România a fost prinsă de criza Covid cu spatele la zid, adusă într-o situație falimentară de costurile cu salariile și pensiile total nesustenabile pe care PSD le-a angajat în ultimii 5 ani, a explicat la RFI fostul președinte al Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru. Pe înțelesul tuturor și comparând situația cu bugetul unei familii, viteza cu care guvernele PSD au mărit salariile bugetare a depășit cu mult viteza de creștere a încasărilor, așa că azi România plătește absolut tot ceea ce ia din taxe și impozite ca să achite salariile și pensiile. Pentru toate celelalte cheltuieli obligatorii pentru ca orice țară să funcționeze trebuie să se apeleze la împrumuturi!
Ionuț Dumitru a descris situația-limită în care a fost adusă România, o țară unde toate încasările merg în cheltuieli cu anvelopa salarială care depășesc cu mult, procentual, media UE.
“Dacă ne uităm la septembrie și adunăm cheltuielile de personal, salariile cu cheltuielile de asistență socială, care includ în primul rând pensiile, reprezintă în jur de 97% din totalul încasărilor din taxe și impozite. (…) E o moștenire cu care ne luptăm și ne vom lupta mult timp, pentru că aceste cheltuieli sociale cresc din 2015. Salariile în sectorul public au crescut an de an, cu peste 20% , astfel încât factura de salarii a crescut din sub 8% din PIB, în 2015, la aproape 12%, anul acesta. (…) Ne-am dus cu factura de salarii la un nivel mult peste media europeană, care e în jur de 10% din PIB, în timp ce noi avem resurse din taxe și impozite de doar 27% din PIB, iar media europeană este de 40%“.
Unica șansă a României, după nenorocirea PSD, rămân fondurile UE. Accesarea lor ar putea asigura, în următorii 7 ani, investiții de 11 miliarde de euro pe an
Cu alte cuvinte, specialistul financiar spune că România colectează mult mai puțin din PIB decât alte țări, dar alocă mult mai mult pentru cheltuieli fixe precum salariile și impozitele. Acum trebuie să scoată niște bani pe care pur și simplu nu îi are.
În această situație disperată, unica șansă a României rămân fondurile Uniunii Europene. Programul de redresare în valoare de 80 de miliarde de euro ar putea asigura creșterea economică și un rezervor pentru investiții cu mult peste tot ceea ce s-a întâmplat până acum în ultimii ani.
Ionuț Dumitru:„Pentru noi, acest pachet de 80 de miliarde de euro este un colac de salvare pe care nici măcar nu-l speram vreodată. (…) Un calcul simplu: 80 de miliarde de euro la un PIB al României anual de circa 200 de miliarde de euro. În medie, în următorii șapte ani, vom avea peste 11 miliarde de euro pe an. Înseamnă mai mult de 5% din PIB. Toate investițiile statului român în ultimii ani au fost în jur de 3% din PIB!“.
Timp de 5 ani, politicile fiscale ale guvernelor PSD au ruinat țara. Menținând deficitul mereu la limita de 2,99% din PIB ani la rând, când nu era criză și economia avea creșteri și de 6% pe an, social-democrații s-au comportat ca și când această situație ar fi fost eternă, deși se știe că periodic pot apărea crize sau situații neprevăzute. Apariția pandemiei de Covid a găsit România fără stocuri, fără rezerve, îndatorată, cu cheltuieli salariale mult peste ceea ce-și poate permite. Suplimentar, PSD a votat în Parlament, în ultimul an, nenumărate alte creșteri de drepturi bănești, a căror adoptare a duce la situația ca statul să cheltuiască doar pe salarii și pensii mai mult decât tot ceea ce încasează din toate resursele pe care le are.
Economiștii spun că recesiunea economică a pandemiei, mai puternică decât Marea Recesiune, va duce la o contracție a PIB-ului UE cu 7,4% pe an. Majorările de pensii și salarii vor face ca România să nu poată evita, în 2021, un deficit de minimum 8-9% din PIB.
În România sunt angajați acum la stat circa 1,3 milioane de bugetari, mai mult decât dublu decât acum 30 de ani, când la o populație mult mai mare statul avea doar 600.000 de funcționari.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Medicul Octavian Jurma, cunoscut pentru predicțiile sale corecte asupra evoluției pandemiei de Covid în România, a avertizat la Digi 24 că următorul guvern, indiferent care ar fi el, va fi obligat să înceapă cu o carantină generală. Impunerea restricțiilor este inevitabilă, iar situația se va agrava din ce în ce mai tare pe măsură ce decizia va fi amânată, arată Jurma.
Specialistul a reamintit că, într-o lună, numărul cazurilor de Covid s-a dublat, iar acum marea bătălie e ca să nu ajungem la o nouă dublare într-un timp foarte scurt.
“La sfârșitul lunii octombrie am ajuns la 240.000 de cazuri în total de când a început pandemia, iar într-o lună am dublat.Noi vom ajunge la 500.000 de cazuri în prima săptămână din decembrie, indiferent ce facem. Întrebarea este ce să facem să nu intrăm în următoarea pedioadă de dublare, care va fi, evident, de la 500.000 la un milion și nu cumva să ajungem acolo“.
Nu există în acest moment nicio altă modalitate de a “îndoi” curba ascendentă a infecțiilor în afara carantinei. Jurma arată cazurile Cehiei și Belgiei, de asemenea scăpate de sub control, care au impus un lockdown dur, fără jumătăți de măsură, iar numărul cazurilor a scăzut spectaculos.
