Comportamentul Guvernului Ciucă și al președintelui Iohannis, care au blocat orice măsură cu doar câteva săptămâni înainte ca valul 5 al pandemiei de Covid să lovească România, stârnește mari îngrijorări în întreaga comunitate medicală. Până și fostul ministru liberal al Sănătății, Nelu Tătaru, a lansat un avertisment dur, declarându-se foarte îngrijorat de fuga de răspundere a decidenților politici. Acesta le-a atras atenția președintelui, premierului și ministrului de resort, Alexandru Rafila, că lipsa deciziilor nu-i va absolvi de responsabilități și explicații ulterior.
Valul 5 al pandemiei, cu varianta Omicron a Covid, a închis deja aproape tot Vestul Europei, unde se înregistrează un număr-record de cazuri. Până și China a recunoscut oficial că are sute de cazuri după aproape un an în care n-a mai raportat nimic, decretând lockdown total pentru un oraș cu 12 milioane de locuitori.
Întreaga comunitate medicală din România așteaptă cu groază valul 5, iar președintele Iohannis și Marcel Ciolacu guvernează cu ochii pe sondaje
În cursul zilei de miercuri, experta Adriana Pistol, directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului de Sănătate Publică, a prezentat situația la zi, avertizând că e de așteptat un nivel fără precedent al infectărilor în țară și umplerea foarte rapidă a paturilor de terapie intensivă din țară.
În acest timp, Guvernul PSD-PNL a anulat orice măsură de stimulare a vaccinării – singura soluție care poate ameliora situația epidemiei în țară. Președintele Iohannis și șeful PSD, Marcel Ciolacu, sunt acuzați că guvernează cu sondajele în față, fugind de răspundere și temându-se de presiunea pe care o pun extremiștii AUR susținuți din umbră de propaganda Moscovei. Flagrantă în întreaga poveste este atitudinea particulară a doctorului Alexandru Rafila și a PSD, care timp de un an și jumătate au criticat vehement Guvernul, iar când au ajuns la putere n-au făcut absolut nimic – nici măcar cât se făcuse până atunci – pentru a îmbunătăți situația.
Medicul Nelu Tătaru, președintele liberal al Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților, a făcut un ultim apel la responsabilitate, avertizând că „e important să nu ne păcălim singuri”, scrie News.ro. Deși sunt semne că varianta Omicron a Covid ar fi mai puțin agresivă, faptul că este mai contagioasă anulează avantajul, explică doctorul. Vor fi mult mai mulți infectați, deci numărul celor care ajung în stare gravă nu se va micșora, iar primii loviți vor fi pacienții cu boli cronice: cardiovasculare, oncologice, respiratorii cronice etc.
Avertismentul lui Nelu Tătaru pentru Guvernul Ciucă, ministrul Rafila și președintele Iohannis
„Bolile, suferințele… oricare ar fi ele, nu țin cont că e sărbătoare, că ne dorim să ieșim cu prietenii sau să petrecem timp cu familia.
Lipsa unor soluții importante pentru sănătate nu ne scapă de responsabilități, răspunderi și explicații.
Cea mai proastă decizie este să nu iei nicio decizie, mai ales când vine vorba despre sănătate.
Deși ne aflăm într-o perioadă în care ne bucurăm unii de alții, recunosc că sunt îngrijorat. Dacă nu suntem precauți, este foarte probabil ca după sărbători să ne coste această, să nu spun relaxare sau lipsă de responsabilitate, ci mai degrabă lipsă de informare corectă.
Chiar dacă se tot discută despre faptul că varianta Omicron ar fi mai puțin severă, este important să nu ne păcălim singuri…pentru că la un număr foarte mare de infectări vor fi multe cazuri grave, mai ales pentru pacienții cu riscuri, boli cardio-vasculare, boli oncologice, boli respiratorii cronice.
Fac apel la responsabilitate, să ne informăm din surse medicale și nu din surse de informații îndoielnice.
Se va produce un dezechilibru în sistemul sanitar, iar cei care au cel mai mult de suferit sunt pacienții cu boli cronice…“
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
În statele europene se discută deja despre problema românilor și a bulgarilor nevaccinați, care ar putea deveni focarele de infectare cu Covid ale continentului. Apariția unor restricții pe care țările UE să le impună României și Bulgariei este foarte probabilă, a avertizat luni seara medicul Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătății și actual consilier onorific al premierului pe probleme de sănătate, într-o intervenție la Digi 24 preluată de News.ro.
România are în acest moment 27,46% din populație vaccinată, iar Bulgaria –15,76%. Media Uniunii Europene este deja la peste 60%, iar statele cu cei mai puțini vaccinați, exceptând România și Bulgaria, sunt Croația (40,93%) și Slovacia (40,23%). Acum circa două săptămâni, Comisia Europeană a anunțat oficial atingerea imunității de grup pentru UE. Între timp, România a devenit, de o săptămână, liderul detașat al UE la mortalitatea din cauza Covid.
Nelu Tătaru avertizează că „restricțiile nu vor întârzia să apară“, pentru că, în timp ce restul Uniunii Europene se grăbește să-și imunizeze populația pentru a se pune la adăpost de cazurile grave de Covid, în România „mergem pe aceleași discuții antivaccinare, bagatelizăm tot ce înseamnă pandemie“.
Nelu Tătaru afirmă că pandemia nu se va încheia înainte să imunizăm și noi 60-70% din populație. Dar, în ritmul actual, ținta va fi atinsă abia în 2023.
Numărul real de oameni bolnavi în România, în acest moment, nu este știut, mai spune fostul ministru al sănătății: „Nu ştiu dacă suntem la 10.000, dar nu suntem nici la 4.000“.
Avertismentul public al medicului Nelu Tătaru privind posibila băgare în carantină a României de către țările UE din cauza nevaccinării populației
„State europene, prin introducerea unor restricţii, au ajuns la rate de imunizare de 60, 70, chiar 80%. Noi în aceste momente mergem pe aceleaşi discuţii antivaccinare, bagatelizăm tot ce înseamnă pandemie (…) Vedeam un studiu din Danemarca, ţară care ajunsese la 72% rată de vaccinare, şi îşi făceau griji de ceilalţi comunitari, românii şi bulgarii, care ar putea să întreţină această pandemie. Sunt discuţii şi sunt studii pe care fiecare stat şi le face, dar restricţiile nu vor întârzia să apară.
N-o să terminăm această pandemie dacă nu ajungem la un grad de imunizare de 60-70%. Imunizarea o putem face prin vaccinare sau prin trecerea prin boală. Mulţi dintre cetăţenii noştri aleg să treacă prin boală.
Credeţi-mă că numărul de cazuri exact nu-l ştie nimeni. La numărul de cazuri declarate, înmulţeam anul trecut cu 5 până la 10 anul trecut, ca ştim numărul real de cazuri (…) Faptul că testările se pot face şi acasă, cu teste luate din farmacii, faptul că se pot face forme şi mai uşoare de boală, iar unii nu le mai declară, ne fac să credem că avem mult mai multe cazuri, chiar şi acum. Avem şi în acest moment mai multe cazuri, dar lumea începe să trateze aceste cazuri ca pe o gripă sau sunt la siguranţa celor care poate s-au vaccinat sau celor care au trecut prin boală sau celor care fac o formă uşoară.“
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Guvernul va solicita Armata să sprijine logistic și nu numai operațiunea de vaccinare a populației împotriva Covid-19, a anunțat Nelu Tătaru, ministrul Sănătății, citat de Mediafax. Cel mai probabil, această acțiune de amploare, unică în istorie, va demara peste câteva luni, la primăvară.
