Sportivul rădăuţean Andrei Chipreanov a câştigat super-meciul Galei de Skandenberg de la Istanbul, în faţa georgianului Vasili Dautashvili, vicecampion mondial şi european la skandenberg, categoria 100 de kilograme.
Gala de Skandenberg din Turcia a avut loc la 4 martie 2021 şi este cel mai important eveniment de profil al anului, cu participarea unora dintre cei mai buni armwrestleri ai lumii. Printre sportivii prezenţi la competiţie s-au regăsit nume legendare ca Engin Terzi, Arif Ertem, Genadi Kvikvinia, Niyazi Kurt (preşedintele Federaţiei de Skandenberg din Turcia), Vitaly Laletin şi Levan Saginashvili.
Andrei Chipreanov (foto, stânga), la super-meciul disputat cu georgianul Vasili Dauthasvili (foto, dreapta), la Istanbul.
Premiul obţinut de Andrei Chipreanov la Gala de la Istanbul este de 1.000 de dolari, bani pe care sportivul i-a dăruit Asociaţiei „Luptăm cu autismul”, la Dorneşti, judeţul Suceava. Acum, pentru a doua oară, sportivul rădăuţean contribuie financiar la ajutorarea copiilor cu autism din zona Rădăuţiului. Anul trecut, acesta a donat aceleiaşi asociaţii banii din premiul câştigat la Campionatul Naţional de Skandenberg de la Piteşti, unde a obţinut titlul de campion naţional absolut.
Sportivul Andrei Chipreanov, la Asociaţia „Luptăm cu autismul”, împreună cu copiii care beneficiază de terapie 3C.
Andrei Chipreanov este sportiv de performanţă, practicând skandenberg de peste un deceniu. Actualmente, acesta este unul dintre cei mai valoroşi armwrestleri ai României, palmaresul său având titlurile de vicecampion mondial, campion european şi multiplu campion naţional la skandenberg. În anul 2020, el a câştigat titlul de campion naţional absolut la skandenberg, braţul stâng, la Campionatul Naţional de Skandenberg de la Piteşti, din 11 – 13 septembrie. De asemenea, în aceeaşi competiţie, Andrei Chipreanov a obţinut medalia de aur la categoria 100 de kilograme, braţul stâng, şi medalie de aur la categoria 100 de kilograme, braţul drept, devenind astfel campion naţional absolut la această categorie, supranumită „Regina” tuturor categoriilor, în skandenberg.
Andrei Chipreanov, campionul absolut al României la Skandenberg
La Rădăuţi, judeţul Suceava, Andrei Chipreanov a înfiinţat propriul club de skandenberg, cu numele „Bucovina Skandenberg”. Aici, Andrei pregăteşte actuali şi viitori campioni. Cinci dintre aceştia au participat la cel mai recent Campionat Naţional de Skandenberg, la Piteşti, unde au obţinut rezultate remarcabile.
În anul 1990, prima competiţie de skandenberg din România avea loc la Târgu Mureş, pe o masă adusă de la Budapesta. Începea povestea frumoasă a unui sport nobil, dar puţin cunoscut de români, la nivel profesionist. Acum, în 2021, prinde contur Federaţia Română de Skandenberg, iar Campionatul Naţional va fi organizat la Rădăuţi, la ediţia a XV -a.
Istoria Campionatelor Naţionale de Skandenberg a început modest, în chiar primul an post-comunist. Nu exista o masă de concurs în România, organizatorul, culturistul Eugen Dunca, fiind nevoit să o aducă tocmai de la Budapesta. Aşa pornea circuitul competiţional românesc, pentru un sport necunoscut, dar iubit de către cei care-l practicau: Skandenberg-ul.
În anul 1998 avea loc prima mare competiţie de Skandeberg, la barul Sidney, din Piaţa Victoriei, la Bucureşti. Organizarea anuală a Campionatului Naţional de Skandenberg a început în anul 2001, la 4 iulie, când o mână de entuziaşti organizau Cupa „Power Zone”, la care au participat 57 de sportivi. Competiţia a fost câştigată de Ion Oncescu, cel care a dat startul prezenţei sportivilor români de skandenberg pe podiumul european şi mondial.
Cupa „Power Zone”, 4 iulie 2001 (sursa foto: Bratdefier.ro)
Pe fondul totalei lipse de reprezentativitate instituţională, în anul 2003 a fost creată Asociaţia Română de Skandenberg „Braţ de Fier”, care, în anul 2004, a fost afiliată Federaţiei Europene şi Mondiale de Skandenberg. În prezent, se depun eforturi intense ca în România să existe Federaţia Română de Skandeberg. Astfel, sportivii români ar beneficia de toate drepturile pe care statul român le garantează celor care sunt parte a Federaţiilor sportive.
