ziaristii.com

Etichetă: mită

  • Polițist-șef mega-șpăgar, prins în flagrant de DNA. Lua bani promițând că scoate din arest infractori periculoși

    Încă un polițist corupt a căzut în lațul procurorilor anticorupție! Agentul-șef adjunct Cornel Bleja, de la Poliția orașului Măgurele, județul Ilfov, era infractor profesionist, lua șpăgi cu repetiție.

    Polițistul Bleja a cerut 20.000 de euro și a primit 10.000 ca să intervină pe lângă procurori pentru a-i scoată din pușcărie pe copiii mituitorului. Beizadelele erau acuzate de tentativă de omor calificat.

    Bleja a mai cerut și alte sume, mai mari sau mai mici, dar i s-a înfundat când a pus mâna pe cei 2.500 de euro pretinși pentru a-i scăpa de pușcărie pe doi indivizi care comiseseră infracțiuni rutiere grave.

    Comunicatul DNA

    „Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 4 decembrie 2020, a inculpatului BLEJA CORNEL, agent-șef adjunct la Biroul Ordine Publică al Poliției orașului Măgurele, din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Ilfov, pentru comiterea infracțiunilor de trafic de influență (3 infracțiuni).

    În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

    În perioada 2015 – decembrie 2020, agentul de poliție Bleja Cornel ar fi pretins și primit de la mai multe persoane sume de bani, lăsând să se înțeleagă că va interveni la procurori ori la polițiști pentru a ameliora condițiile răspunderii penale ori contravenționale a unor rude ale celor dispuși să plătească banii ceruți.

    Concret, în cursul anului 2015, agentul de poliție Bleja Cornel i-ar fi pretins 20.000 de euro unei persoane, din care ar fi primit 10.000 de euro, lăsând să se creadă că va interveni pe lângă procurori de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov pentru punerea în libertate a fiilor acestuia, care se aflau în arest preventiv pentru tentativă la omor calificat.

    În perioada august – septembrie 2020, inculpatul Bleja Cornel ar fi pretins de la alte două persoane suma de 300 de euro și 200 de lei, pentru a interveni pe lângă polițiști din cadrul poliției rutiere I.P.J. Ilfov, astfel încât o contravenție ce fusese săvârșită de una dintre persoane să fie tratată mai blând, respectiv să nu i se ridice acestuia dreptul de a conduce, în condițiile în care fusese surprins circulând cu autoturismul cu o viteză de peste 160 km/h în localitate.

    În perioada noiembrie – decembrie 2020, inculpatul Bleja Cornel ar fi pretins 2.500 de euro de la două persoane, lăsând să creadă că are influență pe lângă un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu, pentru soluționarea favorabilă a dosarului penal în care aceștia erau cercetați, respectiv obținerea unei soluții de condamnare cu suspendare și evitarea anulării permisului de conducere.

    La data de 3 decembrie 2020, inculpatul a și primit suma de 2.500 de euro, împrejurare în care procurorii au procedat la constatarea infracțiunii flagrante.

    Inculpatului i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

    Inculpatul este prezentat Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Șefi de spitale, politicieni, polițiști și afaceriști – reținuți de DNA în dosarul achizițiilor frauduloase la spitalele Covid. Cum funcționa rețeaua

    DNA a anunțat vineri că au fost reținute 12 persoane în dosarul achizițiilor frauduloase făcute în pandemie de spitale Covid. E vorba de o rețea care cuprinde șefi de spitale, politicieni, polițiști și afaceriști, toți anchetați pentru atribuirea frauduloasă de contracte, achiziții publice, la unități spitalicești din Brașov și Harghita.

    După cum descriu pe larg procurorii în comunicatul pe care-l veți putea citi mai jos, managerii de spitale primeau șpăgi de zeci de mii de euro, în schimb facilitând unor firme câștigarea de contracte cu spitalele pe care le conduceau. Sumele, provenite din bani publici, se ridicau la milioane de lei (sute de mii de euro). În rețea era și un polițist de la DGA care le asigura infractorilor spatele, el avertizându-i dacă la Direcția Generală Anticorupție ajung informații despre faptele lor.

    Iată elementele esențiale din comunicatul DNA, care dă și numele persoanelor publice – angajați și funcționari ai statului – implicate în această poveste.

    Comunicatul DNA

    „(…) Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov au dispus efectuarea urmăririi penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu datele de 03 și 04 decembrie 2020, a unui număr de 12 suspecți în legătură cu presupusa atribuire frauduloasă a unor contracte de achiziție publică la spitale din județele Brașov și Harghita, în schimbul unor sume de bani, după cum urmează:

    IONESCU RAMONA DELIA, la data faptei manager al Spitalului de Boli Infecțioase Brașov, pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

    OLARU OANA GABRIELA, la data faptei director financiar – contabil în cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Brașov, pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

    NEDELEA GHEORGHE, la data faptei referent de specialitate al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Brașov, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

    KADAS ILUNA MARIUS ANDREI, la data faptelor consilier județean și președinte al comisiei pentru sănătate, protecția copilului și a persoanelor adulte în cadrul Consiliului Județean Brașov; președinte al Consiliului de Administrație al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Brașov, pentru comiterea infracțiunilor de:
    – trafic de influență,
    – instigare la abuz în serviciu     dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

    POPA MARIUS CRISTIAN, consilier local în municipiul Săcele, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la trafic de influență,

    MIRICĂ EMANOIL ofițer de poliție în cadrul Brigăzii de Operațiuni Speciale Brașov din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române – Direcția Operațiuni Speciale, pentru comiterea infracțiunilor de:
    – folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații,
    – compromiterea intereselor justiției,
    – luare de mită prevăzută (4 acte materiale),
    – trafic de influență (5 acte materiale),