În acest moment, statul român nu are, prin instituțiile sale specializate, mijloacele necesare să facă vaccinul, aproape simultan, unui număr atât de mare de oameni. În plus, dacă acest vaccin va fi cel produs de BioNTech și Pfizer, serul necesită condiții cu totul speciale, depozitare la temperaturi foarte scăzute și un rapel (a doua doză) făcut la un interval relativ scurt (o săptămână). Medici prezenți marți seara la Realitatea TV au explicat că atât medicii de familie, cât și DSP-urile și farmaciile nu sunt nici pregătiți, nici dotați pentru așa ceva.
Nelu Tătaru afirmă că se pregătește acum infrastructura pentru momentul în care se va trece la imunizarea populației: “În această strategie de vaccinare, noi avem în pregătire, lucrăm continuu, ca să spun așa, avem oameni care stabilesc strategia de vaccinare. La începutul anului va veni (vaccinul – n. red.) pentru personalul medical, vor fi mai multe tranșe, fiecare tranșă va fi distribuită cu ajutorul unor anumite structuri. Vor fi invitați și Armata, și DSU, și spitalele județene, și medicii de familie”.
Klaus Iohannis, președintele României, a anunțat că România va primi 10 milioane de doze de vaccin în prima tranșă, suficiente pentru imunizarea a 5 milioane de persoane (în cazul în care se administrează în două doze). Primii care vor beneficia de vaccin vor fi angajații din sănătate și persoanele care prezintă risc crescut de deces.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Restaurantele, cafenelele, cinematografele, teatrele, sălile de spectacol din spațiile interioare se închid în București, iar purtarea măștili de protecție devine obligatorie în apropierea școlilor, pe o rază de 100 de metri, a decis Comitetul Municipal pentru Situații de Urgență. Vor fi închise și saloanele de evenimente, a anunțat prefectul Capitalei, Gheorghe Cojanu.
Restaurantele și cafenelele din interiorul hotelurilor și altor unități de cazare pot funcționa doar pentru clienții cazați în acestea.
Prefectul Cojanu a precizat că restricțiile intră în vigoare miercuri, 7 octombrie, și vor fi ridicate doar când rata de incidență a cazurilor de Covid-19, în 14 zile, va scădea sub 1,5 la 1.000 de locuitori.
Situația va fi analizată săptămânal.
Dacă rata nu scade rata sub 1,5, nu doar că măsurile acestea vor fi menținute, dar e posibil să fie introduse și alte restricții.
VIDEO: Anunțul făcut de Nelu Tătaru și Raed Arafat
Decizia Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă
Art. 1. (1) Se aprobă lista ţărilor/zonelor de risc epidemiologic ridicat pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea, în vigoare începând cu data de 07.10.2020, prevăzută în anexă.
(2) Se exceptează de la măsura prevăzută la alin. (1), persoanele care sosesc în România din ţările/zonele de risc epidemiologic ridicat, dacă rămân pe teritoriul naţional pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore) şi prezintă un test negativ pentru SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea intrării pe teritoriul naţional.
(3) Persoanele care sosesc în România din ţările/zonele de risc epidemiologic ridicat prevăzute la alin. (1) şi intră în carantină pentru o perioadă de 14 zile, pot ieşi din carantină după a 10 zi, dacă efectuează un test pentru SARS-CoV-2 în a 8 a zi de carantină, iar rezultatul acestuia este negativ şi nu prezintă simptomatologie specifică.
Art. 2. Organizarea de sărbători religioase este permisă numai cu participarea persoanele care au domiciliul sau reşedinţa în localitatea unde se desfăşoară activitatea, fără participarea persoanelor/pelerinilor din alte localităţi.
Art. 3. (1) Comitetele judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă au obligaţia de a se întruni în şedinţă extraordinară, în cel mult 48 de ore de la data emiterii prezentei hotărârii, în vederea analizării detaliate a situaţiei epidemiologice de la nivelul fiecărei localităţii şi dispunerii de urgenţă a măsurilor pentru diminuarea impactului riscului conform prevederilor legale aprobate prin hotărârile Guvernului şi cele ale Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.
(2) În situaţia în care incidenţa cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor la nivel judeţean ori a unei sau mai multor localităţi depăşeşte 1,5/1.000 de locuitori, ulterior măsurilor adoptate conform prevederilor alin. (1), comitetele judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă au obligaţia de a se întruni în şedinţă extraordinară, în cel mult 48 de ore de la data depăşirii pragului mai sus menţionat.
Art. 4. Se propune ca, persoanele alese la scrutinul electoral organizat în luna septembrie 2020, pentru alegerea primarilor, preşedinţilor consiliilor judeţene şi a membrilor consiliilor locale şi judeţene, să poată depune jurământul prevăzut în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, fără prezenţa fizică, prin mijloace electronice de comunicare de la distanţă, atunci când persoana în cauză se află în izolare sau carantină, în condiţiile legii.
Art. 5. Toate instituţiile publice şi private, precum şi operatorii economici care îşi desfăşoară activitatea în localităţile unde incidenţa cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor este mai mare de 1,5/1.000 de locuitori, au obligaţia analizării modului de desfăşurarea a activităţii în vederea organizării programului de lucru în regim de muncă la domiciliu/telemuncă, iar acolo unde acest lucru nu este posibil se recomandă decalarea programului de lucru.
Art. 6. Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, pentru punere în aplicare prin ordine şi acte administrative ale conducătorilor acestora.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Vineri, 11 septembrie, domnul Nelu Tătaru, ministrul Sănătății, a făcut o vizită neanunțată la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) din Craiova. Aflat în trecere prin Bănie, unde a participat și la o conferință de presă, alături de vicepremierul Raluca Turcan, vorbind despre viitorul spital regional, domnul ministru a decis să facă o vizită de control celui mai mare spital public din Oltenia. O acțiune necesară, dar insuficientă și oarecum bizar organizată.
Pe lista de control a ministrului s-au aflat mai multe puncte fierbinți legate de activitatea SCJU Craiova, cel mai mare spital din Oltenia.
Înainte de toate, ministrul a dorit să verifice dacă Laboratorul de Genetică Medicală funcționează la capacitatea maximă. A aflat că aparatura modernă cumpărată din banii Ministerului Sănătății este funcțională și folosită cu maximum de randament, ba chiar a primit o mică lecție de eficiență din partea conducerii laboratorului. Conform relatărilor din presa locală, șeful Laboratorului, d-nul prof. univ. dr. Mihai Ioana, l-a sfătuit pe domnul ministru ca, la nivel național, pentru celelalte laboratoare de genetică din spitalele publice, să achiziționeze același tip de dotări pentru fluxul de diagonsticare RealTime PCR. Existența unui singur tip de echipamente ar crește viteza de realizare a testelor atât prin scădarea timpului de achiziționare a consumabilelor, cât și prin rezolvarea compatibilității tehnice între laboratoare. Se pare că domnul ministru a reținut lecția…
În Clinica de Cardiologie (printre cele mai moderne din sistemul public de sănătate), domnul ministru a primit din partea managerului spitalului, Laurențiu Ivanovici, câteva solicitări de ajutor: achiziționarea unui angiograf pentru zona de chirurgie cardiacă, problema recrutării de personal specializat. Nelu Tătaru a promis sprijin, rămâne de văzut cât de repede va fi oferit. Ministrul a vizitat și secția de ATI a spitalului, dorind să vadă modul de organizare și funcționare.
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, în control la Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Craiova / Sursa foto: Gazeta de Sud
După epuizarea vizitei (controlului), managerul Laurențiu Ivanovici a solicitat rezolvarea unor probleme urgente cu care se confruntă spitalul și care sunt în responsabilitatea Ministerului Sănătății.
S-a solicitat alocarea urgentă a medicamentului Remdesivir (primul medicament autorizat de Uniunea Europeană pentru tratamentul anti-Covid-19). Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova este „spital Covid”, adică îngrijește bolnavi afectați de acest virus și, în consecință, are nevoie urgentă de acest medicament.