„Dacă am fi intrat și noi în lockdown, am fi ajuns azi la sub 2.000 de cazuri și am fi ajuns sub 1.000 de cazuri de sărbători. Acest lucru este acum un vis frumos pe care nu îl mai putem atinge. Nu am intrat în carantină nici măcar odată cu Franța și cu țările din al doilea grup. A fost un grup care a așteptat să vadă ce se întâmplă cu primele țări și au decis să intre și ele în lockdown. Franța este cel mai spectaculos exemplu, care a coborât de la numărul uriaș de cazuri pe care îl aveau, peste 50.000, acum au coborât sub 30.000, se îndreaptă spre 20.000 de cazuri, într-o perioadă foarte scurtă. Ei au cumulat un soft lockdown cu un lockdown mai agresiv“.
Medicul i-a îndemnat pe oameni să nu-și facă iluzii și să nu-și imagineze că există vreun partid sau vreun politician care, odată ales, pe 6 decembrie, să aibă altă soluție decât declararea carantinei totale în întreaga țară.
“Este inevitabil, că următorul guvern nu are cum să meargă înainte. Este doar o pasare a răspunderii de la acest guvern la următorul. El va trebui să debuteze cu o carantină generală, nu are de ales. Dar această carantină nu este pregătită printr-o campanie de educație, este pregătiră doar printr-o campanie a negaționiștilor. Normal că nu vrei să faci o chimioterapie, dacă medicul nu îți explică beneficiile“.
Jurma explică faptul că este preferabilă o perioadă scurtă de restricții dure în locul unor restricții punctuale cu efect scăzut, care nu fac decât să prelungească această criză.
“Trebuie să înțelegem cât de avantajos este să intrăm într-un lockdown scurt și majoritatea experților spun că, cu cât e mai rapid, cu atât e mai scurt, cu cât e mai tardiv, cu atât e mai lung. Dacă vrem să stăm puțin în carantină, trebuie să intrăm mai repede, așa cum a făcut Slovacia. Slovacia a luat aceste măsuri la 1.000 de cazuri. E adevărat că populația ei nu este mare, dar în București sunt 1.000 de cazuri, la o populație pe jumătate și nu se intră în carantină. Când vezi că se iau aceste măsuri punctiforme care au un impact cel mult mediocru asupra curbei, crește și mai mult rezistența populației la o carantină națională, pentru că la Sibiu, de exemplu, vor veni deja după o carantină de 2-3 săptămâni și vor zice ei de ce să mai stea în carantină, dacă au stat deja? Și atunci, această lipsă de sincronizare va crea și mai mari probleme în privința respectării acestor reguli“.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Cazul naționalei de fotbal a Norvegiei, oprită de autorități pe aeroport înainte să vină în România pentru un meci cu “tricolorii” în Liga Națiunilor, este un exemplu în sine al distanței uriașe care ne separă în privința gradului de responsabilitate la toate nivelurile societății.
În Norvegia, cei care au intrat în contact cu persoane bolnave de Covid intră imediat în izolare, până când se clarifică dacă s-au infectat sau nu. Regula li se aplică tuturor, de la ultimul paznic de magazin până la premierul țării. Inclusiv fotbaliștilor, care au fost opriți să plece pentru că fuseseră în contact cu un coechipier bolnav.
Pentru autorități, această regulă nu suferă derogări și n-a beneficiat de excepție nici naționala de fotbal, care acum riscă să piardă meciul cu România cu 0-3 la masa verde, prin neprezentare.
Erna Solberg, premierul Norvegiei, a clarificat lucrurile. Ea a explicat, pentru NTB, conform Spotmedia.ro, că s-a urmat protocolul medical și că nu-și permite nimeni să favorizeze fotbalul în timp ce restul norvegienilor se supun aceleiași reguli.
Erna Solberg:„Dacă nu am fi făcut asta (să oprească naționala să plece la București), am fi fost mult mai puțin stricți cu fotbalul decât suntem cu norvegienii în general. Trebuie să ținem cont că luăm masuri mai stricte decât alte țări. În alte locuri, contacții apropiați ai oamenilor infectați nu sunt carantinați, dar asta înseamnă că infecția se poate răspândi mai rapid. Din acest motiv, noi avem măsuri stricte. Multe țări din jurul nostru nu iau măsurile noastre, dar din acest motiv rata de infecție din Norvegia e mai mică“.
Înainte ca delegația Norvegiei să plece spre București s-a aflat că fotbalistul Omar Elabdellaoui este infectat cu Covid-19. Tot lotul a fost considerat suspect de autoritățile medicale și, conform protocolului la nivel național, n-a mai fost lăsat să plece din țară.
Meciul nu s-a mai jucat și acum se așteaptă o decizie a UEFA.
Alături de Finlanda, Norvegia este țara europeană unde virusul a fost cel mai bine stăpânit. În 9 luni, sunt până acum 29.514 cazuri confirmate la o populație de 5,43 milioane de locuitori, adică o incidență de 5,43 la mia de locuitori. În acest moment, în toată Norvegia sunt doar 10.195 de bolnavi. Alți 19.025 s-au vindecat și doar 294 de oameni au murit din cauza virusului.