    LUKACS ANTAL, manager al Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
    – trei infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite,
    – trei infracțiuni de luare de mită,
    – cumpărare de influență,

    BALINT ENIKO, referent la Serviciul Achiziții Publice în cadrul spitalului Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, pentru comiterea infracțiunilor de:
    – trei infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite,
    – patru infracțiuni de luare de mită,
    – folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații,

    BARCZAN LASZLO, la data faptelor magazioner în cadrul Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, pentru comiterea infracțiunilor de:
    – abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată (2 infracțiuni)
    – luare de mită (2 infracțiuni),

    PERSOANA FIZICĂ, administrator în fapt a unei societăți comerciale, pentru comiterea infracțiunilor de:
    – patru infracțiuni de dare de mită,
    – instigare la două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite,
    – trafic de influență,
    – două infracțiuni de cumpărare de influență,
    – complicitate la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenit,
    – favorizarea făptuitorului,

    PERSOANA FIZICĂ, șofer al omului de afaceri, pentru comiterea infracțiunilor de:
    – complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

    PERSOANA FIZICĂ, contabil în cadrul SC Chantel Sante SRL, pentru comiterea infracțiunilor de:

    – complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

    – complicitate la instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (2 infracțiuni, ambele comise în formă continuată)

    În același dosar se efectuează acte de urmărire penală și față de SC CHANTEL SANTE SRL, pentru patru infracțiuni de dare de mită, cumpărare de influență și complicitate la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, două infracțiuni de instigare la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite.

    Așa cum am menționat anterior, cauza are ca obiect presupusa atribuire frauduloasă, de către persoane din conducerea unor spitale din județele Brașov și Harghita, a unor contracte prin care unitățile respective ar fi achiziționat echipamente și produse medicale supraevaluate, dintre care unele nu îndeplineau condițiile de conformitate, iar altele nici nu erau necesare.

    Pentru atribuirea contractelor preferențiale plătite din bani publici, spitalele în cauză ar fi organizat proceduri formale prin care să fie desemnată câștigătoare o anumită firmă.
    În schimb, persoane din conducerea spitalelor și/sau persoane cu ascendent și influență asupra acestora ar fi primit sume de bani de la reprezentantul legal al firmei respective.

    Concret, în ordonanțele procurorilor se arată că în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

    1. În perioada octombrie 2019 – septembrie 2020, suspectul Kadas Iluna Marius Andrei, în calitatea menționată mai sus, ar fi primit de la un om de afaceri care controla SC Chantel Sante SRL, în mod direct suma de 5.000 euro și indirect, prin intermediul suspectului Popa Marius Cristian, suma de 20.000 de euro (din care acesta din urmă și-ar fi oprit o parte) pentru a-și exercita influența pe care a pretins că o are asupra funcționarilor publici cu putere de decizie din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Brașov.

    Influența s-ar fi dovedit una reală deoarece, la data de 18 februarie 2020, unitatea spitalicească a încheiat cu societatea omului de afaceri, ce avea ca obiect principal de activitate comerțul cu ridicata al produselor farmaceutice, un contract privind achiziția unui robot pentru dezinfecția cu ultraviolete a mediului, în valoare de 949.620 lei cu TVA ( în condițiile în care valoarea de piață a produsului era cuprinsă între 285.000 lei și 380.000 lei).

    Ulterior, la data de 10 aprilie 2020, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Brașov ar fi efectuat către SC Chantel Sante SRL, plata în întregime a contravalorii robotului menționat mai sus.
    Din probele administrate până în prezent a rezultat că atribuirea către societatea respectivă a contractului de achiziție s-a realizat în mod fraudulos, cu implicarea directă a suspecților Ionescu Ramona Delia, Olaru Oana Gabriela și Nedelea Gheorghe, având în vedere că investiția nu era necesară, a fost mult supraevaluată, iar punerea în funcțiune a robotului nu s-a realizat nici până în prezent.

    În contextul menționat mai sus, procurorii anticorupție au dispus, în prezenta cauză, efectuarea unor activități procedurale de către ofițerii de poliție din cadrul I.G.P.R. – Brigada de Operațiuni Speciale Brașov.

    Cu această ocazie, după ce suspectul Mirică Emanoil, în calitatea menționată mai sus, a aflat cu exactitate, în modalitatea descrisă anterior, aspectele cercetate și persoanele vizate de anchetă, ar fi comunicat aceste informații omului de afaceri, îngreunând urmărirea penală care se desfășura în cauză.

    Pentru aceste „servicii”, dar și în schimbul promisiunii de a își folosi influența pe care a pretins că o are pe lângă ofițeri de poliție și procurori din cadrul D.N.A. – Serviciul Teritorial Brașov pentru a afla mai multe detalii despre mersul anchetei, suspectul Mirică Emanoil ar fi primit de la omul de afaceri mai multe foloase necuvenite (bani, produse alimentare și intervenții stomatologice).

    2. Într-un context asemănător, în perioada 10 aprilie – 02 decembrie 2020, suspectul Lukacs Antal, manager al Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, cu încălcarea prevederilor legale privind achizițiile publice, ar fi aprobat încheierea, cu societatea aceluiași om de afaceri, a mai multor contracte ce aveau ca obiect achiziționarea, de către spitalul respectiv, a unor produse medicale (achitate în totalitate până în prezent).