S-a mai solicitat sprijin pentru depunerea a trei proiecte realizate de spital, pentru obținerea a aproximativ 7,5 milioane euro în cadrul unui program de combatere a răspândirii Covid-19, din fonduri europene, proiecte care trebuie avizate de Ministerul Sănătății.
Nu în ultimul rând, managerul Ivanovici a insistat să se găsească soluții pentru acordarea sporului de 30% și a voucherelor de vacanță pentru personalul din UPU, a cărei finanțare este asigurată direct de la minister. Onor ministrul Tătaru a promis sprijin pentru rezolvarea acestor probleme.
De ce acest control inopinat era necesar
Managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova, Laurențiu Ivanovici, este membru PNL. El a fost numit la conducerea spitalului în mai 2020, în locul altui liberal, medicul Teodor Sas, care, după un mandat destul de scurt, se pare că nu a mai rezistat situației tot mai dificile generate în spital de pandemia de Covid-19.
Încă de la momentul numirii, noul manager a suportat atacuri puternice atât din partea PSD, cât și din partea USR-PLUS.
Principala acuzație adusă liberalului Ivanovici (de fapt, singura, pentru că adversarii săi politici nu au găsit nimic murdar în activitatea lui de manager) a fost aceea că, în urma cu 17 ani, în 2003, a fost anchetat penal pentru racolarea unor persoane care intenționau să treacă ilegal frontiera de stat în țări din spațiul Schengen, solicitând aproximativ 2.000 de mărci de persoană pentru intermediere. Pentru această faptă, Ivanovici a fost condamnat la două luni închisoare, dar fapta a fost grațiată prin legea 543/2002, care acorda grațiere în cazul tuturor pedepselor mai mici de 5 ani.
Din 2003 până în prezent, liberalul Ivanovici a ocupat diferite funcții publice, și de fiecare dată a fost obligat să-și asume greșeala, să-și exprime public regretul, să ofere detalii despre acel moment întunecat din propriul trecut. Același lucru l-a făcut și când adversarii politici l-au atacat pe subiectul respectiv, după numirea în funcția de manager al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova. Atunci a declarat presei: „Este o poveste de acum vreo 20 de ani şi de fiecare dată când preiau o funcţie de conducere, mi se aminteşte acea perioadă grea din viaţa mea, deşi vreau s-o uit. Da, am greşit, fosta soţie m-a reclamat, dar acum sunt fără pată. Am demonstrat că a fost o greşeală, că a fost un episod urât din viaţa mea, pe care-l regret. Aşa era în acea vreme. Am vrut să ajut nişte prieteni şi fosta soţie m-a reclamat”.
Liberalul Laurențiu Ivanovici, managerul SCJU Craiova, împreună cu președintele României, Klaus Werner Iohannis / Sursa foto: Facebook
Din activitatea profesională și politică a lui Laurențiu Ivanovici nu se pot culege, deocamdată, informații că ar fi fost implicat, direct sau indirect, în activități de natură penală și de corupție. Totodată, nu există informația că ar fi anchetat de DNA, așa cum este cazul unora dintre politicienii craioveni care-i conteastă dreptul moral de a ocupa funcția de manager al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova.
Alianța USR-PLUS Craiova – marele vinovat pentru eșecul realizării unei alianțe anti-PSD la Craiova – l-a atacat vehement pe managerul liberal cu această acuzație veche. Lipsiți însă de „muniție” suplimentară, activiștii USR-PLUS Craiova au renunțat, într-un târziu, să-l mai atace.
PSD însă a avut grijă să-l asedieze pe liberal nu doar folosind marota „condamnat penal pus de PNL la conducerea spitalului”, ci și provocând felurite tensiuni (și nu numai!) în interiorul instituției, cu ajutorul membrilor de partid pe care-i are în rândul personalului spitalului.
De altfel, pe lista de candidați la funcția de consilier în Consiliul Local Craiova se află și doi medici angajați ai SCJU Craiova.
Cel mai important este conf. univ. dr. Sorin Dinescu, medic primar epidemiolog, șeful departamentului de Epidemiologie de la SCJU Craiova și prorector al Universității de Medicină și Farmacie Craiova.
Conf. univ. dr. Sorin Dinescu, epidemiologul SCJU Craiova, în poză electorală, alături de Lia Olguța Vasilescu, candidata PSD la funcția de primar al Craiovei / Sursa foto: Facebook
Al doilea candidat, o tânără speranță a PSD Craiova, este medicul rezident Ioan Andrei, vicepreședinte al Tineretului Social Democrat Dolj.
Nu sunt singurii medici din SCJU Craiova cu adeziune scrisă la PSD, însă, în contextul în care scad vertiginos șansele de victorie ale candidatului PSD la funcția de primar al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, probabil că cei doi medici au fost chemați să ajute la „efortul de război” disperat pe care-l pune PSD pentru a păstra controlul Primăriei Craiova.
Medicul rezident Ioan Andrei, vicepreședinte al tinerilor PSD-iști doljeni, în poză electorală, alături de Lia Olguța Vasilescu, candidata PSD la funcția de primar al Craiovei / Sursa foto: Facebook
În cazul medicului Sorin Dinescu se poate vorbi chiar despre un fel de „deconspirare”, pentru că în declarații de interese (pentru anii 2012, 2013, 2014 și 2019, că atât am găsit!) depuse de acesta pe site-ul UMF Craiova, în calitate de cadru universitar, nu aflăm că ar fi fost membru PSD.
În asediul la care USR-PLUS și, mai ales, PSD Craiova l-au supus pe managerul liberal al Spitalului Județean din Craiova, au fost lansate tot felul de afirmații false despre „nereguli”, „incompetență”, „management defectuos” etc. Se pare că o parte din aceste atacuri au ajuns și la urechile ministrului Sănătății. De aici, probabil, și dorința acestuia de a organiza un control inopinat în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova.
Sosit (aproape) neanunțat, agresiv în organizarea vizitei ad-hoc (imediat ce a intrat în incinta spitalului, ministrul a solicitat să fie condus direct la Laboratorul de Genetică Medicală, probabil să afle dacă se confirmă sau nu zvonul că laboratorul nu ar lucra la capacitate maximă), ministrul Nelu Tătaru s-a lămurit destul de repede că la SCJU Craiova nu există probleme mari ori, dacă există, rezolvarea lor stă în puterea și responsabilitatea legală a Ministerului Sănătății.
Prin urmare, acest control inopinat a fost necesar pentru a lămuri, în mare măsură, cum stau lucrurile cu activitatea managerială a lui Laurențiu Ivanovici. Concluzia: în ciuda numeroaselor dificultăți provocate de pandemie, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova funcționează în parametri normali (atât cât permit pandemia și problemele financiare!) și, mai ales, că acest spital nu este focar de infecție Covid-19, ca alte unități spitalicești din țară.
De ce acest control inopinat nu este suficient
Situația sanitară gravă din Craiova și județul Dolj, provocată de pandemia de Covid-19, cerea (și încă îi cere) ministrului Sănătății să opereze un control inopinat vast.
Este foarte bizar că ministrul Nelu Tătaru și-a limitat exercitarea atribuțiilor de ministru doar la efectuarea unui control în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova, instituția spitalicească cea mai puțin afectată de Covid-19 din tot județul Dolj.
Craiova a fost zguduită recent de o adevărată criză epidemiologică, prin apariția unor mari focare de Covid-19 în Căminul pentru Persoane Vârstnice și în Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș”. Reacția Direcției pentru Sănătate Publică Dolj (structură din subordinea Ministerului Sănătății) a fost total ineficientă și suspect de îngăduitoare.
