar nicio ţară dirijată pe discursul „străinii ne vor răul” nu e prea departe pe acest drum de lumea lui Nicolas Maduro.

    România, primele semne proaste

    De doi ani, România a luat-o şi ea pe calea Turciei, cu un regim PSD-ALDE dispus să sacrifice o naţiune pentru salvarea unei găşti de politicieni corupţi.

    Guvernul Dăncilă abia mai face rost de bani pentru plata pensiilor şi a salariilor, tocmai din caută că banii au început să ocolească România. Aşa se explică şi atacul lui Darius Vâlcov la „marea finanţă internaţională”, la agenţiile de rating, pe care le acuză de şantaj.

    Vâlcov a vorbit de un lobby puternic, şi local dar şi pe plan extern, venit din anumite zone, ceea ce ar putea duce la pierderi, din cauza reducerii ratingului de ţară. „Indirect sau direct e un şantaj care la adresa guvernului”, a susţinut Darius Vâlcov. Durerea sa şi a Guvernului PSD-ALDE e mare: atacul la statul de drept lasă România fără bani. Ţara a căpătat deja imagine de instabilitate, or marii investitori nu vor să rişte. De aceea, puterea de la Bucureşti acuză „străinătatea” de tot răul din interior.

    Este exact scenariul pe care a mers Erdogan, încercând să folosească lovitura de stat eşuată pentru a impune dominaţia totală. Rezultalele se văd în criza care îngroapă Turcia de la o lună la alta.

    Pieţe ieftine de stat devenite… scumpe rapid

    Preşedintele turc a căutat să obţină creşteri economice cu orice preţ: a presat banca centrală să menţină rata dobânzilor la un nivel scăzut, a impozitat capitalul străin şi companiile, a demonizat producătorii de alimente, ba chiar a înfiinţat pieţe de stat unde marfa se vinde la jumătate de preţ. Măsurile au împins însă ţara în recesiune, notează Digi 24.

    Șeful administrației de la Ankara, supranumit „Sultanul”, care se află la putere de 16 ani, ca premier şi ca preşedinte, susţine că economia este slăbită de atacuri speculative.

    „Teroriştii pieţelor”, aceasta este eticheta pusă de preşedintele turc în primul rând pentru producătorii şi comercianţii de alimente. Acestea sunt cu o treime mai scumpe decât cu un an în urmă, iar guvernul a înfiinţat pieţe speciale, unde mâncarea se vinde la jumătate de preţ. Opoziţia consideră mişcarea drept mită electorală.

  • Liviu Dragnea, ce artist! Mai rămâne să spună că susţine şi propria condamnare la închisoare

    Liviu Dragnea, ce artist! Mai rămâne să spună că susţine şi propria condamnare la închisoare

    Liderul PSD şi-a ratat cariera de actor. Sau de artist. Altfel n-ar încerca acum să joace fals pe scena naţională.

    Azi, a spus că şi el e de partea actorilor care au protestat în favoarea magistraţilor. Aţi citit bine! Şi nu doar de partea lor, ci şi de partea tinerilor judecători şi procurori care au decis să-şi apere în stradă meseria. Şi de data asta aţi citit bine!

    Cum şi-a justificat el „susţinerea”? Prin bani, cum altfel. Că a mărit salariile, că a sporit dotările, că a umblat la pensii şi alte cele. A bombănit ceva şi de lege, dar n-a pierdut timpul cu ea, nu-i place asta.

    La bani însă se pricepe. Sunt viaţa lui. Banii şi puterea. Să-i cadă Teleormanul la picioare, România chiar. Să-l ştie toate fetele „botoxate” de pe teldrumurile patriei. Să-l dea toţi la televizor ca să se înmulţească băbuţele din Alexandria slobode la gură cu celebrul „Dragnea le-a f…. pe toate, nene!”.

    Ştie să facă bani din piatră seacă, din beline, din paveli şi alte braţe ale bugetului naţional. Are talent, nu glumă! Este, în fond, un fel de artist şi el. Sigur, jucând pe scena opusă unor Rebengiuc, Manole, Oana Pellea, Mihai Călin&co.. Dar tot actor vrea să pară.

    Unul al SF-ului politic. Sau al romanelor lui Orwell din viaţa reală. E maestrul minciunii spuse fără să-i tremure un fir de mustaţă. Public. Pe scenă. În faţa tuturor camerelor TV.

