Primarul orașului Mioveni, Ion Georgescu (PSD), a fost reținut de DNA pentru 24 de ore, miercuri seară. Joi va fi dus în fața unui judecător, cu propunerea de arestare preventivă pe 30 de zile.
Procurorii îl acuză pe edilul argeșean că a cerut 30.000 de euro mită de la un medic ca să-l angajeze la spitalul din localitate. Primarul a fost prins în flagrant, chiar în sediul Primăriei, în timp ce-i dădea înapoi medicului cei 10.000 de euro primiți avans, pentru că nu a putut asigura angajarea.
Ion Georgescu este primul baron local prins în flagrant cu șpaga luată pentru angajarea unui medic. Rețeta este larg răspândită, inclusiv la multe spitale județene: deși multe posturi din schema de personal medical sunt vacante, autoritățile locale refuză să organizeze concursuri de angajare. Posturile sunt date pe șest, contra uneo șpăgi consistente. Până acum, DNA nu s-a atins de aceste rețele.
Primarul Ion Georgescu (63 de ani) a ajuns miercuri seară la sediul DNA Pitești pentru audieri. Întrebat de un reporter de ce este acuzat, edilul a răspuns: „Nu am luat, am dat!”.
VIDEO: Primarul Ion Georgescu la DNA Pitești
Miercuri seara au loc percheziții la domiciliul primarului, după ce procurorii DNA au organizat o operațiune de tip flagrant. Aceștia au primit informații potrivit cărora primarul se întâlnește cu o persoană căreia i-a promis angajarea în spitalul din localitate, contra sumei de 30.000 de euro. Flagrantul a fost efectuat în timp ce edilul returna suma de 10.000 de euro pentru că nu a reușit să asigure angajarea medicului.
PSD-ist de 25 de ani, primar de 17 ani
Ion Georgescu ocupă funcția de primar în Mioveni de 17 ani (din 2006), aflându-se la al 5-lea mandat. Anterior a fost viceprimar timp de 6 ani. În perioada 1985–2000, Georgescu a lucrat la uzina Automobile Dacia-Renault, ca „șef depozit cantină”.
Conform CV-ului său, Ion Georgescu este membru PSD din octombrie 1998. El ocupă funcțiile de vicepreședinte al organizației PSD Argeș și președinte al filialei PSD Mioveni.
Spitalul din Mioveni este primul construit de la zero în ultimii 30 de ani în România, dar ridicarea sa a fost folosită propagandistic, în scopuri politice, deși a înghițit sume uriașe din banii publici. Recepția spitalului a avut loc în septembrie 2019, dar unitatea nu funcționează nici acum cu toate secțiile deschise.
Angajările personalului medical se făceau însă pe șpagă, „schemă” care-i obliga pe medici și asistente să pretindă sau să accepte ulterior „atenții” din partea pacienților, ca să-și recupereze „investiția”.
Construcția Spitalului Orășenesc din Mioveni a început în martie 2016, iar finanțarea a fost asigurată integral din programul PNDL, investiția fiind de 68 de milioane de euro.
Spitalul are 6 etaje, 250 de paturi și 23 de secții, inclusiv compartiment de Primiri Urgențe, Terapie Intensivă și bloc operator cu 4 săli. Doar 9 din cele 23 de secții sunt funcționale, celelalte 14 sunt închise!
Concursurile de angajare au fost anulate în perioada pandemiei, conform unui reportaj diguzat de Digi 24 în luna septembrie. De ce să organizezi concurs când poți să faci angajări pe șpagă?!
PSD l-a exclus înainte ca DNA să dea un comunicat!
Până miercuri seara târziu, DNA nu a comunicat niciun fel de informații în legături cu reținerea lui Ion Georgescu. Toate informațiile au fost aflate de jurnaliști pe surse, fiind confirmate inclusiv de aducerea primarului la sediul DNA Pitești.
Deși n-a avut la dispoziție nicio comunicare oficială de la DNA, PSD s-a grăbit să scape de noul „cartof fierbinte” şi l-a exclus deja din partid! Toată procedura a durat câteva zeci de minute!
Fostul PRM-ist Ion Mînzînă, actualul președinte al PSD Argeș, a anunțat triunfător: „Întrunit în ședință extraordinară, Biroul Permanent Județean al PSD Argeș a decis astăzi, 04.10.2023, excluderea din partid a domnului Ion Georgescu, primar al orașului Mioveni. PSD condamnă ferm și se dezice de orice faptă în afara legii din partea membrilor săi. PSD rămâne consecvent principiilor sale de integritate și va fi intransigent cu oricine le va încălca”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
A fost weekend-ul catastrofal al vieții lui Dumitru Buzatu (PSD), fost deputat timp de 10 ani (1992-2002), președintele Consiliului Județean Vaslui în ultimii 11 ani (2012-2023). Escrocul n-a mai putut păcăli pe nimeni. Vineri i-a fost făcut flagrantul, sâmbătă au apărut comunicatul DNA și prima filmare (cea cu primirea șpăgii de 1.250.000 de lei), duminică a apărut și a doua filmare (cea în care anchetatorii îl înhață cu șpagă cu tot). Între timp, a primit arest preventiv pentru 30 de zile.
