Etichetă: mită

  • „Șpagă de coronavirus”! Sorina Pintea, prinsă în flagrant și reținută de DNA, după ce ar fi luat mită 120.000 de lei

    Sorina Pintea, fost ministru al Sănătăţii în Guvernul Dăncilă, a fost prinsă în flagrant de procurorii DNA, dezvăluie Digi24.ro. Ea este acuzată că ar fi luat mită 120.000 de lei.

    Vineri seara, la ora 20.00, Pintea se afla deja în drum spre București, unde va fi audiată și posibil reținută. Fostul ministrul este transportat cu duba. 

    Anchetatorii au indicii referitoare la implicarea Sorinei Pintea într-un caz de corupţie. Ancheta vizează un contract de achiziții a unor echipamente medicale folosite la combaterea noului coronavirus. Achiziția urma să se facă în regim de urgență, fără licitație.

    Procurorii DNA au stat în biroul directoarei Sorina Pintea mai bine de 7 ore, făcând percheziții și ridicând mai multe documente.

    Flagrantul ar fi fost realizat în jurul orei 15.00. Fostul ministru ar fi condiţionat achiziţia de echipamente împotriva coronavirusului de primirea sumei de 120.000 de lei. Banii ar fi fost găsiți în biroul Sorinei Pintea, fiind marcați cu „Mită”.

    Ancheta este derulată de DNA București

    Sorina Pintea este directorul Spitalului Județean de Urgență Baia Mare, funcție în care a revenit după încetarea mandatului de ministru al Sănătății (2018-2019). Spitalul se află în subordinea Consiliului Județean Maramureș, condus de PSD-istul Gabriel Zetea.

    Sorina Pintea a fost aleasă senator în decembrie 2016, ocupând prima poziție pe lista PSD Maramureș. Pe 4 februarie 2017 (la patru zile după Ordonanța 13, în plină febră a protestelor pro-justiție) și-a anunțat demisia din funcția de senator, alegând să rămână în funcția de manager al Spitalului Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare.

    A fost ministru al Sănătății din data de 29 ianuarie 2018 până la 4 noiembrie 2019, în Guvernul Dăncilă. Cel care a propulsat-o în guvern a fost Liviu Dragnea.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Parodie: cum îl tot împrumuta ziaristul Bădin pe baronul Duicu, care venea mereu fără bani la București. Plus: prietenia strânsă Duicu-Bădin, salvatoare în proces, grație judecătoarei cu soțul corupt

    Curtea de Apel București l-a achitat pe ziaristul Andrei Bădin, acuzat de DNA de luare de mită. Judecătoarea Viorica Costiniu a constatat primirea de către Bădin a sumei de 5.000 de lei de la baronul penal Adrian Duicu (PSD), dar zice că banii proveneau de la un prieten bun, deci nu reprezintă mită.

    O asemenea caracterizare poate fi salvatoare în instanță, dar este compromițătoare pentru credibilitatea unui ziarist. Asocierea financiară cu un personaj precum Adrian Duicu, pe atunci președintele Consiliului Județean Mehedinți, este descalificantă pentru jurnalist.

    Sentința Curții de Apel București nu este definitivă, putând fi atacată cu apel la Înalta Curte de Casație și Justiție. Conținutul ei este publicat de luju.ro, însă într-o tentă diversionistă, incriminând „statul paralel” care l-ar hăitui pe „ziaristul incomod”. Incomod până la primirea șpăgii.

    Ziaristul Bădin, finanțatorul baronului Duicu

    Penibilă este și justificarea lui Bădin: cică Duicu i-a returnat o datorie pe care o avea la el. Așadar, trăim vremuri în care ziariștii, din prea-plinul lor financiar, îi împrumută cu bani pe bieții baroni locali, care o duc de pe o zi pe alta…

    Concret: de câte ori venea prin București, cu treburi la partid, Duicu se întâlnea cu Bădin. Și, constatând că nu are bani la el – fi-mi-ar capu’ al dracu’, iar uitai să iau bani la mine! -, apela la generosul ziarist: Andrei, nu ai să-mi dai niște bani împrumut? Ți-i înapoiez data viitoare când vin la București. Sau: ți-i pun pe card când ajung la Severin. Iar Bădin: Se poate, șefu’? Cât îți trebuie? Duicu: Păi, dă-mi vreo 5.000 de lei. Peste trei zile îi ai în cont. Bădin e însă generos până la capăt: Nu, boss, n-are rost să te complici. Mai bine mi-i dai la vară, când plec în concediu. Ce mai contează 6-7 luni în ziua de azi?!

