ziaristii.com

Etichetă: Klaus Iohannis

  • Mesajul lui Klaus Iohannis: Votați-l pe Nicușor Dan! Explicit: „Soluțiile lui rezolvă problemele Capitalei”. Întâlnire cu greutate electorală la Cotroceni

    Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit joi dimineață, la Palatul Cotroceni, cu Nicușor Dan, candidatul independent susținut de PNL și USR-PLUS pentru Primăria Capitalei. La discuții a participat și premierul Ludovic Orban, președintele PNL.

    Discuțiile au vizat problemele din București și soluțiile de rezolvare a acestora.

    Un comunicat al al Administrației Prezidențiale confirmă întâlnirea celor trei.

    Președintele Klaus Iohannis a dat un semnal clar: „Soluțiile propuse de Nicușor Dan sunt fezabile și pot conduce la rezolvarea deficiențelor grave existente la nivelul Capitalei”.

    Altfel spus: Votați-l pe Nicușor Dan!

    Un mesaj de la fostul primar al Sibiului pentru viitorul primar al Bucureștiului!

    Comunicatul Administrației Prezidențiale

    „Administrația Prezidențială confirmă că Președintele României, preocupat fiind de  problemele cu care se confruntă zilnic bucureștenii, s-a întâlnit astăzi cu Nicușor Dan. În cadrul discuțiilor, la care a participat și premierul Ludovic Orban, au fost abordate soluțiile necesare remedierii urgente a acestor probleme, precum și proiectele de dezvoltare a orașului pe termen mediu și lung. Președintele Klaus Iohannis a apreciat că soluțiile propuse de Nicușor Dan sunt fezabile și pot conduce la rezolvarea deficiențelor grave existente la nivelul Capitalei.”

    Nicușor Dan la Cotroceni

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Iohannis: „După 1 septembrie, restaurantele se pot deschide în interior. Probabil, și teatrele, și cinematografele”

    Într-o conferință de presă susținută miercuri, președintele Klaus Iohannis a dat un semnal puternic pentru deschiderea restaurantelor, a teatrelor și cinematografelor, în condiții speciale, începând din luna septembrie.

    Conferința de presă a avut ca temă principală campania electorală pentru alegerile locale. Mai precis, regulile stricte care trebuie respectate pentru a nu ajunge la o explozie a pandemiei de Covid-19.

    Întrebările jurnaliștilor au dus discuția spre multe alte teme de interes.

    Conferința de presă susținută de Klaus Iohannis (transcriere)

    Prezentarea făcută de Președinte

    „Peste două zile debutează campania electorală pentru alegerile locale, care vor avea loc în luna septembrie. Este pentru prima dată când, în România, scrutinul electoral și campania aferentă se vor desfășura în condiții excepționale, generate de epidemia de Covid-19. O premieră pe care nu și-a dorit-o nimeni, dar la care trebuie să ne adaptăm cât mai bine cu putință.

    Obiectivul principal este acela de a organiza atât evenimentele din campania electorală, cât și scrutinul propriu-zis, în condiții de maximă siguranță sanitară, pentru a proteja sănătatea oamenilor și pentru a reduce riscul infectării participanților la procesul electoral.

    Acest lucru este posibil dacă vom respecta cu toții un set de reguli și măsuri venite tocmai să asigure un cadru optim de desfășurare a acțiunilor electorale în condiții speciale. Există precedente, sunt țări care au organizat mai multe tipuri de alegeri în această pandemie, fără ca acest lucru să fi avut ulterior un impact negativ asupra numărului de infectări.

    Trebuie să fim realiști, un scenariu cu risc zero nu există, dar dacă toate aceste măsuri speciale sunt înțelese, însușite și aplicate, atât de organizatori, cât și de cetățeni, riscul poate fi redus la minimum. Tocmai de aceea am solicitat Guvernului să inițieze o campanie de comunicare și informare cu privire la aceste proceduri, astfel încât toată lumea să știe ce trebuie să facă, ce este permis și ce nu este permis, atât pe perioada campaniei, cât și, evident, în ziua votului.