Șeful Consiliului Județean Vaslui Dumitru Buzatu a fost oprit vineri seară, puțin după ora 19.00, de către procurorii de la DNA Iași, în satul vasluian Cârja de pe malul Prutului.
Întrebat despre banii dintr-o geantă maro aflată în portbagajul mașinii cu care circula (și care aparținea Consiliului Județean vaslui, fiind condusă de un șofer angajat la această instituție), Buzatu a mințit, spunând că în geantă sunt „economiile” sale. Și era bănet, nu glumă: 25 de fișicuri a câte 100 de bancnote de 500 de lei. Așadar, fiecare fișic conținea 50.000 de lei (peste 10.000 de euro)!
Potrivit imaginilor difuzate de mai multe televiziuni și rulate intens în presa online, Dumitru Buzatu părea surprins că a fost oprit de anchetatori (procuror + polițiști judiciari), care l-au întrebat de unde are banii din portbagaj.
Dialogul „face toți banii”: Buzatu era paralizat de frică și de revoltă că a fost prins furând! El a deschis portbagajaul, atunci când anchetatorii i-au cerut-o. Dar a dat din bâlbâială, palid, livind, împleticindu-se în minciuni. Nici măcar nu avea un scenariu pregătit pentru o asemenea situație, semn că era convins că nu va fi „deranjat niciodată”!
Polițistul judiciar a scos banii din geanta maro și i-a numărat în fața lui Buzatu, așezându-i în portbagaj: 25 de fișicuri, unul lângă altul. În total, 1.250.000 de lei, adică peste 250.000 de euro!
Întreaga scenă a fost filmată de anchetatori, iar imaginile au ajuns nu doar în dosar, ci și la opinia publică.
VIDEO: Anchetatorii găsesc șpaga din portbagajul lui Buzatu
Dialogul „de la portbagaj”
Anchetator: Este ora 19.12. (…) Acte de identitate, telefoane, sume de bani, dacă aveți asupra dumneavoastră. În mașină?
Dumitru Buzatu: În mașină.
Anchetator: Vă rog să le scoateți.
Buzatu: Puteți face percheziție.
Anchetator: Ați declarat că aveți sume de bani în mașină.
Buzatu: Perfect… Poftiți!
Anchetator: Scoateți-i dumneavoastră!
Buzatu: Dar de ce să le scot? Poftiți, aveți mandat de percheziție… Nu am nimic împotrivă.
Anchetator: Geanta aceea a cui este?
Buzatu: A mea.
Anchetator: Și ce se află în ea?
Buzatu: Bani.
Anchetator: Și ce reprezintă acea sumă?
Buzatu: (…) Sunt banii mei.
Anchetator: Sunt banii dvs.?
Buzatu: Da.
Anchetator: Ce sumă se află în acea geantă?
Buzatu: Nu contează, vă rog să-i vedeți!
Anchetator: Păi, dacă sunt ai dvs., trebuie să știți.
Buzatu: De ce? Știu, dar asta e o altă problemă, nu sunt obligat să vă răspund.
Anchetator: Din ce provine această sumă?
Buzatu: Sunt economiile mele, care le-am…
Anchetator: Sunt economiile dvs…
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
A picat, în sfârșit, un mare baron local al PSD: fanariotul primitiv Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui. Acesta a fost arestat preventiv, pentru o șpagă de 1,25 de milioane de lei, cu un flagrant ca la carte făcut de DNA Iași în noaptea de vineri spre sâmbătă (22/23 septembrie 2023).
Se încheie astfel epoca unui exponent de bază al corupției din PSD, parlamentar timp de 10 ani (1992-2012) și președinte al Consiliului Județean Vaslui în ultimii 11 ani (2012-2023).
Buzatu a fost prins în flagrant de procurorii anticorupţie când primea, din partea omului de afaceri Emil Savin, o geantă maro în care se aflau 2.500 de bancnote de câte 500 de lei – în total, 1.250.000 de lei. Suma reprezenta mita pretinsă de baronul PSD (10% dintr-un contract) pentru a plăti firmei lui Savin sumele cuvenite pentru lucrările executate.
Geanta cu bani a fost primită de Buzatu pe malul unui lac, fiind preluată personal de baronul PSD și pusă în portbagajul propriei mașini. Acolo a fost găsită de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), care a organizat flagrantul.
Dumitru Buzatu (68 de ani), unul dintre cei mai vechi lideri PSD și șeful Consiliului Județean Vaslui, a fost prins în flagrant de DNA Iași pe când primea mită 1,25 milioane de lei.
Ziua de sâmbătă, 23 septembrie, va fi marcată cu cruce neagră în calendarul parvenirii acestui personaj sinistru: dimineața, Buzatu a fost reţinut pentru 24 de ore (de un procuror de la DNA Iași), iar seara a primit mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile (din partea unui judecător de la Tribunalul Vaslui).
Dumitru Buzatu a fost adus la DNA Iași, pentru audieri, în noaptea de vineri spre sâmbătă, în jurul orei 4.00. În prealabil, procurorii anticorupţie făcuseră percheziţii la locuinţa acestuia din comuna vasluiană Ştefan cel Mare. Ulterior, perchezițiile s-au extins și la una din proprietățile lui Dumitru Buzatu din comuna Zapodeni.
Banii au fost găsiţi de anchetatori în portbagajul maşinii lui Dumitru Buzatu, după ce acesta îi primise pe malul unui iaz piscicol.