Sigla Asociaţiei Române de Skandenberg „Braţ de Fier” (sursa foto: Facebook)
Dacă în urmă cu 20 de ani românii vedeau skandenberg-ul ca recreere între elevii din curtea şcolii, azi, acest sport este unul iubit de tineri, care se organizează în cluburi şi asociaţii sportive de profil. Un exemplu, Clubul Sportiv „Bucovina Skandenberg”, de la Rădăuţi, judeţul Suceava, condus de Andrei Chipreanov, vicecampion mondial, campion european şi campion naţional al României la Skandenberg.
A XV -a ediţie a Campionatului Naţional de Skandenberg, în 2021, va fi organizată în inima Bucovinei, la Rădăuţi, între 9 şi 11 aprilie. Zona este o pepinieră pentru tinere talente sportive, lucru dovedit la cel mai recent Campionat Naţional de Skandenberg, la Piteşti, în anul 2020. Atunci, sportivii legitimaţi la Clubul Sportiv „Bucovina Skandenberg” au reuşit performanţe extraordinare. Preşedintele Clubului, Andrei Chipreanov a devenit Campion Naţional al României.
Andrei Chipreanov, campion naţional la Campionatele Naţionale de Skandenberg, Piteşti, 2020
Vedete internaţionale şi naţionale din lumea skandenberg-ului, mass-media regională şi naţională, dar şi numeroşi sponsori şi-au anunţat prezenţa la Campionatul Naţional de Skandenberg, de la Rădăuţi. Evenimentul se anunţă a fi unul ce pune în valoare zona Bucovinei, dar şi pe cei care doresc să se afirme în acest sport. Andrei Chipreanov, campion naţional şi organizator, a declarat pentru Ziariştii.com:
„Vă aştept la Rădăuţi, între 9 şi 11 aprilie, la Campionatul Naţional de Skandenberg, 2021. Sunteţi invitaţi la o competiţie de mare valoare sportivă, organizată în oraşul meu natal. Îmi doresc să vă cunosc, mai ales pe cei care nu aţi mai luat parte la un concurs profesionist de skandenberg. E drumul spre afirmare naţională, europeană şi mondială. Ştiu că sunteţi talentaţi, cu un potenţial extraordinar, nu doar în Bucovina, dar în toată România. Treceţi la nivelul următor.”
Categoriile competiţionale la Campionatul Naţional de Skandenberg din 2021 sunt: Juniori, Seniori şi Master, pentru ambele sexe. De asemenea, există şi o secţiune pentru sportivii cu dizabilităţi. Formularul de înscriere se găseşte la link-ul de mai jos, al Asociaţiei Române de Skandenberg „Braţ de Fier”:
Bugetul țării pe 2021, așa cum a fost el lansat în dezbatere publică joi seara, prevede alocarea, pentru investiții, a celei mai mari sume din istoria României: 61,43 miliarde de lei (circa 12,66 miliarde de euro), echivalentul a circa 5,5% din PIB. Aceasta este concretizarea promisiunii făcute de coaliția PNL – USR-PLUS – UDMR că următorii 4 ani sunt destinați modernizării țării și proiectelor de infrastructură care să ne apropie de lumea civilizată.
Potrivit planului, suma alocată investițiilor va crește gradual până în 2024, când se vor aloca 67,5 miliarde de lei (echivalentul a 13,92 miliarde de euro la cursul euro-leu din acest moment).
Alături de zecile de miliarde de euro puse la dispoziție de Uniunea Europeană, acești bani ar trebui să fie suficienți pentru construcția autostrăzilor între provinciile istorice, ridicarea de noi spitale, informatizarea administrației, reabilitarea căilor ferate și multe altele.
Experiența trăită de Europa după cele două războaie mondiale a demonstrat că soluția, în momentele de criză economică, o reprezintă tocmai investițiile statului în marile proiecte, care generează dezvoltarea și reluarea trendului ascendent.
Proiectul de buget este construit plecând de la ideea unei creșteri economice de 4,3% în acest an și pe un deficit de maximum 7,16%.
Raportul privind evoluția macroeconomică a României prevede între 2021-2024 un ritm mediu anual de 4,9% creștere, cu vârful în 2023, când ar trebui să avem un avans de 5%.
Conform raportului, citat de Agerpres, „în condițiile unui cadru internațional și intern dificil marcat de criza pandemică, România are o viziune de politici fiscale și bugetare care să permită recuperarea contracției economice din anul 2020 și să potențeze și să mențină creșterea economică la un nivel de peste 4% pe orizontul de referință, fiind conștientă că trebuie să utilizeze toate pârghiile pentru a pregăti economia să facă față unor eventuale șocuri viitoare“.
Anii de creștere economică dintre 2012 și 2019 au fost folosiți de țările învecinate ca să facă rezerve și excedent bugetar. PSD a cheltuit toți banii și a mai făcut și datorii pentru a crește salarii și a mări numărul bugetarilor
Se estimează că în 2021 veniturile vor fi de 364,907 miliarde de lei (reprezentând 32,67% din PIB), în timp ce cheltuielile vor fi de 444,907 miliarde de lei (39,84% din PIB), așadar un deficit de 80 de miliarde de lei (7,16% din PIB). Până în 2024, deficitul urmează să scadă la 2,89% din PIB.