    Celebrii soți Costiniu

    Viorica Costiniu

    E un dialog imaginar, dar el descrie exact abordarea aberantă a judecătoarei Viorica Costiniu. Aceasta, pensionată între timp, are un istoric profesional dubios, făcând parte din tabăra obscură a justiției. Soțul ei, Florin Costiniu, judecător la Înalta Curte, a fost arestat în dosarul de corupție al senatorului Cătălin Voicu (PSD), apoi condamnat la trei ani cu suspendare. El făcea parte dintr-o rețea de judecători care traficau sentințe, salvându-i pe corupți de la binemeritatele pedepse. Între timp, Florin Costiniu s-a pensionat, cu o pensie de aproape 4.000 de euro.

    Viorica Costiniu, cea care a dat sentința de achitare a lui Andrei Bădin, are în palmares multe decizii dubioase, mereu în favoarea unor pesonaje cu comportament infracțional pronunțat: eliberarea din arest a lui Sorin Ovidiu Vîntu, refuzul de a-l aresta pe Puiu Popoviciu (anchetat de DNA) etc.

    Acuzația DNA:

    Andrei Bădin ar fi luat mită 5.000 de lei, prin virament bancar, de la președintele de la acea vreme al Consiliului Județean Mehedinți, Adrian Duicu, „pentru a nu continua o campanie de presă care o viza, la acel moment, pe Rovana Plumb, ministrul Mediului și al Schimbărilor Climatice”.

    Probele DNA:

    • declarația dată de Adrian Duicu la începerea urmăririi penale împotriva sa, în care recunoște că Badin ar fi cerut suma de 50.000.000 de lei vechi (5.000 de lei noi) pentru ca ziaristul să înceteze campania denigratoare împotriva Rovanei Plumb;
    • dovada bancară a faptului că suma respectivă a fost depusă în contul jurnalistului;
    • faptul că, în cadrul anchetei, Bădin a recunoscut primirea banilor de la Duicu.