    O contribuție importantă în aceste demersuri ar fi avut-o și suspecții Balint Eniko și Barczan Laszlo, referent în cadrul Serviciului Achiziții Publice, respectiv magazioner în cadrul Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, care ar fi întocmit o parte dintre documente și ar fi permis omului de afaceri, prin intermediul celor doi angajați ai săi (șoferul și contabilul) accesul la informații confidențiale cuprinse în ofertele depuse de alți operatori economici.
    De menționat este că o parte dintre produse ar fi fost achiziționate fără ca acest lucru să se impună în raport de nevoile unității spitalicești (de exemplu branulele care deja existau în stoc într-o cantitate suficientă pentru șase luni și alte produse consumabile destinate unei părți a spitalului care încă nici nu fusese finalizată).

    De fiecare dată toate prețurile produselor comandate ar fi fost supraevaluate.

    În aceeași perioadă, suspectul Lukacs Antal, în schimbul efectuării cu prioritate a unor plăți către SC Chantel Sante SRL, i-ar fi cerut omului de afaceri să-și folosească influența pe care acesta ar fi pretins că o are asupra persoanelor de conducerea Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate, în scopul obținerii nivelului de acreditare corespunzător clasei a doua, deși spitalul îndeplinea doar condițiile cerute de lege pentru acordarea clasei a treia.

    Pentru demersurile descrise mai sus, omul de afaceri ar fi promis și remis celor doi suspecți sume de bani și alte foloase după cum urmează:

    – suspectul Lukacs Antal ar fi primit suma totală de 10.000 euro și ar fi acceptat promisiunea remiterii unui procentaj de 20% din valoarea unor anumite contracte evaluate de 2.136.706 lei, respectiv echivalent a 89.000 euro;

    – suspecții Balint Eniko și Barczan Laszlo ar fi primit și acceptat promisiunea remiterii de bani și foloase necuvenite, necuantificate până în prezent.

    Prin aceste demersuri, suspecții ar fi adus un prejudiciu în dauna spitalelor amintite mai sus în valoare totală de 1.669.234 lei, concomitent cu obținerea unui folos necuvenit în același cuantum pentru societatea SC Chantel Sante SRL.

    Tuturor suspecților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

    Procurorii au beneficiat de sprijin din partea ofițerilor de poliție din cadrul Direcției Generale Anticorupție. (…)”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Soția-paravan a lui Tudorache garantează cauțiunea și pentru ea, și pentru el, cu case de peste 1.200.000 de euro!

  • FOTO. Peștera lui Ali Baba, găsită de DNA la polițiștii șpăgari din „fabrica de permise auto”. Mormane de bijuterii și pungi cu bani în găleți. Mecanismul mitei

    Procurorii DNA au găsit, acasă la polițiștii șpăgari din frabrica de permise auto de la Suceava, o veritabilă peșteră a lui Ali Baba. S-au confiscat sume enorme de bani, lei și euro, depozitate de-a valma în genți, găleți și ligheane, ceasuri de lux și bijuterii puse în cutii speciale, ca la bijutier, toate provenite din mită încasată de polițiștii de la Rutieră, Permise și Înmatriculări.

    În comunicatul dat publicității de DNA se menționează că suma totală descoperită acasă la infractorii în uniformă depășește 1.000.000 de euro. Mafia polițiștilor percepea între 300 și 1.500 de euro mită ca să promoveze candidații la proba de traseu și 3.000-6.000 de euro pentru promovarea la proba de sală (teoretică). A doua taxă era mai mare pentru că implica un risc crescut, dar și pentru că asta presupunea, evident, faptul că respectivul “client” era analfabet – un om care știe să citească și învață 2-3 zile legislația și semnele de circulație nu are cum să nu treacă.

    DNA a descris, în comunicatul dat publicității, mașinăria incredibil de bine organizată a mafiei din Poliția Suceava. Erau implicate foarte multe persoane, fiecare cu rolul său bine stabilit. Cei care luau mita nu se ocupau și de examene. Ei transmiteau polițiștilor examinatori numele și fotografia celor care dăduseră șpaga. Un angajat de la serviciul Permise centraliza datele, mergea la biroul polițiștilor care desigilau plicurile cu documentele candidaților, unde afla numele examinatorului. Apoi lua legătura cu acesta și-i transmitea informațiile fie direct, fie prin aplicații de mobil.

    Mafia de la Înmatriculări percepea între 200-1.000 de euro pentru înmatricularea, omologarea sau verificarea RAR a autovehiculelor.

    Iată comunicatul DNA

    „În completarea comunicatului nr. 812/VIII/3 din 26 noiembrie 2020, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:

    În urma finalizării perchezițiilor efectuate de către procurorii din cadrul DNA – Serviciul teritorial Suceava în cele trei dosare penale, au fost ridicate sume de bani și bunuri (vezi fotografii la sfârșitul comunicatului) în valoare de peste 1.000.000 euro, după cum urmează:
    – 1.225.000 euro;
    – 790.000 lei;
    – 12.000 dolari;
    – 1.500 lire sterline;
    – 37 ceasuri de lux;
    – 21 brățări;
    – 18 lanțuri și 4 pandantive de aur;
    – 8 autoturisme de lux.

    În cele trei cauze menționate în comunicatul anterior, procurorii anticorupție desfășoară cercetări în legătura cu comiterea, de către mai mulți funcționari publici printre care și polițiști și alte persoane, a următoarelor infracțiuni:
    – luare de mită,
    – dare de mită,
    – trafic de influență,
    – cumpărare de influență,
    – constituirea unui grup infracțional organizat,
    – spălarea banilor.

    Concret starea de fapt reținută de procurorii anticorupție este următoarea:
    În perioada 2018 – 2020, la nivelul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (S.P.C.R.P.C.I.V.) Suceava ar fi funcționat o grupare infracțională în care, alături de polițiști și funcționari, au fost cooptate mai multe persoane printre care instructori auto și angajați ai Registrului Auto Român (R.A.R.). Gruparea ar fi acționat în scopul obținerii de sume de bani, pe două paliere: în legătură cu susținerea și promovarea examenelor practice pentru obținerea permiselor de conducere și în legătură cu înmatricularea autoturismelor.