    Fac un apel la responsabilitate, și aici mă adresez în special candidaților la aceste alegeri locale, precum și echipelor acestora de campanie. Respectați toate aceste reguli și nu-i expuneți pe oameni pericolului infectării! Niciun obiectiv electoral nu este mai important decât sănătatea, iar orice încălcare a normelor va trebui drastic sancționată.

    Toate aceste proceduri elaborate de Guvern și Autoritatea Electorală Permanentă sunt gândite tocmai pentru a facilita accesul la urne al fiecărui cetățean al României cu drept de vot, în condiții de maximă siguranță, dar și să-i ofere oportunitatea de a-i cunoaște pe cei care candidează și oferta lor electorală. Pentru că alegeri în absența unei campanii, fie ea și atipică, nu pot fi imaginate într-o democrație. Cum, de asemenea, este foarte dăunător pentru o democrație să amâni pe termen nedefinit alegerile.

    Alegerile reprezintă fundamentul democrației. Chiar dacă trăim una dintre cele mai complicate perioade din istoria recentă a României, democrația nu poate fi suspendată sau pusă între paranteze, fiindcă ea ne garantează toate drepturile și libertățile de care ne bucurăm.

    Să nu uităm că alegerile locale în România au fost deja amânate, pentru că la momentul respectiv nu ar fi putut fi organizate în siguranță. Acum însă știm care sunt măsurile de protecție care limitează transmiterea coronavirusului, ele se aplică deja în toate domeniile și vedem că funcționează, de aceea putem avea în România un proces electoral corect, care să se desfășoare în siguranță. Mă refer, desigur, la principalele reguli care deja fac parte din viața noastră de zi cu zi, cele privind purtatul măștii, păstrarea distanței și igiena mâinilor, cărora li se vor adăuga, în mod firesc, și norme specifice perioadei electorale.

    Dragi români, este important ca voi să decideți cine va conduce comunitatea în care trăiți în următorii 4 ani. Să-i alegeți în cunoștință de cauză pe cei care vă inspiră încredere, care sunt competenți și pot aduce dezvoltarea în orașele, în municipiile, în comunele în care locuiți.

    În încheiere, vreau să subliniez că este esențial să facem tot ce ține de noi, autorități și cetățeni, pentru ca și democrația să fie protejată în această perioadă dificilă. Printre efectele nocive ale acestei pandemii nu trebuie să lăsăm să se adauge și un deficit de legitimitate a aleșilor, care pe termen lung riscă să ducă la slăbirea reprezentării cetățenilor și, implicit, a drepturilor lor civice.”

    Întrebări și răspunsuri

    Jurnalist: Reprezentanții industriei ospitalității au solicitat autorităților deschiderea restaurantelor începând cu 1 septembrie. Cum catalogați acest demers și cum apreciați posibilitatea deschiderii teatrelor și a cinematografelor tot de la 1 septembrie?

    Klaus Iohannis: Pot să vă dau câteva informații noi și, cred, foarte importante. Sunt două domenii în care consider că este cazul, este important să se reia activitatea atât cât se poate și acolo unde se poate, în condiții de siguranță. Primul sector – și aici recunosc că este un sector la care țin foarte mult – este zona culturală. Teatrele și cinematografele, sălile de spectacol în general se vor putea deschide probabil începând cu 1 septembrie. Sigur, în condiții speciale de siguranță: vor trebui lăsate locuri libere între spectatori, trebuie toată lumea să poarte mască, trebuie respectate anumite condiții speciale, care vor fi stabilite de specialiști. Dar, cred că este important ca acolo unde condițiile permit, să se reia actul de cultură. Ce am fi fără cultură? Cred că este important. Al doilea sector care este în suferință și unde cred că este bine de asemenea să se reia activitatea acolo unde se poate este sectorul HoReCa, în special funcționarea restaurantelor în interior. Vremea se răcește, terasele se vor putea folosi încă o vreme, dar după un timp nu va mai fi posibil. Consider că după 1 septembrie, în anumite condiții – atenție, în anumite condiții! -, restaurantele se pot deschide în interior. De asemenea, ținând cont de reguli de distanțare, nu vor putea fi folosite toate mesele, ținând cont de condiții sanitare specifice și ținând cont, da, de condițiile specifice din localitatea respectivă. Specialiștii vor stabili, probabil mâine, un prag, o cifră care descrie riscul de infectare, iar acolo unde acest prag va fi depășit, în plan local, prin decizia Comisiei Județene, se va restricționa funcționarea restaurantelor în interior. Deci, în esență, se vor putea folosi, dar numai acolo unde este sigur. Toate aceste detalii vor fi făcute cunoscute publicului larg, sunt chestiuni tehnice care vor fi stabilite în comisia specialiștilor. Cred că aceste două sectoare sunt importante, cred că după ce am învățat cum să ne comportăm în pandemie, putem să facem acest pas. Evident, nu ne întoarcem la normalitate, funcționarea se va face în condiții speciale, cu reguli speciale, cu norme speciale, dar acolo unde este posibil, consider că este bine să se reia funcționarea.