    Detalii din sentința pronunțată de Viorica Costiniu

    • „În dosar nu apare înregistrat vreun denunț formulat de Duicu împotriva lui Bădin Andrei Dan, audiat ca suspect și inculpat la datele de 1.07.2014, 21 și 23.07.2014”.
    • „Din cele declarate cu referire la Duicu Ioan Adrian, Bădin Andrei Dan a arătat că sunt în relații foarte apropiate, de prietenie, că se cunosc de mult, se vizitează reciproc și se întâlnesc ori de câte ori Duicu vine la sfârșit de săptămână în București pentru ședinta de luni de la partid, sau Bădin vine la Drobeta Tr. Severin, inițial pentru o colaborare la postul TV al lui Duicu, ulterior să-și viziteze rudele și cunoștințele dintre autoritățile locale”.
    • „Suspectul Bădin a mai precizat că obișnuia să-și împrumute reciproc diferite sume de bani, mici, între 1.000 – 3.000 de lei, și că în iarna-primăvara 2012-2013 îi ceruse lui Duicu ca sumele ocazionate de «micile împrumuturi» să i le restituite la plecarea lui Bădin în concediul legal de odihnă. În același mod a procedat Duicu când, în urmă cu un an sau doi i-a restituit 1.000 sau 2.000 de lei prin depunerea în cont”.
    • „Inculpatul Bădin Andrei Dan, atât la Parchet cât și la instanță, recunoaște că Duicu i-a depus în contul său suma de 5.000 de lei, printr-o secretară, la numărul de cont transmis de el prin SMS acesteia. El afirmă că această plată reprezintă, conform unei înțelegeri mult anterioare, împrumuturi acordate lui Duicu la venirea în București, când nu avea cash, întrucât nu obișnuia să folosească cardul, împrumuturi care urmau să i se restituie în totalitate la plecarea în concediu – august 2013. El neagă comiterea infracțiunii de luare de mită”.
    • „Bădin a apreciat declarația acuzatoare a lui Duicu, din situația lui de inculpat, ca o atitudine vindicativă și ca o urmare a emisiunilor acestuia, ce au transmis în direct reținerea, arestarea lui Duicu și alte aspecte în edițiile următoare ale emisiunii”.
    • „Singurul care afirmă că Bădin a cerut suma de 50.000.000 de lei vechi ca acesta să înceteze campania denigratoare este Duicu Ioan Adrian. Printre martorii audiați și menționați în citativul rechizitoriului și ulterior audiate și de instanță este și Rovana Plumb, din a cărei declarație, asemenea celei lui Drăghia, nu rezultă nicio acuzație la adresă lui Bădin, în sensul legii penale”.
    • „În speță, sunt probe că inculpatul Duicu a remis inculpatului Bădin o sumă de bani, într-un cuantum indicat de Duicu, și nu de Bădin. Prin ele însele, aceste probe nu sunt și suficient de concludente să conducă la dovedirea unei vinovății în sensul infracțiunii de luare de mită. Lipsa unor probe sigure, certe, fără echivoc care să susțină acuzarea ori existența unor probe, dar puțin sustenabile pentru acuzare, dau naștere îndoielii care îi este favorabilă inculpatului”.
    • „Aparentele declarații acuzatoare nu sunt date sub prestare de jurământ, ci provin de la persoane aflate într-o situatie judiciară precară – inculpat, suspect –, cercetate în același dosar, cu un interes propriu în cauză, cu efectul unei credibilități îndoielnice a declarațiilor din această perspectivă”.
    • „Procurorul nu a dovedit că suma primită de Badin – 5.000 de lei – a fost cu titlu de mită, și nu împrumut, iar în lipsa unor probe convingătoare, certe, pertinente, clare, cererea de condamnare a inculpatului Bădin Andrei Dan nu poate fi primită față de incidența art. 16, alin. 1, lit. c, Cod de procedură penală”.
  • Povestea unei șpăgi colosale. Un fost șef al Casei de Sănătate a primit 6,3 milioane de euro, în garajul din București și în contul din Elveția

    Vi-l mai amintiți pe Lucian Duță? A fost preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), din partea PDL, în guvernarea Băsescu-Boc. DNA l-a prins cu o mită de 6,3 milioane de euro, primiți cash sau direct în contul din Elveţia al unei firme off-shore înregistrată în Charleston, Saint Kitts&Nevis din Antile (Caraibe), se arată în rechizitoriul DNA consultat de G4Media.ro.

    Lucian Duță a fost trimis în judecată de DNA la sfârșitul lunii decembrie 2018, sub control judiciar pe cauţiune, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată. Duţă ar fi primit 800.000 de euro cash şi 5.500.000 de euro în cont. Cash-ul l-ar fi primit personal într-un garaj, într-o sală alăturată biroului de la CNAS, despre care susţinea că ar fi fost protejată împotriva înregistrărilor sau într-un apartament vecin şi care nu era pe numele lui, se arată în rechizitoriu.

    Fostul PDL-ist ar fi primit mita, reprezentând un comision de 10% din valoarea contractelor IT acordate de CNAS, de la Radu Enache, reprezentantul Hewlett Packard (HP) România şi de la Irina Socol, reprezentantul subcontractantului Siveco România. Unul dintre contractele pentru care Lucian Duţă ar fi cerut comisionul de 10% este cel din aprilie 2012, pentru implementarea Cardului Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate, în valoare de peste 87 milioane de lei, adică peste 18 milioane de euro.

    Enache şi Socol l-au denunţat pe Lucian Duţă, potrivit documentului citat.

    Fostul preşedinte al CNAS ar fi pretins comisionul de 10% susţinând că este nevoie de obţinerea unui „sprijin politic” pentru proiectele CNAS şi ar fi invocat relaţia pe care o avea cu preşedintele Traian Băsescu.