    1. Modul de funcționare al acestui grup s-ar fi axat în primul rând pe coordonarea și planificarea activității de examinare practică a candidaților într-o asemenea manieră încât să asigure promovarea contra unor sume de bani cuprinse între 300-1500 euro la traseu, 3.000-6.000 euro la examinarea teoretică.

    Concret, persoanele care nu aveau acces direct la examinatori, în cazul în care doreau să le fie facilitată promovarea probei practice pentru un anumit candidat, trimiteau în dimineața zilei de examinare sau anterior, numele persoanelor care urmează să susțină proba practică pentru permisul de conducere, însoțite de o copie/fotografie a cărții de identitate.
    Ulterior, un angajat al serviciului permise – S.P.C.R.P.C.I.V. Suceava centraliza datele acestor persoane și, după imprimarea efectivă a tabelelor cu programarea, de către unul din șefii Serviciului, se deplasa în biroul agenților de poliție unde se desigilau plicurile în vederea identificării atât a persoanelor cu privire la care a primit datele, cât și cu privire la identitatea lucrătorului de poliție care îl va examina. După identificare, se lua legătura cu examinatorul căruia i-a fost repartizat candidatul. În cazul în care examinatorul se afla în aceeași încăpere, angajatul de la serviciul permise îi comunica în mod direct numele candidatului și îi făcea o scurtă prezentare a persoanei acestuia, oferindu-i detalii referitoare la filiera din partea căreia vine, unde locuiește acesta, dacă aptitudinile sale referitoare de conducerea autovehiculului sunt corespunzătoare, ș.a.. În cazul în care se afla în teren, examinatorul primea datele cu privire la candidat prin mijloace de comunicare cât mai conspirate, respectiv prin intermediul diferitelor aplicații telefonice.

    Simpla menționare a numelui unui candidat presupunea automat faptul că acesta urma să remită o sumă de bani cu titlu de mită (care nu era standardizată, ci varia, în funcție de profilul candidatului).

    2. În ceea ce privește cel de-al doilea palier infracțional, în legătură cu înmatricularea autoturismelor, membrii grupului urgentau/facilitau/asigurau fără programare, în schimbul unor sume de bani cuprinse între 200-1.000 euro, omologarea/verificarea R.A.R. precum și înmatricularea provizorie și definitivă a autoturismelor.

    Practic, aceștia, în timp, și-au făcut chiar un “renume” în sensul că puteau facilita cu succes omologarea/verificarea R.A.R. precum și înmatricularea provizorie și definitivă a autoturismelor, cu complicitatea unor funcționari publici, contra unor sume de bani, cu atribuții în ceea ce privește aceste activități (ingineri RAR precum și agenți de poliție, respectiv, ofițeri de poliție cu atribuții de aprobare a documentelor din cadrul S.P.C.R.P.C.Î.V. Suceava).

    Urmare a acestor demersuri, omologarea/verificarea tehnică, respectiv înmatricularea autoturismelor erau realizate rapid fără a mai fi nevoie de programare, iar în unele cazuri, chiar în condițiile în care documentele nu erau complete sau nu erau în regulă ori autoturismele prezentau defecțiuni tehnice majore.

    Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • O fostă primăriță UDMR, acuzată că a luat 858 de șpăgi de la angajați ca să le dea sporuri, a fost achitată de Tribunal. Motivul invocat

    Porsztner Sarolta, primăriță a comunei Sălacea din partea UDMR, între 2004 și 2012, a fost achitată de Tribunalul Bihor după ce procurorii o trimiseseră în judecată pentru că a luat mită timp de 6 ani de la angajați ca să le acorde sporuri ilegale, informează ebihoreanul.ro.

    Fosta primăriță UDMR a fost trimisă în judecată în 2017, alături de casierul Sandor Jozsef, care fusese responsabil, spuneau procurorii, cu colectarea șpăgilor. Mecanismul era următorul: Porsztner Sarolta le acorda subalternilor din Primărie sporuri, iar aceștia se angajau să-i dea cotă-parte de 10% din suma încasată suplimentar. Colectarea șpăgilor se făcea lunar, la ziua de salariu. În total, anchetatorii spun că a fost 858 de șpăgi luate pe parcursul a circa 6 din cei 8 ani de mandat ai primăriței, interval în care aceasta a băgat în buzunar peste 21.000 de lei.

    Tribunalul a achitat-o pe Porsztner Sarolta, împreună cu casierul Sandor Joszef, socotind că faptele nu au fost săvârșite cu vinovăția prevăzută de lege. Judecătorul a respins și cererea procurorilor de a se recupera șpăgile încasate de UDMR-istă.

    Procurorii pot face recurs în 10 zile.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Încă un deputat PSD condamnat pentru corupție! 6 ani de închisoare pentru o șpagă de 400.000 de euro, trafic de influență și spălare de bani

    * Superbă trezire a Basarabiei: Maia Sandu (36,15%) câștigă turul 1 în fața lui Igor Dodon (32,62%) și e favorită în finală!

    * Apelul unui polițist către bugetarii care cer “spor de Covid”: “Cu ce suntem noi mai expuși decât șoferii de taxi, ospătarii, casierii și bătrânii care vând în piață? Vă spun eu, cu absolut nimic!”

  • Putregai la Romsilva: cinci șefi din Bacău – arestați de DNA pentru șpăgi de un milion de euro

    Cinci șefi ai Romsilva Bacău au fost arestați la domiciliu luni pentru 30 de zile, prin dispoziția Curții de Apel și la solicitarea DNA, pentru că au luat mită în valoare de circa un milion de euro pe parcursul ultimilor 5 ani.