Până acum, în țara scandinavă n-au existat proteste împotriva măsurilor de protecție anti-Covid, gradul de respectare a regulilor a fost unul foarte ridicat, iar conspiraționiștii au rămas cazuri izolate.
România, țară cu circa 19 milioane de locuitori, e pe locul 18 în Europa la gradul de infectare a populației. Numai luni s-a îmbolnăvit un număr de oameni care reprezintă aproape jumătate din totalul cazurilor active existente acum în Norvegia. Sunt consemnate 365.212 cazuri de la începutul pandemiei, adică 19 la mia de locuitori (de aproape 4 ori mai mult decât în Norvegia). Avem 109.504 bolnavi în acest moment, iar numărul deceselor a urcat la 9.075.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Suedia ar putea să primească o parte dintre bolnavii români de Covid aflați în stare gravă. Statul scandinav, care avea vineri la ATI doar 131 de pacienți, a răspuns apelului Comisiei Europene, ca statele de pe continent mai puțin solicitate să le ajute pe cele aflate în dificultate.
Suedezii au anunțat că sunt gata să primească pacienți de Covid în stare gravă din întreaga Europă. Doctorița Laura Ghibu Ventimiglia, stabilită în Suedia, a explicat pentru Adevărul: „Situația e ținută total sub control în Suedia, iar în secțiile de Terapie Intensivă bate vântul. Au și anunțat că sunt dispuși să primească pacienți în stare gravă din toată Europa, deci ar putea fi trimiși și români ca să fie tratați acolo. Avem doar 129 de bolnavi cu COVID la secțiile de Terapie Intensivă. În primavară am avut peste 1.000“.
Zilele trecute, autoritățile din Suedia au anunțat, totuși, că vor impune unele restricții. Nu se vor mai comercializa băuturi alcoolice seara și e posibil să se intre într-un lockdown parțial începând din 20 noiembrie.
În fața ascensiunii pandemiei, Comisia Europeană a anunțat că va pune la punct un sistem integrat prin care țările care mai au locuri la terapie intensivă să primească pacienți bolnavi de Covid din țările al căror sistem medical a fost copleșit. Franța (4.899 de pacienți vineri), Italia (3.170), Germania (3.127), Spania (3.123), Polonia (2.047), Belgia (1.452) și România (1.149) sunt pe primele 7 locuri în UE la numărul de pacienți în stare gravă. Dintre acestea, Germania se poate descurca în continuare bine, pentru că are un sistem medical foarte eficient. Celelalte state gâfâie, deși unele dintre ele au sisteme medicale bine puse la punct. Francezii au prea multe cazuri, în timp ce italienii și spaniolii sunt și ei sub amenințarea unei ascensiuni necontrolate, așa cum a fost astă-primăvară.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Ungaria s-a calificat joi seara la Campionatul European de fotbal după ce a învins la Budapesta, cu 2-1, naționala Islandei, formația care, luna trecută, eliminase România din cursa spre turneul final. Românii au urmărit din fața televizoarelor cum la competiția jubiliară (60 de ani de la prima ediție a Europenelor) se mai califică Macedonia de Nord, Slovacia și Scoția, care altădată nici nu mișcau în fața “tricolorilor”.
Pe 8 octombrie, la Reykjavik, Islanda învingea România cu 2-1 (2-0) și o elimina din barajul pentru Euro. Tricolorii pierdeau astfel și ultima șansă de a participa la propria petrecere: pentru prima oară în istorie, România a primit organizarea a 4 partide la un turneu final al Campionatului European, programate pe Arena Națională din București.
Joi, 12 noiembrie, Ungaria a câștigat finala play-off-ului în fața Islandei, scor 2-1 (0-1), și va fi prezentă la turneu pentru a doua oară consecutiv (maghiarii au participat și în 2016).
Calificarea Ungariei a fost absolut dramatică. Islandezii au deschis scorul în minutul 11 prin același Sigurdsson care ne-a dat și nouă două goluri. Maghiarii au luptat cu înverșunare până la final și au întors soarta calificării în ultimele minute, prin golurile lui Nego (min. 88) și Szoboszlai (90+2). Meciul s-a jucat pe arena “Ferenc Puskas” din Budapesta, dar fără spectatori, din cauza epidemiei de coronavirus.
Cele 4 finale ale play-off-ului, care au dat ultimele 4 calificate
Irlanda de Nord – Slovacia 1-2 (Skriniar 87 – autogol / Hucka 17, Duris 110) – după prelungiri
Serbia – Scoția 1-1 (Jovici 90 / Christie 52), 4-5 la penalty-uri
44% la Euro, dar tot n-am avut loc
Pentru România, situația este cu atât mai dureroasă cu cât la turneul final al Europenelor se califică 24 din cele 55 de echipe naționale participante, adică 44% din totalul competitoarelor, iar UEFA a acordat multe șanse ocazii de calificare.
Mai întâi au fost seriile preliminare, dar România s-a clasat abia pe locul 4 în Grupa F, după Spania, Suedia (calificate) și Norvegia. N-am reușit să depășim în clasament decât Insulele Feroe și Malta.
Apoi ni s-a oferit o nouă șansă, România intrând într-un sistem eliminatoriu bazat pe clasamentul din prima ediție a Ligii Națiunilor. Am fost însă scoși din cursă și aici încă de la primul meci, luna trecută, când am pierdut în Islanda.