    Jurnalist: În contextul în care se vor redeschide școlile, la fel și restaurantele și în această vară turiștii au putut merge în zonele – la mare, la munte, dacă dumneavoastră veți merge la restaurant? Dacă ați fost în zonele turistice, în această vară? Și, de asemenea, dacă ați sfătuit-o pe soția dumneavoastră, cadru didactic fiind, ceva în legătură cu momentul în care se va reîntoarce la catedră?

    Klaus Iohannis: Da. Concediu nu am avut, nu am fost în locații publice și cum ne întâlnim noi, știți foarte bine, cu distanță, cu mască, dar am spus acest lucru și data trecută, pentru asta cred că este bine să se facă concediul, oamenii au nevoie de concediu, dar în condiții de siguranță, distanțare, mască, igienă, și atunci lucrurile pot merge mai departe. În ce privește școala, da, soția mea Carmen este cadru didactic, va merge, evident, la școală, atunci când începe școala, în 14 septembrie și va respecta, evident, toate măsurile de siguranță.

    Jurnalist: Marcel Ciolacu a anunțat în urmă cu puțin timp că pe 31 august va fi votată moțiunea de cenzură. Ați declarat că personal nu vă doriți ca această moțiune de cenzură să treacă. Vă reamintesc că anul trecut într-o ședință pe care ați avut-o cu liberalii le-ați transmis că nu îi veți mai lăsa de capul lor. Prin urmare, vă întreb dacă personal veți discuta, veți negocia cu liderii partidelor parlamentare, astfel încât această moțiune de cenzură să nu treacă.

    Klaus Iohannis: Această moțiune de cenzură este prima de la Revoluție încoace care se depune într-o sesiune extraordinară, cam în bătaie de joc din partea PSD și da, este foarte adevărat că eu nu îmi doresc să treacă această moțiune. Cred că toată lumea își dă seama de ce nu trebuie să treacă această moțiune. Suntem în epidemie, în pandemie, suntem în criză economică și oricum avem alegeri peste câteva săptămâni, probabil la începutul lui decembrie. Deci ce rost are o moțiune de cenzură în aceste condiții? Nu cred,  chiar nu cred, că PSD își imaginează sau își dorește să preia guvernarea. Eu cred că PSD dorește pur și simplu să arunce țara în aer și ăsta mi se pare un lucru grav. Sper să fie suficientă înțelepciune în Parlament ca să nu treacă această moțiune de cenzură, este una total neavenită, izvorâtă din cinismul pesedist și cred că românii își dau seama că aici avem de-a face cu o moțiune populist-electoralistă, total neavenită și pusă într-un moment în care avem nevoie de orice, numai de instabilitate politică, nu.

    Jurnalist: Având în vedere imaginile apărute în spațiul public cu membri ai Poliției, cu șefi ai Poliției la întâlniri, la negocieri cu membri ai clanului Duduianu, aveți de gând să-i cereți demisia ministrului de Interne, Marcel Vela, sau să convocați ședința CSAT în tot acest context?