Marea problemă a României a fost politica prociclică dusă de coalițiile parlamentare conduse de PSD în perioada 2012-2019. Pe fondul unei creșteri generale a economiei mondiale, într-un climat foarte favorabil, guvernanții din România au neglijat investițiile în infrastructură, luând în schimb măsuri de stimulare suplimentară a consumului intern precum scăderi de taxe și măriri succesive ale veniturilor pentru un aparat bugetar tot mai stufos.
Nefiind luate și măsuri de creștere a productivității interne, creșterea consumului intern s-a făcut prin majorarea masivă a importurilor, ceea ce a generat o nouă criză, un deficit tot mai mare al balanței comerciale a României. Astfel, în timp ce se pozau mâncând roșii și mângâind oi pe la târguri, Liviu Dragnea și miniștrii săi stimulau, de fapt, importurile din străinătate.
În timp ce statele din jurul nostru au folosit perioada de creștere economică pentru a avea excedent bugetar și a acumula resurse pentru viitoarele crize, România a angajat permanent deficite bugetare la limita maximă admisă de Uniunea Europeană, 2,97-2,99%. Aceste deficite n-au fost făcute pentru a construi autostrăzi, spitale, școli și pentru a moderniza administrația, ci pentru măriri de salarii, sporuri și alte beneficii.
În 2019, ultimul an de dinaintea pandemiei, guvernul PSD a făcut deficit de 4,3% din PIB, mult peste limita de 3% admisă în UE, deși fusese un an foarte favorabil, cu o mare creștere economică pretutindeni în lume, inclusiv în România.
Criza pandemiei a găsit țara într-o situație foarte dificilă, cu un deficit masiv. PSD a încercat să agraveze situația angajând în Parlament noi cheltuieli, de zeci de miliarde
Așa s-a făcut că, în 2020, când a izbucnit criza economică, România a fost prinsă într-o situație foarte dificilă, deja îndatorată și cu o structură a cheltuielilor foarte rigidă (salariile și pensiile sunt cheltuieli fixe) și extraordinar de mare comparativ cu media europeană.
Pentru a agrava situația și a îngreuna situația guvernului, PSD a votat în 2020, când încă mai avea majoritatea în Parlament, noi creșteri de salarii și pensii, dublări de alocații și alte sporuri.
Acestea nu mai puteau fi însă suportate de economia României, zecile de miliarde de lei angajate la cheltuielile fixe de PSD neputând fi obținute decât pe două căi: creșteri masive de taxe și impozite sau împrumuturi externe. Ambele ar fi aruncat România într-o criză extrem de gravă, împingând țara foarte rapid pe drumul Greciei din 2009.
Din acest motiv, noul Parlament a decis înghețarea măririlor de sporuri pentru bugetari și amânarea cu un an a unor noilor majorări de pensii, favorizând în schimb investiția în infrastructură, care aduce plusvaloare, spor de competitivitate pentru economia României și venituri suplimentare la buget.
Doctorul militar Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare anti-Covid, a anunțat duminică seară, la Digi 24, că România trebuie să ajungă, de la 1 aprilie, la 100.000 de persoane imunizate pe zi. Asta ar însemna o creștere de 2-5 ori a ritmului actual, care se situează între 20 și 40.000 de persoane pe zi.
Acest obiectiv s-ar putea atinge prin deschiderea tuturor celor 750 de centre de vaccinare, unde oamenii să fie imunizați cu toate vaccinurile disponibile – BioNTech/Pfizer, Moderna, AstraZeneca deocamdată, posibil și altele ulterior.
Obiectivul este imunizarea unei mase critice de oameni, astfel încât până în toamnă să scăpăm de epidemie. Studiile din Israel arată că vaccinarea este eficientă.
De lunea viitoare (15 februarie) ne așteptăm la deschiderea a 180 de centre noi de vaccinare. De la jumătatea lunii martie se vor deschide încă 200 de centre.
Din învățământ, doar 27.000 de angajați au fost vaccinați până acum, deși școlile au început de luni. Alți 110.000 sunt programați în luna martie. Profesorii sunt printre categoriile de populație cele mai reticente la imunizare.
O problemă pare a fi apariția noii tulpini din Africa de Sud a virusului. Vaccinurile s-a dovedit că nu sunt foarte eficiente împotriva acestei mutații. Valeriu Gheorghiță spune că se va ajunge, probabil, la un suprarapel, adică la administrarea unei a treia doze. Companiile producătoare de vaccin lucrează chiar acum la modificarea acestuia pentru a acoperi și mutația sud-africană.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Guvernul României a adoptat un memorandum și urmează să emită o Ordonanță prin care va elimina companiile din China de la licitațiile pentru infrastructură, motivul fiind lucrările de proastă calitate și concurența neloială, anunță G4Media.