Grupele de la Euro 2020 (care se va disputa în 2021)
Grupa A: Turcia, Elveția, Italia, Țara Galilor
Grupa B: Rusia, Belgia, Danemarca, Finlanda
Grupa C: Austria, Olanda, Macedonia de Nord, Ucraina
Grupa D: Cehia, Croația, Scoția, Anglia
Grupa E: Suedia, Polonia, Spania, Slovacia
Grupa F: Germania, Franța, Portugalia, Ungaria.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Dorea să arunce cu ouă în tabloul lui Nicolae Ceauşescu, iar Revoluţia din Decembrie 1989 l-a trântit la pământ, sub o ploaie de gloanţe, pe străzile Bucureştiului. În anul 1999 era să fie linşat, ca spion american, în Iugoslavia măcinată de război. Candidat fără șanse la prezidenţialele din 2009, a ajuns deputat pe listele USL, în legislatura 2012-2016, dar în scurt timp avea să intre în conflict cu aceasta.
Ca politician, s-a remarcat prin iniţiative legislative pe teme ignorate sau ocolite până atunci: protejarea comunităţii LGBT, ocrotirea animalelor şi a naturii. S-a declarat adversar al relaţiei dintre Stat şi Biserică. Remus Cernea a stârnit controverse, într-o Românie obişnuită cu o altfel de politică.
Remus Cernea (foto, stânga), alături de jurnalistul Paul Palencsar (foto, dreapta)
Reporter:Remus Cernea, ai dispărut câţiva ani de pe scena publică. Între timp, s-au schimbat multe în România, la nivel politic şi social. Ce s-a schimbat pentru tine?
Remus Cernea: Am lucrat mult cu mine însumi. Acum fac antreprenoriat. Am urmat cursuri în acest sens şi am dezvoltat mici afaceri, care sunt la început. Am încredere în ce fac, chiar dacă la orizont se conturează criza economică, ce va dura ani de zile. Totuşi, chiar şi în aceste condiţii, dacă urmezi calea corectă, sunt şanse să nu dai faliment, ci să prosperi. Condiţia e ca afacerile să fie gestionate etic, aducând un plus pentru clienţi, dar şi pentru societate.
Reporter: Ai fost printre primii politicieni care au adus pe agenda Parlamentului drepturile omului, ale comunităţii LGBT, drepturile animalelor şi protecţia mediului. De asemenea, te-ai opus parteneriatului Stat – Biserică. După patru ani, cum simţi că au gestionat aceste cauze politicienii care ţi-au urmat?
Remus Cernea: Încă de la început, am fost conştient că demersurile mele vor polariza mult societatea românească. Am ştiu că vor fi persoane care mă vor înţelege şi se vor simţi reprezentate, dar şi unele ce mă vor ataca şi contesta. În esenţă, am luptat pentru valori fundamentale într-o democraţie autentică. Aceste valori ne permit tuturor să coexistăm, astfel încât convingerile diferite pe care le avem să nu ducă la conflicte, ci să creăm cadrul care să ne permită tuturor să ne manifestăm.
Reporter: De curând, chestiunea parteneriatului civil pentru cuplurile de acelaşi sex a apărut din nou în spaţiul public. Tu ai vorbit despre asta cu opt ani în urmă, când părea un gest blasfemic.
Remus Cernea: Am luptat în Parlamentul României pentru o lege care să recunoască parteneriatul civil. E un lucru necesar pentru persoane LGBT, dar şi pentru cele heterosexuale, care ar avea nevoie şi ele de o astfel de instituţie. În Franţa există legea Pax, adoptată în urmă cu 20 de ani, lege care recunoaşte parteneriatul civil. Peste 90 % dintre cei care au recurs la parteneriatul civil în Franţa au fost cupluri heterosexuale, însumând 3.5 milioane de cetăţeni francezi. Aşadar, este limpede că dacă în Franţa există această nevoie socială, ea se regăseşte şi în România. Majoritatea ţărilor membre ale Uniunii Europene au în vigoare această lege a parteneriatului civil, România fiind printre ultimele în care lipseşte.
Reporter: Crezi că vom ajunge să recunoaştem, ca stat, parteneriatul civil pentru cuplurile de acelaşi sex?
Remus Cernea: Din fericire, situaţia s-a schimbat. Dacă în anul 2013 acest subiect a generat o ostilitate generală din partea partidelor politice, iată că mentalităţile au evoluat. Am ştiut că va dura mult timp, dar acum toate partidele politice susţin parteneriatul civil. Cred că în următoarea legislatură va fi adoptată o astfel de lege, cu atât mai mult cu cât România va fi condamnată la CEDO tocmai pentru lipsa acestei legislaţii.
Reporter: Ai luptat mult şi pentru drepturile animalelor, Remus Cernea.
Remus Cernea: Da. Sunt mulţumit că actualul Parlament a adoptat o lege pentru care am depus mari eforturi în mandatul meu de deputat. E vorba despre legea care interzice folosirea animalelor la circuri. E un mare pas moral înainte făcut de societatea românească. Alte ţări europene au adoptat o astfel de lege după România. Am făcut asta înaintea Franţei sau Portugaliei, ceea ce mă bucură.
Reporter: Un subiect important este relaţia dintre Stat şi Biserica Ortodoxă Română, relaţie pe care ai contestat-o, ca parlamentar. Această atitudine ţi-a atras ostilitate, dar şi simpatie. Cum vezi această chestiune acum?