Comunicatul DNA
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Iași au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 23 septembrie 2023, a inculpatului:
BUZATU DUMITRU, președinte al Consiliului județean Vaslui, pentru comiterea infracțiunii de luare de mită.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 08.05.2023 – 07.09.2023, inculpatul Buzatu Dumitru, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) sume de bani, reprezentând un procent de 10% din valoarea unui contract de achiziție publică pe care acesta din urmă îl încheiase cu Consiliul județean Vaslui și care avea ca obiect reabilitarea și modernizarea unor drumuri din județul Vaslui, astfel încât contractul să se deruleze în bune condiții (plată facturilor).
În contextul menționat mai sus, la data de 22 septembrie 2023, inculpatul Buzatu Dumitru ar fi primit suma de 1.250.000 lei, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
Inculpatului Buzatu Dumitru i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
La data de 23 septembrie 2023, inculpatul urmează să fie prezentat Tribunalului Vaslui cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
În cauză, procurorii beneficiază de sprijin din partea Direcției Generale Anticorupție și din partea Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.”
DNA a arătat țării cât de mare e o șpagă de baron PSD
Tot azi, în jurul prânzului, DNA a postat imagini cu mita de 1,25 milioane lei, din timpul flagrantului.
În 2017, Buzatu îi numea pe protestatarii #Rezist „răgălii” care se exprimă prin „răgete”
Dumitru Buzatu se află la al treilea mandat în fruntea Consiliului Județean Vaslui, mandate obținute – cu susținerea PSD – în 2012, 2016 și 2020.
În luna ianuarie a acestui an, Buzatu a fost reales ca lider al filialei județene Vaslui a PSD. Atunci, el susținea siderant că partidul său nu avea cum să „sărăcească” Vasluiul, pentru că „vasluienii au fost dintotdeauna săraci”.
„Când au fost vasluienii bogați, de i-am sărăcit noi?… Să nu avem niciun fel de jenă, pentru că nu am făcut niciun lucru rău”, declara președintelui Consiliului Județean Vaslui.
Pe 2 februarie 2017, în timpul marilor proteste #Rezist (anti-corupție, pro-justiție), între sinistra Ordonanță 13 (dată marți, 31 ianuarie, de prim-ministrul Sorin Grindeanu și ministrul Justiției, Florin Iordache, lacheii lui Liviu Dragnea) și cel mai mare protest din istoria României (duminică, 5 februarie – peste 300.000 de manifestanți în București, peste 600.000 în toată România), Dumitru Buzatu îi jignea pe protestatari anti-corupție, numindu-i „răgălii” care produc „răgete”.
El declara absolut sinistruː „Ideea de a dezbate câteva aspecte legate de situația actuală este una foarte bună. Spre deosebire de președintele Liviu Dragnea, eu fac parte din aripa talibană a PSD și nu mă interesează nici măcar 100.000 de «răgălii» adunate de undeva. Mi-a fost foarte ușor să-i recunosc după răgetele pe care le scot. Am înțeles că este o facțiune ultra-reacționară care habar nu are de comportamentul democratic și de valorile umanitare. Sunt indivizi care se ascund în dosul anonimatului rețelelor de comunicare și, după părerea mea, și câțiva «antrenori» din instituțiile de represiune caracteristice statului capitalist”.
Buzatu e și pensionar special! Câștiga de la stat 5.600 de euro pe lună, din salariu și pensii
Averea baronului Dumitru Buzatu, care în ultimele trei decenii a lucrat doar la stat, a crescut constant, an de an. De-a lungul vremii, averea liderului PSD a ridicat numeroase semne de întrebare privind legalitatea.
Ultima declarație de avere a lui Dumitru Buzatu, depusă pe 9 iunie 2023, în calitate de președinte al Consiliului Județean Vaslui, pare o listă nesfârșită de proprietăți.
De asemenea, Buzatu are o pensie pentru limită de vârstă (95.820 de lei în 2022, în medie 7.985 de lei pe lună), dar și o pensie specială de la Parlamentul României, ca fost deputat (73.372 de lei în 2022, în medie 6.114 lei lunar).
Dumitru Buzatu și-a încasat și binemeritatul salarul de președinte al Consiliului Județean Vaslui: 164.268 de lei în 2022, în medie 13.686 de lei pe lună.
Așadar, baronul de Vaslui încasa lunar 27.788 de lei (circa 5.600 de euro) doar de la stat, dar nu-i erau de ajuns: avea nevoie și de șpăgi enorme, de sute de mii de euro pentru un singur contract.
Corupție de putere: fosta soție – senatoare; fiul lor – secretar de stat! Pe beyzadé Tudor Buzatu „îl recomandă activitatea în partid și limbile străine”
În 2018, prim-ministrul de atunci, Viorica Dăncilă, a numit în funcții de secretari de stat două beizadele (în original: beyzadé – limba turcă) de baroni PSD: pe Tudor Buzatu (fiul lui Dumitru Buzatu, șeful PSD Vaslui) și pe Dorin Andrei Munteanu (fiul fostului deputat Ioan Munteanu, unul dintre liderii PSD Neamț), potrivit unor decizii publicate în Monitorul Oficial pe 7 martie.