    Cei cinci cereau șpagă reprezentând fie procente din valoarea contractelor pe care le semnau, fie contravaloarea unor manoperei.

    Suma totală “dijmuită” de angajații statului a fost de 4.628.070 lei, aceștia confirmând în schimb, în intervalul 2015-2020, lucrări silvice precum împăduririle, întreținerea culturilor, degajări și curățiri.

    Milioane de lei “comision” pentru angajații statului, numai de la o singură firmă, pentru a confirma contractele

    Aurel Pâslaru, șeful Ocolului Silvic Comănești, cerea – potrivit DNA – 3% din valoarea (fără impozit pe profit) facturilor fiscale emise de firma privată pentru serviciile silvice. El a primit, în total, 210.000 de lei.

    Sorin-Velcu Comăneci, șeful districtului I Asău, a primit 995.370 de lei, reprezentând valoarea manoperei directe pentru lucrările executate.

    Acesta era un stil de lucru, pentru că la fel procedau Constantin Ștefancu – șeful districtului III Nogea, acuzat că “și-a tras”980.750 lei, Liviu Corbu – șeful districtului VI Ghimeș-Palanca – 395.450 lei și Costel Colpoș – șeful districtului V Camenca – 360.250 lei.

    Alți doi angajați ai Romsilva Bacău au fost puși sub control judiciar:
    – Janos Olteanu, șeful districtului II Geamăna din Ocolul Silvic Comănești – care a pretins și primit 1.622.500 lei,

    – Adrian Leascu, șeful districtuluI V Camenca din Ocolul Silvic Comănești – care a cerut mită “numai” 63.750 lei.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Un fost arbitru român de elită a murit la numai 49 de ani

    * FOTBAL. Perspectiva Euro 2020: după Islanda și Bulgaria/Ungaria, am înfrunta Olanda, Austria și Ucraina. La București!

  • Soțul șefei DIICOT, salvat de CCR. Chiar înaintea ultimului termen, judecătorii au eliminat din dosarul “Carpatica” probele strânse de DNA cu ajutorul SRI. DIICOT tocmai a clasat dosarul “10 august”

    Soțul șefei DIICOT, salvat de CCR. Chiar înaintea ultimului termen, judecătorii au eliminat din dosarul “Carpatica” probele strânse de DNA cu ajutorul SRI. DIICOT tocmai a clasat dosarul “10 august”

    Soțul Giorgianei Hosu, șefa DIICOT, a fost salvat de judecătorii de la Tribunalul București chiar înaintea ultimului termen din procesul dosarului “Carpatica”, scrie G4Media.ro. Din probatoriul DNA au fost eliminate toate probele strânse cu ajutorul SRI în baza mandatului de siguranță națională. Decizia instanței a fost determinată de celebra hotărâre a Curții Constituționale (CCR) care a desființat protocolul DNA-SRI.

    Dan Hosu, fost șef la Serviciul de Combatere a Traficului cu Migranți din Direcția de Combatere a Crimei Organizate a IGPR, a fost trimis în judecată de DNA pe 6 februarie 2017, sub acuzațiile de trafic de influență, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la folosirea, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate publicității și dare de mită. În judecată au mai fost trimiși, în acest dosar, Angela Toncescu – fost membru al Consiliului de Administrație al Carpatica Asig Sibiu – polițistul Cătălin Marian Cataramă și Ion-Sorin Tatu, patron de firmă.

    În calitate de șef la Combaterea Crimei Organizate din IGPR, soțul Giorgianei Hosu ar fi luat șpăgi uriașe ca să ajute o societate de asigurări și ca să “mulgă” comisioane din despăgubiri

    Dan Hosu e acuzat de DNA că a ajutat-o pe Angela Toncescu să tragă sforile la ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară) ca să primească avizul pentru numirea în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Carpatica Asig. De asemenea, ar fi ajutat-o pe Toncescu să influențeze ASF pentru a nu sancționa societatea de asigurări.

    Conform DNA, Dan Hosu și alte persoane (între care un fin al Elenei Udrea) ar fi primit între martie 2015 și martie 2016 “foloase necuvenite constând în indemnizații lunare de la Carpatica Asig”, la schimb cu influențarea conducerii ASF. Ca să mascheze șpaga, inculpații au încheiat cu firma de asigurări “contracte păguboase” de până la “480.000 de euro fără TVA”.

    DNA îl mai acuză pe soțul șefei DIICOT că i-a cerut lui Cătălin Marian Cataramă să folosească baza de date de la Evidența Populației pentru a obține datele unor persoane decedate. Fostul șef din IGPR voia să facă înțelegeri cu urmașii celor decedați, să-i ajute să primească despăguburi în baza polițelor de asigurare pe viață, el urmând să își “tragă” comisioane din afacere.

    Sub comanda Giorgianei Hosu, pusă șefă la DIICOT de Iohannis, a fost clasat dosarul violențelor din 10 august și s-a mușamalizat afacerea Black Cube

    Trebuie spus că Giorgiana Hosu, fosta adjunctă a Alinei Bica, numită de Klaus Iohannis șefa DIICOT la propunerea ministrului liberal Cătălin Predoiu în pofida avizului negativ al secției de procurori a CSM, are deja un renume foarte prost.

    În urmă cu câteva zile, DIICOT a dat o rezoluție scandaloasă dosarului “10 august 2018”, pe care l-a clasat fără să facă nici măcar o tentativă de a investiga împrejurările în care jandarmii instigați de liderii PSD au reprimat o manifestație pașnică. Violențele comise de jandarmi și diversiunile organizate în acea zi chiar de către forțele de ordine și de lideri ai PSD au rămas, astfel, nepedepsite.