Remus Cernea: Demersul meu nu a fost şi nu este îndreptat împotriva Bisericii Ortodoxe Române ori a unui cult anume. Tot ce îmi doresc este un cadru general care ne permite tuturor să trăim într-o ţară care ne recunoaşte ca având drepturi egale. Aşadar, fie că suntem ortodocşi, catolici, evrei, musulmani, protestanţi, budişti, agnostici sau atei, toţi trebuie să fim egali în faţa statului. Şi Bisericile trebuie să aibă drepturi, iar dacă vreuna dintre ele ar fi abuzată de către Stat, eu, personal, m-aş număra printre cei care i-ar lua apărarea. Însă doar în cazul în care abuzul şi opresiunea ar fi reale.
Reporter: S-a întâmplat asta?
Remus Cernea: Da. Biserica Greco – Catolică a avut astfel de probleme, iar eu am semnalat şi am luat poziţie de la tribuna Parlamentului României în apărarea acesteia. Aş face asta inclusiv pentru Biserica Ortodoxă Română, dacă acesteia i s-ar leza clar drepturile, în mod abuziv şi nedemocratic. De asemenea, am tras un semnal de alarmă când în anumite manuale de religie diverse culte din România erau prezentate în mod tendenţios. Consider că diversitatea şi dialogul sunt esenţa democraţiei, în care nimeni nu deţine monopolul asupra credinţelor religioase. Nu putem să construim o societate mai bună prin excluderea altora. Şi cultele mai mici au drept la existenţă. Adevărul este multicolor, iar strălucirea sa ne îmbogăţeşte viaţa.
Reporter: Crezi în Dumnezeu?
Remus Cernea: Eu m-am declarat ca fiind liber cugetător, dar am dialoguri fructuoase cu prieteni ce au o puternică credinţă religioasă, dar şi cu cei ce nu împărtăşesc o credinţă anume. Vă mărturisesc, aleg să caut caracterul omului. Nu mă interesează convingerile religioase personale. Pentru mine, contează moralitatea oamenilor. Fac o reverenţă în faţa unui om care dovedeşte că are puternice valori morale şi că nu e o canalie. Am întâlnit persoane îndoielnice, care clamau că sunt religioase, dar şi atei total amorali. Ambele categorii sunt la fel de criticabile. Chiar dacă mă consider liber cugetător, am înglobat în sistemul meu de valori şi idei biblice, pline de înţelepciune. Eclesiastul ori Corinteni 13 sunt doar două exemple.
Reporter: Trăim vremuri dramatice, în care Coronavirusul ucide. Din păcate, există şi persoane care subminează efortul autorităţilor de a opri boala şi moartea. Masca e văzută ca botniţă, iar măsurile de prevenire sanitară ca fiind dictatură medicală. Cum vezi ce se întâmplă?
Remus Cernea: Dacă aş fi parte a unui guvern, aş încerca să formez un grup de lucru, alături de psihologi şi experţi în comunicare, pentru a face campanii eficiente de informare publică. În special, i-aş viza pe cei care, din spirit de frondă sau influenţaţi de teorii ale conspiraţiei, nu respectă regulile sanitare generale şi răspândesc idei contrare datelor ştiinţifice. Am întâlnit şi eu persoane care susţin că virusul nu există, sau, dacă există, e o simplă gripă, despre care guvernul minte, umflând cifrele.
Reporter: Tocmai s-au incheiat două mari pelerinaje ortodoxe, la Sf. Parascheva şi Sf. Dimitrie. Asta a implicat mulţi oameni la un loc, veniţi să sărute racla cu moaştele sfinţilor. Fiind pandemie, s-au iscat controverse. Cum ai simţit ce s-a întâmplat, Remus Cernea?
Remus Cernea: Am observat o diferenţă între cele două pelerinaje. Acest lucru a ţinut de modul în care Guvernul a colaborat cu Patriarhia Română. La Bucureşti, pelerinajul la Sf. Dimitrie a fost mult mai bine organizat. Aşadar, iată că e posibil. Dacă folosim raţiunea, respectăm regulile şi opiniile medicilor, se poate ca toţi credincioşii care doresc să vină la la aceste pelerinaje să o poată face în condiţii de siguranţă. Din păcate, la pelerinajul de la Iaşi a fost haos, aşa cum se poate vedea în imaginile care au produs multă emoţie în societate. Repet, la Bucureşti lucrurile au stat foarte bine. Asta dovedeşte cât de important e să comunici şi să ai un plan minuţios, în acord cu realitatea sanitară. Felicit colaborarea dintre Guvern şi Biserica Ortodoxă Română, în cazul pelerinajului de la Bucureşti.
Reporter: Cum arată astăzi România, politic vorbind?
Remus Cernea: Sunt şi schimbări în bine, generate de cetăţenii care au stat în stradă contra unor abuzuri ale guvernării PSD. Aceşti oameni au avut atât de multă forţă încât au produs modificări politice însemnate. În acelaşi timp, nu sunt încântat de garniturile de candidaţi ale partidelor politice pentru alegerile parlamentare. Văd o lipsă de direcţie doctrinară. Cu siguranţă, din cauza crizei, vor prima temele legate de pandemie şi economie. Pe termen mediu şi lung, nu se poate face politică fără o doctrină limpede. Actualele partide sunt formaţiuni politice traseiste, ce atrag oameni foarte diferiţi. Acest lucru face partidele în cauză tributare unor reacţii de moment, în lipsa unui racord la principii doctrinare solide. Pentru politica unei ţări asta e extrem de nociv.