Decizia este una majoră și cu implicații foarte adânci, mai ales că decizia Guvernului Cîțu se aplică și licitațiilor aflate în derulare, nu doar celor viitoare. Chinezii licitează chiar acum pentru Autostrada Sibiu – Pitești, drumul expres Pitești – Craiova, Autostrada de Centură București și pentru livrarea de trenuri electrice. Valoarea totală a acestor lucrări trece de 3,5 miliarde de euro.
Potrivit surselor jurnalistului Cristian Pantazi, de la G4Media, cabinetul Cîțu a adoptat deja, pe 27 ianuarie, un memorandum al ministrului Transporturilor, Cătălin Drulă, și în scurt timp va urma o Ordonanță care va modifica legea achizițiilor publice, conform cu directivele Uniuni Europene.
Potrivit documentului, sunt excluse de la licitațiile pentru infrastructură companiile din țări non-UE care nu au un acord cu Uniunea Europeană pentru a le permite accesul pe această piață.
Antecedentele în Uniunea Europeană arată lucrări de proastă calitate și concurență neloială, cu prețuri de dumping, ale companiilor chineze
China nu este menționată explicit, dar este principala țară vizată și afectată. Măsura poate părea protecționistă, dar are în spate două motive cât se poate de evidente: companiile chinezești fac concurență neloială pentru că, spre deosebire de cele românești și occidentale, beneficiază de susținerea și subvenționarea statului.
Dacă o companie din România sau din Vest are la dispoziție doar resursele proprii și ce reușește să împrumute din sistemul bancar, chinezii vin cu prețuri de dumping, fiind finanțați de guvern. Ei fac astfel concurență neloială și elimină de pe piață firmele private. Al doilea motiv este calitatea proastă a lucrărilor pe care le execută firmele chinezești. Produsele folosite de ei nu sunt omologate în UE, iar numeroase alte lucrări executate în țări europene au fost fie ratate, fie de foarte slabă calitate.
Pe piața românească sunt prezente China Railway 14th Bureau Group (pentru căi ferate), Sinohydro Corporation și China Communications Construction Company (CCCC).
Spre exemplu, Compania CRRC Quingdao Sifang, subvenționată de guvernul de la Beijing, a câștigat în fața firmelor private Alstom și Siemens licitația pentru 40 de trenuri electrice, în valoare de 1,7 miliarde de lei, dar vehiculele sale nu sunt omologate de autoritatea europeană din domeniul feroviar.
Ministerul Transporturilor semnalează prezența tot mai masivă a firmelor chinezești la licitațiile de infrastructură rutieră și feroviară din România. Chinezii distorsionează piața practicând prețuri de dumping cu ajutorul subvențiilor primite de la statul comunist.
În perioada guvernărilor PSD (2012-2019), atât Victor Ponta, cât și Liviu Dragnea au căutat să se apropie de China și să ia distanță față de Uniunea Europeană și Statele Unite. Cei doi au încercat să favorizeze intrarea chinezilor pe piață propunându-le să modernizeze termocentrale, hidrocentrale și centrala nucleară de la Cernavodă, dar și să construiască autostrăzi și căi ferate.
Cea mai gravă dintre toate a fost sprijinirea grupului Huawei, pe care PSD a dorit să-l implice în construirea rețelei de comunicații 5G. Tentativa lui Dragnea a fost blocată de președintele Iohannis.
Huawei practică spionajul industrial militar pentru armata și Guvernul chinez, au stabilit anchete desfășurate de Statele Unite, care a trecut compania pe lista neagră.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
În ultima sa zi ca președinte al SUA, Donald Trump a grațiat miercuri peste 70 de persoane, dintre care destule cu o reputație dubioasă. Printre acestea, și Elliott Broidy, controversatul personaj care a făcut posibilă, în ianuarie 2017, “scena valetului”: apariția lui Liviu Dragnea lângă masa lui Trump. Totul, contracost.
Broidy, fost responsabil cu strângerea de fonduri pentru campania electorală a lui Trump în 2016, a fost condamnat de justiția americană exact pentru tipul de afacere pe care-l făcuse și cu regimul PSD. Într-un imens scandal de corupție, el pledase vinovat la acuzația că a luat mită pentru a face lobby pe lângă Trump, ca autoritățile americane să renunțe la o anchetă privind frauda petrecută la un fond public de investiții din Malaesia. Broidy era pasibil de 5 ani de închisoare și o amendă de 250.000 de dolari.
Elliott Broidy a fost amnistiat de Trump în ultimele ore de mandat. Afaceristul risca 5 ani de pușcărie
Potrivit presei americane, după ce l-a băgat pe Dragnea la petrecere, Broidy s-a întors în România, în august 2017, revendicându-și răsplata: un contract cu armata română pentru firma Circinus. Tentativa din țara noastră a eșuat, în schimb Broidy a avut mai mult succes în Orientul Mijlociu, unde a aranjat pentru Circinus un contract de 600 de milioane de dolari cu guvernul Emiratelor Arabe Unite tot în 2017.