    „Nu vreau să ies ca prostul din viaţa asta”. Este motto-ul sub care a pornit jihadul anti-adevăr, anti-lege, anti-UE, anti-România, la urma urmei.

    Iese şi urlă împotriva a tot ce-a iubit până acum în viaţă: Europa, E-uri, multinaţionale, fonduri UE, mâncare din Occident, NATO, americani, social-democraţi europeni, bănci, aur, lingouri. Acum nu-i mai plac. Înainte i-au plăcut. Între timp, a ajuns cu un picior în puşcărie şi a decis să mute pe minciună.

    O face zilnic, uneori cu talent diabolic. Aşa a făcut şi azi când a spus că susţine şi el protestele magistraţilor. Râd şi curcile, dar el o spune ţanţoş şi batjocoritor deopotrivă.

    Iar argumentul forte e banul. Pentru unul ca el, totul e de vânzare. Inclusiv conştiinţa. Nici măcar n-a dat cine ştie ce fonduri, dar ce contează? Oare cât de proşti îi crede el pe tinerii magistraţi, actori, poliţişti, care apără în stradă justiţia atacată exact de ce-l ce se laudă în direct c-o apără?

    Sau cum îşi imaginează că-i poate cumpăra pe judecători şi procurori ca pe şefii de instanţe, plătiţi regeşte ca să condamne protestul colegilor lor dezinteresaţi de îmbogăţirea în meserie? Până unde merge cu jignirea inteligenţei publice?

    E umilitor până şi pentru votanţii PSD să audă astfel de şopârle securistice. Mai rămâne să spună că îşi susţine şi propria condamnare la închisoare, nu doar protestul magistraţilor.

    Urât joc de scenă! Din care va ieşi pe uşa din dos.

  • VIDEO. Oana Bogdan, consiliera lui Cioloş acuzată că vrea desfiinţarea proprietăţii: „Românii nu au încredere unii în alţii. În vest, oamenii îşi doresc să fie chiriaşi”

    Toată lumea a pus-o la zid pe Oana Bogdan, consilier al liderului PLUS, Dacian Cioloş, pentru următoarea afirmaţie:

    ”Cred că am fi oameni mult mai buni dacă, în calitate de descendenţi ai vânătorilor şi culegătorilor, nu am avea proprietăţi şi am trăi în grupuri în loc de cupluri”

    Într-un interviu pentru G4Media.ro, ea a explicat cum ar fi trebuit înţelese vorbele sale: ”a trăi în grup se referă la ceea ce se întâmplă deja în vest, unde oamenii au văzut deja reversul medaliei, ei au făcut o grămadă de greşeli pe care noi urmează să le facem”.

    N-a fost să fie aşa! Într-o ţară în care orice idee nouă este privită ca pericol de moarte, spusele sale au fost răstălmăcite sau folosite ca muniţie anti-Cioloş de către orice adversar politic.

    Publicul cu mintea deschisă are însă de ce s-o asculte pe tânăra arhitectă cu idei îndrăzneţe. Pentru că spusele sale pleacă de la constatări sociale grave, al căror efect se simte în viaţa noastră de zi cu zi. O ţară în care oamenii se izolează în case nu poate fi decât o lume dezbinată, neconstructivă, veşnic suspicioasă.

    ”În România… se întâmplă şi aici, cred, treaba asta, dar avem puţin de lucrat la încredere, pentru că românii nu au încredere unii într-alţii şi atunci nu ai cum să trăieşti într-un astfel de proiect de co-locuire. Hai să nu mai zic grup, ca să nu sune, să dea alte idei”, afirmă Oana Bogdan.

    ”În vest oamenii se raportează deja altfel la proprietate. Nu sunt aşa ataşaţi. Sunt dispuşi să o împartă sau chiar să renunţe la ea. Îşi doresc să fie chiriaşi, nu mai vor să fie proprietari. Cei tineri, la fel, au o cu totul altă… nu vor să aibă autoturism. Nu îşi fac carnet de conducere. Nu vor să… Înţelegeţi? Este o altă raportare”, declară Oana Bogdan, în interviul pe care îl puteţi citi/viziona integral, AICI.