    Klaus Iohannis: Cred că aceste chestiuni pot fi explicate cel mai bine de cei în cauză, de șefii Poliției, de șefii Ministerului Afacerilor Interne și cred că atunci se vor lămuri lucrurile și în spațiul public.

    Jurnalist: Ați declarat că restaurantele ar putea fi redeschise începând cu data de 1 septembrie, în anumite condiții. Este o decizie pe care reprezentanții acestui sector au cerut-o Guvernului, cu câteva luni înainte. Ne puteți spune din punct de vedere al riscului răspândirii virusului, cu ce diferă situația de acum, față de cea din 15 iunie, atunci când s-a discutat inițial despre redeschiderea restaurantelor? Vă întreb și în contextul în care reprezentanții HoReCa au declarat faptul că a avut pierderi de 60% la capitolul restaurante și mulți dintre ei nu au avut terase, așadar au rămas cu afacerile închise.

    Klaus Iohannis: Vedeți că această epidemie este în continuă evoluție și, pe de altă parte, trebuie să fim foarte realiști – vara se termină și, în aceste condiții, trebuie să ne punem foarte serios problema și pentru sectorul HoReCa, care eu îmi doresc să supraviețuiască, dacă se poate chiar bine, și de asta am rugat Guvernul să vină cu măsuri de sprijin, cu programe de susținere a sectorului. Dar acum credem că este momentul să și acționăm concret, acolo unde se poate, în condiții de siguranță pentru clienți.

    Jurnalist: La conferințele de presă anterioare, când ați fost întrebat despre dosarul „10 august”, v-ați exprimat încrederea în sistemul de justiție. Pe ce se fundamentează încrederea dumneavoastră? Și v-aș ruga să adresați răspunsul dumneavoastră acelor români – și se pare că nu sunt puțini – care sunt extrem de dezamăgiți când văd că dosarul Revoluției și dosarul Mineriadei sunt îngropate de 30 de ani, care au privit cu dezamăgire faptul că dosarul „10 august” a stat la DIICOT în nelucrare – sau, mă rog, aproape nelucrare – un an, pentru ca apoi să vină o ordonanță de clasare care e o insultă pentru cei care au fost victimele jandarmilor, celor dezamăgiți că infractori celebri fug din țară, fără a intra după gratii, că averile marilor corupți nu sunt confiscate… Aș vrea să vă întreb dacă se lucrează sau există intenția de a se lucra la un plan coerent și țintit pentru a se repara ce este viciat în justiție și în cadrul legislativ care o reglementează, astfel încât judecătorii și procurorii onești să lucreze așa cum își doresc, și cetățenii să simtă că justiția lucrează în favoarea lor și nu uneori pentru marii corupți.

    Klaus Iohannis: Eu pot să reafirm că am toată încrederea că justiția își va face treaba, dar, așa cum am explicat tot în aceste conferințe de presă, mă aștept și eu să se lucreze în așa fel încât cei vinovați să plătească în timpul util. Și eu am fost nemulțumit că acele mari dosare au rămas mari restanțe ale justiției de la noi și sunt în continuare de părere că se va lucra și se va recupera. Însă aici avem un punct foarte important și foarte sensibil. Legile justiției au fost ciuntite de PSD, PSD care a încercat să pună mâna pe justiție, să politizeze justiția și s-o controleze. Nu le-a ieșit; nu le-a ieșit fiindcă românii au ieșit la referendum și au spus „stop”. Dar legile încă nu au fost corectate și în acest sens am avut solicitarea spre Guvern, și am discutat aceste chestiuni inclusiv cu Ministrul Justiției, să se apuce de niște proiecte prin care se repară legile justiției care au fost aduse într-o formă parțial sau total nepotrivită de către majoritatea PSD-istă. Am mari speranțe – deci, repet, am mari speranțe – că în această toamnă deja vom avea proiectele care vin să repare legile justiției și care să redea și demnitate și posibilitate judecătorilor, procurorilor să facă ordine și în aceste dosare care sunt restante.