Scandalul lagărului Covid-19 de la Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova
În speța de la Căminul pentru Persoane Vârstnice (instituție condusă de Valentin Giurcă, unul dintre cei mai vehemenți și obedienți activiști PSD din grupul controlat de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda), inspectorii DSP Dolj au inițiat un control (se pare că anunțat, nu inopinat!) abia după ce presa locală și centrală a dezvăluit declarațiile șocante ale unor membri din rândul personalului despre condițiile de lagăr de exterminare din instituție. La acel moment, în Cămin erau infectați cu Covid 126 de bătrâni și 26 de salariați.
Conform comunicatului de presă nr. 14/17.08.2020, controlul DSP Dolj a constatat grave nereguli: circuitele funcționale curate se intersectau cu circuitele cu risc de contaminare Covid-19 în spațiile unde sunt cazați bătrânii; alimentele din care se prepară hrana bătrânilor erau stocate în condiții insalubre și folosite inclusiv după expirarea termenului de valabilitate (!); lenjeriile de pat și de corp provenite de la bătrânii cazați în instituție – atât de la cei pozitivi Covid-19, cât și de la cei non-Covid – nu erau preluate, decontaminate, spălate, călcate și depozitate separat, pentru evitarea contaminării; echipamentele individuale de protecție ale personalului nu erau dezinfectate, spălate conform procedurilor, în spălătoria instituției; decesul unui rezident al Căminului, cauzat de Covid-19, nu a fost declarat autorităților medicale competente (altfel spus, s-a ascuns motivul real al decesului!).
Constatările controlului operat de DSP Dolj pot fi completate de declarațiile șocante făcute de angajați ai Căminului pentru Persoane Vârstnice Craiova, instituție controlată de PSD prin politrucul Valentin Giurcă: aparținătorii bătrânilor (membri ai familiei) au avut acces în instituție, în ciuda carantinei declarate oficial; bătrânii au avut posibilitatea să plece din instituție, prin oraș; organizarea personalului a fost la margine de haos, fapt care a favorizat răspândirea infectării cu Covid-19 în rândul personalului etc.
Directorul Căminului pentru Persoane Vârstnice Craiova, PSD-istul Valentin Girucă, zis și domnu’ „Într-un-cămin-de-bătrâni-se-mai-și-moare” / Sursa: Facebook
Totodată, în presă s-au adus probe despre totala nepăsare a managerului Valentin Giurcă privitoare la pregătirea instituției pentru confruntarea cu pandemia de Covid-19.
Jurnaliștii de la Recorder.ro au verificat achizițiile făcute prin SEAP deCăminul pentru Persoane Vârstnice Craiova. Concluzia a fost șocantă! O instituție care găzduiește 320 de bătrâni, cu 152 de salariați, a achiziționat doar 16 kituri de recoltare Covid-19 (în 29 iunie), 20 de perechi de botoșei de protecție și 10 capeline (în 7 august), deși ar fi fost necesare mii de asemenea obiecte. S-au achiziționat doar 100 de combinezoane de protecție (în 11 august). Căminul a mai achiziționat 2.250 de măști simple în trei straturi (deși ar fi fost necesare măști de protecție pentru personalul medical și de îngrijire de tip FFP2 sau FFP3), adică aproximativ 15 măști pentru fiecare angajat în cele peste 5 luni de la apariția coronavirusului pe teritoriul României.
Nu mai insistăm pe faptul că angajați membri/simpatizanți ai PSD din această instituție publică au devenit „celebri” pentru activitățile de propagandă în favoarea candidatei PSD la funcția de primar al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu. Activități realizate cu acordul tacit (ordinul?) al managerului Valentin Giurcă.
Deși în luna iulie, data când s-a operat controlul inspectorilor DSP Dolj, situația de la Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova era una înfiorătoare, măsurile dispuse de DSP Dolj sunt penibile, echivalentul unei mângâieri pe creștet: câteva avertismente conform OUG nr.2/2001 și două amenzi a câte 2.000 lei conform HGR nr. 857/2011 aplicate magazionerului și directorului instituției.
Probabil că PSD-istul Valentin Giurcă, obedientul subordonat al cuplului Lia Olguța Vasilescu-Claudiu Manda, s-a amuzat teribil când a primit notificarea despre amendă. La un salariu de aproape 9.000 de lei lunar, o amendă de 2.000 lei pentru atâtea grozăvii, constatate în instituția pe care o conduce, este o glumă. Și asta, dacă luăm în calcul doar veniturile „la vedere” ale domnului director.
Scandalul focarului Covid-19 din Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș”
În a doua speță, anume focarul de Covid-19 din Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș”, reacția Direcției pentru Sănătate Publică Dolj este și mai dubioasă.
Acest spital este condus de medicul (stomatolog!) Adina Turcu. Doamna manager s-a remarcat public prin două calități: este fosta nevastă a europarlamentarului Claudiu Manda (actualul soț al candidatei PSD la funcția de Primar al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu) și este organizatoarea celui mai macabru și bizar gest din perioada pandemiei, de până acum – vestita horă din curtea Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș” Craiova, încinsă de membri ai personalului îmbrăcați în costume de protecție anti-Covid, o scenă demnă de un film horror despre Apocalipsă!
Adina Turcu și Lia Olguța Vasilescu – cele două neveste (fosta și actuala) ale europarlamentarului Claudiu Manda (PSD) / Sursa foto: Adevarul.ro
În luna iulie, din cei 555 de angajați ai Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș” Craiova, 47 de cadre erau infectate cu Covid-19 (aproape 10% din totalul personalului). DSP Dolj a păstrat o discreție totală asupra evoluției infectării cu Covid-19 în rândul personalului acestui spital. În acest moment, nu este cunoscut numărul salariaților infectați cu Covid-19 din Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” Craiova.
Mare parte a presei din Craiova, stipendiată generos de instituțiile publice controlate de PSD, prin contracte de publicitate, uneori cu încălcarea legii (vezi dosarul deschis de DNA în speța „Craiova – Capitală Culturală Europeană”), a păstrat tăcerea despre situația gravă din acest spital. În schimb, jurnaliștii-„tonomate” au aruncat titluri panicarde despre Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova, cum că acolo este un cumplit focar de Covid-19. Aceasta, în condițiile în care, din aproximativ 3.500 de angajați, în Spitalul Județean nu s-au înregistrat mai mult de 10 cazuri de infectare cu Covid-19 (adică, un procent de aproximativ 0,3% din totalul personalului!).
Pentru performanțele sale manageriale și, probabil, pentru loialitatea arătată organizației locale a PSD, controlată de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, care o susține în funcție, Adina Turcu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș”, încasează anual suma de 293.542 de lei, adică 24.461 de lei (5.000 de euro) pe lună! La această sumă se adaugă și venitul încasat de la Facultatea de Stomatologie din cadrul UMF Craiova, în valoare de 62.176 de lei pe an.
Fosta soție a europarlamentarului Claudiu Manda întreține relații cordiale cu actuala nevastă a acestuia, Lia Olguța Vasilescu… ca toate să rămână, până la urmă, în „famiglie”.
Scandalul anchetei penale în laboratoarele de genetică medicală
Cel mai controversat scandal în care a fost implicată DSP Dolj este însă deschiderea unor dosare penale asupra șefilor laboratoarelor de genetică medicală din Spitalul Clinic Județean de Urgență și Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Craiova.
În august, Poliția s-a sesizat din oficiu că, începând din luna iunie, angajați ai laboratoarelor respective ar fi refuzat să primească pentru testare probele recoltate de către DSP Dolj, în urma constatării unor cazuri de infectare cu Covid-19, acordând prioritate unor persoane care au solicitat testarea pentru îndeplinirea condițiilor de călătorie în străinătate.
