ziaristii.com

Etichetă: USR

  • VIDEO. CTP: „Mă înfioară capacitatea tinerilor din USR-PLUS de a mesteca talaș de partid fără să clipească”

    Cristian Tudor Popescu a comentat la Digi 24 demiterea lui Vlad Voiculescu și reacțiile politicienilor din USR-PLUS. Despre fostul ministrul al Sănătății, gazetarul spune că acesta ia în considerare ruperea coaliției și intrarea într-o criză politică, în loc să spună că nu este de neînlocuit, iar colegii săi să-și continue proiectele.

    În ceea ce privește reacțiile politicienilor din USR-PLUS, CTP spune că este înfiorat de „capacitatea acestor tineri de a mesteca talaș de partid fără să clipească”.

    „Repetă ca niște automatoni, toți, aceleași lucruri, mi-a dat o senzație de frig”, adaugă CTP.

    Analiza lui Cristian Tudor Popescu

    „După mine, potopul!”

    * „Domnul Voiculescu, întrebat fiind «ce părere aveți despre posibilitatea ruperii Coaliției, în urma evenimentului în care sunteți dumneavoastră centrul?», știți ce a răspuns? A răspuns așa: «Aceasta este o hotărâre care se va lua la nivelul conducerii Coaliției». Deci, ia în considerare domnul Voiculescu posibilitatea ca să plece colegii săi, să se rupă Coaliția, să se intre într-o criză politică, cu consecințe incalculabile în acest moment în care mor oameni în fiecare zi, cu miile, după cum ne spune domnul Voiculescu.”

    * „Domnul Voiculescu în loc să spună «domne, evident că nu vom rupe Coaliția, o să vedem ce o să se întâmple cu Cîțu, cu Mîțu, cu ce se întâmplă acolo»… dar nu să spui că se va lua hotărârea acolo. Un om onest, așa cum l-am considerat pe domnul Voiculescu, ar fi spus: «Nu, în niciun caz, eu sunt doar o persoană, nu sunt de neînlocuit, colegii mei trebuie să-și continue proiectele». Nu! Dânsul ia în considerare posibilitatea să plece toată lumea cu el. După mine, potopul! Da?”

    * „Ceea ce mă îndurerează la acești băieți, la aceste fete… sunt tineri, reprezentau o speranță. I-am votat în 2019 la europarlamentare. Eu am votat cu USR-PLUS, am pus niște speranțe în ei… Ce mă înfioară este capacitatea de a mesteca talaș de partid fără să clipească. O știu p-asta, o știu de la politicarii vechi, încă de pe vremea lui Ceaușescu, dinainte de ’89. Era o școală puternică, veche… Atunci se dădeau niște cuvinte-cheie, de la partid, de sus, de la propagandă, iar activiștii repetau, îți împuiau capul din orice poziție, orice subiect ai fi avut.”

    VIDEO: CTP despre unele năravuri ale unor politicieni din USR-PLUS

    „Mulți dintre susținătorii USR-PLUS seamănă la limbaj cu AUR – amenințări, înjurături pestilențiale”

    * „Eu sunt tocit. În atâția ani de zile am fost făcut că sunt cu liberalii, că sunt cu PSD-iștii, că sunt cu USR-iștii… Stați puțin, că ultimul răcnet, înainte de acum că «sunt cu liberalii», a fost că sunt neo-marxist, domn’e. Sunt cu USR-ul. Astea au fost înjurăturile principale de pe internet, la adresa mea. Acum, sigur că s-a mutat. Au venit cohortele – și sunt pe net, ale USR-ului. Și, iar ceva care îmi dă fiori: sunt mulți dintre ei – și asta am spus-o de acum doi ani – care seamănă la limbaj cu AUR, printre susținătorii USR-PLUS. Adică amenințări, înjurături pestilențiale. O minoritate foarte prezentă, care apără cauza.”

    * „Ce mi-a dat această senzație de frig este capacitatea acestor tineri de a repeta ca niște automatoni, toți, aceleași lucruri. De dimineață s-a dat de la partid: «premierul este imatur», «nici măcar nu s-a consultat», «a luat această hotărâre fără să ne anunțe»… Fraze-tip, standard, pe care fiecare dintre ei le-a pronunțat. Asta e teribil. De aceea eu n-am fost membru al niciunui partid, începând cu Partidul Comunist. N-am fost capabil. Am această neputință. N-aș fi putut vreodată ca, în loc să-mi exprim părerea mea despre realitate, așa cum o văd eu în momentul respectiv, să livrez ceea ce mi s-a spus de la partid. Ăsta e «punctajul», cum se numește el, și astea sunt lucrurile pe care le spui.”

    * „Unii dintre ei și zâmbeau. Domnul Dragoș Pâslaru, care vorbea de la Bruxelles, doamna Cristina Prună… Deci vorbeau, zâmbeau când spuneau lucrurile astea, „punctajul”, băgau textul, punctajul, zâmbeau, domne. Zâmbeau!”

    „După ce l-au înjurat pe Orban în toamnă – și a venit Cîțu -, acum domnul Bulai ne arată cât de mare politician este Orban”

    * „În acest moment «mor oameni cu miile», cum spune domnul Voiculescu, deși «sunt ascunși în cifre», și domnii de la USR-PLUS zâmbeau. Zâmbeau în vreme ce ne livrau despre cât de nepotrivit este Cîțu.”

    * „Sau băiatul ăla cu ochelari, domn’e… Aduce puțin cu Harold Lloyd. A, da, Iulian Bulai îl cheamă. Îmi amintește de perioada de aur a filmului mut. Este extraordinar, are niște ochelari din ăștia de Harold Lloyd sau de Woody Allen, și a venit acum și a spus: «Cred că am greșit!». Și a luat o figură d-asta de Churchill, de firoscos… Și spune: «Cred că am greșit când am spus „Fără Orban!”, în toamnă. De fapt, domnul Orban este un politician experimentat, care știe să relaționeze, care este foarte util». Deci, după ce l-au înjurat pe Orban în toamnă și au strigat să vină altcineva – și a venit Cîțu -, acum domnul Bulai ne arată cât de mare politician este dânsul (Orban – n. red.). Să văd asemenea năravuri de politicari vechi la niște oameni tineri, pe care i-am crezut mai proaspeți…”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * USR-PLUS condiționează rămânerea la guvernare de plecarea lui Cîțu, după demiterea lui Voiculescu

    * Chiar e Cîțu un zombie?!

    * „Olguțul” Claudiu Manda, europarlamentar PSD, a fost trimis în judecată de DNA pentru folosirea influenței politice

    * VIDEO. Scene înfiorătoare cu anarhistele rusofile. Cerva: „Câta picior i-am tras în cur! I-a sărit curu’ în aer!”. Lovin: „I-am vărsat cafeaua în cap! L-am călcat pe mână!”

    * VIDEO. Șoșoacă, mahala extremă. Interzisă pentru nepurtarea măștii, a intrat cu forța, ajutată de șoșoc. A pus „bulumacul” în ușă și tot ea a strigat că a fost „bătută”, „învinețintă”. Șoșocul a promis că „rupe ușa”

    * Radu Moraru vrea să se unească urgent cu Șoșoacă și George Simion, să adune pe Nașul TV toate forțele rusofile, anarhiste. Cică o așa dictatură n-a fost nici sub Ceaușescu!

    * Șoșoacă simte ceva: “Eu cu bărbatu-meu și Lazarus – se caută motive să fim internați la spitalul de nebuni! Dacă dispărem, căutați-ne la spitalele de nebuni! E posibil să fim internați acolo!”