  • Unde greşeşte românul care a construit metrul de autostradă

    Ştirea bună: un antreprenor român a devenit celebru, prin implicare civică: sătul să mai privească mut la impotenţa Guvernului în materie de infrastructură, a decis să facă prin forţe proprii… un metru de autostradă.

    Ştirea proastă: acelaşi antreprenor, devenit foarte popular urmare a gestului său disperat, susţine public ideea îndepărtării oamenilor de politică. „Nu vreau să fac politică. Repet și subliniez că nu vreau să fac politică”, a declarat el în emisiunea „În faţa ta”, realizată de Claudiu Pîndaru şi Florin Negruţiu, la Digi 24.

    O declaraţie care se bate cap în cap exact cu iniţiativa sa spectaculoasă de implicare civică, prin construcţia simbolică a autostrăzii de un metru.

    Reacţia lui Ştefan Mandachi nu ajută România de mâine, în ciuda gestului său atât de popular astăzi. Pentru că România a ajuns în situaţia gravă de acum, cu drumuri ruinate dar şi cu ţara în pragul falimentului democratic, tocmai pentru că multă lume spune „Nu vreau să fac politică”.

    Aşa au spus mulţi, la alegerile din 2016, câştigate de PSD-ALDE. „Nu vreau să fac politică” sau „Mă piş pe el de vot”. Rezultatul îl vedem atât pe autostrăzi, dar şi în situţia critică a statului de drept, care poate duce ireversibil la un regim autocrat de tip Rusia sau Turcia. Iar dacă şi România va intra în lumea asta, atunci nu vor mai fi posibile nici gesturi simbolice de tip construcţia unui metru de autostradă.

    Partea bună e că încă se poate schimba ceva. Sau că mulţi antreprenori şi-au arătat solidaritatea cu ideea lui Ştefan Mandachi. Dar astfel de proiecte civice îndrăzneţe au nevoie tocmai de încurajarea implicării oamenilor în politică, nu de repudierea activismului politic direct.

    Mai ales că fuga de politică a celor ca Mandachi înseamnă intrarea în politică a unor Dragnea, Tăriceanu, Vâlcov, Dăncilă şi alte nulităţi ajunse să ne conducă vieţile. Nu există „nu fac politică”. Când ai spus asta, ai făcut deja politică! Prin cei pe care i-ai lăsat s-o facă în locul tău, să voteze în locul tău, să intre în partide în locul tău, să-ţi schimbe viaţa în locul tău.

    „Nu vreau să fac politică. Repet și subliniez că nu vreau să fac politică” este exact îndemnul pe care şi-l doresc Dragnea&co.. Dacă România mai are vreo şansă pe viitor asta nu poate fi decât rezultatul a două tipuri de atitudine: implicare civică inclusiv prin acţiuni tip metrul de autostradă, la pachet cu implicare politică, directă şi indirectă. Prima fără cea de-a doua nu va aduce nimic bun. De fapt, prima nu va mai exista într-o lume în care rămân să facă politică doar cei care îşi asumă asta, indiferent cât de rău ar face-o.

  • Ghiţă, Dragnea, Tăriceanu – aceşti patrioţi „cu piept”, care au golit România

    Ghiţă, Dragnea, Tăriceanu – aceşti patrioţi „cu piept”, care au golit România

    Dacă nu v-aţi mai distrat de ceva vreme, citiţi mai jos ce spune „patriotul” Sebastian Ghiţă. Cel care iubeşte atât de mult România încât a abandonat-o pentru Serbia. Nu că n-ar fi frumoasă ţara făcută praf de Miloşevici exact cu un astfel de discurs naţionalist. Ba chiar e. Dar corect ar fi ca Ghiţă să candideze acolo pentru europarlamentare, nu în România, ţara din care a fugit pozând în victimă. Dar haideţi să-l citim împreună pe curajosul adăpostit printre kirilice:

    „Scufundăm România: poziția față de imigranți. De ce nu dăm cetățenie românilor din Republica Moldova? România este creștină, nu umplem țara de moschei!

    Cine i-a permis lui Tudorel Toader să accepte ideea unui procuror european? Grupul infracțional organizat condus de Laura Codruța Kovesi a distrus elitele! Azi bandele Rezist sunt lăsate să atace judecători și miniștri și să se urce pe gardurile Parlamentului! România va fi o țară în care pământurile și pădurile vor trebui să revină statului român! România va fi o țară unde se vor naște copii români! Acum copiii români se nasc în străinătate!