Întrebat ce-l recomandă pe fiul său pentru o astfel de poziție, Dumitru Buzatu a reacționat cu tupeu: „Am să răspund o singură dată, adică acum, la acest lucru și pot să vă precizez că a primit recomandarea organizației de tineret pe care o conduce și a organizației de la Vaslui a Partidului Social Democrat și, din punctul acesta de vedere, fiind un post politic, nu cred că este vreo problemă. Îl recomandă ceea ce au considerat cei care i-au dat această susținere. Îl recomandă pregătirea, activitatea în partid, implicarea, cunoașterea limbilor străine”.
Tudor Buzatu, fiul lui Dumitru Buzatu și al senatoarei Gabriela Crețu (toți trei, de la PSD), s-a comparat cu Brătienii pentru a explica ascensiunea sa în politică, după numirea ca secretar de stat.
„Am pus umărul, mi-am dedicat timpul, resursele financiare și cam toată viața acestei organizații. Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu – nu că ne-am compara, dar eu în mediul politic am crescut. Am auzit, respirat și mâncat politică. M-am educat pentru asta. Nu m-au luat de undeva și m-au pus într-o funcție, m-au luat dintr-o organizație unde sunt hiperactiv. Dar, da, părinții mei sunt Dumitru Buzatu și Gabriela Crețu”, s-a lăudat Buzatu-junior.
Tudor Buzatu a mai spus că nu mai poate fi catalogat drept un tânăr în politică, pentru că se apropia de 40 de ani. El a adăugat ironic: „Din păcate, nu-mi pot ucide părinții”.
Nu doar PSD-ista Viorica Dăncilă l-a numit pe Buzatu-junior secretar de stat. Și Nicolae Ciucă (PNL) a făcut o numire similară, patru ani mai târziu.
În 2022, premierul Nicolae Ciucă l-a numit pe Tudor Buzatu secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului.
S-a prăbușit totul: baronul Buzatu – exclus din PSD; fosta soție – suspendată din partid; fiul lor – obligat să plece din Guvern
Președintele Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, a fost exclus sâmbătă din PSD. Fosta sa soție, senatoarea Gabriela Crețu (cei doi sunt divorțați „în acte” din 2015), a fost suspendată din PSD. Fiul lor, Tudor Buzatu, a demisionat din funcția de secretar de stat, la solicitarea conducerii PSD.
Președintele partidului, MarcelCiolacu, s-a grăbit să anunțe, la finalul ședinței Biroului Permanent Național de sâmbătă: „Am luat trei decizii, respectiv excluderea domnului Dumitru Buzatu din PSD, numirea ca președinte interimar al organizației PSD Vaslui a vicepreședintelui Dragoș Benea. Am luat act de demisia din funcția de secretar de stat a domnului Tudor Buzatu și am propus colegilor mei și suspendarea din funcția de membru al partidului a doamnei Gabriela Crețu”.
Originară din Târgu Frumos, județul Iași, Gabriela Crețu a ajuns la Vaslui ca profesor de științe socio-umaniste. Licențiată în filosofie și istorie, a predat la mai multe licee din Vaslui, până în anul 2004, când a candidat la alegerile parlamentare din partea PSD, fiind aleasă deputat.
Gabriela Crețu se află la al patrulea mandat de parlamentar din partea PSD. Ea a avut un mandat de deputat (2004-2007) și trei mandate de senator (obținute în 2012, 2016 și 2020). Între acestea, s-a bucurat și de jumătate de mandat de europarlamentar (ianuarie 2007 – iunie 2009).
Gabriela Crețu și beizadeaua sa, Tudor Buzatu
Fosta soție (senatoare PSD): „Eu cred că i s-a înscenat totul”
Senatoarea Gabriela Crețu, fosta soție a președintelui Consiliului Județean Vaslui, s-a declarat revoltată de decizia prin care a fost suspendată din partid.
„Care sunt motivele pentru care eu am fost suspendată din partid?! Dacă era vreun motiv, atunci membrii PSD trebuie să aibă opinii și să le discute, nu așa… Pe mine nu m-a sunat nimeni, nu m-a anunțat nimeni să spună care e motivul suspendării”, s-a lamentat Gabriela Crețu într-o intervenție la Digi 24.
Aceasta mai spus că oricum nu mai avea demult timp legătură cu Dumitru Buzatu și a ținut să divorțeze oficial tocmai pentru a clarifica situația bunurilor: „Eu oricum eram despărțită de el și am ținut să clarificăm totul, ca să nu mai trimitem de la unul la altul declarații de avere”.
Gabriela Creţu s-a revoltat și pe grupul de comunicare al senatorilor PSD: „Aştept explicaţie statutară şi legală pentru suspendarea mea din partid. Voi face contestaţie la Comisia de integritate”.
Ea a intervenit și la Antena 3, susținând – halucinant! – că lui Dumitru Buzatu i s-a înscenat totul! „Reacția noastră, a celor din PSD Vaslui… suntem toți în sedință. E clar: credem că președintelui nostru de organizație i s-a înscenat totul. Chiar dacă ar fi adevărat, nu înțeleg de ce am eu o responsabilitate în acest moment. Suntem despărțiți de mai bine de 20 de ani și divorțați legal din 2015. Am o relație colegială, lucrăm împreună. De ce să fiu eu suspendată din partidul la care am construit 33 de ani?”