    * Socaciu, Daea, Bacalbașa, Tărăcilă, Hașotti, Solcanu își vor pensiile speciale înapoi! 122 de foști parlamentari au apelat la instanță pentru a-și recupera privilegiul pierdut prin lege

    * Ministerul Educației a reziliat toate contractele cu asociația lui Cumpănașu, semnate pe vremea guvernării PSD

  • La Galați, protestatarii anti-„botniță” au dat manelele la maximum în fața Spitalului Județean și au vandalizat sediul USR-PLUS

    Protestatarii anti-mască ieșiți în stradă duminică, la Galați, au dat manelele la maximum în fața Spitalului Județean unde sunt tratați pacienții bolnavi de Covid și, apoi, la adăpostul întunericului, au vandalizat sediul USR-PLUS.

    Incidentele au fost relatate, mai întâi, pe Facebook de Ciprian Ciocan, manager la Librăria Humanitas Magheru și simpatizant USR-PLUS. Acesta a povestit: “Protestatarii de aseară din Galați au oprit mai multe minute în fața unității ATI a Spitalul de Urgență și au dat muzica la maximum. Manele, mai precis. Și au scandat «Ardeți botnița!». LE: A fost blocat inclusiv accesul ambulanțelor înspre Primiri Urgențe“.

    Această ultimă propoziție a fost contestată de câțiva participanți la proteste.

    Ulterior, Ciocan a venit cu o poză de luni dimineață, din fața sediului USR-PLUS, unde “cineva” depozitase saci cu gunoaie: „Încă una de la protestul «spontan» de aseară din Galați. Oamenii au mers pe două mari bulevarde. S-a scandat, s-a înjurat, s-au întins nervii un pic, dar nu s-a lăsat cu distrugeri. Doar că azi-dimineață era plin de pungi de gunoi și vandalizat la sediul USR”.

    Bogdan Rodeanu, senator și președintele filialei USR Galați, a postat un comunicat pe pagina sa de Facebook, în care afirmă că PSD și AUR folosesc postaci și încearcă să creeze senzația că ar exista o revoltă de masă împotriva medicilor și a măsurilor de prevedere instituite de Guvern.

    Duminică seara, imediat după intrarea în vigoare a noilor restricții pentru limitarea valului trei al pandemiei, în mai multe orașe din țară au fost organizate simultan mitinguri de protest la care au participat, potrivit autorităților, circa 4-5.000 de oameni. Cei mai mulți au fost în București – peste 2.000 -, dar sute de persoane s-au strâns și în alte localități, printre care Constanța și Galați. Membri ai galeriilor, simpatizanți AUR și PSD, conspiraționiști și oameni nemulțumiți au ieșit să ceară demisia Guvernului și ridicarea restricțiilor, acuzând că totul nu e decât o farsă pusă la cale de o conspirație mondială.

    Mesajul lui Bogdan Rodeanu

    „Proteste spontane anti-mască. Proteste împotriva restricțiilor care nu au alt scop decât să ne ajute să stabilizăm pandemia. Să ne protejăm familiile, prietenii, colegii, concetățenii.

    Nu sunt măsuri confortabile. Dar sunt vitale pentru a ne reveni. Pentru a reporni economia. Pentru a ne redobândi confortul social de acum un an și jumătate. Pentru a reveni la normal.

    Cu tot respectul pentru libertatea de exprimare, îmi asum ferm faptul ca orice urmă de civism este atenuată de manifestări ca manele în noapte în fața bolnavilor și cadrelor medicale de la Spitalul Județean, claxoane în noapte sau deșeuri menajere aruncate sfidător pe spațiul public.

    Nu mai vorbesc de vandalizări ale sediului unui partid politic. Da, e vorba de USR Galați.

    Au participat la proteste și concetățeni care și-au susținut punctul de vedere, în mod asumat.

    Dar am văzut și strategiile unei mișcări politizate în care două partide, PSD și AUR, încearcă să-și împartă dreptul de a face opoziție prin instigări ce sfidează, de multe ori, logica.

    AUR aruncă mesaje tulburătoare social, iar PSD Galați se folosește de conturi false pe Facebook pentru a livra mesaje exagerate și toxice.

    Și PSD Galați, și conturile de FB AUR încearcă să generalizeze și să arate un scenariu-revoltă împotriva medicilor, împotriva precauției, împotriva sănătații și împotriva normalității.

    Este o iluzie politică, anormală, și care se termină în gunoi. E un episod menit să distrugă imaginea Galațiului: Galațiul NU este orașul mizeriei, al manelelor și al răcnetelor în loc de argumente civilizate.

    Galațiul respectă legea, vrea să se vindece și vrea să evolueze.

    Gălățenii se dezic de fals, de incultură, de circ și de spontaneitatea cu care se promovează inconștiența și haosul.

    Tot noaptea trecută, sediul USR a fost vandalizat ”simbolic”: ani de-a rândul, am curățat gunoiul lăsat de alte partide.

    Se pare că vechile obiceiuri dispar greu.

    Așteptăm momentul în care nu vom mai fi nevoiți să facem curat nici în politică, nici pe stradă.

    Așteptăm și rezultatele anchetei din urma sesizării făcute către Poliția Galați: dacă legea este cu greu respectată de anumite persoane, consecințele vor fi la fel de grele.“

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Scrisoarea de adio a fostei senatoare Florina Presadă. USR nu mai e bun dacă nu-i asigură o funcție

    Florina-Raluca Presadă (42 de ani), senatoare USR în mandatul 2016-2020, și-a anunțat vineri demisia din partidul care a propulsat-o în Parlament. Rămasă în afara listelor electorale, ea a suferit o nouă dezamăgire când n-a fost susținută pentru o poziție de secretar de stat. Drept urmare, a decretat: „Nu mă mai regăsesc în acest partid!”.

    „După decizia Biroului Național al USR de aseară, de a-l propune pe Călin Badiu ca secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, mi-a fost clar că expertiza mea nu mai este de folos în această organizație”, a scris fosta senatoare, cu tristețe, într-o postare pe Facebook, un fel de „scrisoare de adio” adresată USR.

    „Dubla măsură, ipocrizia, lipsa de transparență și politica de gașcă au devenit emblematice pentru noul USR”, a mai punctat Florina Presadă. Dacă era numită secretar de stat, probabil că nu mai vedea lucrurile în culori atât de sumbre. Sau, cel puțin, nu le afirma.

    Mesajul de despărțire al Florinei Presadă

    Momentul despărțirii de USR

    „Azi mi-am înaintat demisia din USR, biroului filialei USR Sector 3.

    A fost o decizie pe care am luat-o cu inima grea, dar privind spre viitor.

    Adevărul este că nu mă mai regăsesc în această construcție politică de ceva vreme, iar după decizia BN USR de aseară, de a-l propune pe Călin Badiu ca secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, mi-a fost clar că expertiza mea nu mai este de folos în această organizație.

    Dubla măsură, ipocrizia, lipsa de transparență și politica de gașcă au devenit emblematice pentru noul USR.

    Numirile politice pentru anumite poziții sunt firești și pot accepta că cei ajunși la putere îi vor prefera pe unii în detrimentul altora, dacă au de ales între oameni cu competențe similare. Dar ce nu pot accepta este ca în urma acestor numiri să aibă de suferit serviciul public sau ca aceste numiri să nu țină cont deloc de competențe.