    Jurnalist: Aș reveni puțin la imaginile publicate de „Adevărul”, care arată că șeful Poliției Române și șeful Poliției Capitalei au negociat în miez de noapte cu clanul interlop Duduianu înmormântarea lui Emi Pian, imagini care arată legătura foarte strânsă dintre polițiști și interlopi. Întrebările ar fi dacă i-ați cerut vreo explicație Ministrului de Interne pe acest subiect foarte sensibil pentru cetățenii Bucureștiului și dacă la nivel național este un fenomen această cârdășie între interlopi și polițiști.

    Klaus Iohannis: Am cerut explicații Ministerul Afacerilor Interne cu mult timp înainte să se publice aceste lucruri. Am primit explicațiile respective, dar nu cred că este rolul meu să explic în detaliu ce s-a întâmplat acolo și consider că este nevoie de explicații clare, publice, din partea șefilor din Ministerul Afacerilor Interne.

    Jurnalist: Tocmai, nu avem aceste explicații din partea Ministerului de Interne.

    Klaus Iohannis: Le voi solicita să vă explice public despre ce a fost vorba.

    Jurnalist: Numărul 2 în Guvern, vicepremierul Raluca Turcan, declara de curând că Guvernul nu are bani suficienți pentru a asigura măști gratuite, măști de protecție, profesorilor la începutul anului școlar, și cu atât mai puțin tuturor elevilor. Cum le explicați dumneavoastră foștilor colegi cadre didactice că tocmai profesorii nu au dreptul la măști gratuite, în condițiile în care polițiștii primesc măști gratuite, jandarmii primesc măști gratuite, ca să nu mai spunem de cadrele medicale?!

    Klaus Iohannis: Aici nu pot să vă spun decât că așa s-au gândit guvernanții în această perioadă. Bănuiesc că, pur și simplu, nu există fonduri suficiente pentru așa ceva. Însă, din ce am discutat cu foști colegi de-ai mei, nu mi se pare că este o problemă extremă. Profesorii vor merge cu mască, pe care și-o vor procura ei, și elevii la fel.

    Jurnalist: Alegerile locale vor avea loc în 27 septembrie. V-am auzit și pe dumneavoastră în această seară făcând un apel către electorat să respecte măsurile în condițiile epidemiologice. Într-un răspuns oficial pentru DC News, Autoritatea Electorală Permanentă ne-a transmis următoarele trei aspecte, pe care vreau să vi le aduc în vedere, și m-ar interesa punctul dumneavoastră de vedere cu privire la această lipsă de proceduri. Primul aspect: la alegerile locale, fiecare cetățean cu drept de vot va purta mască în secțiile de vot. Cum se va face confirmarea la identitatea cetățeanului cu drept de vot nu se știe. Nu am primit un răspuns, dacă se va merge pe bună credință sau nu. De asemenea, un alt aspect important este că, deși în secțiile de votare există marcată acea distanțare de 1,5 metri, nu s-a făcut o simulare, pentru a vedea cât durează procedura de vot, astfel încât să se evite aglomerația în afara secției de vot, unde știm foarte bine că nu se poartă mască. Un alt aspect important este că nu există o procedură de dezinfecție în secțiile de vot, deși Guvernul recomandă o procedură riguroasă. Am întrebat ce înseamnă riguros, însă acest lucru nu există.

    Klaus Iohannis: Da, cred că este foarte bine că puneți aceste întrebări. S-a elaborat un regulament, există un draft, l-am văzut, probabil și dumneavoastră l-ați văzut. El va fi discutat în Guvern, va fi aprobat și chestiunile care nu au fost încă clarificate cu siguranță vor fi clarificate până în data în care se vor face alegerile, deci până în 27 septembrie.

    Jurnalist: Ați subliniat la început că alegerile locale vor avea loc în condiții excepționale. În urmă cu patru ani, prezența la locale a fost sub 50% la nivelul țării, în București undeva în jur de 30%. Sunteți îngrijorat că aceste proceduri speciale vor scădea și mai mult prezența la aceste alegeri și vor afecta legitimitatea celor aleși, mai ales că vom avea primari aleși dintr-un singur tur?