Gabriela Crețu spune că nu știa nimic de afacerile fostului soț: „Am condus campanii, am câștigat eu personal cinci dintre ele, eu fiind la al cincilea mandat (unul de deputat, trei de senator și unul de europarlamentar – n. red.). Eu nu știu nimic despre afacerile lui. Avea ferma la care lucra foarte mult, dar era administrată de altcineva, conform legii. Alte lucruri nu știu, că nu-l întreb pe fostul meu soț ce face în fiecare zi. De ce mă întrebați pe mine despre averea lui? Faceți aceeași eroare ca PSD. Nu cred că are așa mare avere. Numărați metrii pătrați… dar de ce mă întrebați pe mine?!”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Cristian Plută, directorul adjunct al ASSMB (Administrația Spitalelor din București) reținut luni de DNA pentru luare de mită, îi propusese șefei sale, Oana Sivache, să împartă mita de sute de mii de euro pe care o încasa, relevă stenograme cu interceptări din dosarul penal. Plută, personaj rămas moștenire de la Gabriela Firea, i-a oferit directoarei generale 210.000 de euro. Aceasta l-a denunțat.
Oana Sivache nu făcea parte din gașca lăsată de Firea la conducerea ASSMB, motiv pentru care era atacată și calomniată violent în publicațiile apropiate de PSD. Ea a ajutat DNA la obținerea probelor în dosarul mafiei de la ASSMB, care construise un sistem piramidal de șpăgi.
Directorul adjunct Cristian Plută percepea comision de 5% din valoarea contractelor, ca să le semneze, și lua de asemenea bani pentru a semna numirile în funcții, relevă surse judiciare.
Într-una din stengorame, Plută îi spune șefei sale, care este uimită de cuantumul șpăgilor, că el nu face greșeli când e vorba de așa ceva și că „eu nu muncesc degeaba”.
În referatul procurorilor se menționează: “Potrivit primei declarații a martorei (…), aceasta a fost abordată, în primă fază, cu privire la subiectul primirii unor sume de bani în legătură cu activitățile de serviciu, de către numitul Plută Cristian, director general al instituției în cauză (în prezent director-adjunct), la sfârșitul lunii februarie, când au ieșit la un restaurant, și atunci i-a spus că numitul Stănilă Silviu îi va ajuta la soluționarea (în mod favorabil) a contestației formulate în referire la un acord-cadru de reparații curente pentru toate spitalele administrate de către A.S.S.M.B. Atunci acesta i-a zis că urmează să primească un procent de 10%, nu i-a specificat dacă banii vor fi împărțiți la doi sau la trei, iar banii vor fi primiți în numerar. Martora a specificat că Plută Cristian i-a transmis că intenționează să-și facă o casă”.
Stenogramă:
“Denunțător (Oana Sivache – n. red.): Și care sunt lucrări, și care sunt reparații curente?
Plută Cristian: Toate.
Denunțător: Toate-s lucrări? OK!
Plută Cristian: Bun!
Denunțător: Deci ai zis că ăia de la lucrări. Bun.
Plută Cristian: Da.
Denunțător: 10.000. Și mai sunt 250.000. Ăștia în plus față de ăia 10.000 sau cu totul?
Plută Cristian: Nu, ăștia, cu totul. Totul o să fie până la sfârșitul anului.
Denunțător: Cu ăia cu tot sau fără?
Plută Cristian: E neglijabil, adică nu știu să-ți spun.
Denunțător: Nu știu. Aproximativ. Deci, nu sunt din ăștia? Bun! Deci, și 250… 200.000, zic așa, împărțit la… ?
Plută Cristian: Nimic.
Denunțător: Doar ai mei 210.000!? De euro!? Mi se pare exagerat.
Plută Cristian: Eu nu muncesc degeaba.
Denunțător: Păi și… Stai așa, PLUTĂ! Adică 3 inși înseamnă 600.000 de euro!? Mi se pare mult. Nu e greșeală undeva?
Plută Cristian: La asta nu fac greșeli. Bun!”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Şeful Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă Argeş, Ciprian Marangoci, a fost reţinut pentru 24 de ore pentru luare de mită. El a fost prins în timp ce primea 500 de euro şi un cartuş de ţigări, de la o persoană aflată în arest preventiv, pentru a permite suplimentarea numărului de vizite şi a apelurilor telefonice.
Procurorii DIICOT Piteşti, împreună cu ofiţeri de poliție judiciară din cadrul DGA Argeş şi BCCO Piteşti, au pus în aplicare, vineri, mandate de percheziţie domiciliară vizând spaţii din incinta unei instituţii publice, într-un dosar de luare de mită și favorizarea făptuitorului.
Conform comunicatului remis sâmbătă de DIICOT, “acţiunile inculpatului au avut drept scop favorizarea persoanelor aflate în detenţie, cu consecinţa îngreunării cercetărilor în dosare instrumentate de către DIICOT”.
Şeful Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă a fost reţinut pentru 24 de ore, iar vineri va fi prezentat Tribunalului Argeş cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Comisarul Ciprian Marangoci era șeful Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul Poliției Argeș de peste 12 ani. El era suspectat de mai mult timp că cerea mită de la persoane aflate în arest preventiv pentru a le permite vizite fără acordurile prealabile ale procurorilor care efectuau urmărirea penală.