    Mă bucur că am făcut parte din efortul de împrospătare a clasei politice românești, început în 2016 alături de voi. Mă bucur de asemenea că am putut contribui la promovarea unor teme de care societatea românească are nevoie: reforma electorală, reforma administrației publice, respectarea drepturilor omului.

    Au fost 4 ani plini, din care am învățat foarte mult, ca om și ca politician. Am cunoscut în USR oameni extraordinari, pe care altfel nu i-aș fi întâlnit. Din păcate, mulți dintre ei au părăsit deja partidul și mulți o vor mai face.

    Nu v-am mințit, am crezut și am acționat sincer în orice moment.

    Mi-a fost drag să fiu în stradă în campanii sau la evenimente cu voi și am apreciat mereu întâlnirile noastre, în persoană sau online. Am beneficiat de energia dată de voi, generată de credința că se poate și altfel.

    Și se poate! Încă mai cred acest lucru. Nu e timpul pierdut pentru apariția altor noi formațiuni politice, în care să se regăsească oameni ca mine și ca voi și care să fie mereu și mereu factorul de progres în societate și în politică. România are nevoie de noi.

    Despărțirea mea de USR nu înseamnă și dorința de a mă despărți de politică.

    Așa că rămânem împreună și iubim România cu ochii deschiși!”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Patru foști parlamentari USR au refuzat să renunțe la pensia specială. Ei nu au demisionat înainte de finalul mandatului. Unul a fost exclus din partid, trei au plecat singuri

    Patru foști parlamentari USR (doi senatori și doi deputați) au refuzat să demisioneze din Parlament înainte de terminarea mandatului 2016–2020, păstrându-și astfel dreptul de a primi pensie specială, în caz că aceasta nu va eliminată. Unul este deja pensionar special, având vârsta necesară, arată datele puse la dispoziția G4Media.ro de Senat și Camera Deputaților.

    Cei patru sunt „pensionabili speciali” proveniți din USR sunt:

    • George-Edward Dircă (40 de ani) – fost senator de Galați
    • Dan Lungu (51 de ani) – fost senator de Iași
    • Adrian Prisnel (38 de ani) – fost deputat de Dolj
    • Dumitru Lupescu (70 de ani) – fost deputat de Dâmbovița

    Trei dintre aceștia au demisionat din USR (George Dircă, Dan Lungu și Dumitru Lupescu), cel de-al patrulea a fost exclus din partid pentru că a refuzat să-și dea demisia din Parlament spre finalul legislaturii trecute, pentru a pierde dreptul la pensia specială (Adrian Prisnel).

    Unul dintre cei care au refuzat să demisioneze, fostul deputat Dumitru Lupescu, este acum beneficiar de două pensii speciale: una de la Parlament și alta de la MApN, el fiind locotenent-colonel în retragere. Cum Lupescu are peste 65 de ani (vârsta de pensionare), el poate încasa deja pensia specială de parlamentar. Cum nu și-a reînnoit mandatul, el a cerut deja să i se plătească această pensie-privilegiu, iar în februarie va încasa „bonusul” de aproape 5.000 de lei  – circa 1.000 de euro (pentru ianuarie).

    Lupescu va putea cumula pensia specială de parlamentar cu cealaltă pensie specială, cea de militar. El a lucrat în Ministerul Apărării Naționale (MApN) și este locotenent-colonel în retragere.

    Singurul care a fost exclus din USR din cauză că nu a demisionat înainte de finalul mandatului, așa cum au făcut cei mai mulți parlamentari ai partidului, a fost ex-deputatul Adrian Prisnel. El a invocat nulitatea mandatului imperativ, motivându-și gestul prin faptul că unui parlamentar nu i se poate impune ce să facă.

    Ceilalți trei foști parlamentari care au refuzat să facă front comun cu colegii lor și să demisioneze din forul legislativ înainte de finalul mandatului pentru a nu beneficia de pensia specială – George Dircă, Dan Lungu și Dumitru Lupescu – au plecat din USR singuri, dându-și demisia înainte de a fi excluși.

    Singurul care nu a avut nimic de pierdut a fost ex-senatorul George Dircă. Acesta tocmai fusese ales de Parlament șef de secție la Consiliul Legislativ (odată cu sinistrul Florin Iordache), statut care-l obliga oricum să demisioneze din partid pentru a-și păstra funcția nou primită. Dar cum nu s-a grăbit să demisioneze și din Senat înainte de finalul mandatului, el va fi eligibil pentru a primi pensia specială de parlamentar.

    Potrivit statutului senatorilor și deputaților, un parlamentar poate beneficia de pensie specială de parlamentar dacă a avut cel puțin un mandat întreg.

    Pe 24 noiembrie, senatorii și deputații USR au anunțat că urmează să demisioneze în bloc din Parlament, începând cu ultima zi a actualei legislaturi. Președintele partidului, Dan Barna, a explicat că acest gest reprezintă garanția că parlamentarii USR din legislatura 2016-2020 nu vor beneficia de pensia specială prevăzută de lege.

    În total au fost, de fapt, 6 parlamentari USR care nu și-au dat demisia înainte de finalul mandatului, dar numai 4 dintre ei au mandate complete de 4 ani și, prin urmare, vor putea solicita pensia specială. Ceilalți doi și-au preluat funcțiile în 2017, respectiv 2019, fiind înlocuitorii unor parlamentari demisionari.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * „Atacurile violente” la adresa lui Ivan Patzaichin au venit de la președintele USR Sulina! Repudiat, acesta și-a dat demisia, dar Patzaichin nu se răzgândește

    * Ruptură la vârf în PNL. Rareș Bogdan, atac dur la Orban: „I s-a umflat capul la Palatul Victoria! Cu excepția lui Boc, toți premierii s-au stricat la cap, au ieșit trăncăniți la cap”

    * Atac macabru al lui Roșca Stănescu la adresa lui Orban: „Va trebui să plece de la PNL, cu picioarele înainte sau cu picioarele pe altă parte!”

    * Păzea, Șoșoacă se înarmează! „De mâine voi face cerere pentru permis de port-armă. Trebuie să mă apăr cumva”

  • Rareș Bogdan: „USR devenise periculos după Piatra Neamț, depășise 20%”, dar „emoția s-a stins”

    Rareș Bogdan, europarlamentar și prim-vicepreședinte PNL, a făcut previziuni în privința procentelor pe care partidele politice ar urma să le obțină la alegerile parlamentare din 6 decembrie. Duminică seara, într-o emisiune la Antena 3, el a invocat unele sondaje pe care le-ar fi făcut PNL.

    Rareș Bogdan a spus că, după tragedia de la Piatra Neamț cu cei 8 pacienți Covid arși de vii la Terapie Intensivă, „cei de la USR erau periculoși, pentru că depășiseră 20%”, dar acum „au coborât iar sub 20%”, pentru că „emoția s-a stins”.