    Mai mult decât atât, în comunicatul oficial, DIICOT a preluat integral versiunea propagandei PSD, acuzându-i pe protestatarii pașnici că au fost de vină, în timp ce jandarmii “au aplicat mai strict legea”.

    Au fost scăpați astfel de DIICOT șefii de atunci ai Jandarmeriei, dar și Liviu Dragnea și Carmen Dan, cei care au pregătit și coordonat din umbră diversiunile și represiunea.

    În aceeași zi în care punea cruce anchetei despre mârșăviile comise împotriva propriului popor de liderii PSD și ai Jandarmeriei, parchetul antimafia (DIICOT) condus de Giorgiana Hosu a mai mușamalizat un dosar. În ancheta privind angajarea agenției israeliene Black Cube cu scopul de a o hărțui și denigra pe Laura Codruța Kovesi pe când era procuroarea șefă a DNA, DIICOT l-a trimis în judecată doar pe fugarul Daniel Dragomir.

    Fostul ofițer SRI, déjà condamnat pentru corupție, a dispărut din țară. DIICOT l-a trimis în judecată, în dosarul Black Cube, doar pe el, deși se menționează că Dragomir a fost în cârdășie cu afaceriști care i-au furnizat banii pentur a-i angaja pe israelieni.

  • N-au scăpat! Dosarul de mită al lui Sebi Ghiță și al fostului primar din Ploiești se reia de la zero, după ce, inițial, cei doi fuseseră achitați

    Achitat în primă instanță, Sebastian Ghiță, controversatul afacerist conectat la serviciile secrete, va avea în continuare emoții în dosarul privind finanțarea ilegală, din bani publici, a echipei sale private ASESOFT Ploiești.

    Înalta Curte de Casație și Justiție a decis rejudecarea de la zero a cauzei în care Ghiță e inculpat de DNA, alături de fostul primar al Ploieștiului, Iulian Bădescu, scrie publicația ziarulincomod.ro.

    Dosarul se reia de la zero, după ce Ghiță și fostul primar fuseseră inițial achitați. Procesul se mută la Tribunalul Prahova

    La prima instanță, judecată tot la Înalta Curte de Casație și Justiție, Ghiță și Bădescu fuseseră achitați. Însă DNA a făcut recurs, iar un nou complet, de 5 judecători, la aceeași Înaltă Curte de Casație și Justiție, a hotărât să anuleze prima sentință și să retrimită procesul pe fond, urmând ca dosarul să se judece la Tribunalul Prahova, de data aceasta.

    Încheierea, pe scurt, publicată pe portalul instanțelor de judecată, este următoarea: ”Admite excepţia necompetenţei după calitatea persoanei invocată din oficiu de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Dispune trimiterea cauzei, ce formează obiectul dosarului nr.2929/1/2015* al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie-Secţia Penală, la Tribunalul Prahova, spre competentă soluţionare. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 05 mai 2020”.

    Primarul a finanțat ilegal clubul lui Ghiță cu 1,5 milioane de lei și a primit, în schimb, o casă

    Pe scurt, ar fi vorba de 1,5 milioane de lei primiți ilegal de CSU ASESOFT Ploiești – echipa de baschet a lui Sebi Ghiță – în 2013, de la autoritățile locale. DNA acuză că e vorba de o finanțare nerambursabilă suplimentară de la bugetul orașului și care nu ar fi trebuit acordată.

    “Pentru alocarea sumei respective de bani, inculpatul Bădescu Iulian a pretins şi primit de la inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian, prin intermediul unei societăţi comerciale controlate de acesta din urmă, un imobil (casă de locuit) situat în municipiul Ploieşti, în valoare de 1.041.600 lei, sumă din care Bădescu Iulian a suportat personal doar 124.000 lei. Pentru a nu exista suspiciuni cu privire la modul fraudulos de dobândire, imobilul respectiv a făcut obiectul unei pretinse promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, încheiată în luna august 2013, între două firme controlate de cei doi inculpaţi”, scrie în rechizitoriul DNA, potrivit publicației ziarulincomod.ro.

    Mecanismul a fost mai complex, pentru că Ghiță a mascat tranzacția prin cesionarea fictivă a unei mărci înregistrate la OSIM, plățile fiind făcute într-o societate a lui Bădescu. La rândul său, fostul primar a returnat suma primită în conturile lui Sebi Ghiță, sub forma achitării imobilului.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * De ce a trecut România peste epidemie mai bine decât state mai dezvoltate? Medicul Virgil Musta: “Am limitat impactul datorită măsurilor corecte, deși dure, luate la timp”

  • EXCLUSIV. Borcea l-a șpăguit degeaba pe Onțanu: n-a primit aviz să-și construiască blocurile de 14 etaje pe malul Lacului Tei

    Cristian Borcea, fostul acționar al echipei Dinamo, nu-și va putea ridica blocurile de 14 etaje pe care le plănuia pe malul Lacului Tei. Este o lovitură mare primită de afacerist, care miza pe sprijinul Gabrielei Firea pentru a da o lovitură imobiliară fără precedent în București. Primarul a introdus doleanța lui Borcea pe ordinea de zi, dar consilierii au respins PUZ-ul.

    Consiliul General al Municipiului București, întrunit joia trecută, a respins Planul Urbanistic Zonal (PUZ) care urma să autorizeze ridicarea unor clădiri de locuințe pe malul lacului bucureștean, pe o suprafață de 26.500 de metri pătrați, afirmă pentru Ziaristii.com surse bine informate.