    Klaus Iohannis: Da. Eu mi-aș fi dorit să avem primari aleși în două tururi, dar sondajele și simulările care s-au făcut până acum nu au arătat o scădere îngrijorătoare a intenției de participare la vot. Este, sigur, posibil ca în aceste condiții speciale să nu se atingă poate același nivel ca în anii trecuți, dar deocamdată nu avem semnale că putem să ne confruntăm cu un absenteism grav.

    Jurnalist: Mizați pe o prezență anume, un procent?

    Klaus Iohannis: Nu, nu m-aș hazarda să dau un procent, dar până în momentul de față nu am văzut niciun sondaj în care ar apărea un indiciu că lumea nu dorește să meargă la vot.

    Jurnalist: Mai mulți specialiști din domeniul sănătății susțin că această redeschidere a școlilor, dar și redeschiderea restaurantelor, teatrelor, cinematografelor ar putea să conducă la o creștere a numărului de cazuri. De altfel, secretarul de stat din Ministerul de Interne susținea: „Lucrurile pot deveni mai rele, la iarnă să fie și mai rău”. De asemenea, cei de la INSP avansau o analiză conform căreia am putea să ajungem în toamnă la 2.800 de cazuri pe zi. Întrebarea este dacă ați luat în calcul un astfel de scenariu și dacă în vreun fel am putea reveni totuși la starea de urgență.

    Klaus Iohannis: Deocamdată, aceste calcule și grafice nu s-au adeverit, ci prin măsurile care au fost luate, după acel vid legislativ generat de acțiunile PSD-iste, lucrurile, din păcate, nu au revenit la normal, dar cel puțin avem o creștere care se numește liniară și care ne pune în situația să spunem că lucrurile sunt cât de cât sub control. Cred că, între timp, toată lumea și-a dat seama că aici nu e de joacă, că această epidemie există și trebuie să ne protejăm. În aceste condiții, probabil nu vom avea creșteri foarte importante la numărul de infectări și atunci toate lucrurile se pot desfășura – sigur, cu respectarea normelor specifice – și în restaurante, și în teatre, evident, și foarte important, în școli.

    Jurnalist: Mai mulți specialiști din domeniul sănătății au afirmat că le este teamă că, în momentul în care începe școala, mai mulți copii ar putea merge acasă și ar putea transmite virusul în rândul persoanelor din categoriile vulnerabile. În acest context, aș vrea să vă întreb dacă, în acest moment, autoritățile iau în calcul ca, în cazul familiilor în care există persoane vulnerabile, mersul la școală să fie opțional în rândul copiilor.

    Klaus Iohannis: Știți că încă se lucrează la amendarea Legii 55, care descrie foarte clar aceste proceduri, și urmează în următoarele zile să avem și normele elaborate de ministerele de resort, le așteptăm, dar este clar că trebuie să avem grijă. Asta înseamnă respectarea distanțării, portul măștii – inclusiv elevii trebuie să poarte mască – și o respectare riguroasă a igienei.

    Jurnalist: Ați condamnat, în două rânduri, în conferințe de presă, traseismul politic, în ceea ce-i privește pe primari. Astăzi, colegii de la G4Media au dezvăluit un alt tip de racolare politică, și anume un fost membru ALDE, fost membru în guvernarea PSD-ALDE, criticat îndelung de liberali în moțiuni simple și chiar într-o interpelare a Ministrului Economiei, acum este cooptat în Guvernul liberal, prin semnătura lui Ludovic Orban, în funcția de secretar general adjunct, chiar la Ministerul Economiei, adică în subordinea celui care îl critica în 2019. De ce susțineți un Guvern care face în continuare astfel de racolări?