Reporter: În actualul context socio – politic, vei sta deoparte sau te vei implica activ?
Remus Cernea: Voi înfiinţa un nou partid politic, axat pe protecţia mediului, a animalelor şi a multor alte teme. Economia va fi un punct important în demersul meu, în climatul de criză pe care-l trăim, cu neajunsuri sociale şi economice cumplite pentru toate guvernele lumii. De asemenea, doresc să deschid o Academie Politică, pentru actuali şi viitori politicieni. Vreau să atrag oameni care să contribuie la binele colectiv, pentru întreaga societate românească. Am studiat mult teorie politică şi filozofie, am şi avut ocazia de a face politică în Parlament, experienţe ce îmi permit să ofer ghidaj pentru un comportament politic onest, indiferent de doctrină.
Reporter: Remus Cernea, te vom găsi pe buletinul de vot la apropiatele alegeri parlamentare?
Remus Cernea: Realitatea e că nu există loc pentru mine în rândul partidelor actuale. Accept această situaţie, cu luciditate. Îmi doresc să candidez la o funcţie politică în anul 2024, când vor fi patru tipuri de alegeri într-un singur an. Până atunci, partidul politic pe care îl voi înfiinţa va căpăta greutate, iar eu, alături de colaboratorii mei, voi deveni o voce care să conteze la alegerile următoare. Echipa mea va fi formată din oameni ce iubesc valorile democratice, alături de care se poate construi pe termen lung.
Fără sprijinul NATO, România ar pierde bătălia cu Rusia în mai puțin de o zi, iar infrastructura deficitară a țării noastre ar împiedica forțele aliate să intervină în timp util. Aceasta este concluzia scenariului de război “Poarta Focșani”, una dintre cele 5 variante privind posibile agresiuni ale Rusiei asupra flancului Estic al NATO, dezbătute de think-tank-ul american CEPA, conform publicației Europa Liberă.
Potrivit portalului sus-menționat, experții americani, între care și generalul Ben Hodges, fostul comandant al forțelor SUA în Europa, au avut în vedere 5 posibile atacuri prin surprindere pe care Rusia le-ar putea executa asupra Europei și a nordului Africii:
1) cel prin “Poarta Focșanilor” spre București și Balcani, cu ținta Marea Mediterană;
2) cel pe ruta Nord-Baltică (țintele fiind Norvegia, Suedia și Estonia);
3) coridorul Suwalki (Polonia) – cu ținta Germania;
4) Balcanii de Vest (via Ungaria);
5) Libia (pe mare și pornind de la bazele militare din Siria).
“Poarta Focșanilor”, cheia strategică a României în ultimii 100 de ani
În ceea ce privește România, direcția de atac nu reprezintă nicio noutate. Sectorul Focșani – Nămoloasa – Galați, supranumit “Poarta Focșanilor”, este cheia spre inima României. Înainte de Primul Război Mondial, România – temându-se îndreptățit de pericolul unei invazii rusești – a fortificat puternic această linie defensivă.
În toamna lui 1916, când generalul francez Henri Berthelot i s-a adresat șefului STAVKA (Marele Stat Major al Armatei ruse), generalul Mihail Alexeev, pentru a cere sprijin pentru armatele române încolțite de Puterile Centrale, rusul a tras pe hartă o linie între curbura Carpaților și Galați (exact ruta “Poarta Focșanilor”), spunând că numai când se va ajunge acolo vor interveni trupele țariste, pentru că pe acea linie ar putea fi opriți nemții. Așa s-a și întâmplat, armatele invadatoare fiind oprite de ruși pe aliniamentul Siretului în decembrie 1916 – ianuarie 1917.
În vara următoare, tot pe acolo au încercat Germania și Austro-Ungaria să forțeze intrarea în Moldova și Sudul Rusiei.
27 de ani mai târziu, în august 1944, armatele sovietice au spart frontul și s-au revărsat în Țara Românească, de asemenea, pe aceeași rută. Planurile comandamentului german și ale lui Ion Antonescu de a opri invazia pe aliniamentul Focșani – Galați au eșuat din cauza vitezei armatelor sovietice, a lipsei de rezerve și a loviturii de stat petrecute la București pe 23 august.
Invazia URSS în România din august 1944. Spargerea frontului din Moldova, lovitura de stat de la București și lipsa rezervelor au împiedicat o repliere eficientă a trupelor germano-române în zona Focșani – Galați
Concluzia scenariului de luptă: Poarta Focșanilor „servește pe post de pâlnie dinspre nord și creează un câmp de luptă propice tancurilor“
Acum, în 2020, problema principală a României este lipsa infrastructurii, au concluzionat participanții la discuția despre posibilele invazii rusești ale Europei. Phillip Petersen, coordonatorul scenariului “Poarta Focșanilor”, a explicat că “România trebuie să investească în infrastructură, lucru care nu se întâmplă”.
Așa se explică, în parte, și preocupările UE și SUA de a dezvolta cât mai rapid o rețea de autostrăzi și căi ferate care să ajungă de la Marea Baltică la Marea Neagră. Generalul Ben Hodges a menționat că șansele de reușită ale NATO țin de “capacitatea de întărire rapidă, care se bazează pe mobilitatea militară de a mișca echipamente și militari peste râuri, poduri sau munți, totul în timp ce protejezi infrastructura critică în fața vulnerabilităților cibernetice. Această mișcare are loc de-a lungul unor distanțe vaste, cu multiple treceri de frontieră și pe infrastructura mai multor state-gazdă. Și cel mai important, are loc pe timp de pace, înainte ca o criză să fie oficial declarată”.