    Pus în faţa probelor DNA (denunţuri şi documente bancare din offshore), Duţă a recunoscut parţial acuzaţiile, în sensul că a admis doar mita primită în cont, nu şi pe cea cash, se arată în rechizitoriul DNA. Potrivit propriilor declaraţii la DNA, Duţă a negociat mita în iunie 2010, adică exact în perioada în care preşedintele Traian Băsescu anunţa tăierile de salarii pentru bugetari.

    Informații din rechizitoriu

    Reprezentantul HP România, Radu Enache, le-a declarat procurorilor:

    „În cursul lunii ianuarie 2010 am fost sunat de dl. Ionuţ Popa, cu care fusesem coleg de Lojă Masonică, care mi-a spus că dl. Lucian Duţă a fost nominalizat pt. funcţia de preşedinte al CNAS. Acesta mi-a facilitat o întâlnire cu dl. Duţă la un restaurant în apropierea pieţelor Universităţii – Rosetti. În cadrul discuţiei, dl. Duţă şi eu am menţionat importanţa dezvoltării proiectului SIUI (Sistemul Unic Integrat al Asigurărilor de Sănătate), dl. Duţă subliniind necesitatea obţinerii unui <<sprijin politic>> pentru proiectele de la CNAS, lăsând să se înţeleagă că e vorba despre <<sponsorizări>> pentru obţinerea acestui sprijin politic, de fapt era vorba despre plata unor comisioane (….)

    Întrucât SIUI nu era folosit în judeţe şi trebuia să se treacă la o soluţie centralizată, am cerut doamnei Socol, directoarea Siveco, să îmi dea 100.000 de euro cash pe care i-am transmis dlui Duţă. Întâlnirea a avut loc în luna februarie 2010, nu îmi amintesc exact. Pentru a evita riscul de a fi văzuţi, dl. Duţă a venit la mine acasă, a parcat maşina, un BMW de culoare neagră, în garajul meu, i-am dat banii, i-a pus în portbagajul maşinii şi apoi a plecat”.

    Într-o altă declaraţie, Radu Enache a adăugat:

    „La lansarea proiectului Cardului Electronic de Sănătate, dl. Duţă şi-a manifestat nemulţumirea în legătură cu cuantumul comisioanelor primite de la Siveco pentru proiectele anterioare, solicitându-mi să găsim un alt partener prin intermediul căruia să se furnizeze comisioanele solicitate pentru obţinerea de <<sprijin politic>>.

    Pentru câştigarea licitaţiei organizate de Imprimeria Naţională, HP a realizat un consorţiu cu firma Novensys, care avea expertiză tehnică legată de carduri şi colaborase anterior cu Imprimeria Naţională, în alte proiecte.

    Din câte îmi amintesc, dl. Duţă mi-a solicitat un comision tot de 10 %, respectiv de un milion de euro. Această solicitare a fost făcută anterior câştigării licitaţiei. Nu îmi amintesc exact când, dar în mod cert înainte ca asocierea HP-Novensys să depună oferta. Îmi amintesc exact acest lucru pentru că suma solicitată drept comision de dl. Duţă a intrat în preţul ofertei partenerului Novensys (respectiv livrabilele furnizate de Novensys în oferta depusă de consorţiu a fost mărită cu suma comisionului).

    De fapt, acest lucru s-a întâmplat la toate proiectele, în sensul că comisioanele cerute de dl. Duţă trebuiau stabilite anterior depunerii ofertelor întrucât cuantumul lor era inclus în cuantumul ofertei. În cazul comisioanelor furnizate de Siveco, nu am cunoscut valoarea lor exactă deoarece erau incluse în valoarea globală a ofertei subcontractorului Siveco (…)

    Întrucât dl. Duţă a fost eliberat din funcţia de preşedinte ulterior câştigării licitaţiei pentru cardul electronic de sănătate, Novensys a refuzat să mai transfere acestuia comisionul solicitat de dl. Duţă. Dl. Duţă a insistat în numeroase rânduri să primească acel comision, evocând calitatea sa de preşedinte al PDL Sector 1 şi relaţia cu preşedintele Băsescu, faptul că PDL va reveni la guvernare”.

    Martorul Gabriel Iosif a declarat la DNA pe 26 septembrie 2017:

    „Îl cunosc pe dl. Duţă Nicolae-Lucian de peste 20 de ani, fiind în relaţii de prietenie, de încredere cu acesta.