”Acțiunile inculpatului au avut drept scop favorizarea persoanelor aflate în detenție cu consecința îngreunării cercetărilor în dosare instrumentate de către DIICOT”, precizează procurorii DIICOT.
Cel care i-a dat șpagă comisarului Marangoci era un infractor reținut pentru trafic de persoane.
La audierile desfășurate în seara zilei de vineri, 28 iulie, comisarul Ciprian Marangoci a recunoscut parțial faptele care i se impută.
Comunicatul DIICOT din 29 iulie
„La data de 28.07.2023, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Serviciul Teritorial Pitești, împreună cu ofițeri de politie judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Argeș și al Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Pitești, au pus în aplicare mandate de percheziţie domiciliară vizând spaţii din incinta unei instituţii publice, într-un dosar privind săvârșirea infracţiunilor de favorizarea făptuitorului şi luare de mită.
S-a reţinut că inculpatul, şef al Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă, a fost prins în flagrant, în timp ce primea de la o persoană aflată în arest preventiv suma de 500 de euro şi un cartuş de ţigări, pentru a beneficia de suplimentarea numărului de vizite și a apelurilor telefonice și pentru a primi în incinta unității de detenție pachete cu o greutate mai mare decât limita legală.
Totodată, profitând de funcţia deţinută, inculpatul a pretins și primit sume de bani și bunuri de la persoane aflate în arest preventiv, în schimbul cărora le-a permis să primească vizite fără acordul prealabil al procurorului care efectuează urmărirea penală.
Acțiunile inculpatului au avut drept scop favorizarea persoanelor aflate în detenție, cu consecința îngreunării cercetărilor în dosare instrumentate de către DIICOT.
Ulterior audierii, procurorii au dispus reţinerea inculpatului, urmând ca în cursul zilei de 29.07.2023 să fie sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Argeş, cu propunerea de arestare preventivă.
Acţiunea a beneficiat de suportul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Mita plătită de ruși pentru a scăpa de înrolarea în armată s-a dublat de când a început invazia din Ucraina, arată „Baza“, un canal de Telegram independent care publică subiecte incomode pentru puterea de la Kremlin. Cel mai mult sunt „jumuliți“ moscoviții, care plătesc acum șpagă, la ofițerii superiori din armată, de 7.000 de dolari pentru a scăpa de încorporare și 19.000 de dolari pentru a evita mobilizarea.
Toată organizarea statală rusească este profund coruptă, iar Armata nu face deloc excepție – ba chiar e printre cele mai corupte instituții. Familiile cu dare de mână își salvează copiii de la încorporare mituind ofițerii de la minister și din comisariate. De când a început războiul, și bărbații trecuți de vârsta încorporării cotizează. Aceștia plătesc pentru a nu fi mobilizați.
Rezultă că în armată și pe front ajung doar cei prea săraci ca să poată mitui funcționarii.
Baza relatează: „Înainte de operațiunea specială, tinerii puteau plăti 200-250.000 de ruble (aproximativ 3.500 de dolari) și ajungeau la «doctorii potriviți», ca să obțină diagnostice care-i declarau inapți militar, iar apoi să le folosească pentru a elibera cartea de identitate militară de categoria B“. Acum, spune sursa, intermediarii care aranjează să se obțină „excepția“ pentru armată cer 400-500.000 de ruble. Un motiv ar fi că a crescut frecvența inspecțiilor printre cei recrutați și a controalelor din spitale. Așadar, e mai multă lume de șpăguit.
Până acum, un tânăr avea nevoie de 3 drumuri la spital, ca să scape de armată – unul pentru diagnostic, un al doilea pentru a fi confirmat respectivul diagnostic, iar al treilea pentru a primi certificatul. Acum, totul a devenit mai complicat. Birourile de recrutare militară nu mai dau legitimații care arată că ești inapt, ci doar acordă amânări ale recrutării pentru 6 luni.
După aceea, tânărul vizat de recrutare trebuie să reia tot procesul – spital, șpagă, diagnostic fals, confirmarea lui, o nouă amânare.
Mai există însă o posibilitate – aceea de a scăpa de serviciul militar direct la comisariat, unde trebuie să mituiești ofițerii de la birourile de înregistrare și înrolare.
Conform mercurialului vehiculat de intermediari, costă în jurul a 5-6.000 de euro, iar funcționarii de la comisariat nu acceptă decât plata cash în această monedă (euro).
Mai există o categorie care are nevoie să prezinte documente că a făcut serviciul militar pentru a avansa în carieră. În acest caz, e nevoie de 2-3 milioane de ruble.
În cazul bărbaților pasibili de mobilizare, în zona Moscova se plătesc la comisariate circa 1,5 milioane de ruble (18.900 de dolari) pentru a fi „săriți“.
Problema e că aceștia din urmă se pot trezi și cu banii luați, și încorporați. Ofițerii mituiți îi plasează pe „clienți“ la coada listei pentru al treilea val de mobilizare. Aceștia vor fi luați printre ultimii, în cazul în care până atunci nu se completează numărul necesar de oameni de trimis pe front. E posibil să scape, dar e posibil, în același timp, să fie mobilizați și ei.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Curtea de Apel din Craiova – oraș unde-și are fieful baroneasa Olguța Vasilescu – a decis miercuri, definitiv, că scapă de consecințele faptelor sale și Darius Vâlcov, fost ministru PSD și primar al Slatinei. „Creierul strategiei economice“ a lui Liviu Dragnea a luat mită peste 4 milioane de euro, dar a scăpat pentru că „fapta s-a prescris“.