    România va fi o țară unde românii vor beneficia de resursele solului și subsolului. Trebuie exploatate în interiorul României, nu în beneficiul jefuitorilor străini! România își va exprima suveranitatea. Nu vreau să ajungem un ducat al luxemburghezilor de la Bruxelles!

    Strig din tot pieptul meu de român: Trăiască România Mare, Unită, Suverană!”

    Să trecem peste prostiile cu moschei, Kovesi, ducatul şi jefuitorii străini! Nu merită, sunt discursuri care ţin la proşti, altfel tot mai puţini, şi oricum nu lor ne adresăm noi, puţinii jurnalişti rămaşi pe baricadele patriei.

    Mi-a atras atenţia fraza asta: „România va fi o țară unde se vor naște copii români! Acum copiii români se nasc în străinătate!”

    Are dreptate mogulul RTV. Tot mai mulţi copii de români nu se mai mai nasc în ţară, ci afară. Dar ce nu spune el e cine i-a alungat din România pe românii ce se înmulţesc peste graniţe. Juncker? Tajani? Kovesi? Iohannis? DNA? SUA? Obama? Trump? UE? SUA?

    Nu, frate „Sebi”! Matale şi gaşca de abonaţi la afaceri cu statul i-aţi împins spre lumea largă. Corupţia ucide şi naţiuni. Afacerile voastre au crescut pe măsură ce România s-a golit, din cauză că modelul de „capitalism de cumetrie” propus de voi le permite supravieţuirea în ţară doar a unora, o minoritate. Restul celor care nu au acces la „pile” sau nu dau şpagă riscă să facă foamea, pe sistemul vostru bun doar pentru privilegiaţii sorţii, via politică şi cumetrii.

    Altfel, câtă vreme justiţia, DNA, Kovesi nu şi-au intrat în pâine, nu v-a deranjat deloc Europa asta care ne „jefuieşte”. Atât de tare o face încât a băgat aici nu mai puţin de 50 de miliarde de euro. Ştiţi cine spune asta? Chiar televiziunea lui Ghiţă, AICI.

    Deci, când a fost mamă bună UE, tovarăşe Sebi? Când dona la greu şi justiţia nu ajunse la voi? Desigur. „Pretenarul” tău Livache poate spune acelaşi lucru. Mai ales că este anchetat taman pentru fraudarea banilor europeni. Brusc s-a trezit şi el să descopere răul din Occident, E-urile, aprozarele şi brânza din lapte. Până acum, când TelDrum se hrănea pe nesăturate cu banii statului, erau bune. Dintr-o dată nu mai sunt.

    Dar să-i înţelegem pe aceşti patrioţi de vreme nouă. Grija lor pentru România e direct proporţională cu cea pentru averile personale şi soarta libertăţii lor. Pentru a şi le salva, orice e bun. Mai ales minciuna. Sau „post-adevărul”. Adică, prosteala. Zic şi ei, că nu-i doare gura. Întrebarea e câţi se vor mai uita în gura lor.

  • Răzvan Ştefănescu („M..E PSD”), atac la „baronul” Diasporei Europene: „Separă Diaspora de români”. Marius Mocan: „Nu suntem curioşi de el”

    Aflat în turneu prin România pentru a strânge cele 100.000 de semnături necesare candidaturii sale ca independent la alegerile europarlamentare, Răzvan Ştefănescu („M..E PSD”) a lansat un atac dur la adresa lui Mario Mocan, liderul grupului Diaspora Europeană.

    Ştefănescu l-a făcut „baron” pe Mocan pe motiv că i-a fost blocat accesul la comunicare cu membrii grupului Diaspora Europeană, care îl susţine pe un alt candidat la europarlamentare: George Simion.

    La solicitarea ziaristii.com de a răspunde atacului, Mario Mocan nu a dorit să comenteze prea multe. „Nu suntem curioşi de el. Nu suntem curioşi de ce zice”, a fost singura sa reacţie.