Principala „țintă” a acestei anchete este Laboratorul de Genetică Medicală al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova, unul dintre cele mai mari din țară și cel mai important laborator din Oltenia.
Dacă intrăm în detaliile tehnice ale funcționării acestui laborator, descoperim că realitatea este un pic diferită de ceea ce suspectează procurorii.
Înainte de toate, trebuie subliniat faptul că Laboratorul de Genetică Medicală al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova realizează analiza testelor Covid-19 pe care le trimit toate DSP-urile din Oltenia, adică pentru 5 județe (Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți, Vâlcea).
Prin urmare, presiunea asupra acestui laborator este extremă. Totodată, trebuie subliniat faptul că DSP-urile în discuție nu au comunicat între ele și nu au realizat un calendar, o programare, un ritm coordonat de transmitere a testelor Covid-19 spre analiză la acest laborator. Inevitabil, au apărut blocajele provocate de acest haos, deși laboratorul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova a avertizat permanent că are o capacitate mult mai mică de operare a analizelor, în raport cu numărul mare de solicitări.
Imagine cu noul extractor ARN SARS-CoV-2 instalat în luna mai 2020, în Laboratorul de Genetică Medicală al SCJU Craiova / Sursa: Ziarul Sănătatea
În perioada supusă anchetei penale, datele statistice privind activitatea Laboratorului de Genetică Medicală al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova sunt următoarele:
Teste realizate în luna iunie: 2.689 (pentru DSP Dolj), 329 (pentru DSP Olt), 5 (pentru DSP Gorj), 45 (pentru DSP Mehedinți), 107 (pentru DSP Vâlcea), 3 (teste la cerere pentru motive medicale).
Teste realizate în luna iulie: 3.277 (pentru DSP Dolj), 713 (pentru DSP Olt), 14 (pentru DSP Gorj), 58 (pentru DSP Mehedinți), 61 (pentru DSP Vâlcea), 784 (teste la cerere, din care 284 pentru motive medicale, interes de serviciu, cluburi sportive și 500 pentru turism în străinătate).
Teste realizate în luna august: 3.883 (pentru DSP Dolj), 39 (pentru DSP Olt), 673 (teste la cerere, din care 287 pentru motive medicale, interes de serviciu, cluburi sportive și 250 pentru turism în străinătate).
Rezultă că din totalul de 12.644 de teste analizate de Laboratorul de Genetică Medicală al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova, doar 1.424 de teste au fost la cerere. La acest total se adaugă și alte 856 de teste analizate în cele trei luni pentru personalul medical al spitalului.
Statistica demonstrează că procentul testelor efectuate la cerere și cu taxă pentru persoane fizice este de aproximativ 10% din totalul testelor efectuate de laborator, aceste solicitări fiind înregistrate în lunile iulie și august (perioada de vacanță). Dintre acestea, aproape jumătate au fost teste făcute pentru motive medicale, în interes de serviciu și pentru sportivii de performanță care au participat la competiții sportive unde este obligatorie prezentarea unui test negativ de Covid-19. Este evident că un procent de 10% din totalul testelor efectuate nu era în măsură să blocheze ori să afecteze grav procedura de realizare, cu prioritate, a analizei testelor comunicate de DSP-uri, cu precădere de DSP Dolj.
Rezultă că problema este în altă parte și că ancheta procurorilor trebuie să se orienteze mai degrabă spre modul în care DSP-urile, mai ales DSP Dolj (principalul beneficiar), au organizat fluxul de teste și comunicarea cu Laboratorul de Genetică Medicală al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova.
În relația cu DSP Dolj, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova a acordat prioritate testelor primite de la Direcție. DSP Dolj a avut la dispoziție cel puțin două canale oficiale și flexibile de comunicare (o platformă online, dar și un grup de comunicare online format din reprezentanți ai conducerii celor două instituții). Totodată, conform Metodologiei de supraveghere a Covid-19, DSP Dolj a avut posbilitatea să notifice probele trimise spre analiză ca STANDARD sau URGENȚĂ.
Conducerea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova a informat DSP Dolj că pentru aproximativ 20 de zile, Laboratorul de Genetică Medicală va avea capacitatea de testare depășită de solicitări din cauza mai multor motive: DSP Dolj trimite un flux foarte mare de probe (fără să țină cont de capacitatea laboratorului), notifică cele mai multe probe ca fiind URGENȚĂ, laboratorul va fi transferat într-un nou spațiu amenajat în incinta spitalului, astfel încât să poată fi instalate noile aparaturi care măresc capacitatea de prelucrare zilinică a testelor. DSP Dolj și-a asumat să primească cu întârzierea provocată de aceste motive rezultatele la testele trimise pe parcursul celor 20 de zile.
În organizarea Laboratorului de Genetică Medicală al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova s-a reușit performanța de a crește capacitatea de analiză a testelor de la 150-200 de teste/zi (luna martie, momentul declanșării pandemiei) la 250 de teste/zi în luna mai și la 400 de teste/zi în luna august. Acest flux de analiză a fost posibil prin achiziționarea și punerea în funcțiune a unui al doilea sistem automat de diagnostic, achiziționat de spital cu finanțarea primită de la Ministerul Sănătății. Toate acestea, în condițiile în care a fost necesară rezolvarea unor alte probleme adiacente funcționării laboratorului: achiziționarea kiturilor de extracție ARN viral (care vin din import), amenajarea, igienizarea și dotarea noului spațiu extins pentru laborator, resursa umană specializată insuficientă în raport cu volumul de muncă (resursă suplimentată în luna august).
Dacă privim din această perspectivă, a activității instense depusă de personalul Laboratorului de Genetică Medicală al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova, vom înțelege că responsabilitatea pentru întârzieri este a DSP-urilor din Oltenia, în primul rând a DSP Dolj, care au gestionat foarte prost, până la limita haosului, fluxul de teste trimise spre analiză acestui laborator.
Nu poți încărca o căruță peste puterea cailor care trag la ea – este un adevăr vechi de milenii!
Ce nu a făcut ministrul Tătaru și ce ar fi bine să facă
Prima speță față de care domnul ministru al Sănătății nu a reacționat corespunzător a fost dezastrului sanitar din Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova.
În ciuda faptului că angajații de acolo au solicitat cu insistență ca Ministerul Sănătății să realizeze un control în instituție, dar și a reacției penibile a DSP Dolj, care a aplicat sancțiuni aproape simbolice celor responsabili pentru dezastru, ministrul Nelu Tătaru a tăcut. Un gest „în armonie” cu atidudinea colegilor de partid din organizația PNL Dolj pe subiectul în discuție.
Candidatul PNL la funcția de Primar al Craiovei, Nicolae Giugea, s-a limitat să facă o declarație pe… Facebook, cum că domnia sa „a atras atenția de mai multe ori asupra situației de la Căminul pentru Persoane Vârstnice din Craiova, unitate aflată în subordinea Primăriei”. Evident, domnul Giugea ar fi avut și alte pârghii oficiale și legale să intervină, anume cele oferite de calitatea de deputat PNL. Cea mai la îndemână reacție ar fi fost să sesizeze oficial Ministerul Sănătății, în contextul în care DSP Dolj era depășită de situație. Totuși, nu a făcut-o.
„Contribuția” domnului Nicolae Giugea, candidatul PNL la funcția de Primar al Craiovei, la rezolvarea crizei sanitare din Căminul pentru Persoane Vârstnice: o postare pe Facebook
Liderul PNL Dolj, Ștefan Stoica, a amintit despre criza sanitară din Cămin la evenimentul de lansare a candidaților partidului și… cam atât.