Inițial, Tribunalul Dolj îl condamnase pe Vâlcov, în iulie 2020, la 6 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită. Sentința s-a anulat în urma deciziilor Curții Constituționale (CCR) privind prescripția faptelor.
Vâlcov fusese trimis în judecată de procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj încă din 2012, pentru fapte comise pe când era primar la Slatina – instigare la dare și luare de mită.
Procurorii l-au dovedit că a pretins și primit peste 4 milioane de lei de la oameni de afaceri care făceau contracte cu Primăria Slatina. Vâlcov le cerea cotă-parte din contracte pentru a nu le face probleme în achitarea banilor la termenele prevăzute – adică, practic, pentru a respecta contractele. Era vorba de lucrări normale pentru un oraș – reabilitare de blocuri, extinderea rețelei de apă și reabilitarea centrului istoric al localității.
Deși i-a prescris sentința, instanța din Craiova a menținut totuși confiscarea a 4.296.270 de lei în cazul lui Vâlcov.
Darius Vâlcov mai are pe rol un proces – cel cunoscut drept „Dosarul Tablourilor“. Acum se judecă apelul, după ce pe fond a primit 8 ani. În acest dosar e acuzat că a cerut unei firme 20% din valoarea unui alt contract cu primăria pe care o conducea. Procurorii i-au pus sechestru pe 3 lingouri de aur, 172 de tablouri și circa 400.000 de euro.
Indiferent de sentință, Vâlcov e scăpat însă. Cu averea strânsă în funcțiile publice din România, el a plecat și s-a stabilit în Italia, „raiul infractorilor cu gulere albe“ din țara noastră. Acolo încearcă să obțină și rezidență.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Toți administratorii care lucrau la Wikipedia Arabia Saudită au fost concediați de compania-mamă Wikimedia după ce au fost prinși că fuseseră mituiți de Guvernul de la Riad, scrie Middle East Eye. Regimul autoritar al prințului-moștenitor Mohammed Bin Salman ajunsese astfel să controleze conținutul celebrului site.
O anchetă internă făcută la sfârșitul anului trecut de Wikimedia a descoperit cum puterea politică saudită ajunsese la vârful filialei companiei care se ocupa de regiunea Orientului Mijlociu, reușind să-i cumpere pe toți factorii de decizie. Aceștia nu mai lucrau pentru compania care-i plătea, ci ca agenți guvernamentali.
O declarație comună făcută de Democracy for the Arab World Now (DAWN) și SMEX arată că „ancheta Wikimedia a dezvăluit cum Guvernul saudit s-a infiltrat la nivelul celor mai înalte grade în echipa Wikipedia din regiune”. DAWN este o organizație pentru drepturile omului fondată de Jamal Khashoggi, jurnalistul saudit ucis la ordinul prințului Bin Salman în sediul consulatului acestei țări din Turcia. Khashoggi a fost atras în clădire, paralizat cu o substanță și tăiat cu fierăstrăul de viu.
SMEX este un alt grup care luptă pentru drepturile digitale în lumea țărilor arabe.
Cele două organizații au descoperit cazul pe baza interviurilor cu surse din compania Wikimedia, cu informatori și cu alți administratori ai Wikipedia.
Wikipedia este un produs care aparține companiei-mamă Wikimedia.
Nu e prima oară când Guvernul saudit recurge la mijloace murdare în încercarea de a controla ceea ce apare pe site-ul Wikipedia. În 2020, doi administratori de top ai Wikipedia cu acces privilegiat la site, Osama Khalid și Ziyad al-Sofiani, au fost arestați de poliția saudită, judecați și condamnați la închisoare pe 32 de ani și, respectiv, 8 ani.
Acțiunile fac parte dintr-o „campanie de reprimare” a administratorilor Wikipedia, cred DAWN și SMEX. Cei doi au fost aruncați în pușcărie sub acuzația că ar fi dezvăluit informații critice cu privire la persecutarea activiștilor politici din Arabia Saudită. Era vorba despre pagini Wikipedia care abordau aceste subiecte și care fuseseră postate de cei doi administratori condamnați.
Conducerea companiei Wikimedia a început să sesizeze că e ceva în neregulă cu versiunea pentru Arabia Saudită a Wikipedia la începutul anului trecut. În decembrie 2022, 16 administratori ai site-ului „care se implicau în editarea de proiecte Wikipedia din regiunea Orientului Mijlociu și Africii de Nord au fost eliminați din companie, sub acuzația că erau în conflict de interese. Wikimedia „a putut confirma că un număr de utilizatori cu legături strânse cu părți externe editau platforma într-un mod coordonat pentru a promova obiectivul acelor părți”.