    În acte, blocurile care urmau să se construiască figurează pe numele mamei și al sorei lui Borcea

    În acte, inițiatorii proiectului erau mama și sora lui Cristi Borcea: Elena Borcea și Violeta Călin.

    Decizia Consiliului General este surprinzătoare, pentru că Borcea reușise să aranjeze să primească toate avizele necesare, inclusiv pe cel de urbanism, de la Ștefan Dumitrașcu, arhitectul-șef al Bucureștiului.

    Terenul pe care voia Borcea să-și înalțe blocurile este amplasat pe malul lacului, chiar în spatele sediului ROMSILVA, și a ajuns la afacerist într-un mod mai mult decât dubios.

    În 2016, Borcea s-a autodenunțat că i-a dat șpagă lui Onțanu două terenuri pentru a primi dreptul de proprietate al spațiului de pe malul Lacului Tei

    DNA l-a acuzat în 2016 pe fostul primar al Sectorului 2, Neculai Onțanu, că i-a “livrat” lui Borcea drepturile de proprietate ale mai multor terenuri din Sectorul 2 – între care și cel unde acum încearcă fostul șef dinamovist să ridice blocuri – contra unei șpăgi – două terenuri. Unul a ajuns la Onțanu, iar altul la celebrul general al “interesului național” Gabriel Oprea.

    Instanța a stabilit pe 27 iulie 2017 că fapta s-a prescris și a anulat procesul. Motivarea sentinței a fost întocmită de judecătorul de caz, Damian Dolache, de la Curtea de Apel, la un an și două luni după sentință (23 octombrie 2019)! DNA a făcut recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.

    S-a dovedit ulterior că Onțanu a fost dat în fapt chiar de Borcea, care l-a denunțat.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Radu Moraru: „Un laureal al Premiului Nobel – nu vă spun care – mi-a zis: «Radu, vă bagă cipul!»” / „Dacă-ți bagă cipu’ și cipează francezii, gata, s-a terminat!”

    * Român din Canada, fost fan Nașul TV: „Radu Moraru, țeparule! Înapoiază-mi banii pe care ți i-am împrumutat în 2016!”

  • INTERCEPTĂRI. Sorina Pintea, când a aflat că va primi șpaga negociată: „Super-tare!”, „Perfect!”

    Referatul prin care procurorii DNA au cerut (și pe baza căruia au obținut) arestarea preventivă pentru 30 de zile a Sorinei Pintea, pentru două fapte de luare de mită, nu lasă loc de dubii: infracțiunile au fost comise. Flagrantul realizat vineri, 28 februarie, a închis cercul.

    Documentul DNA conține detalii legate de modul în care s-a negociat mita pe care fostul ministru al Sănătății a cerut-o pentru acordarea unui contract. Astfel, Pintea a cerut majorarea șpăgii până la 10% din valoarea contractului, iar când i s-a spus că va primi a doua tranșă a contractului, a exclamat: „Super-tare!”. Confirmarea procentului-șpagă i-a smuls un „Perfect!”.

    Pentru încredințarea contractului de modernizare a unei săli de operație de la Spitalul Județean din Baia Mare, managerul Sorina Pintea a primit în decembrie 2019 suma de 10.000 de euro (prima tranșă), într-o locație din Baia Mare. Apoi a cerut ca valoarea totală a mitei să reprezinte 10% din valoarea contractului, motiv pentru care a mai încasat 120.000 de lei (25.000 de euro), pe 28 februarie, chiar în biroul său de la Spitalul Județean.

    Extrase din referatul DNA (varianta anonimizată)

    • „În data de 26.02.2020 cu ocazia întâlnirii dintre cei doi, (…) i-a pretins (…) un procent de 7% din valoarea contractului pe care (…) l-a avut încheiat, în asociere cu o altă societate comercială, cu SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ BAIA MARE, procent ce i-a fost comunicat de inculpata SORINA PINTEA, arătând că a primit deja de la (…) 10.000 de euro.”
    • „Banii ceruți ar fi în legătură cu executarea acestui contract și efectuarea recepției finale a proiectului. (…) arată că este trimis de SORINA PINTEA managerul SPITALULUI JUDEȚEAN DE URGENȚĂ din BAIA MARE și în esență că are o influență reală asupra acesteia, ce s-ar manifesta inclusiv prin posibilitatea pe care ei, ca reprezentanți de societăți comerciale, să întocmească caietele de sarcini și să stabilească prețurile aferente unui număr de 3 proceduri de 2 atribuiri ce ar urma să se organizeze în viitor de SPITALULUI JUDEȚEAN DE URGENȚĂ din BAIA MARE, cu condiția de a se remite un procent de 10% din valoarea contractului. În finalul discuției, după calcularea procentului de 10% din valoarea contractului și scăderea sumei de 10.000 de euro deja date de suspectul (…) inculpatei PINTEA SORINA la sfârșitul anului trecut, se stabilește ca suma care «trebuie» remisă către (…) de (…) să fie, prin rotunjire, în cuantum de 120.000 de lei, iar remiterea să aibă loc, a doua zi, în speță, în 27.02.2020.”
    • „Împrejurarea că inculpata PINTEA SORINA avea cunoștință de aspectele care vor fi discutate de suspectul (…) cu (…) la BUCUREȘTI în 26.02.2020, cu privire la remiterea anterioară a sumei de 10.000 de euro și de necesitatea primirii unei noi sume de bani reprezentată de un procent de 7% din valoarea contractului, rezultă din chiar conținutul procesului-verbal de redare a înregistrării conversațiilor purtate de inculpata PINTEA SORINA cu suspectul (…) în 28.02.2019, imediat premergător constatării infracțiunii flagrante. (…)”
    • „Contractul încheiat între SPITALULUI JUDEȚEAN DE URGENȚĂ din BAIA MARE, în calitate de achizitor, și (…) SRL, în calitate de executant, este contractul de lucrări nr. (…) 2019, având ca obiect «proiectarea și execuția lucrărilor de amenajare bloc operator – sala de chirurgie cardiovasculară și toracică și spații adiacente din Spitalul Județean de Urgență «Dr. Constantin Opriș» Baia Mare. (…).”
    • „Înainte de întâlnirea care a condus la constatarea flagrantă a infracțiunii, suspectul (…) a sunat pe (…) ca să se intereseze de cuantumul plăților efectuate de SPITAL către (…) SRL, fiindu-i comunicat cuantumul de acesta. (…).”
    • „Practic, suspectul (…) a vrut să se asigure că i-a cerut suma corectă lui (…), cu referire la procentul de 7% pretins anterior. (…)”
    • „Este foarte important de precizat că aceasta este declarația dată de suspectul (…) în data de 27.02.2020, deci înainte de constatarea infracțiunii flagrante din 28.02.2020, când i-a dat inculpatei SORINA PINTEA suma de 120.000 de lei.”
    • „Astfel, analizând conținutul acestei declarații din 27.02.2020, (…) vom constata că toate susținerile suspectului (…) privind împrejurările că:

    – SORINA PINTEA a mai primit în decembrie 2019 o sumă de 10.000 de euro de la suspectul (…) ce proveneau de la (…) SRL;

    – SORINA PINTEA a cerut să i se dea un procent de 7% din valoarea contractului;

    – SORINA PINTEA va primi a doua zi, în data de 28.02.2019, suma de 120.000 de lei,

    s-au confirmat a doua zi, în 28.02.2020, conform (…)”

    • „Astfel, din comunicarea purtată (…) în biroul SORINEI PINTEA de aceasta și de suspectul (…), rezultă fără dubiu faptul că SORINA PINTEA cunoștea foarte bine, (…) nu doar că în punga neagră cu inscripția «(…)», primită de la (…), se aflau bani, ci și cuantumul exact al acestei sume. Totodată, în comunicare SORINA PINTEA spune clar că ea nu a fost de acord cu un procent de 3% din  contract și recunoaște că a propus un procent de 7% din contract, procent care de  altfel a și fost adus la cunoștință de intermediarul (…) lui (…) cu ocazia întâlnirii din data de 26.02.2020 ce a avut loc între cei doi la sediul (…), fapt ce demonstrează din nou de la cine a plecat cererea ce a condus la primirea acestor sume de bani necuvenite, și anume de la SORINA PINTEA.”
    • „Inculpata SORINA PINTEA a exclamat chiar «super-tare» după ce a aflat că (…) i-a trimis 120.000 de lei, respectiv «perfect» după ce a aflat că (…) a fost de acord cu remiterea procentului de 7% din contract.  După ce suspectul (…) îi comunică SORINEI PINTEA faptul că s-a scăzut suma de 10.000 de euro pe care aceasta din urmă i-a primit în luna decembrie, SORINA PINTEA confirmă spunând «da».”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Sorina Pintea, reținută 24 de ore. DNA: A luat șpagă 7% din contract, în două tranșe – 10.000 de euro și 120.000 de lei

    Sorina Pintea, fost ministru al Sănătății în Guvernul Dăncilă, a fost reținută de DNA pentru 24 de ore. Procurorii cer arestarea pentru 30 de zile. În calitate de manager al Spitalului Județean Maramureș, Pintea a perceput „comision” pentru un contract de achiziție publică. Acuzația DNA: luare de mită, în formă continuată.

    DNA a emis sâmbătă dimineață un comunicat de presă, în care a oferit detalii despre faptele și situația Sorinei Pintea.

    Procurorii susțin că suma de 120.000 lei (circa 25.000 de euro) pe care Sorina Pintea ar fi primit-o vineri, când a fost prinsă în flagrant, reprezenta a doua tranșă din mita totală. Anterior, ea ar mai fi încasat suma de 10.000 euro.

    Vineri, Sorina Pintea a primit banii printr-un intermediar.

    Mita totală de 35.000 de euro reprezenta 7% din valoarea unui contract de achiziție publică pentru „proiectarea și executarea lucrărilor de amenajare bloc operator – sală chirurgie cardiovasculară și toracică și spații adiacente”, încheiat în anul 2019 de Spitalul Județean Maramureș cu o societate comercială.

    Comunicatul DNA

    „Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 29 februarie 2020, a inculpatei
    PINTEA SORINA, manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă «Dr. Constantin Opriş» din Baia Mare, județul Maramureș, pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată.

    În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

    În perioada decembrie 2019 – 28 februarie 2020, inculpata Pintea Sorina, în calitatea menționată mai sus, ar fi primit, printr-un intermediar, de la reprezentanții unei societăți comerciale, în două tranșe, sumele de 10.000 de euro și 120.000 lei, care nu i s-ar fi cuvenit, reprezentând un procent de 7% din valoarea unui contract de achiziție publică ce avea ca obiect «proiectarea și executarea lucrărilor de amenajare bloc operator – sală chirurgie cardiovasculară și toracică și spații adiacente», încheiat în anul 2019 de unitatea spitalicească cu societatea comercială.

    Concret, inculpata ar fi primit banii respectivi în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuțiile sale de serviciu ca manager și ordonator de credite.

    În data de 28 februarie 2020, după primirea sumei de 120.000 lei, activitate ce ar fi avut loc în biroul inculpatei din cadrul spitalului, s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.

    Inculpatei i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

    La data de 29 februarie 2020, inculpata Pintea Sorina urmează să fie prezentată Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

    Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!