Omul-cheie în călătoria lui Dragnea la recepția de după investirea lui Trump la Casa Albă avea să recunoască ulterior, în fața justiției americane, că exact cu acest gen de afaceri se îndeletnicea. Intervenea la administrația Trump pentru afaceriști și politicieni controversați, de obicei din lumea a treia, iar aceștia în răsplăteau cu contracte sau onorarii grase.
De curând a ieșit la iveală, într-o investigație a DNA făcută în colaboare cu FBI, că Dragnea a ajuns la Broidy prin intermediul lui Gheorghe Dimitrescu. Liderul PSD a plătit cu 100.000 de dolari – din banii PSD – și cu postul de consul al României la Bonn. Banii au ajuns la o firmă de lobby din America, iar funcția publică – la Dimitrescu.
Spre finalul mandatului său de președinte, Donald Trump a emis mai multe decrete de grațiere. Înainte de Crăciun i-a scăpat de pedepse pe 26 de infractori, printre care:
fostul său manager de campanie, Paul Manafort;
fostul său consilier, Roger Stone;
cuscrul său, Charles Kushner (tatăl ginerelui său Jared, soțul Ivankăi Trump).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Sputnik.md, oficiosul Rusiei în limba română, publică un articol virulent după ce Guvernul de la București a trimis în Parlament proiectul pentru achiziționarea de sisteme antinavă din Statele Unite. Rușii plâng cu lacrimi de crocodil pe umerii României, care ar plăti prea mulți bani pe rachetele antinavale.
Guvernul Cîțu are nevoie de aprobarea Parlamentului pentru a cumpăra din SUA, de la compania Raytheon and Kongsberg, rachetele de tip NMS – sisteme antinavă de pe lansatoare mobile care ar urma să coste 286 de milioane de dolari.
Conform MApN, „aceste sisteme antinavă ce vor fi achiziționate includ un vehicul de lansare mobil, o platformă de comandă, control și comunicații, platforme de transport și de conectare -deconectare, senzori, și aparatură de sprijin logistic, de întreținere și de testare, dar asemenea achiziții nu se limitează doar la atât“. Rachetele pot lovi ținte aflate dincolo de linia orizontului.
Rusia: ce atâta grabă?
Acestea fac parte din programul de reechipare a armatei române cu armament modern – acțiune violent criticată de Rusia, stat desemnat o amenințare la adresa statului nostru prin ultimul document reprezentând Strategia națională de apărare a României adoptat de CSAT.
Autorul vehementului articol din Sputnik, Dragoș Dumitriu, citează o altă coadă de topor a Rusiei, așa-zisul “analist” Constantin Gheorghe, fost consilier – se putea altfel? – al lui Ion Iliescu și Adrian Năstase. Problema rușilor este că nu mai pot fi majorate salariile și pensiile din cauză că România își ia arme cu care să se apere de “marele prieten de la Răsărit”. Acest lucru se poate vedea și din activarea rețelei de postaci, care au preluat rapid mesajul și l-a difuzat masiv pe Facebook.
Sputnik decretează că achiziționarea armamentului defensiv “nu era o urgență”: „În timp ce anunță că nu sunt bani pentru măririle legale de salarii și pensii, România cumpără arme la prețuri mai mari decât era prevăzut – din SUA, evident! O reacție firească a cunoscutului analist Constantin Gheorghe: «Aici sunt măririle dumneavoastră de pensii și de salarii!». Fostul consilier al lui Ion Iliescu și Adrian Năstase se referă la un proiect de lege trimis de Guvern în Parlament, pentru adoptare în procedură de urgență, proiect care vizează realizarea «Capabilității de luptă împotriva navelor de suprafață» aferentă programului de înzestrare «Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă» (SIML) – adică bateriile de coastă. Evident, armele sunt achiziționate din SUA, în regim G2G, deci o discuție «strategică» între guverne – formula cea mai dezavantajoasă pentru România, după cum s-a dovedit până acum. Mai mult, Guvernul nu ține seama nici de criticile adresate de reprezentanții industriei românești de Apărare față de asemenea achiziții. Și nici de faptul că această «înzestrare» nu e nicio urgență – iar finalizarea ei e prevăzută pentru 2024“.
Potrivit Pentagonului, Rusia are deja elaborate scenarii de atac asupra României și țărilor baltice. Acestea ar putea fi puse în aplicare în cazul în care Statele Unite s-ar retrage din NATO sau ar decide să părăsească flancul estic al alianței.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Andrei Chipreanov este campion naţional, european şi vicecampion mondial la skandenberg. Deşi campion al ţării şi lumii, Andrei a plecat din România în Anglia, la muncă, pe şantier. În ţara natală, nimeni nu l-a ajutat. Acum, e din nou acasă, alături de oameni generoşi, care-l sprijină. Anul trecut, a câştigat titlul de campion al României la skandenberg. E începutul unui lung şir de victorii.
Andrei Chipreanov, în sala de antrenamente (foto: Club Sportiv „Bucovina Skandenberg”)
Reporter:Cum a început pasiunea ta pentru skandenberg?