Sub acoperirea anonimatului, surse din Wikimedia au adăugat că e vorba de toți cei 16 administratori saudiți, întrega echipă editorială de top din regiune, descoperită ca fiind o agentură a Guvernului de la Riad. Aceștia aveau misiunea să promoveze conținutul pozitiv despre Guvernul prințului Mohammed Bin Salma și să șteargă conținutul critic la adresa puterii, inclusiv informațiile despre deținuții politici.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
DNA a făcut miercuri percheziții la sediul ANPC (Protecția Consumatorului) București, într-un dosar care-l vizează pe directorul instituției, Paul Anghel, scrie G4Media. Procurorii au pe rol un dosar de corupție – luare de mită de la diverse firme pe care ANPC le-a controlat în ultimii 4 ani.
Agenția Națională pentru Protecția Consumatorului s-a remarcat în ultimii ani prin zgomotoase acțiuni popularizate intens, care au vizat nu doar covrigării, piețe și restaurante, dar și hipermarketurile. Împotriva acestora s-a dus chiar o campanie, ANPC dispunând închiderea temporară a câtorva magazine pe motiv că alimentele vândute în zona de mâncare gătită erau stricate sau ținute în condiții improprii.
Însă tocmai acele raiduri ultramediatizate la TV par să fi avut alte scopuri. Procurorii DNA spun că sunt suspiciuni privind comiterea unor infracțiuni de corupție la controale efectuate la producători, distribuitori, mari retaileri de produse alimentare și nealimentare.
Paul Silviu Anghel, directorul sucursalei din București, a candidat în 2016 la Primăria Sectorului 5 din partea UNPR – partidul generalului Gabriel Oprea.
Mai jos, comunicatul DNA privind perchezițiile de la ANPC București.
DNA: „Suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție și asimilate celor de corupție, comise în perioada 2018 – 2022, în legătură cu efectuarea unor controale la mai mulți agenți economici“
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție și asimilate celor de corupție, comise în perioada 2018 – 2022, în legătură cu efectuarea unor controale la mai mulți agenți economici (producători, distribuitori și mari retaileri de produse alimentare și nealimentare). În cursul zilei de 19 octombrie 2022, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, se efectuează percheziții la o instituție publică situată în municipiul București. Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare.“
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Lucian Duță, fostul șef al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pus în funcție de PDL pe vremea președintelui Traian Băsescu, a fost condamnat definitiv, luni, la 6 ani de închisoare cu executare pentru corupție. Sentința pronunțată de Curtea de Apel București este definitivă, iar dosarul a vizat o luare de mită de 6,3 milioane de euro pentru a vicia procedura de atribuire a implementării cardului de sănătate în 2012. Sistemul IT introdus atunci a fost unul din cele mai mari eșecuri, el nefiind funcțional nici azi.
Fostul șef al CNAS a pretins 10% din valoarea totală a contractului (63 de milioane de euro) pentru implementarea sistemului IT prin care se folosește cardul de sănătate. Banii au fost dați, parțial cash, parțial într-un cont din Elveția, de către Radu Enache, reprezentantul Hewlett Packard (HP) România, și Irina Socol, reprezentanta subcontractantului Siveco România.
Sistemul IT din spatele cardului de sănătate a fost, încă din prima clipă, un mare eșec. Zecile de milioane de euro cheltuiți n-au ușurat, ci din contră, au îngreunat foarte mult atât viața medicilor, cât și a pacienților. Și azi, la 10 ani după implementarea sa, sistemul mai mult nu funcționează, iar medicii pierd ore în șir pentru a reuși să valideze rețetele pacienților. În cele din urmă s-a ajuns la o soluție de compromis tipic românească. Pentru că sistemul a fost prost încă de la bun început, iar activitatea era permanent blocată, s-a acceptat ca medicii să poată elibera rețetele off-line, pentru a le valida mai târziu. Dar asta înseamnă că, în foarte multe cazuri, doctorii stau noaptea ca să introducă în sistem rețetele eliberate ziua.
DNA l-a trimis în judecată în 2018 pe Lucian Duță, pentru luare de mită în formă continuată. În 2020 a fost condamnat în primă instanță tot la 6 ani de închisoare. Luni, 25 iulie, Curtea de Apel a menținut sentința.
Lucian Duță, la vremea respectivă unul dintre cei mai influenți oameni din România, a primit mita în două feluri: 800.000 de euro cash, 5,5 milioane de euro într-un cont al unei firme off-shore înregistrată în Charleston, Insulele Saint Kitts&Nevis din Caraibe. Punga cu banii cash a fost luată de doctor într-un garaj, lângă biroul pe care-l avea la CNAS și unde credea că e protejat împotriva înregistrărilor.
La acel moment, Lucian Duță făcea parte din cercul interior al apropiaților lui Traian Băsescu, președintele în funcție al țării. Șeful CNAS se lăuda, dealtfel, că este printre puținele persoane din țară care are linie directă cu Băsescu.
La dosarul actual, pe baza căruia a fost condamnat, s-a ajuns după ce a fost denunțat de cei care i-au dat mita. În 2012, când a încasat milioanele de euro, Lucian Duță le-a explicat reprezentanților HP România și al Siveco faptul că e nevoie de acest șperț pentru că trebuie să obțină sprijin politic pentru proiectele CNAS. El s-a lăudat cu relația apropiată pe care o avea cu Băsescu.
Cu banii primiți, Duță a pretins că a vrut inițial să construiască o clinică medicală, dar până la urmă a făcut o clădire pe strada Jean Monet, din București, pentru a o închiria Ambasadei Egiptului, scrie G4Media.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