O reacție ceva mai vehementă a avut senatorul liberal Mario Ovidiu Oprea, care a dat o declarație de presă, prin august, în care solicita demisia PSD-istului Valentin Giurcă din funcția de director al Căminului. În aceeași declarație, senatorul PNL oferă, cu ghilimele, o scrisoare pe care ar fi primit-o în numele unui grup de angajați ai Căminului, în care se solicită intervenția Ministerului Sănătății. Nici domnul senator nu s-a folosit de pârghiile legale și oficiale pe care le are ca membru al Parlamentului. A aruncat cu declarația de presă și gata, că doar e campanie electorală.
Toate acestea, în condițiile în care DSP Dolj este structură subordonată Ministerului Sănătății și deci, controlată de PNL.
A doua speță în care ministrul liberal al Sănătății a evitat să se amestece este situația de focar Covid-19 din Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” Craiova, probabil sub pretextul oficial că instituția respectivă nu se subordonează ministerului, ci Consiliului Local Craiova.
Da, este foarte bine, ba chiar necesar, să treci prin Craiova și să operezi un control inopinat la cel mai mare spital din Oltenia. Totuși, focarul de Covid-19 de la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” necesita din partea ministrului Nelu Tătaru o atenție cel puțin egală, cum a fost în cazul Spitalului Județean. Altfel spus, ministrul sănătății ar fi avut posibilitatea să ordone DSP Dolj să clarifice urgent situația din Spitalul de Boli Infecțioase.
A treia speță – dosarele penale deschise asupra șefilor laboratoarelor de genetică medicală din cele două spitale mari ale Craiovei – îi impune domnului ministru să ordone, în regim de urgență, un control la toate DSP-urile din Oltenia, cu precădere la DSP Dolj, pentru verificarea modului în care a fost gestionat fluxul de teste Covid-19 trimise spre analiză la cele două laboratoare. Din informațiile noastre, începe să fie tot mai limpede că haosul a fost declanșat de DSP-uri, iar laboratoarele (cel puțin laboratorul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă SCJU Craiova) au lucrat la capacitate maximă.
În acest context, două tipuri de interes îi impun domnului ministru să facă ordine în activitatea DSP Dolj și să disciplineze conducerea Direcției, în sensul implicării reale, organizate și eficiente în combaterea pandemiei de Covid-19.
Primul este interesul public. Este nefiresc ca în Craiova să nu se cunoască adevărul despre focarele de Covid-19 din comunitate. DSP Dolj și Prefectura Dolj oferă, prin comunicatele de presă, informații generale, date statistice centralizate, fără să indice care este evoluția situației din focarele de Covid-19 din Craiova și Dolj. Este nefiresc ca DSP Dolj să aplice sancțiuni simbolice într-un Cămin de bătrâni unde au fost încălcate flagrant cele mai elementare norme de prevenție și combatere a Covid-19.
Al doilea interes este de natură politică. Instituțiile publice unde s-au înregistrat principalele focare de Covid-19 din Craiova și Dolj sunt conduse de oameni susținuți, numiți de PSD. De exemplu, scandalul infectării a peste 150 de oameni – bătrâni și personal – în Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova, condus PSD-istul Giurcă, a fost o ocazie imensă de profit electoral pentru PNL Dolj. Totuși, liderii locali ai PNL parcă s-au ferit să se folosească de acest scandal și s-au limitat doar la declarații politice, fără să facă ceva concret pentru salvarea bătrânilor din instituția controlată de PSD. Reacția DSP Dolj, din subordinea Ministerului Sănătății, a fost penibilă: a aplicat niște sancțiuni aproape simbolice.
Nu știm care va fi reacția ministrului Nelu Tătaru față de situația sanitară din Craiova. Știm însă că orașul Craiova este una dintre ultimele redute ale PSD, o zonă unde s-a concentrat aproape tot ceea ce este mai urât și mai respingător din pseudo-elita formată din impostori și parveniți a acestui partid. PSD va lupta cu toată puterea și viclenia pentru a păstra Craiova ca fief al cuplului Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda. În această luptă, pentru PSD Craiova este extrem de important să păstreze controlul asupra informației despre infectarea cu Covid-19 și să-i salveze de la sancțiuni și demitere pe managerii sprijiniți de partid în instituțiile publice în care s-au declarat focare de Covid-19.
În concluzie, situația sanitară de la Craiova reprezintă un examen important pentru ministrul liberal Nelu Tătaru și guvernul Orban. Examen de maturitate politică și de profesionalism în cele ale guvernării.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a afirmat miercuri seara, la Digi 24, că primele vaccinuri anti-Covid-19 vor ajunge în România, cel mai probabil, în luna decembrie. Aceasta, deși momentan dezvoltarea vaccinului realizat de Oxford și AstraZeneca a intrat într-o “pauză tehnologică”, după ce unul dintre voluntari a avut efecte secundare “inexplicabile”.
„Una din firmele cu care Comisia Europeană are contracte, într-adevăr, este într-un studiu de fază 3, înseamnă şi pacienţi sau subiecţi cu comorbidităţi şi atunci orice incident opreşte acel studiu, iar o echipă independentă evaluează acel pacient. Asta este procedura. Rămâne ca cele 300 de milioane de doze achiziţionate de Comisia Europeană cu un posibil plus de încă 100 de milioane să vină în decembrie, o primă tranşă de 30 de milioane, iar în primul trimestru al anului viitor să putem beneficia de ele”, a afirmat Nelu Tătaru.
„Prioritate vor avea vârstele extreme, comorbidităţi, personalul care lucrează în sectorul sanitar, precum şi cel didactic“
AstraZeneca nu e însă singura companie farma cu care Comisia Europeană a semnat precontracte. În urmă cu doar două zile, americanii de la Pfizer și nemții de la BioNTech au anunțat că, foarte probabil, la mijlocul lunii viitoare vor cere autorizarea propriului vaccin anti-Covid, care “este aproape perfect”.
Nelu Tătaru a detaliat la Digi 24: „Procesul merge mai departe, sunt cinci firme cu care Comisia Europeană are, în acest moment, discuţii şi contracte. Dacă este gata vaccinul, preconizăm ca în decembrie să ajungă prima tranşă, iar în ianuarie să putem face și noi primele vaccinuri. Tranşa care trebuia să vină pentru România este de 1,29 milioane de doze, dar în măsura în care acest vaccin va fi sigur vom şti şi noi şi îl vom găsi şi pe piaţa europeană. Noi am făcut o solicitare Comisiei Europene pentru 10,7 milioane de cetăţeni. Prioritate vor avea vârstele extreme, comorbidităţi, personalul care lucrează în sectorul sanitar, precum şi cel didactic”.
În urmă cu o săptămână, ministrul Sănătății a clarificat și teoria conspirației privind “inventarea unei pandemii care să justifice vaccinarea obligatorie a întregii populații”. Nelu Tătaru a subliniat că vaccinul anti-Covid nu va fi obligatoriu, iar imunizarea la virus va fi recomandată, exact ca în cazul gripei sezoniere.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
România va primi de la Uniunea Europeană, la începutul anului viitor, circa 1,2 milioane de doze din vaccinul anti-Covid, a anunțat joi, la RFI, ministrul Sănătății, medicul Nelu Tătaru, al RFI. Cel mai probabil, va fi vorba despre vaccinul pe care-l dezvoltă cercetătorii de la Oxford, aceștia ajungând în faza a treia de testare – pe zeci de mii de voluntari.
„De trei luni de zile noi suntem angrenați la nivelul Comisiei Europene în obținerea unui vaccin. Comisia Europeană are legături cu firme care produc vaccin în acest moment. Sunt 6 firme, dar contracte ferme sunt cu două firme care s-au obligat să aducă anul viitor 300 de milioane de doze, cu posibilitatea furnizării a încă 100 de milioane.
Prima tranșă va fi de 30 de milioane. România, în acest angrenaj, din punct de vedere populațional, primește cam 4% din aceste vaccinuri. Din primul eșantion de vaccinuri, România va primi în jur de 1,2 milioane de doze“, a declarat Nelu Tătaru într-un interviu acordat RFI.