Andrei Chipreanov: Încă din copilărie eram extrem de energic. Îmi plăcea tot ce înseamnă activitate fizică. La vârsta de şapte ani m-am înscris la lupte greco-romane. Au urmat şi alte sporturi pe care le-am încercat, dar nu mi-au plăcut în mod special. Apoi am descoperit Skandenbergu-ul. A fost dragoste la prima vedere. Mi-a plăcut atât de mult încât am ştiu că asta trebuie să fac tot restul vieţii. Sigur, am început modest, în curtea şcolii, unde provocam la duel băieţi mai mari. Ulterior, uşor-uşor, am participat la competiţii tot mai importante, iar rezultatele mi-au adus multă satisfacţie.
Reporter:Eşti cel mai rapid din lume? Cât durează un meci?
Andrei Chipreanov: Sincer, nu ştiu dacă sunt cel mai rapid luptător de skandenberg din lume. De multe ori, mă surprinde şi pe mine când aud asta. În lumea skandenberg-ului, mulţi sportivi mari, cu titluri importante, vorbesc despre viteza mea de reacţie. Am primit şi analiza unor experţi, care mi-au spus că am o viteză uluitoare la masa de concurs. Într-adevăr, încep orice meci cu o explozie de energie şi forţă, care iau prin surprindere adversarul. E elementul surpriză, care poate hotărî soarta meciului. Au fost meciuri pe care le-am câştigat în mai puţin de o secundă.
Reporter: Care este cea mai mare provocare a acestui sport?
Andrei Chipreanov: Incertitudinea este cea mai mare provocare. Nu sunt niciodată deplin convins că durerile pe care le am vor înceta în ziua competiției. E vorba despre accidentări şi întinderi musculare în urma antrenamentelor, care de multe ori devin dure. Skandenberg-ul e un sport de forţă, dur, ce lasă urme. Sunt traume care se vindecă mai greu sau mai uşor, dar mereu e teama ca ele să nu-şi spună cuvântul când mă aflu la masa de concurs, în faţa adversarului. Pentru mine, asta reprezintă o mai mare provocare decât adversarul in sine .
Reporter:Care a fost cel mai dificil adversar pe care l-ai întâlnit şi de ce?
Andrei Chipreanov: Cu siguranță, idolul meu, John Brzenk, campion absolut al tuturor timpurilor. E o legendă a skandenberg-ului mondial. El a fost cel mai dificil adversar pe care l-am întâlnit, în partida de la Zloty Tour, din 2012. Am concurat împotriva sa la brațul stâng şi a fost dificil. Eram pus față în față cu eroul meu. Îl admiram mult, dar atunci trebuia să uit asta și să lupt. Asta a făcut din el cel mai dificil adversar.
Reporter:Ai trăit câţiva ani în Anglia. Ce a însemnat asta pentru cariera ta sportivă?
Andrei Chipreanov: Am părăsit România în anul 2014, cu tristeţe şi dezamăgire în suflet. Deşi eram deja campion european şi vicecampion mondial la skandenberg, ţara mea părea că nu mă vrea. Autorităţile nu mă sprijineau, iar sponsori se găseau extrem de greu. Ca sportiv de performanţă, aveam nevoie de bani ca să pot continua. În plus, urma să-mi întemeiez o familie, căreia simţeam că nu-i pot oferi un nivel decent de viaţă materială. Mă resemnasem. Am ajuns în Anglia. Acolo am muncit într-un şantier, în care am făcut de toate: de la cofraje şi scări, până la dulgherie şi tâmplărie.
Reporter:Au fost momente limită în Anglia, când te copleşea dezamăgirea că nu poţi continua în sportul pe care-l practicai?
Andrei Chipreanov: Chiar dacă eram departe de România, nu am abandonat definitiv ideea de a face skandenberg. Participam la competiţii organizate în weekend, alături de alţi pasionaţi, amatori în acest sport. Totuşi, viața în Anglia nu era ușoară, iar eu nu aveam timp să mă gândesc la sport. Munceam mult. Singurele momente care mă predispuneau la nostalgie erau acele întâlniri la sfârşitul săptămânii, când se organizau competiții locale. Acolo întâlneam și români, sportivi cu care mă antrenam înainte în România.
Reporter:Câţi ani ai rămas departe de ţară şi ce îţi lipsea cel mai mult acolo?
Andrei Chipreanov: Am locuit în Anglia aproape cinci ani. Îmi lipsea mult familia părintească, pe care am lăsat-o la Rădăuţi. Desigur, prietenii şi oraşul în care am copilărit erau mereu în inima mea şi aşteptam, cu nerăbdare, fiecare vizită spre România. Chiar dacă Anglia mi-a oferit un nivel de viaţă materială decent, totuşi, nu era „acasă”. Simţeam asta mereu. Practicarea skandenberg-ului de performanţă era lipsa pe care o simţeam acut, ca unul care îmi dedicasem mult timp pentru a ajunge la rezultate bune. Din păcate, nu puteam să o fac. Eram extrem de ocupat cu munca pe şantier.