    Klaus Iohannis: Da, asta cu susținerea cred că putem să o punem în paranteză. Guvernul își face numirile așa cum consideră. Nu cunosc persoana despre care vorbiți și, în consecință, nu pot să comentez nimic în această chestiune. Dar, că veni vorba de traseism, dați-mi voie să fac și eu remarcă! În ultima vreme, majoritatea articolelor despre traseism acuză PNL, dar dați-mi voie să vă amintesc că „patentul” pentru traseism este la PSD. PSD care în 2014, cu foarte puțin timp înainte de alegeri, a legiferat, prin ordonanță de urgență, traseismul politic. Deci, originea traseismului cvasi-legalizat se găsește în abordarea pesedistă. Mi se pare că aceste lucruri trebuie să ni le reamintim. Asta nu înseamnă că sunt de acord cu traseismul. Nu mi-am schimbat opinia, sunt total împotrivă. Au existat încercări în anii trecuți pentru a opri traseismul prin lege. Nu s-a reușit, din motive legate de opiniile Curții Constituționale, dar în continuare cred că traseismul este o boală gravă a politicii românești și cu cât mai repede terminăm cu ea, cu atât mai bine! Or, terminatul cred că ține de alegător.

    Jurnalist: Ghidul Ministerului italian al Educației prevede că școala este responsabilă de siguranța elevilor. Drept urmare, directorii de școli din Italia ar putea răspunde penal dacă elevii se vor îmbolnăvi de Covid. La noi se încearcă plasarea acestei responsabilități pe umerii părinților. Va răspunde în vreun fel școala românească pentru eventualele îmbolnăviri?

    Klaus Iohannis: Da, fiecare țară are normele proprii. Eu mă voi referi doar la cele care vor fi valabile în România, și aici responsabilitatea este partajată între părinți, școală, alte autorități, fiecare cu partea lui. Nu cred că este util să căutăm din capul locului o cale pentru a învinovăți pe cineva penal. Nu, nu rezolvăm absolut nimic, fiindcă ceea ce dorim, ce doresc eu, este să se desfășoare școala în condiții sigure, bune, copiii să meargă, să învețe, să se întâlnească cu alți copii și până la urmă pentru asta lucrăm cu toții și pentru asta facem regulamentele.

    Jurnalist: Dumneavoastră, în calitate de Președinte al României, credeți că ar trebui modificată Constituția astfel încât Președintele României să fie un om politic, să fie membru de partid?

    Klaus Iohannis: Cred că Președintele poate să fie sau să nu fie membru de partid. După părerea mea, nu prea contează. Important este cum acționează Președintele, și eu cred că este important – și așa mă străduiesc – să acționeze pentru România și pentru români.

    Jurnalist: Voiam să vă  întreb – pentru că vă reține cumva faptul că nu sunteți membru de partid să fiți mai… să aveți declarații mai dure?

    Klaus Iohannis: Câteodată am declarații mai dure, câteodată mai puțin dure. Sper că ele aduc un pic de lumină în temele pe care le puneți pe tapet.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Atac golănesc al fostului ministru Mircea Miclea la adresa lui Klaus Iohannis: „E un tâmpit! E un dobitoc! Vai de viaţa lui”

    Mircea Miclea, fost ministru al Educației, a folosit cuvinte murdare, incalificabile, la adresa președintelui Klaus Iohannis, pe care l-a numit „tâmpit” și „dobitoc”. Limbaj potrivit doar cu televiziunea la care a proferat injuriile: România TV.

    Reacția fostului ministru are legătură cu declarațiile recente ale lui Klaus Iohannis despre situația învățământului din România pe fondul pandemiei de Covid-19.

    „Este clar că școala nu va începe ca de obicei, când lumea se aduna în curtea școlii. Școala trebuie totuși să înceapă, pentru că este inadmisibil să avem o generație pierdută”, a declarat pre;edintele României săptămâna trecută.

    A fost suficient pentru ca Mircea Miclea să reacționeze reprobabil, cu un limbaj de mahala. Într-un interviu pentru România TV, el a spus: „E un tâmpit. E un dobitoc! Vai de viaţa lui! Nu e nicio generaţie pierdută. E de defetism de doi bani. O modalitate prin care te deresponsabilizezi şi spui că gata, e pierdută. Nu mai are rost să faci nimic? Cum adică? Nu poţi recupera câteva luni? E aberant! Nu există nicio generaţie pierdută! Totul se poate remedia pentru că e vorba de câteva luni”.