Persoanele în vârstă și cu comorbidități, profesorii și personalul sanitar – primele categorii de populație care vor primi vaccinul anti-Covid
Ministrul a detaliat: ce categorii de populație vor fi primele vizate pentru imunizare în această primă fază, în care numărul de doze este limitat, mult sub necesarul pentru întreaga populație. „Pentru o primă vaccinare, vor beneficia vârstele extreme, persoanele cu comorbidități și personalul tehnic – cei care lucrează cu populația, precum cadrele didactice și nedidactice și personalul medical”, a spus Nelu Tătaru.
Mai multe companii farma și centre de cercetare de renume mondial lucrează, încă de astă-iarnă, de la apariția epidemiei de coronavirus, la un vaccin. S-au făcut progrese și sunt speranțe ca mai multe tipuri de vaccin să apară în lunile următoare. China și Rusia au anunțat deja sintetizarea propriilor vaccinuri, pe care, din rațiuni propagandistice, le-au pus deja în uz fără să mai aștepte finalizarea etapei a treia de testare. Această ultimă fază de verificare a produsului este obligatorie pentru ca medicii să observe cât de eficace este vaccinul și ce efecte secundare pot apărea la oameni.
Din motive electorale (alegerile din SUA bat la ușă), președintele Donald Trump a pus și el presiune pe autoritățile medicale să valideze mai repede un vaccin, chiar dacă testele nu sunt gata. Conducătorii Agenției Naționale a Medicamentului din America s-au conformat și au anunțat că e posibil să autorizeze vaccinul elaborat de compania Moderna înainte de terminatea fazei a treia de testare.
În Europa, deocamdată, nimeni nu și-a asumat acest risc uriaș de a transforma populația în cobai. Comisia Europeană a semnat precontracte cu mai multe companii, așteptând să fie finalizate vaccinurile. Cercetătorii de la Oxford spun că, dacă toate studiile clinice și rezultatele testării din faza a treia vor fi așa cum se speră, atunci vaccinul lor va fi gata în această lună (septembrie), urmând a fi pus la dispoziția publicului la începutul anului viitor.
Marele pericol al toamnei: suprapunerea sezonului gripei respiratorii de tip A și B cu al doilea val al epidemiei de coronavirus
În România, semnalele pe care autoritățile guvernamentale și specialiștii le-au transmis în ultimele luni au fost contradictorii. Nelu Tătaru a precizat, la RFI, că România se află încă în primul val al epidemiei, dar în faza a doua, pe un platou unde se menține de câteva săptămâni. Marea provocare este de a menține acest nivel (circa 1.300-1.500 de cazuri pe zi) în timp ce sunt redeschise numeroase activități, precum școlile și industria restaurantelor. În același timp, odată cu venirea toamnei timpul se va răci și virusul Sars-CoV-2 va crește în agresivitate, pentru că este un virus respirator, a explicat pentru Ziaristii.com profesoara universitară Doina Azoicăi, președintele Societății Epidemiologice din România.
Epidemia de coronavirus se va intersecta, în lunile de toamnă, cu epidemia sezonieră de gripă, ceea ce va crește exponențial pericolul pentru populație. Medicii fac apeluri insistente la populație să se vaccineze pentru gripă în această toamnă, ca să reducă riscul de a se infecta, pe rând sau simultan, cu virusul gripei A sau B și cu virusul Sars-CoV-2.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Luna următoare e critică în evoluția epidemiei de coronavirus în România, autoritățile identificând mai mulți factori care pot duce la creșterea numărului de cazuri, a avertizat vineri Nelu Tătaru, ministrul Sănătății.
Reînceperea cursurilor școlare este un factor major de risc, care favorizează propagarea virusului, iar autoritățile fac inventarul locurilor pe care spitalele cu secții de pediatrie le pot disponibiliza pentru a trata copiii infectați.
Nelu Tătaru: „Evaluăm capacitatea spitalelor de a gestiona o eventuală creştere“
„Urmează o lună cu mai mulţi factori care pot duce la o creştere a numărului de cazuri, în consecinţă a creşterii transmiterii comunitare. Luni va fi o ultimă zi înainte de reluarea activităţii în unităţile cu capacitate închisă, teatre, cinematografe. Tocmai în acest context evaluăm capacitatea spitalelor de a gestiona o eventuală creştere. Repet ce spunem în ultima perioadă: această pandemie nu se tranşează în spital, se tranşează în prespital, acolo unde trebuie să avem grijă să respectăm acele precauţii, pentru a avea o transmitere comunitară scăzută“, a avertizat Nelu Tătaru.
Deși autoritățile tot anunță, de câteva săptămâni, că scăderea numărului de cazuri noi este iminentă, acest lucru nu se întâmplă. Dimpotrivă, joi s-a consemnat un nou record în România, 1.504 de infectări în 24 de ore. “Aproximativ 5% dintre cei infectați ajung la terapie intensivă. La 1.000 de infectați, circa 50 ajung în zilele următoare în stare severă la ATI”, a avertizat Raed Arafat, secretar de stat MAI.
Cum joi au fost raportate 1.504 cazuri, rezultă că numai dintre aceștia 75 de oameni vor ocupa secțiile de terapie intensive. Conform statisticii de până acum, dintre ei, circa 50% vor deceda.
„Din studiile făcute de noi, o capacitate de 600 de paturi ar putea fi ocupată, în condiţiile în care avem 1.500 de pacienţi noi timp de 10 zile“
„Noi suntem capabili să adaptăm numărul de paturi, terapii intensive, unităţi modulare, dar să nu forţăm această limită pentru a nu colmata sistemul medical. Din studiile făcute de noi, o capacitate de 600 de paturi ar putea fi ocupată, în condiţiile în care avem 1.500 de pacienţi noi timp de 10 zile. Avem studii şi avem evaluări făcute pe anumite perioade, dar sperăm ca acele recomandări să fie respectate pentru a avea o transmitere comunitară scăzută”, a mai spus ministrul Nelu Tătaru.
Generalul medic Ionel Oprea, numit în fruntea DSP București, a cerut spitalelor din oraș să raporteze care este capacitatea maximă de locuri de care dispun pentru izolarea copiilor. Este o măsură preventivă pe care autoritățile o iau înainte de începerea anului școlar.
Nu doar în România, ci și în întreaga lume se constată că sistemul școlar nu este capabil să asigure procesul de învățământ cu respectarea normelor pentru reducerea riscului de infectare. Sunt prea puține școli, prea puține săli de clasă, prea puține cadre didactice. În unele țări, deficitul e mai mic, în altele e masiv. România se confruntă cu probleme majore, din acest punct de vedere. Autoritățile locale, care oricum nu se spetesc cu finanțarea învățământului, își exprimă deja îngrijorarea că vor fi nevoite să cheltuiască prea mulți bani, suplimentar, pentru a asigura siguranța copiilor.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Nelu Tătaru, ministrul Sănătății, s-a arătat furibund miercuri, într-o declarație dată la Târgu Mureș, acuzându-i pe cei care instigă la nerespectarea măsurilor de precauție în pandemie că au transformat România în “ciuma Europei”.
Acuzațiile nu sunt lipsite de temei: numeroase state din UE ne-au impus restricții dure – unele ne-au interzis total accesul, din cauza exploziei numărului de infecții în România. Grecia ar face același lucru, dar o reține faptul că turiștii români cheltuiesc sute de milioane de euro pe sezon acolo în sezonul estival.