    Redăm mai jos postarea integrală a lui Răzvan Ştefănescu:

    „Bună ziua prieteni !!!
    Campania mea de strângere de semnături sa derulat în ultima perioadă cu sloganul ,FI INDEPENDENT și nu DEPENDENT’ . Cu toate acestea în nenumărate rânduri am încercat să iau legătura pe platformele sociale DIASPORA EUROPEANĂ , DIASPORA EUROPEANĂ SPANIA samd, cu intenția de a discuta și a-mi cunoaște compatrioții, plecați la muncă, goniți din țară de nevoi ca și mine. ADMINISTRATORII GRUPURILOR nu numai că mi-au blocat accesul și posibilitatea de înscriere, ba mai mult de atât nu permit accesul în grup niciunui candidat deoarece din postările lor rezultă faptul că susțin un singur candidat respectiv GEORGE SIMION. Promovarea unei persoane este normală însă nu înțeleg dacă decizia ca alți candidați să nu poată fi promovați aparține zecilor de mii de membrii, în totalitate sau există un monopol impus de interese, care din punctul meu de vedere nu sunt democratice și separă Diaspora de restul Românilor. În cazul în care ați uitat sunteți tot ROMÂNI și luptăm pentru aceiași ROMÂNIE.
    AVIZ ,BARONULUI ‘ MARIO MOCAN.

  • Dragnea, în mare „foame” de proşti. Nu vrea „E”-uri, biscuiţi, napolitane, ci aprozare goale

    Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat duminică la Călăraşi că ar trebui refăcută reţeaua de aprozare, astfel încât românii nu să nu mai fie obligaţi să mănânce „toate E-urile”. Totodată, el a pledat pentru ca România să nu mai exporte materie primă, cum ar fi grâul, ca să importe napolitane.

    „Am intrat în Uniunea Europeană, foarte bine, dar nu suntem obligaţi să mâncăm absolut toate e-urile, adică de ce am fi obligaţi? Poate reuşim să facem ca produsele agricole să se prelucreze mai mult în România, că noi suntem într-o situaţie foarte frumoasă, se recoltează grâul şi cum se întoarce grâul nostru? Napolitane, biscuiţi, pâine congelată. Noi luăm pe grâu atât şi plătim atât când vine napolitana atât. Noi nu mai suntem în stare să facem napolitane, că suntem proşti? Adică suntem leneşi, nici vorbă, leneşul e Iohannis, nu noi”, a declarat Liviu Dragnea, citat de Mediafax.

    Discursul anti-european şi populist nu e o noutate, nici măcar în România. Însă nicăieri în lume aceşti lideri „antisistem” nu se adresează proştilor, aşa cum face Liviu Dragnea pomenind aberaţii precum cele de mai sus.

    Pentru că „E”-uri, de pildă, sunt standarde internaţionale de comerţ acceptate inclusiv de producători români, care exportă produse folosind aceste ingrediente. Renunţând la ele, omori practic industria de profil, pierzi bani la buget, locuri de muncă şi nu în ultimul rând salam din galantare care, până una alta, e cumpărat de oameni pentru că le place, nu pentru că îi obligă Europa. Vrei să le dai românilor cârnaţi fără „E”-uri? Atunci scoate produsele cu „E”-uri din magazine? Le scoţi? Nu, evident.

    Aprozare? Cine opreşte PSD să le facă? Dar are cu ce? Cine poate produce „fără E-uri”? Când agricultura se ocupă de cormorani şi românii au plecat să muncească afară? Fermele de familie abia trăiesc, şi asta inclusiv cu ajutorul subvenţiei europene. Şi sunt, oricum, entităţi pentru traiul exclusiv al casei, nu pentru a produce marfă în aprozare. Cine să umple aprozarele cu produse fără E-uri?! Nu are cine; PSD a distrus agricultura românescă încă din anii 90, odată cu desfiinţarea CAP-urilor şi fragmentarea pământului pînă la nivel de faliment general.

    Nimic din ce spune Liviu Dragnea nu e serios în afară de dorinţa de prosti pe puţinii care mai pot fi prostiţi cu aceste discursuri aducătoare de… foame. La Caracas, ele chiar au efect. În România, pot avea, de drumul pavat cu „E”-urile lui Dragnea.

  • Dan Tăpălagă îl face ZOB pe Cristian Tudor Popescu: „Bolşevismul e sub nasul lui”. La Digi 24?