    Rareș Bogdan despre procentele partidelor

    • „PNL apare în sondajele noastre la 35-38%, dar după săptămâna asta, în funcție de ce se va mai întâmpla, e posibil să scadă sub 35%. În orice caz, PNL va lua peste 30%.”
    • „Prezența mică la vot dezavantajează PSD și parțial PNL. Votanții cei mai activi sunt cei ai USR, urmați de cei de la PNL.”
    • „PSD are o problemă cu domnul Ponta și cu AUR. Votanții dânșilor percep că partidul nu va guverna în următoarea perioadă și sunt destul de nemotivați.”
    • „Pro România e la 6-7%, UDMR la 3-4%, dar va ajunge la 6-7%, pentru că e concentrat în anumite regiuni.”
    • „PMP se luptă să treacă pragul, undeva la 5-6%.”
    • „USR a avut un plus de energie după Piatra Neamț, dar s-a stins repede. Atunci erau periculoși, pentru că depășiseră 20%. Acum au coborât iar sub 20%.”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Relu Fenechiu își trage și „copiii” în pușcărie. Adomniței – 3 ani și 2 luni cu executare. Și Chiuariu a fost condamnat, dar cu suspendare

    * Soția-paravan a lui Tudorache garantează cauțiunea și pentru ea, și pentru el, cu case de peste 1.200.000 de euro!

  • Noi privilegii votate în Parlament: dublări de sporuri și indemnizații pentru Consiliul Concurenței, unde se luau deja 10-18.000 de lei net

    Odată încheiat circul penibil al lui Marcel Ciolacu, care a demisionat demonstrativ din Parlament ca să arate că luptă contra pensiilor speciale, PSD a adoptat miercuri o nouă avalanșă de privilegii, de data aceasta pentru membrii Consiliului Concurenței. În Comisia de Industrii a Camerei Deputaților s-a adoptat, cu majoritate de voturi, mărirea indemnizațiilor și a sporurilor pentru membrii Consiliului Concurenței. Dacă majorările sunt votate și în plen, beneficiarii vor ajunge să-și dubleze salariile deja foarte mari.

    Deputata Cristina Prună, de la USR, a scris pe contul său de Facebook că le-a cerut zadarnic colegilor de la PSD și PNL să fie solidari cu angajații din mediul privat și să mai frâneze creșterile de salarii pentru diverse categorii de bugetari privilegiați. Deputata a amintit că nu mai departe de săptămânile trecute PNL a propus, iar Parlamentul a adoptat, noi privilegii pentru membrii ASF, deși aceștia aveau deja salarii de peste 10.000 de euro net pe lună.

    Dublarea indemnizației de ședință și indemnizație de performanță pentru oameni plătiți deja regește. Salariile se dublează astfel 

    Iată postarea Cristinei Prună, de la USR: „Preocuparea parlamentului pe final de mandat în plină pandemie: alte privilegii.

    Se dublează indemnizațiile celor care conduc Consiliul Concurenței și să adaugă noi sporuri. Asta e prioritatea parlamentului.

    PSD, PNL, Pro România, UDMR și minoritățile naționale din Comisia pentru industrii au votat la unison amendamentele de mai jos la un OUG care creștea și el cu 50% indemnizația membrilor plenului Consiliului Concurenței. Dar 50% nu a fost suficient.

    Concret, până acum conducerea Consiliului Concurenței primea în plus față de salariu „indemnizație de ședință”. Aceasta era limitată la 50% din indemnizația lunară (adică salariul). Acum vor să fie cât salariul. Adică de la simplu la dublu.

    A doua modificare privește „indemnizația de performanță”. Altă indemnizație care se adaugă la salariu, de data aceasta pentru toți angajații de la Consiliul Concurenței. Legea salarizării unitare împiedică instituțiile statului să dea sporuri mai mult decât 30% din salariile totale pe care le au. E o prevedere foarte bună. Prin acest amendament se poate depăși acest prag.

    M-am opus vehement acestor sporuri nejustificate în plină pandemie și într-un moment în care finanțele statului arată dezastruos.

    Să nu vă imaginați că salariile sunt mici la Consiliul Concurenței. Indemnizațiile de ședință ale membrilor Consiliului Concurenței variază și acum între 10.846 de lei net pe lună și 18.166 de lei net pe lună.

    Am cerut solidaritate față de angajații și mediul privat care a tot strâns cureaua lunile acestea din cauza crizei medicale în care ne aflăm. Dar se pare că solidaritatea este doar de la mediul privat înspre stat. Niciodată invers.

    Nu este primul proiect de acest fel. Acum câteva săptămâni un alt proiect semnat de Florin Roman, liderul grupului PNL, introducea noi privilegii pentru conducerea ASF. Proiectul a trecut de Camerei Deputaților cu voturile tuturor partidelor mai puțin USR. Doar pentru informare, cei de la ASF au salarii de peste 10.000 de euro pe lună.

    Oare chiar astea sunt prioritățile României în timpul pandemiei?“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Și demisionarii din Parlament pot primi pensie specială! Ciolacu ia sigur, cei din USR doar dacă obțin un al doilea mandat

    Adevărul gol-goluț e cel prevăzut de lege: „Pentru mandate incomplete, indemnizația pentru limită de vârstă se calculează proporțional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puțin de un mandat parlamentar”. Marcel Ciolacu însumează deja mai mult de un mandat parlamentar, având aproape două. Cei de la USR se vor afla în aceeași situație în cazul realegerii.

    Am jubilat când, luni pe înserat, am aflat că toții parlamentarii unui partid (USR) demisionează marți din Parlament pentru a nu beneficia de odioasa pensie specială, care în lege se numește „indemnizație pentru limită de vârstă”.

    Mi s-a făcut greață când l-am auzit pe Marcel Ciolacu zicând că și el va demisiona, dar în ultima zi de mandat, din același nobil motiv: să nu încaseze pensia specială. Am aflat ulterior că șeful PSD a furat startul: i-a șoptit cineva care e planul USR și s-a grăbit să anunțe primul.

    Apoi a venit lovitura de ciocan a premierului Ludovic Orban, în direct, la Realitatea Plus: „Minciună mai gogonată mai rar mi-a fost dat să aud. Sunt obișnuit cu PSD că minte și când respiră, dar n-aș fi crezut că pot fi capabili de asemenea demagogie mincinoasă. Ciolacu și cei care au anunțat că își dau demisia au mai multe mandate, deci ei deja sunt beneficiari de pensii speciale. Ciolacu a avut mandat în 2012-2016, acum este la al doilea madat. Să ieși să minți românii – este de neacceptat! Pentru că nu este adevărat că cine își dă demisia nu beneficiază de pensie specială. Se calculează proporțional cu perioada din mandat. Ciolacu a avut 4 ani de mandat, iar al doilea mandat i se calculează la pensia specială cu o zi în minus. Soluția nu este aceasta, să-și dea cineva demisia. Soluția simplă – și îi solicit lui Ciolacu, că tot are majoritate în Parlament – e să convoace Birourile Permanente reunite și împreună să adopte unul dintre proiectele de lege prin care se prevede abrogarea Articolului 49 privind pensiile speciale pentru parlamentari. Altfel, e demagogie”.

    Și am mers la lege. E vorba de Legea nr. 357 din 23 decembrie 2015 (votată înainte de Crăciun!), publicată în Monitorul Oficial la începutul lui ianuarie 2016. Se numește Legea nr. 357/2015 pentru completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor.

    Legea e scurtă, are 5 articole. Importante sunt primele două, celelalte vin cu precizări tehnice.

    Articolul I

    „După articolul 48 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 22 mai 2015, se introduce un nou capitol, capitolul X1, cu următorul cuprins:

    CAPITOLUL X1: Indemnizația pentru limită de vârstă

    ARTICOLUL 481: Dreptul la indemnizația pentru limită de vârstă

    (1) Deputații și senatorii care îndeplinesc condițiile vârstei standard de pensionare, eșalonate, după caz, în anexele nr. 5 și 6 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, sau ale vârstei standard reduse în conformitate cu prevederile aceleași legi sau ale altor legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la indemnizație pentru limită de vârstă, dacă nu sunt realeși pentru un nou mandat.