Vorbind strict despre scenariul românesc, Hodges a adăugat că “s-a concentrat pe faimoasa Poartă a Focșanilor și asupra reliefului foarte dificil, obstacolelor puse de munții Carpați și apoi de fluviul Dunărea, care este un obstacol, dar și ceva care ne ajută“.
Conform studiului făcut de New Strategy Center din România și Centre for the Study of New Generation Warfare, citat de Europa Liberă, aliniamentul de apărare numit “Poarta Focșanilor” este “unul dintre cele mai critice terenuri militare operaționale din România. Servește pe post de pâlnie dinspre nord și creează un câmp de luptă propice tancurilor. Totuși, în circumstanțele potrivite, poate deveni o capcană operațională care lasă puține posibilități de scăpare”.
Potrivit studiului, prin această “poartă” tancurile rusești venind din Est pot ataca direct Bucureștiul și apoi să se reverse în toată regiunea Balcanilor. În sens invers, un atac aici ar asigura pătrunderea dinspre Sud către Centrul Europei.
„Rezolvarea greutăților care țin de calea ferată și de transportul rutier, pentru a ajunge la acest câmp de luptă, este o provocare de investiții pe termen lung“
O simulare de război cu Rusia făcută anul trecut de Academia Forțelor Terestre de la Sibiu arată că, în cazul unui atac al acestei țări, România singură ar pierde lupta într-o singură zi. De aceea este obligatoriu ca NATO să poată interveni înainte ca România să fie scoasă din luptă și ocupată. Problema e însă lipsa infrastructurii. Trupele aliate n-ar avea pe ce drumuri să ajungă rapid pe câmpul de luptă, ca să întoarcă soarta bătăliei.
Phillip Petersen a mai explicat, vorbind despre zona Focșani: „Problema este că trebuie să traversezi multe râuri ca să ajungi și apoi să ieși de pe acel câmp de luptă. Deci rezolvarea greutăților care țin de calea ferată și de transportul rutier, pentru a ajunge la acest câmp de luptă, este o provocare de investiții pe termen lung. Pentru că s-a făcut foarte puțin în această privință“.
Conform simulării din 2019, România are nevoie de elicoptere de atac, apărare antiaeriană și drone pentru supraveghere și recunoaștere, pentru a preîntâmpina invazia tancurilor rusești prin “Poarta Focșanilor”. Nivelul actual de pregătire și de echipare al armatei române nu ar fi însă nici pe departe suficient ca să încetinească măcar invazia.
„Forțele actuale ale României nu vor putea să respingă atacul inițial al inamicului atât în direcția Moldovei, cât și a unei operațiuni pe mare”
Ruta probabilă a invaziei Rusiei în România, conform scenariului „Poarta Focșanilor”. FOTO: Europa Liberă
Studiul citat de Europa Liberă nu oferă motive de optimism în acest moment:„Forțele curente ale României, în ciuda determinării și curajului, nu vor putea să respingă atacul inițial al inamicului, atât din direcția Moldovei, cât și a unei operațiuni de coastă.
– Forțele Navale românești și bateriile de coastă s-au dovedit cu mult în urma a ceea ce le-ar face relevante operațional, în termeni de performanță, și ar beneficia foarte mult de pe urma achizițiilor planificate pentru rachete și radare.
– Forțele Aerienes-au dovedit incapabile să bată operațiunile aerospațiale «roșii» și să se constituie într-un factor în bătălia terestră, în prima zi de luptă. Artileria «roșie» a avut o asemenea rază de acțiune și capacitate, încât a lovit forțele terestre române fără să sufere foc de contrabaterie și să fie determinate să își schimbe pozițiile de tragere“.
Din nou, n-ar fi vorba despre o noutate în aceste concluzii ale primului scenariu. În Primul Război Mondial, armatele române au trăit exact aceeași dramă, în campania din toamna lui 1916. Cu artilerie depășită, puține mitraliere, fără grenade și mortiere, fără sprijin aerian, trupele române au fost măcelărite și învinse în ciuda eforturilor supraomenești depuse de soldați.
De ce luptă propaganda rusă din România împotriva programului de înzestrare a Armatei
Cel de-al doilea scenariu de război, care a luat în calcul forțe armate modernizate ale României, cu sisteme lansatoare de rachete și elicoptere de atac, precum și cu sprijin prompt al NATO, a arătat complet diferit. “Poarta Focșanilor” a putut fi închisă eficient, iar forțele rusești – zdrobite în “pâlnia” transformată în capcană: „Experții români au privit la pâlnia lungă de 150 de kilometri, formată de râul Siret la nord, de râul Buzău la Vest, de Dunăre la Est și de râul Ialomița la Sud, ca pe o capcană unde nu ai unde să te ascunzi de contraatacul elicopterelor și, din cauza barierelor formate de râuri pe toate patru laturile, cu șanse mici de a scăpa. România a închis «poarta» și a transformat-o într-o zonă de ucis tancuri”.