    Jurnalistul Dan Tăpălagă a scris zilele trecute, pe G4Media.ro, un text foarte bun despre situaţia presei sub cizma PSD-ALDE, plecând de la criza de la Realitatea TV&Digi 24. Analiza despre starea jurnalismului călcat în picioare în epoca Dragnea-Tăriceanu merită citită cu mare atenţie, este poate cea mai bună „poză” a presei în vremuri de Ciumă Roşie.

    Atent la soarta civică a României, filosoful Mihai Şora, protestatar activ în stradă la 102 ani, a preluat articolul lui Dan Tăpălagă pe pagina sa de Facebook. Înainte, Mihai Şora scrisese următoarea frază, pe tema situaţiei de la Digi 24 (un post TV răvăşit de ruperi de contracte cu jurnalişti valoroşi, oneşti şi foarte aplicaţi pe zona anticorupţie):

    ”O televiziune care îl invită pe AltăÎntrebare în fața românilor merită să dispară”.

    Fraza de mai sus l-a scos din sărite pe CTP, care a tunat şi a fulgerat împotriva celor ce pun la îndoială onestitatea jurnalistică a postului Digi 24. Însă Dan Tăpălagă, atins prin ricoşeu de remarcile veninoase ale lui CTP, i-a amintit celui ce odinioară era părtaş la mineridele lui Iliescu (prin textele din „Adevărul” anilor 90) că instinctul lui Cristian Tudor Popescu este încă al unuia care se gândeşte înainte de toate la banii primiţi de la patronul de presă, şi nu la soarta jurnalistului simplu. Tăpălagă aminteşte că, acum 10 ani, CTP îi lua apărarea lui Sorin Ovidiu Vântu, cel care ştergea pe jos cu jurnalismul la Realitatea TV. Iată remarcile lui Dan Tăpălagă despre CTP, pe acest subiect:

    • „Îl admir sincer pe Cristian Tudor Popescu pentru capacitatea de a se fofila, de a-și apăra patronul, angajatorul sau mogulul în momente critice, cu aerul solemn că se zbate totuși pentru o cauză mai generoasă, pentru colegii ziariști atacați profund nedrept, pentru public, pentru principii.”
    • „Această tehnică remarcabilă am observat-o încă din 2010, când CTP era angajatul lui SOV. Mogulul tocmai fusese arestat și o armata de ziariști i-a sărit în apărare.”
    • „Ei, bine, au trecut zece ani de atunci. Nimic esențial nu s-a schimbat în comportamentul lui CTP, doar angajatorul este altul, televiziunea Digi24.”
    • „Nici comportamentul nostru nu s-a schimbat. Nu mai scriem la HotNews.ro, ci la G4Media.ro. Am publicat un text în urmă cu câteva zile cu explicații despre situația de la Digi24, unde politica editorială se transformă vizibil, jurnaliști sunt concediați pe capete, tonul critic tot mai slab. Am încercat să explic de ce se întâmplă toate astea.”
    • „Textul a fost preluat pe pagina de Facebook a filosofului Mihai Șora, care postase anterior următoarea frază despre Digi24.ro: ”O televiziune care îl invită pe AltăÎntrebare în fața românilor merită să dispară”.
    • „Acest verdict cam drastic al lui Șora i-a oferit prilejul perfect abilului CTP să-și pună în mișcare strategia aplicată cu succes și în cazul SOV. Jurnalistul n-a simțit nevoia să se pronunțe pe fond, ci a trecut la atac împotriva celor au ridicat semne de întrebare în ce privește evoluția Digi24.”
    • „O frază anume rostită de CTP mi-a amintit de 2010: ”Sechelele astea de totalitarism, de bolșevism înfiorător… Cum poți să spui lucrul ăsta? – „Merită să dispară!”. Nici nu e cazul, există televiziuni care chiar sunt de propagandă feroce, pe față, fiecare în direcția ei. Putem spune că merită să dispară?”.
    • „Iarăși, CTP discută forma, nu fondul problemei. Ca de obicei, deviază atenția publicului către aspecte nerelevante pentru dezbaterea mare pe o temă tot mai presantă: libertatea presei, aproape anihilată sub regimul Dragnea. Mă tem că bolșevismul e în altă parte, chiar sub nasul domnului Popescu, nu la Șora.”
    • „CTP garantează că atâta timp cât se află acolo, să nu ne facem griji, Digi24 e ok. Oare?”
    • „Cercetați mai atent fondul problemei, domnule Popescu. Nu vă repeziți, riscați să repetați eroarea de acum zece ani. Dacă doriți să aprofundați tema, luați legătura cu jurnalista Digi24 concediată a doua zi după ce a dat exclusivitatea cu Viorica Dăncilă care a ratat întâlnirea cu Jean Claude Juncker pe Aeroportul Băneasa.”
    • „Mai multe detalii despre caz vă pot livra colegii de la PaginadeMedia.ro.”
    • „Ar fi un bun început. Ați putea continua cu alți jurnaliști puși pe liber. Ei v-ar putea ajuta să vă lămuriți din interior mai repede decât noi, ceilalți, cui profită schimbarea de macaz: lui Dragnea sau lui Tăriceanu?”
  • De ce ajută BEC, fără să vrea, USR şi PLUS