Reporter: Ai revenit în competiţiile mari de skandenberg. Cu alte cuvinte, ai reintrat în lumea mare a sportului. Cum s-a întâmplat?
Andrei Chipreanov: Din fericire, am revenit în sport. S-a întâmplat după ce m-am întors definitiv în România. Ajuns acasă, nu credeam că o să reintru în skandeberg-ul de perfomanţă. Îmi făcusem atelier de tâmplărie şi munceam, cu gândul să dezvolt o afacere, care să mă ajute să-mi întreţin familia. Eram deja căsătorit, cu un copil. Nu după mult timp, am cunoscut oameni generoşi, iubitori de skandenberg, care mi-au propus să revin în circuitul profesionist. Mi-au pus la dispoziţie sală de antrenament şi sprijin financiar. Le mulţumesc. Au apărut, providenţial, când nu credeam că mai e posibil. Acum, sunt sportiv profesionist. Fac doar skandenberg, iar asta îmi aduce mulţumire şi împlinire.
Reporter:Anul trecut, ai devenit campion naţional al României la skandenberg. Te gândeai la asta în Anglia? Ce trăiri ai avut pe podium, ţinând cupa în mâini?
Andrei Chipreanov: Într-adevăr. În anul 2020, am redevenit campion național al României. E ca într-un film cu final fericit, când îţi dai seama că şi greutăţile care apar în viaţă au rostul lor. Fără ele nu am preţui la fel de mult binele care ni se întâmplă. Sincer, în Anglia nu mai speram să revin pe podiumul profesionist vreodată. Eram resemnat. Acum, sunt fericit. Momentul în care am strâns la piept cupa a răzbunat toate clipele grele pe care le-am trăit. A meritat!
Reporter:Ca sportiv, cum te-a afectat pandemia de Coronavirus?
Andrei Chipranov: Din cauza pandemiei, circuitul competițional a suferit. Competiţiile au fost fie amânate, fie anulate. Resimt o oarecare constrângere. Pentru sportivi, e frustrantă neputinţa de a participa la competiţii, care sunt sensul şi scopul lor. Totuşi, ştiu că virusul cu care ne confruntăm e mortal, iar sănătatea mea şi a familiei mele sunt mai importante. Îi sfătuiesc pe toţi cei care citesc acest interviu să respecte măsurile de protecţie, pentru ei şi cei dragi lor. E nevoie de solidaritate şi unitate civică. Doar aşa vom recăpăta modul de viaţă pe care l-am avut şi ne vom întoarce în competiţiile pe care le aştept cu nerăbdare.
Reporter:Care sunt planurile tale pentru acest an, ca sportiv?
Andrei Chipreanov: Obiectivul meu este să devin campion mondial. Încerc asta în fiecare an. Desigur, vor urma competiții foarte solicitante până la mondiale. Voi fi pus faţă în faţă cu adversari puternici. Urmează o călătorie în Turcia, unde mă voi antrena cu unii dintre cei mai valoroşi sportivi de skandenberg din lume. Am de gând să fiu prezent la Campionatul Naţional, European şi Mondial. Totul depinde de modul în care va evolua pandemia de Coronavirus.
Reporter:Locuieşti la Rădăuţi, unde gestionezi Clubul Sportiv „Bucovina Skandenberg”. Care sunt activităţile tale acolo?
Andrei Chipreanov: Între anii 2011-2013 , Clubul Sportiv „Bucovina Skandenberg” era un exemplu de performanţă şi excelenţă, fiind cel mai puternic club de profil din România. La acea dată, Clubul avea 30 de sportivi legitimați, care obțineau, de fiecare dată, cele mai multe medalii la campionatele naţionale. În prezent, Clubul are 15 sportivi și se află în ascensiune, cu sportivi tineri şi valoroşi. Dinamica și performanţa Clubului au fost afectate de plecarea mea din țară, dar suntem pe drumul cel bun.
Reporter: Ce îşi propune „Bucovina Skandenberg” în anul 2021?
Andrei Chipreanov: „Bucovina Skandenberg” își propune un vis care să devină realitate în anul 2021. La Rădăuţi, dorim să organizăm Campionatul Naţional de Skandenberg. Este un eveniment excepţional, de mare valoare sportivă. Vorbim despre şansa pe care o au tinerii sportivi din Bucovina, de a vedea, la ei acasă, meciuri de skandenberg pe care le văd doar în marile competiţii naţionale şi mondiale. Nivelul sportiv va fi unul extrem de ridicat. Se vor implica factori locali şi naţionali, atât la nivel administrativ, cât şi al celor care sponsorizează o astfel de competiţie. Oraşul Rădăuţi va fi în atenţia presei regionale şi naţionale, iar asta poate aduce mari beneficii comunităţii locale. Dorim să punem skandenberg-ul pe harta României, dar şi să aducem acest sport mai aproape de Bucovina, regiune ce are tineri cu imens potenţial sportiv.
Reporter:Care crezi că e viitorul skandenbergului în România?