    (2) Deputații și senatorii beneficiază de indemnizația pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare.

    (3) Cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă prevăzut la alin. (1) se acordă în limita a 3 mandate și se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizația brută lunară aflată în plată.

    (4) Pentru mandate incomplete, indemnizația pentru limită de vârstă se calculează proporțional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puțin de un mandat parlamentar.

    (5) Pe perioada exercitării unui nou mandat, plata indemnizației pentru limită de vârstă se suspendă, urmând a fi reluată, la încetarea acestuia, în cuantumul recalculat prin valorificarea perioadei de mandat exercitat după suspendare.

    (6) Indemnizația pentru limită de vârstă se actualizează ori de câte ori se majorează sau se indexează indemnizația brută lunară a unui deputat/senator aflat în exercitarea mandatului, cu aceeași dată.

    (7) Indemnizația pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public, precum și cu orice alte venituri realizate.

    (8) Indemnizația pentru limită de vârstă este supusă impozitului pe venit și contribuției de asigurări sociale de sănătate.

    (9) Cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Camerei Deputaților și al Senatului, și se plătește de acestea.

    (10) Cererea pentru acordarea indemnizației pentru limită de vârstă se depune la Secretariatul general al Camerei Deputaților sau al Senatului, după caz.

    (11) Modul de aplicare a prevederilor prezentului articol se stabilește prin norme metodologice, aprobate de Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului.

    ARTICOLUL 482

    Nu beneficiază de indemnizația pentru limită de vârstă, prevăzută la art. 481, deputații și senatorii care au fost condamnați definitiv pentru comiterea, în calitate de deputat sau senator, a unei infracțiuni de corupție prevăzute la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru infracțiunile prevăzute la art. 254-257 din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal al României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificările și completările ulterioare.”

    Articolul II

    „(1) De indemnizația pentru limită de vârstă prevăzută la art. 481 alin. (1) din Legea nr. 96/2006, republicată, cu completarea adusă prin prezenta lege, și în aceleași condiții, beneficiază și deputații și senatorii care au avut anterior intrării în vigoare a prezentei legi calitatea de parlamentar.

    (2) Cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă prevăzut la alin. (1) se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizația brută lunară realizată în luna anterioară solicitării de către un deputat/senator aflat în exercitarea mandatului, corespunzător fiecărui an de mandat, în limita a maximum 3 mandate.

    (3) În cazul persoanelor prevăzute la alin. (1), indemnizația pentru limită de vârstă se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii la Secretariatul general al Camerei Deputaților sau al Senatului, după caz.”

    Concluziile unei legi ticăloase

    Așadar:

    • Legea 357 a fost votată de majoritatea PSD-ALDE în decembrie 2015, în ajun de Crăciun, în ciuda avizului negativ și a criticilor dure venite de la Guvernul Cioloș.
    • Articolul-cheie este Art. 481, alineatul 4: „Pentru mandate incomplete, indemnizația pentru limită de vârstă se calculează proporțional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puțin de un mandat parlamentar”. Așadar, la calcularea pensiei speciale se iau în calcul și mandatele incomplete, cu condiția să însumeze cel puțin un mandat (adică 4 ani x 12 luni = 48 de luni). Două mandate parțiale pot însuma un mandat întreg, deci îi asigură fostului parlamentar o pensie specială.
    • Dacă ar fi pus condiția ca parlamentarul să aibă cel puțin un mandat întreg / neîntrerupt, legiuitorul ar fi adăugat un cuvânt la acest articol, și anume: „... dar nu mai puțin de un mandat parlamentar întreg / integral”.
    • Ideea este întărită de alineatul 3: „Cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă (…) se acordă în limita a 3 mandate și se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizația brută lunară aflată în plată”. Așadar, se calculează fiecare lună, inclusiv din mandatele mai mici de 4 ani.
    • Apropo: poți avea un mandat întreg (sau parțial) și după ce ți-ai dat demisia dintr-un alt mandat! Ciolacu, de exemplu, va fi parlamentar și în legislatura 2020-2024, putând avea chiar un mandat întreg. Nimeni nu garantează că-și va da din nou demisia. Și, de fapt, nici nu va fi nevoie să și-o dea, pentru că pensia specială și-a asigurat-o deja.

    Cazul Ciolacu: șeful PSD beneficiază de pensie specială!

    Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a scris luni pe Facebook (după ce aflase planul celor de la USR):

    „Cât contribui, atât primești – este singurul principiu corect care trebuie să stea la baza pensiei. Voi #demisiona din Parlament în ultima zi de mandat pentru a #nu beneficia de #pensiespecială! La fel am făcut și acum patru ani, la fel voi face și acum.

    Legea spune că pensiile speciale se acordă doar pentru cei care au cel puțin un mandat întreg de parlamentar.

    În mandatul meu, #PSD a asumat o direcție clară în ceea ce privește această nedreptate crasă la adresa milioanelor de pensionari care au pensii pe baza contributivității. Am inițiat și am votat legea prin care toate pensiile speciale care depășesc 7 mii de lei sunt impozitate cu 85%. Nu este suficient, dar este singura varianta constituțională în acest moment.

    Îmi doresc să reușim ca împreună să îi dăm jos pe toți cei care s-au cocoțat pe Everestul financiar al pensiilor speciale. O bună ocazie a fost ratată din nou de Guvernul Orban în acest an, când a refuzat să dea o #ordonanțădeurgență pentru #eliminareapensiilorspeciale, act normativ care s-ar fi aplicat imediat. Câteva miliarde bune de lei economisite astfel ar fi fost mult mai utile la #Sănătate în lupta cu pandemia sau pentru a pregăti școlile pentru ca elevii să-și poată continua procesul educațional!!”

    Demagogie și minciună! 

    Demagogie – pentru că, în 2015, deputatul Marcel Ciolacu s-a aflat printre semnatarii inițiativei legislative privind introducerea pensiilor speciale pentru parlamentari. De asemenea, partidul său – PSD – a fost cel care a impus această nedreptate.

    Minciună – pentru că șeful PSD scrie: „Legea spune că pensiile speciale se acordă doar pentru cei care au cel puțin un mandat întreg de parlamentar”. Fals! În realitate, legea votată chiar de ei (inclusiv de Ciolacu) spune că pensiile speciale se acordă doar pentru cei care au „cel puțin un mandat parlamentar”. În retorica sa mincinoasă, Ciolacu a introdus un cuvânt – „întreg” – care în lege nu există.

    Ciolacu speculează o portiță pe care șmecherii din PSD și-au lăsat-o în lege: să pară că un demisionar din Parlament nu poate beneficia de pensie specială (asigurându-și, astfel, o armă electorală), dar, în fapt, respectivul parlamentar să beneficieze bine-mersi de acest privilegiu nerușinat.

    Precedentul Dragnea. Nu întâmplător, primul care a speculat șmecheria, pentru imagine, a fost Liviu Dragnea. În octombrie 2016, cu mai puțin de două luni înaintea alegerilor, acesta și-a dat demisia din funcția de deputat, lăudându-se pe toate televizoarele că nu vrea să beneficieze de pensia specială. Dar la 65 de ani va putea încasa această pensie, în caz că până atunci nu va schimbată legea, pentru că mandatele parțiale ale pușcăriașului (decembrie 2012 – octombrie 2016, decembrie 2016 – mai 2019) însumează mai mult de un mandat!