    De ce ajută BEC, fără să vrea, USR şi PLUS

    Oricât de bătut în cap ai fi, nu poţi să nu-ţi dai seama că decizia de azi a Biroului Electoral Central (BEC) este un atac politic. Reacţia lui Dacian Cioloş, după decizia BEC de a respinge înscrierea Alianţei 2020 USR+PLUS, este logică şi de bun-simţ:

    „Biroul Electoral Central, manevrat politic de către PSD-ALDE, ne interzice să candidăm la alegerile europarlamentare.

    Este o insultă la adresa electoratului și un act nedemocratic total. PSD și ALDE, împreună cu sateliții săi, distrug principiul elementar al democrației prin încălcarea dreptului de a candida și a fi ales.

    Vom face toate demersurile necesare și vom protesta până când acest act nedemocratic și ilegal va fi îndreptat. De la primul anunț că intrăm în politică și până astăzi suntem ținta celor mai murdare atacuri. Când au văzut că nu ne lăsăm intimidați, au trecut la manevrarea politică a instituțiilor statului. Fac un apel la toți membrii PLUS și USR să se solidarizeze și să luptăm împotriva acestui act nedemocratic.”

    Reacția de mai sus a liderului PLU vine după ce BEC a respins cererea de înscriere în alegerile europarlamentare a Alianței „2020 USR PLUS”. Motivul, unul pentru materie cenuşie tip Dăncilă sau „Mitralieră”: că Dan Barna și Dacian Cioloș „nu figurează ca președinți ai celor două partide în registrul partidelor politice”. Mă laaaşi!

    Cu tot răul pe care Dragnea şi Tăriceanu vor să-l facă cele două partide tinere, prin decizia BEC (iată de ce trebuie să ne temem că vor fura alegerile de anul viitor!), opinia mea e că, în prostia lor de şacali cu muşchi şi fără creier, cei care au comandat atacul la USR şi PLUS le-au făcut, de fapt, un mare bine celor două partide.

    Chiar dacă decizia BEC încurcă planurile strict administrativ-electorale şi consumă inutil energiile simpatizanţilor celor două grupări (e posibil să o ia de la cap cu strânsul de semnături), ea este în măsură să-i enerveze şi mai tare pe militanţii tinerelor formaţiuni politice.

    Şi nu doar pe ei, ci şi pe acei votanţi nehotărâţi, care vor vedea în atacul pe axa BEC-PSD-ALDE o lovitură premeditată de a bloca o alianţă cu mari şanse de a se clasa pe podiumul alegerilor europarlamentare.

    Există un precedent: cazul Sorin Oprescu, candidat independent la Primăria Capitalei, în alegerile din 2008. Oprescu a fost blocat la BEC (azi, cred că intenţionat, de către echipa sa de campanie), ceea ce l-a victimizat suficient de mult încât să intre în turul 2 şi apoi să câştige Bucureştiul.

    Şi acest gest al BEC în cazul USR şi PLUS va crea un efect similar în rândul publicului indecis.

    Şi chiar dacă ambele partide vor fi obligate în cele din urmă să meargă pe liste separate la alegerile din mai, tot la fel vor fi privite: ca victime ale Ciumei Roşii.

    De aceea, indiferent de situaţie, atacul de azi va mobiliza masele de susţinători, chiar dacă le va pune la muncă înzecit. Dar există dovada că USR şi PLUS sunt un pericol pentru PSD şi ALDE.

    Şi-atunci cum să nu te baţi pe viaţă şi pe moarte cu acest balaur roşu!