Citită în cheia celor de mai sus, poate fi mai ușor de înțeles asidua campanie dusă în special pe rețelele de socializare de propaganda rusă în România, care critică virulent atât programul de înzestrare a armatei române, cât și prezența aliată în țara noastră. România și țările scandinave, relevă studiul CEPA citat mai sus, sunt punctele vulnerabile și cele mai probabile ținte ale Rusiei în cazul unui conflict armat cu NATO.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
România a ajuns vineri, 23 octombrie, la 5.028 de cazuri de infectare cu coronavirus într-o singură zi, iar epidemia de coronavirus pare să fi intrat pe o pantă explozivă. 782 de oameni sunt internați la terapie intensivă (unde rata de mortalitate în Covid este de 60%). În ultimele 24 de ore au decedat 82 de bolnavi.
Creșterea pare de neoprit și o simplă privire retrospectivă e de natură să crească îngrijorarea. Nu mai departe de acum trei săptămâni, adică vineri, 2 octombrie, România consemna “doar” 2.343 de cazuri. În numai 21 de zile, bilanțul a crescut, așadar, cu peste 200%.
În ultima săptămână, în România s-au consemnat 28.516 noi cazuri, iar 496 de oameni au murit. Cu alte cuvinte, peste 8% din totalul victimelor Covid înregistrate la noi în țară din martie până acum (8 luni) au fost în ultimele 7 zile!
Trendul nu este doar în România, ci în întreaga Europă. Irlanda a intrat deja în lockdown, Franța a băgat în carantină 46 de milioane din cei 67 de milioane de locuitori și a ajuns la 41.000 de cazuri pe zi. Italia a revenit la 16.000 de cazuri, ca astă-primăvară, iar Spania a ajuns la 21.000 de cazuri pe zi.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
România raportează o nouă ascensiune fulminantă a numărului de cazuri de coronavirus, miercuri ajungându-se la 4.848 în ultimele 24 de ore, din 37.025 de testări. Sunt cu peste 800 mai multe cazuri decât acum 6 zile, când se înregistrase precedentul record, de “doar” 4.026. În același timp, la terapie intensivă sunt 766 de bolnavi.
Imediat după ce s-a ieșit din “modulul weekend” – care aduce în fiecare luni și marți un număr mai scăzut de cazuri descoperite din cauză că se prelucrează mai puține teste sâmbătă și duminică – numărul de cazuri a explodat iar. Sunt devansate chiar și scenariile pesimiste ale specialiștilor, care luni avertizau că săptămâna viitoare ar trebui să ne așteptăm la depășirea pragului de 5.000 de cazuri/zi.
Rata de infectare cumulată pe ultimele 14 zile este de 3,25 în București. Alte județe depășesc deja pragul de 3 cazuri/1.000 de locuitori în 14 zile, dar situația reală e mult mai rea, explică surse din sistem, deoarece sunt județe care raportează mai puține cazuri pentru că nu testează decât foarte puțini oameni. O testare adecvată, proporțională cu numărul locuitorilor, ar scoate la iveală o altă stare de lucruri, mult mai gravă.
Medicii infecționiști și cei de la terapie intensivă au avertizat că sistemul este deja excedat, fiind obligați acum să aleagă ce pacienți primesc oxigenul salvator la ATI și cine nu.
O soluție propusă de Virgil Musta, medicul timișorean cu rezultate excelente în tratarea pacienților bolnavi de Covid, ar fi o perioadă de 2-3 săptămâni de carantină pentru toată țara, pentru a rupe lanțul de transmitere a bolii și realizarea unei încetiniri a epidemiei.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Bogdan Aurescu, ministrul de Externe al României, și secretarul de stat american Michael Pompeo (echivalentul ministrului de Externe) s-au întâlnit marți, la Washington, unde au discutat despre mai multe subiecte foarte importante, de securitate și economice, care privesc relațiile celor două țări. Printre acestea, scrie Ambasada SUA în România, și despre “influența malignă din partea Chinei și a Rusiei” în România.
Potrivit scurtului anunț făcut de reprezentanța diplomatică a Americii, Aurescu și Pompeo au vorbit despre programul de energie nucleară civilă (SUA va sprijini România să construiască două reactoare noi), rețelele de comunicații 5G și Inițiativa celor Trei Mări – în zona economică. În privința problemelor de securitate, s-a discutat despre cooperarea în domeniul apărării (România cumpără tehnologie americană, între care rachete și avioane), securitatea în regiunea Mării Negre (unde Rusia e tot mai agresivă) și eforturile Rusiei și ale Chinei de a-și impune influența în această regiune.
Este încă o recunoaștere, la nivel oficial, a faptului că Rusia încearcă să-și recapete sfera de influență din perioada imperială, dar și a expansiunii ostile a Chinei, care are de asemenea ambiții de putere globală nu doar în plan economic.
Iată anunțul Ambasadei SUA:
„Secretarul de Stat Michael Pompeo și Ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu au avut o întrevedere ieri la Washington. Cei doi au discutat despre: – extinderea programului de energie nucleară civilă, – cooperarea în domeniul apărării, – securitatea în regiunea Mării Negre, – rețelele de telecomunicații 5G, – inițiativa Celor Trei Mări și – influența malignă din partea Chinei și a Rusiei“.
Mult mai amplu este comunicatul Ministerului Afacerilor Externe din România, care poate fi citit AICI. Din el se poate reține însă că România va continua să investească în apărare și că este foarte bine-venită intenția SUA de a-și spori efectivele militare de la noi din țară.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