    Cazul USR: parlamentarii acestui partid vor beneficia de pensie specială doar dacă mai obțin un mandat de cel puțin o lună

    Toți cei 13 senatori și 25 de deputați USR și-au dat marți demisia din Parlament, oferind aceeași motivație: nu vor să beneficieze de pensia specială.

    Afirmația e valabilă pentru cei care vor rămâne cu un singur mandat, și acela incomplet (decembrie 2016 – noiembrie 2015).

    Pentru senatorii și deputații care vor fi realeși – și majoritatea se află în această situație -, un al doilea mandat, fie el și de numai o lună, îi va încadra printre beneficiarii pensiei speciale, conform legii. Se va întregi astfel un mandat, după „amputarea” operată prin demisia de azi.

    Există și posibilitatea ca parlamentarii realeși să aibă un al doilea mandat întreg.

    Teoretic, mai există și varianta ca un fost parlamentar, trecut de vârsta pensionării (acum, fixată la 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei), să nu aplice pentru pensia specială. Articolul 481, alineatul 10, precizează: „Cererea pentru acordarea indemnizației pentru limită de vârstă se depune la Secretariatul general al Camerei Deputaților sau al Senatului, după caz”.

    Spre deosebire de demagogii de la PSD, în cazul USR este evidentă determinarea de a elimina pensiile speciale. Ei au avut inițiative parlamentare în acest sens (ca și PNL, și PMP), au și anunțat că vor condiționa participarea la viitoarea guvernare de eliminarea prin lege a pensiilor speciale.

    Dar anunțul privind renunțarea la acest privilegiu nerușinat, introdus de PSD, nu este tocmai exactă. Pur și simplu, legea actuală îi plasează printre posibilii beneficiarii de pensii speciale – cu sau fără voia lor – și pe parlamentari USR care vor prinde un al doilea mandat. E drept că majoritatea sunt departe de vârsta de pensionare, iar până când vor împlini ei 65 de ani, multe se pot schimba. Chiar ei, împreună cu PNL, pot schimba sinistra lege impusă de PSD!

    Pensiile speciale au fost eliminate de Guvernul Boc în anul 2010, dar au fost reintroduse – și multiplicate – de guvernările Ponta și Dragnea.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Toți senatorii și deputații USR își dau demisia din Parlament, ca să nu beneficieze de pensia specială!

    Mișcare formidabilă a USR, cu 12 zile înaintea alegerilor parlamentare: toți senatorii și deputații acestui partid își dau demisia din Parlament, pentru a nu beneficia de pensia specială. Se va întâmpla marți, 24 noiembrie.

    Anunțul a fost făcut de președintele USR, Dan Barna. Vor demisiona toți cei 38 de parlamentari USR (13 senatori și 25 de deputați).

    Anunțul lui Dan Barna

    „Așa cum am anunțat în această după-amiază, mâine dimineață deputații și senatorii USR își vor depune demisia din Parlament, pentru a nu face parte dintre cei care vor primi pensie specială.

    Pensia specială este o sfidare la adresa oamenilor cinstiți din această țară. Să reprezinți voința populară este o onoare, nu o corvoadă.

    Pe agenda Parlamentului este deja de patru ani un proiect de lege al USR care urmărește eliminarea acestor pensii. Patru ani de zile în care niciodată nu s-a găsit o majoritate care să facă acest lucru. Niciodată.

    Dar, pentru că am promis oamenilor că nu vom beneficia de ele, ne vom depune demisiile înainte de finalul acestui mandat.

    USR-PLUS va face din eliminarea pensiilor speciale condiție esențială pentru participarea la orice coaliție de guvernare.”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Primul Muzeu al Colectivizării, deschis la Tămăşeni-Neamţ, în fostul sediu al Miliției. Clădirile au aparținut bunicilor deputatului Iulian Bulai

    S-a deschis Muzeul Colectivizării, primul de acest fel din România. Iniţiativa îi aparţine lui Iulian Bulai, deputat şi vicepreşedinte al USR, ai cărui bunici au avut de suferit din cauza odiosului proces de colectivizare comunistă a pământului, ce a distrus satul românesc, între anii 1949-1962.

    Miercuri, 4 noiembrie 2020, în comuna Tămăşeni, din judeţul Neamţ, s-a inaugurat cel dintâi spaţiu muzeal ce evocă exclusiv drama ţăranului român, victimă a colectivizării agricole comuniste, realizată în România, după model sovietic.

    Inițiativa aparține deputatului Iulian Bulai, care a creat muzeul în comuna sa natală, în casele bunicilor și străbunicilor săi, victime ale colectivizării. În timpul regimului regimului comunist, spaţiul actualului muzeu a fost abuziv transformat în sediu al Miliţiei şi magazin sătesc.

    Iulian Bulai, deputat şi vicepreşedinte al USR, la inaugurarea Muzeului Colectivizării / sursa foto: Facebook

    Prezent la deschiderea Muzeului Colectivizării de la Tămăşeni, Iulian Bulai a spus:

    „Mi-am pus întrebarea de ce este o diferență așa de mare între ruralul și urbanul din România, dar şi între ruralul din România și ruralul din afară? (…) Toate acestea își au răspunsul, în opinia mea, în acest proces brutal de intervenție în ordinea firească a lucrurilor din lumea satului românesc, care a fost colectivizarea. Pentru a ne înțelege mai bine, pentru a ne vindeca aceste răni și pentru a ne confrunta cu ele, cred că trebuie să le discutăm, să le dezbatem, să le vizualizăm. Așa că am hotărât să fac un muzeu, pentru a ne înțelege mai bine ca popor.”

    Cameră la Muzeul Colectivizării de la Tămăşeni / sursa foto: Facebook

    Între anii 1949 – 1962, ţăranilor români li s-au confiscat uneltele agricole, animalele şi pământurile, fiind obligaţi să se înscrie în gospodăriile agricole colective. În anul 1951, în închisorile din România, dar şi la Canalul Dunăre – Marea Neagră erau deţinuţi 80.000 de ţărani, ce s-au opus colectivizării forţate. În total, 800.000 de agricultori au fost aruncaţi în puşcăriile comuniste pentru că nu au vrut să renunţe la statutul de proprietari ai pământului.

    Abuzul comunist a întâmpinat rezistenţă înverşunată din partea ţărănimii, care a organizat răscoale, înăbușite în sânge. Una dintre cele mai cunoscute revolte ţărăneşti este cea de la Vadu Roşca, la 4 decembrie 1957, reprimată sângeros de tânărul general Nicolae Ceauşescu, viitorul preşedinte al României.

    Gheorghe Gheorghiu Dej (centru jos), Ana Pauker și Nicolae Ceaușescu (dreapta jos) într-o vizită ”în teren” în anii colectivizării / sursa foto: memorialsighet.ro

    Construită în anul 1906, istoria casei din Tămăşeni de Neamţ, ce găzduieşte acum Muzeul Colectivizării, este expresia dramei satului românesc, lovit de moarte, prin acţiunea comunistă de colectivizare. Pierzând pământul, ţăranul român a încetat să mai fie el însuşi, producându-se o mutaţie ireversibilă în fibra celei mai importante şi numeroase categorii sociale româneşti: ţărănimea. Universul satului a fost spulberat de ideologia bolşevică, adusă din URSS, cu tancurile Armatei Roşii.