Andrei Chipreanov: Viitorul acestui sport în România depinde, exclusiv, de mentalități. Cu certitudine, skandenberg-ul e sportul care merită să aibă propria Federaţie. Din păcate, asta încă nu s-a întâmplat, deşi este imperativ. Multe depind de obţinerea acestui statut, care vine cu bani şi baze de pregătire de la statul român. La nivel guvernamental, sper să se facă mai mult pentru sportivii de skandenberg, care au nevoie de sprijin. Nici acest lucru nu se întâmplă, deocamdată. Mi-ar plăcea să văd că în programa şcolară sportivă elevii au posibilitatea de a alege să practice acest sport la orele de Educaţie Fizică. Ar fi un mare pas înainte. Cu siguranţă, pe termen mediu şi lung, Skandenberg-ul are un viitor frumos în România. Există deja mulţi tineri care îmbrăţişează o carieră în acest sport.
Ascultaţi un interviu cu actriţa Eugenia Butnaru, una dintre cele mai îndrăgite figuri ale Teatrului din Republica Moldova. A lăsat în urmă sute de spectacole de teatru, filme şi teatru radiofonic, în 57 de ani de carieră.
Eugenia Butnaru mi-a vorbit despre cariera sa actoricească, dar şi despre tristeţea faţă de lipsa de orizont a Republicii Moldova. „S-a furat o ţară”, mi-a spus. Octogenară, a fost prezentă în stradă, la protestele împotriva corupţiei oligarhice. Am vorbit despre teroarea pe care a trăit-o în comunism. Doar prin teatru şi-a salvat fiinţa de la dezumanizare. Eugenia Butnaru spunea că nu se teme de moarte. Pleacă din această lume cu zâmbet pe chip, senină şi mulţumită că a trăit aşa cum şi-a dorit: pe scenă, pentru oameni.
Eugenia Butnaru era născută pe 3 ianuarie 1936. N-a apucat să împlinească 85 de ani. Cu o lună înainte, pe 4 decembrie 2020, Eugenia Butnaru a murit, la Chişinău. Nu a ascultat niciodată acest interviu.
Cu toate nemulțumirile (justificate), ezitările și întârzierile semnalate în mersul campaniei de vaccinare anti-Covid, România este, totuși, la ani-lumină de alte țări care au condiții incomparabil mai bune pentru a derula imunizarea. Cazul Franței este șocant: în primele 7 zile ale campaniei, adică până la 1 ianuarie inclusiv, s-a reușit imunizarea a fix 516 persoane! Situația a stârnit stupefacție și critici foarte dure față de incapacitatea guvernului.
România reușise să vaccineze până luni, 4 ianuarie 2021 inclusiv, 25.508 persoane. Doar în ziua de luni s-au vaccinat 11.912 – o cifră mult sub cea stabilită ca țintă (20.000 pe zi începând din 4 ianuarie). Până luni, 1 ianuarie 2021, se vaccinaseră 11.656 de oameni – adică de 25 de ori mai mulți decât în Franța!
Alte țări occidentale stau și mai bine, chiar dacă și acolo sunt nemulțumiri majore față de ritmul considerat prea lent: până la 2 ianuarie, Germania vaccinase 238.809 persoane, iar Italia – 112.246.
În Franța, însă, se pare că scepticismul populației se împletește strâns cu incapacitatea autorităților. Axel Kahn, expert în genetică, a descris drept “un dezastru” ce se petrece în Franța, potrivit Financial Times. Martin Blachier, epidemiolog, i-a cerut președintelui Macron să-l scuture bine pe ministrul Sănătății, catalogând situația campaniei de vaccinare drept “cel mai mare fiasco”. Academia Națională de Medicină, care reunește medici francezi, a fost mai ponderată, dar a atenționat guvernul că “nu mai este timp de pierdut” pentru că, în Franța, zilnic mor 300 de oameni din cauza Covid.
Potrivit publicației Journal de Dimanche, Emmanuel Macron și-a exprimat furia, în privat, pentru dezastrul campaniei de vaccinare, avertizând premierul că “lucrurile trebuie să se schimbe rapid și radical”.
Biciuit de specialiști și urecheat de președinte, guvernul a intrat în panică. A schimbat din mers planul de vaccinare, care prevedea că, în prima fază, vor fi vaccinate persoanele din căminele de bătrâni, urmând ca să fie imunizate cât mai rapid și cadrele medicale de peste 50 de ani. S-a renunțat și la distribuirea vaccinului prin medicii de familie și s-a adoptat strategia folosită, printre alții, și de România, adică înființarea unor centre speciale unde să fie imunizate mai întâi toate persoanele peste 75 de ani, apoi toate persoanele peste 65 de ani.
Și în Franța bântuie teorii ale conspirației care influențează mare parte din public. Conform unui sondaj din noiembrie, 46% dintre francezi nu vor să se vaccineze. Procentajul este asemănător cu cel din România și mult mai mare decât cel din Marea Britanie (21%) și Germania (30%).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