    Sunt beneficiarul real, declarat în acte, al societăţii Eurotrust Invest Inc, înmatriculată în insula Saint Kitts&Nevis (Caraibe), cu conturi deschise în Elveţia.

    Deşi figurez ca beneficiar real, toate fondurile care au intrat în conturile din Elveţia ale acestei fimre au fost şi sunt ale lui Duţă Nicolae Lucian, fonduri despre care mi-a spus că le voi primi de la nişte parteneri ai săi de afaceri, din străinătate, şi care doresc să finanţeze o clinică privată de sănătate”.

    Ce a declarat Duţă la DNA

    „Pe parcursul urmării penale, inculpatul a avut o atitudine procesuală parţial sinceră, recunoscând primirea foloaselor materiale sub forma transferurilor bancare în conturile societăţii Eurotrust Invest Inc. Inculpatul nu a recunoscut însă primirea sumelor de bani în numerar”.

    „A existat o ofertă din partea dânşilor (inculpatul se referă la Radu Enache – reprezentantul HP România şi Irina Socol – reprezentantul Siveco România – n.n) încă de la început, de a-mi sprijini eventuala susţinere politică, prin remiterea unor sume de bani. Nu s-au discutat cuantumurile sumelor sau de sume fixe (ulterior inculpatul arată că era vorba despre un comision de 10 % – n.n; subl.n.)

    (…) Revin la discuţia din iunie 2010 cu Radu Enache, la care am făcut referire anterior şi l-am întrebat cum doreşte să îmi dea banii promişi, mi-a explicat că trebuie făcut nişte transferuri bancare şi construit un vehicul de tip off-shore, prin care banii vor pleca de la HP spre Siveco şi apoi către această firmă off-shore. Am luat legătura cu un prieten de al meu, pe nume Gabriel Iosif, şi i-am spus că atât HP, cât şi Siveco, sunt dispuse să finanţeze construcţia unui spital. Prietenul meu a avut o întâlnire, la sediul firmei Siveco, cu un israelian, prezentat de dna Irina Socol, urmând ca atunci când se fac transferurile, ei să ţină legătura între ei (…)

    Referitor la cuantumul sumelor, în cazul tuturor înţelegerilor cred că a fost vorba de un procent de 10 % din valoarea fiecărui contract/AA (act adiţional – n.r.). Acest fapt a fost convenit încă de la prima întâlnire, din iunie 2010, când s-a stabilit cuantumul sumelor ce urmau a fi remise la un procent de aproximativ 10 %” (declarație dată la DNA pe 26 septembrie 2017).

    Câtă puşcărie riscă Duţă dacă va fi găsit vinovat de instanţă. „Maximul care poate fi atins, potrivit reglementării ulterioare datei de 1 februarie 2014, este de 16 ani şi 4 luni de închisoare”, arată procurorii în rechizitoriu.

    DNA a anunțat la sfârșitul anului trecut, la trimiterea în judecată, că în cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra sumei de 2.183.820 euro identificată într-un cont bancar din Elveţia, asupra unui teren cu construcţie S+P+4, asupra a trei apartamente şi asupra unui autoturism.

    Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti cu propunere de a se menţine măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.

    Pe 4 aprilie 2018, DNA anunţa că i-a fixat lui Duţă o cauţiune de 4.500.000 de lei.

  • Dumitru Dragomir – 4 ani de închisoare. „Corleone” a luat șpagă 3,1 milioane de euro pentru drepturile de televizare

    Dumitru Dragomir, fostul șef al Ligii Profesioniste de Fotbal, a fost condamnat marți de Tribunalul București la 4 ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită în dosarul privind vânzarea drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal din Liga 1.

    Aceeași pedeapsă a primit-o și omul de afaceri Ioan Bendei, administratorul firmei RCS&RDS, cel care l-a mituit pe Dragomir.

    Al treilea condamnat în dosar este Florin Bădița – tot 4 ani de închisoare.

    Sentințele nu sunt definitive. Cei trei vor face recurs.