    Muzeul Colectivizării, Tămăşeni, judeţul Neamţ / sursa foto: Facebook

    Muzeul Colectivizării conţine obiecte de uz casnic şi gospodăresc, specifice satului anilor 1950, pe care vizitatorii pot să le atingă, transportându-se în spaţiu şi timp.

    „Am găsit aici lucrări foarte interesante, o casă anodină, generică pentru satul românesc. Am pornit de la povestea personală a bunicilor lui Iulian, proiectată pe o istorie mai largă, cu evenimente care se întâmplau în toată țara, corelată cu întâmplări mai mari, deopotrivă cu personaje politice, dar și cu lucrurile mici care s-au întâmplat aici, în ogradă, și cu obiectele pe care le-am găsit. Brusc, lucruri absolut comune, obiecte din gospodărie, pentru că sunt introduse într-un context și într-o poveste, capătă o semnificație mai mare în cadrul întregii narațiuni despre colectivizare„, a spus Constantin Goagea, arhitect și curatorul muzeului.

    Vizitatori la Muzeul Colectivizării, Tămăşeni, jud. Neamţ / sursa foto: Facebook

    Pe lângă vizitatorii care vor să afle mai multe despre ce a însemnat procesul comunist de colectivizare din România, Muzeul Colectivizării de la Tămăşeni îşi propune să găzduiască proiecte ample de informare a publicului, prin organizarea de tabere şi şcoli de vară în incinta muzeală. Scopul este de a aduce în conştiinţa publică drama satului românesc în perioada comunistă şi a celor care au plătit cu sânge iubirea de pâmânt şi libertate.

    La crearea Muzeului Colectivizării au contribuit şi reprezentanțele din România ale Fundațiilor germane Hanns Seidel, Friedrich Naumann și Konrad Adenauer, precum și Goethe-Institut, București.

    Muzeul Colectivizării, casa bunicilor deputatului Iulian Bulai, la Tămăşeni, jud. Neamţ / sursa foto: Facebook

    Iulian Bulai, promotorul înfiinţări Muzeului Colectivizării din România, a realizat ceea ce, timp de trei decenii, statul român nu a fost în stare să facă: un muzeu al crimei comunismului asupra satului românesc. În premieră, datorită unui demers privat, există un spaţiu ce evocă adevărul istoric despre ce a însemnat ştergerea ţăranului român din istorie, strivit de ideologia bolşevică, instaurată prin forţă şi minciună.

    Deputatul Iulian Bulai este politicianul care a apărat de multe ori memoria luptătorilor anticomunişti, deplângând lipsa unui proces de tip Nürnberg, care să fi judecat şi condamnat criminalii şi torţionarii regimului comunist din România.

    Iulian Bulai, deputat şi vicepreşedinte al USR, la casa bunicilor săi, acum Muzeu al Colectivizării / sursa foto: Facebook

     

    Paul Palencsar, jurnalist şi teolog

  • INTERVIU. Remus Cernea: „Schimbările în bine au fost generate de cetăţenii care au stat în stradă contra unor abuzuri ale guvernării PSD”

    Dorea să arunce cu ouă în tabloul lui Nicolae Ceauşescu, iar Revoluţia din Decembrie 1989 l-a trântit la pământ, sub o ploaie de gloanţe, pe străzile Bucureştiului. În anul 1999 era să fie linşat, ca spion american, în Iugoslavia măcinată de război. Candidat fără șanse la prezidenţialele din 2009, a ajuns deputat pe listele USL, în legislatura 2012-2016, dar în scurt timp avea să intre în conflict cu aceasta.

    Ca politician, s-a remarcat prin iniţiative legislative pe teme ignorate sau ocolite până atunci: protejarea comunităţii LGBT, ocrotirea animalelor şi a naturii. S-a declarat adversar al relaţiei dintre Stat şi Biserică. Remus Cernea a stârnit controverse, într-o Românie obişnuită cu o altfel de politică.

    Remus Cernea (foto, stânga), alături de jurnalistul Paul Palencsar (foto, dreapta)

    Reporter: Remus Cernea, ai dispărut câţiva ani de pe scena publică. Între timp, s-au schimbat multe în România, la nivel politic şi social. Ce s-a schimbat pentru tine?

    Remus Cernea: Am lucrat mult cu mine însumi. Acum fac antreprenoriat. Am urmat cursuri în acest sens şi am dezvoltat mici afaceri, care sunt la început. Am încredere în ce fac, chiar dacă la orizont se conturează criza economică, ce va dura ani de zile. Totuşi, chiar şi în aceste condiţii, dacă urmezi calea corectă, sunt şanse să nu dai faliment, ci să prosperi. Condiţia e ca afacerile să fie gestionate etic, aducând un plus pentru clienţi, dar şi pentru societate.

    Reporter: Ai fost printre primii politicieni care au adus pe agenda Parlamentului drepturile omului, ale comunităţii LGBT, drepturile animalelor şi protecţia mediului. De asemenea, te-ai opus parteneriatului Stat – Biserică. După patru ani, cum simţi că au gestionat aceste cauze politicienii care ţi-au urmat?

    Remus Cernea: Încă de la început, am fost conştient că demersurile mele vor polariza mult societatea românească. Am ştiu că vor fi persoane care mă vor înţelege şi se vor simţi reprezentate, dar şi unele ce mă vor ataca şi contesta. În esenţă, am luptat pentru valori fundamentale într-o democraţie autentică. Aceste valori ne permit tuturor să coexistăm, astfel încât convingerile diferite pe care le avem să nu ducă la conflicte, ci să creăm cadrul care să ne permită tuturor să ne manifestăm.

    Reporter: De curând, chestiunea parteneriatului civil pentru cuplurile de acelaşi sex a apărut din nou în spaţiul public. Tu ai vorbit despre asta cu opt ani în urmă, când părea un gest blasfemic.

    Remus Cernea: Am luptat în Parlamentul României pentru o lege care să recunoască parteneriatul civil. E un lucru necesar pentru persoane LGBT, dar şi pentru cele heterosexuale, care ar avea nevoie şi ele de o astfel de instituţie. În Franţa există legea Pax, adoptată în urmă cu 20 de ani, lege care recunoaşte parteneriatul civil. Peste 90 % dintre cei care au recurs la parteneriatul civil în Franţa au fost cupluri heterosexuale, însumând 3.5 milioane de cetăţeni francezi. Aşadar, este limpede că dacă în Franţa există această nevoie socială, ea se regăseşte şi în România. Majoritatea ţărilor membre ale Uniunii Europene au în vigoare această lege a parteneriatului civil, România fiind printre ultimele în care lipseşte.

    Reporter: Crezi că vom ajunge să recunoaştem, ca stat, parteneriatul civil pentru cuplurile de acelaşi sex?

    Remus Cernea: Din fericire, situaţia s-a schimbat. Dacă în anul 2013 acest subiect a generat o ostilitate generală din partea partidelor politice, iată că mentalităţile au evoluat. Am ştiut că va dura mult timp, dar acum toate partidele politice susţin parteneriatul civil. Cred că în următoarea legislatură va fi adoptată o astfel de lege, cu atât mai mult cu cât România va fi condamnată la CEDO tocmai pentru lipsa acestei legislaţii.

    Reporter: Ai luptat mult şi pentru drepturile animalelor, Remus Cernea.

    Remus Cernea: Da. Sunt mulţumit că actualul Parlament  a adoptat o lege pentru care am depus mari eforturi în mandatul meu de deputat. E vorba despre legea care interzice folosirea animalelor la circuri. E un mare pas moral înainte făcut de societatea românească. Alte ţări europene au adoptat o astfel de lege după România. Am făcut asta înaintea Franţei sau Portugaliei, ceea ce mă bucură.