Nelu Tătaru a vorbit, la Târgu Mureș, despre creșterea exponențială, aproape explozivă, a numărului de infecții în România: ”Trăim un moment dificil. Cum am ajuns ciuma Europei? Am ajuns ciuma Europei nerespectând regulile și instigând la nerespectarea lor. M-aș gândi cum facem ca toți dintre noi să ne respectăm partea noastră de treabă. Poate la un moment dat vom ajunge la supraglomerarea ATI, dar și agenții economici și populația care au beneficiat de măsurile de relaxare ar trebui să respecte regulile”.
Românii, acuzați de presa elenă că sunt principala sursă de infecții cu coronavirus din Grecia
În acest timp, presa din Grecia arată cu degetul spre români pentru creșterea numărului de cazuri de coronavirus. Creta Post, citată de Rador, afirmă că românii sunt principalul pericol de infectare, dintre turiștii străini.
Localnicii sunt din ce în ce mai nemulțumiți de faptul că nu sunt întrerupte cursele aeriene dintre România și aeroportul Heraklion. Dar, pe de altă parte, în conjunctura actuală, banii turiștilor români sunt indispensabili pentru industria turismului din Grecia, mai ales în conjunctura actuală. Acesta este și motivul pentru care Guvernul de la Atena nu a tăiat complet legăturile cu Bulgaria și România până acum. În perioada ianuarie – septembrie 2019, românii au cheltuit în Grecia 453,4 milioane de euro.
Deși Grecia a închis 5 din cele 6 puncte de trecere de la granița terestră cu Bulgaria, iar românii care intră în această țară – inclusiv pe cale aeriană – sunt obligați să rezinte un test negativ la coronavirus făcut în ultimele 72 de ore, continuă să apară cazuri. Sâmbătă, o turistă din România a făcut o excursie din Creta în Santorini. Testată în port, ea a fost găsită pozitivă și dusă în carantină, într-un hotel. Duminică, un român a fost și el găsit pozitiv. Acesta a fost dus, împreună cu soția sa, într-un hotel special Covid, pentru carantină.
Cazul atipic al României: ne-a fost bine când alții erau în criză, suntem rău când ceilalți au ieșit la liman
Evoluția situației din România a fost atipică, opusă cu ce s-a întâmplat în restul Europei. Astă-primăvară, o reacție rapidă și promptă a autorităților, care au declarat stare de urgență două luni (15 martie – 15 mai), a evitat situații dramatice precum cele consemnate în Italia, Spania, Franța, Marea Britanie și Belgia.
Numărul real al infectărilor a fost, fără îndoială, mai mare decât cel oficial, din simplul motiv că, la început, nu s-au putut face îndeajuns de multe teste. Dar un indicator clar al situație a fost gradul de ocupare al secțiilor de terapie intensivă din spitale. Cu câteva excepții – spitalul din Suceava, de exemplu –, nu au existat situații de supraaglomerare, iar numărul pacienților în stare gravă a fost menținut, în cele mai dificile momente, în jurul cifrei de 200.
Campania legală a PSD: s-a demolat legislația care permitea statului să reacționeze în caz de epidemie, a fost asmuțită Renate Weber asupra doctorilor
Apoi a intrat în scenă PSD, partidul mobilizând și instituțiile pe care le controlează – Parlamentul, Curtea Constituțională, Avocatul Poporului. Luați inițial prin surprindere, social-democrații n-au putut bloca de la început măsurile luate de Guvern și de președintele țării. Dar s-au repliat și, treptat, au trecut la atac pe două planuri – instituțional și subversiv. Pe cale legală, PSD a demolat sistematic, cu ajutorul CCR și al Avocatului Poporului, legislația existentă și care reglementa reacția statului în situații precum epidemia.
CCR a declarat neconstituționale legi vechi și de 15 ani – una, elaborată chiar de către actualul președinte al Curții Constituționale! Au fost anulate amenzile date în starea de urgență clanurilor interlope care au sfidat restricțiile. A fost declarată ilegală și măsura internării în spital a bolnavilor contagioși.
Renate Weber, Avocatul Poporului, a hărțuit doctorii, punându-i sub monitorizare pentru practicarea torturii, pe motiv că persoanele infectate și aflate sub tratament nu sunt lăsate să plece când vor din spitale.
Parlamentul a tergiversat o săptămână adoptarea noii legi a carantinei, perpetuând un vid legislativ devastator.
Campania subversivă a PSD: manipulare, provocări, o epidemie de fake-news menită să arunce în derizoriu adevărata epidemie
Pe cale neoficială, PSD s-a aliniat campaniei de dezinformare și manipulare a Rusiei, alimentând teoriile conspiraționiste și ideea că virusul nu există, iar pandemia este o invenție a Ocultei Mondiale, mână în mână cu Guvernul și Iohannis. Sunt 4 luni de când rețele de postaci ai PSD și ale propagandei ruse duc această campanie.
De la cel mai înalt nivel, social-democrații au dat tonul conspirațiilor. Președintele Ciolacu a refuzat să poarte mască în plenul Parlamentului, parlamentari PSD au făcut scandal în șaormerii și benzinării când au fost puși să respecte regulile, primărița Capitalei a pretins că s-au găsit doar 4 bolnavi de coronavirus în 4.600 de testări, baronul de Vaslui a strigat că virusul nu există etc.
Sub asemenea presiune, o parte a populației oricum predispusă la a crede orice conspirație a luat de bune bazaconiile și a sfidat regulile de protecție. O altă parte a populației, pur și simplu neinformată și nepăsătoare, și-a văzut de treburi ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic.
Rezultatele s-au văzut începând cu mijlocul lunii iunie. Epidemia și-a luat avânt în România, iar acum se consemnează de aproape 10 ori mai multe cazuri, zilnic, decât în urmă cu o lună.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Nelu Tătaru, ministrul Sănătății, a declarat joi, pentru Agerpres, că România nu va reintroduce starea de urgență, chiar dacă în ultimele zile s-au doborât, succesiv, recordurile de cazuri noi. Această măsură extremă, a reintroducerii stării de urgență, se va lua doar dacă situația va deveni explozivă, cu dublări ale cazurilor de la o zi la alta și cu 10.000 de noi infecții la 3-4 zile, spune Tătaru.
Joi, România a avut 615 cazuri, după ce miercuri s-au contorizat 555.
„De patru săptămâni a urmat o creştere uşoară, progresivă, pe care ne-am asumat-o în contextul acestor relaxări, dar nu era numai partea noastră, este şi partea de colaborare a celorlalţi. O dată cu nerespectarea unor reguli am putut vedea şi o transmitere comunitară accentuată. Acele aglomerări urbane, că a fost litoral, că a fost Valea Prahovei, au dus spre extensia acestui nou număr de cazuri. O creştere care a fost progresivă accelerată în ultimele două săptămâni“, a spus Nelu Tătaru.
„Dacă vom avea 10.000 de cazuri în 3 orașe diferite, atunci carantinăm acele orașe”
Ministrul a dat asigurări: “Nu instituim starea de urgenţă doar pentru două zile în care am avut un număr crescut de cazuri de peste 500. Instituim acea stare de urgenţă, care este apanajul preşedintelui, în contextul în care avem o perioadă cu transmitere accentuată, la un moment dat, o creştere a numărului de cazuri exponenţial, poate şi dublări de la o zi la alta, într-un context în care transmiterea comunitară este accentuată“.
Suntem departe, spune oficialul guvernamental, de momentul în care se vor impune din nou măsuri extreme: “Altceva e să apară 10.000 de cazuri într-o săptămână și jumătate – două şi alta e să apară 10.000 de cazuri în patru-cinci zile. Atunci este impunerea unei stări de urgenţă. În condiţiile în care avem aceste 10.000 de cazuri în 3-4 zile la nivelul întregii ţări se impune starea de urgenţă. Când avem aceste 10.000 de cazuri în 3 oraşe diferite, atunci carantinăm acele oraşe”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