    Bogdan Dragomir (fiul lui Dumitru Dragomir) și Alexandru Oprea (fost director general al RCS&RDS) au fost achitați. Companiile RCS&RDSS și Bodu SRL (firma lui Bogdan Dragomir) au primit amendă penală de câte 1.230.000 de lei.

    Dumitru Dragomir este acuzat că a primit peste 3 milioane euro mită de la administratorul RCS&RDS, Ioan Bendei, în schimbul acordării drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal din Liga 1.

    Procurorii susţin că, în perioada aprilie 2009 – mai 2011, Dumitru Dragomir, în calitate de preşedinte al LPF, cu sprijinul lui Florin Bădiţă, Bogdan Dragomir şi Bodu SRL, a pretins suma de 3,5 milioane de euro de la Ioan Bendei, în calitatea acestuia de administrator şi acţionar al RCS&RDS SA, din care a primit suma de 3.100.000 de euro.

    Banii primiţi au fost disimulaţi sub forma unor plăţi făcute în cadrul unui contract de asociere în participaţiune, încheiat la data de 15 august 2009, pentru finanţarea unui local administrat de fiul lui Dragomir, Crystal Palace Ballrooms.

    „Contractul respectiv a fost încheiat între societăţile Bodu SRL, deţinută de Dumitru Dragomir, şi RCS&RDS SA, inculpatul Bendei Ioan beneficiind de sprijinul inculpaţilor Dinei Mihai şi Oprea Alexandru, administratori ai RCS&RDS SA. Banii respectivi au fost pretinşi şi primiţi de inculpatul Dumitru Dragomir în contextul executării, în perioada respectivă, a unui contract de cesiune a drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal din Liga 1, încheiat la data de 8 aprilie 2008 între LPF şi consorţiul constituit din societatea SC RCS & RDS SA, administrată de inculpatul Bendei Ioan şi o altă societate”, susţine DNA.

    Cu privire la infracţiunea de spălare de bani, anchetatorii notează că, în perioada 2015 – 2016, pe parcursul urmăririi penale desfăşurate în cauză, între societăţile RCS&RDS SA, reprezentată de Serghei Bulgac în calitate de administrator şi director general (care ar fi beneficiat de sprijinul lui Ioan Bendei şi al lui Mihai Dinei), şi Bodu SRL, reprezentată de Florin-Bogdan Bădiţă (care ar fi beneficiat de sprijinul lui Dumitru Dragomir şi al lui Bogdan Dragomir), şi alte persoane juridice, s-ar fi încheiat mai multe acte juridice în legătură cu contractul de asociere în participaţiune din data de 15 august 2009.

    „A rezultat că patru dintre aceste acte juridice reprezintă, în parte, forme alternative tipice de spălare de bani, prin care s-au stabilit raporturi juridice nereale, pentru a disimula adevărata natură a existenţei sumei de 3.100.000 euro în patrimoniul societăţii Bodu, dar şi în scopul de a ajuta persoanele care au săvârşit infracţiunile de dare şi luare de mită să se sustragă de la urmărire penală. Practic, în urma unor operaţiuni juridice complexe, a fost schimbată natura sumelor plătite, acestea fiind transferate artificial înapoi în patrimoniul RCS&RDS”, spune DNA.

    Concret, în cursul anului 2008, la nivelul LPF s-a organizat o licitaţie având ca obiect cesiunea drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal din cadrul competiţiei Liga 1 „PARTENER”, în sezoanele competiţionale 2008–2009, 2009–2010 şi 2010–2011.

    „În urma desfăşurării licitaţiei cu strigare, consorţiul de firme din care făcea parte RCS&RDS a fost declarat câştigător, preţul de adjudecare fiind de 101.150.000 euro (inclusiv TVA). În cursul anului 2009, în contextul crizei economice, asocierea de firme a solicitat LPF acordarea unor condiţii contractuale mai avantajoase. În aceste împrejurări, Dumitru Dragomir, urmărindu-şi interesul personal, întrevăzut din iminenta neîndeplinire a obligaţiilor contractuale ale consorţiului, a solicitat reprezentanţilor SC RCS&RDS SA să intre într-un parteneriat de afaceri cu firma pe care acesta o controla”, menţionează DNA.