    Reporter: Un subiect important este relaţia dintre Stat şi Biserica Ortodoxă Română, relaţie pe care ai contestat-o, ca parlamentar. Această atitudine ţi-a atras ostilitate, dar şi simpatie. Cum vezi această chestiune acum?

    Remus Cernea: Demersul meu nu a fost şi nu este îndreptat împotriva Bisericii Ortodoxe Române ori a unui cult anume. Tot ce îmi doresc este un cadru general care ne permite tuturor să trăim într-o ţară care ne recunoaşte ca având drepturi egale. Aşadar, fie că suntem ortodocşi, catolici, evrei, musulmani, protestanţi, budişti, agnostici sau atei, toţi trebuie să fim egali în faţa statului. Şi Bisericile trebuie să aibă drepturi, iar dacă vreuna dintre ele ar fi abuzată de către Stat, eu, personal, m-aş număra printre cei care i-ar lua apărarea. Însă doar în cazul în care abuzul şi opresiunea ar fi reale.

    Reporter: S-a întâmplat asta?

    Remus Cernea: Da. Biserica Greco – Catolică a avut astfel de probleme, iar eu am semnalat şi am luat poziţie de la tribuna Parlamentului României în apărarea acesteia. Aş face asta inclusiv pentru Biserica Ortodoxă Română, dacă acesteia i s-ar leza clar drepturile, în mod abuziv şi nedemocratic. De asemenea, am tras un semnal de alarmă când în anumite manuale de religie diverse culte din România erau prezentate în mod tendenţios. Consider că diversitatea şi dialogul sunt esenţa democraţiei, în care nimeni nu deţine monopolul asupra credinţelor religioase. Nu putem să construim o societate mai bună prin excluderea altora. Şi cultele mai mici au drept la existenţă. Adevărul este multicolor, iar strălucirea sa ne îmbogăţeşte viaţa.

    Reporter: Crezi în Dumnezeu?

    Remus Cernea: Eu m-am declarat ca fiind liber cugetător, dar am dialoguri fructuoase cu prieteni ce au o puternică credinţă religioasă, dar şi cu cei ce nu împărtăşesc o credinţă anume. Vă mărturisesc, aleg să caut caracterul omului. Nu mă interesează convingerile religioase personale. Pentru mine, contează moralitatea oamenilor. Fac o reverenţă în faţa unui om care dovedeşte că are puternice valori morale şi că nu e o canalie. Am întâlnit persoane îndoielnice, care clamau că sunt religioase, dar şi atei total amorali. Ambele categorii sunt la fel de criticabile. Chiar dacă mă consider liber cugetător, am înglobat în sistemul meu de valori şi idei biblice, pline de înţelepciune. Eclesiastul ori Corinteni 13 sunt doar două exemple.

    Reporter: Trăim vremuri dramatice, în care Coronavirusul ucide. Din păcate, există şi persoane care subminează efortul autorităţilor de a opri boala şi moartea. Masca e văzută ca botniţă, iar măsurile de prevenire sanitară ca fiind dictatură medicală. Cum vezi ce se întâmplă?

    Remus Cernea: Dacă aş fi parte a unui guvern, aş încerca să formez un grup de lucru, alături de psihologi şi experţi în comunicare, pentru a face campanii eficiente de informare publică. În special, i-aş viza pe cei care, din spirit de frondă sau influenţaţi de teorii ale conspiraţiei, nu respectă regulile sanitare generale şi răspândesc idei contrare datelor ştiinţifice. Am întâlnit şi eu persoane care susţin că virusul nu există, sau, dacă există, e o simplă gripă, despre care guvernul minte, umflând cifrele.

    Reporter: Tocmai s-au incheiat două mari pelerinaje ortodoxe, la Sf. Parascheva şi Sf. Dimitrie. Asta a implicat mulţi oameni la un loc, veniţi să sărute racla cu moaştele sfinţilor. Fiind pandemie, s-au iscat controverse. Cum ai simţit ce s-a întâmplat, Remus Cernea?

    Remus Cernea: Am observat o diferenţă între cele două pelerinaje. Acest lucru a ţinut de modul în care Guvernul a colaborat cu Patriarhia Română. La Bucureşti, pelerinajul la Sf. Dimitrie a fost mult mai bine organizat. Aşadar, iată că e posibil. Dacă folosim raţiunea, respectăm regulile şi opiniile medicilor, se poate ca toţi credincioşii care doresc să vină la la aceste pelerinaje să o poată face în condiţii de siguranţă. Din păcate, la pelerinajul de la Iaşi a fost haos, aşa cum se poate vedea în imaginile care au produs multă emoţie în societate. Repet, la Bucureşti lucrurile au stat foarte bine. Asta dovedeşte cât de important e să comunici şi să ai un plan minuţios, în acord cu realitatea sanitară. Felicit colaborarea dintre Guvern şi Biserica Ortodoxă Română, în cazul pelerinajului de la Bucureşti.

    Reporter: Cum arată astăzi România, politic vorbind?

    Remus Cernea: Sunt şi schimbări în bine, generate de cetăţenii care au stat în stradă contra unor abuzuri ale guvernării PSD. Aceşti oameni au avut atât de multă forţă încât au produs modificări politice însemnate. În acelaşi timp, nu sunt încântat de garniturile de candidaţi ale partidelor politice pentru alegerile parlamentare. Văd o lipsă de direcţie doctrinară. Cu siguranţă, din cauza crizei, vor prima temele legate de pandemie şi economie. Pe termen mediu şi lung, nu se poate face politică fără o doctrină limpede. Actualele partide sunt formaţiuni politice traseiste, ce atrag oameni foarte diferiţi. Acest lucru face partidele în cauză tributare unor reacţii de moment, în lipsa unui racord la principii doctrinare solide. Pentru politica unei ţări asta e extrem de nociv.

    Reporter: În actualul context socio – politic, vei sta deoparte sau te vei implica activ?

    Remus Cernea: Voi înfiinţa un nou partid politic, axat pe protecţia mediului, a animalelor şi a multor alte teme. Economia va fi un punct important în demersul meu, în climatul de criză pe care-l trăim, cu neajunsuri sociale şi economice cumplite pentru toate guvernele lumii. De asemenea, doresc să deschid o Academie Politică, pentru actuali şi viitori politicieni. Vreau să atrag oameni care să contribuie la binele colectiv, pentru întreaga societate românească. Am studiat mult teorie politică şi filozofie, am şi avut ocazia de a face politică în Parlament, experienţe ce îmi permit să ofer ghidaj pentru un comportament politic onest, indiferent de doctrină.

    Reporter: Remus Cernea, te vom găsi pe buletinul de vot la apropiatele alegeri parlamentare?

    Remus Cernea: Realitatea e că nu există loc pentru mine în rândul partidelor actuale. Accept această situaţie, cu luciditate. Îmi doresc să candidez la o funcţie politică în anul 2024, când vor fi patru tipuri de alegeri într-un singur an. Până atunci, partidul politic pe care îl voi înfiinţa va căpăta greutate, iar eu, alături de colaboratorii mei, voi deveni o voce care să conteze la alegerile următoare. Echipa mea va fi formată din oameni ce iubesc valorile democratice, alături de care se poate construi pe termen lung.

    Paul Palencsar, jurnalist şi teolog