    Mircea Miclea (56 de ani) a fost ministru al Educației timp de 11 luni, în Guvernul Tăriceanu, pe vremea Alianței D.A. (PNL-PDL): decembrie 2004 – noimbrie 2005.

    Mircea Miclea este un personaj remarcabil în lumea științifică și universitară, dar are unele excese verbale inexplicabile. Acest atac la adresa lui Klaus Iohannis este cel mai grav derapaj al său de până acum.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. Mașinăria de falsificat semnături a PSD. „Ne cam doare degetul” / „Să le pun motor la cur, la mâini?

  • Klaus Iohannis despre trecerea multor primari de la PSD la PNL: „Nu văd cu ochi buni aceste racolări!”

    Klaus Iohannis a susținut miercuri o conferință de presă pe tema evoluției pandemiei de Covid-19 în România. În acest context, președintele a răspuns și unor întrebări pe alte teme.

    Întrebat cum vedeți racolările de primari PSD de către PNL, Klaus Iohannis a tras aer în piept și a răspuns: „Pot să vă spun franc: nu văd cu ochi buni aceste racolări! Simplu. Eu am fost dintotdeauna împotriva traseismului. E o boală gravă a politicii românești. Eu nu mi-am schimbat opinia”.

    „În mod sigur nu vom avea guvern PSD!”

    În privința formulei de guvernare de după moțiunea de cenzură anunțată de PSD, Klaus Iohannis a declarat: „Coaliții post-moțiune – întâi să vedem moțiunea, apoi votul pe moțiune, să facem consultări și în mod sigur nu vom avea guvern PSD”.

    Președintele a detaliat: „Această moțiune este neavenită politic. Dacă trece, vom vedea când se votează. Nu sunt dispus să intru într-un joc populist ordinar al PSD, care vrea să arate că are foarte mulți parlamentari. PSD nu a venit cu nicio soluție și nicio abordare serioasă. Însă sunt ahtiați după putere și știm că suferă că nu mai sunt conectați la resursele bugetare. Dar dacă vor să facă așa ceva, pentru România nu este bine”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Teodorovici: „Depun plângere penală! Ciolacu e infractor, face acțiuni mafiote. Parchetul poate cere radierea PSD”

  • Scuzele lui Klaus Iohannis. Cifrele eronate i-au fost furnizate de Ministerul Sănătății

    Klaus Iohannis și-a cerut scuze joi, după ce în conferința de presă de miercuri prezentase eronat o formulă de calcul privind reluarea cursurilor preuniversitare. Președintele precizează că metoda de calcul „nu a fost comunicată corect Administrației Prezidențiale de către Ministerul Sănătății”.

    Formula corectă, comunicată astăzi, este: „Criteriul epidemiologic în funcție de care școlile se vor încadra în scenariile «verde», «galben» sau «roșu» este numărul total de cazuri noi înregistrat în ultimele 14 zile raportat la 1.000 de locuitori din localitatea în care se află școala”.

    Comunicatul Administrației Prezidențiale

    „În informațiile transmise de către Președintele României, domnul Klaus Iohannis, în cadrul conferinței de presă susținute la Palatul Cotroceni, miercuri, 5 august 2020, a apărut o eroare cu privire la formula de calcul care stă la baza stabilirii celor trei scenarii care vizează desfășurarea învățământului preuniversitar începând cu data de 14 septembrie.

    Informația corectă este următoarea: criteriul epidemiologic în funcție de care școlile se vor încadra în scenariile «verde», «galben» sau «roșu» este numărul total de cazuri noi înregistrat în ultimele 14 zile raportat la 1.000 de locuitori din localitatea în care se află școala, și nu media zilnică de îmbolnăviri pe ultimele 14 zile, așa cum a fost inițial comunicat de către Președintele României.

    Metoda de calcul este stabilită de specialiștii Institutului Național de Sănătate Publică și reprezentanții Ministerului Sănătății și subliniem că nu a fost comunicată corect Administrației Prezidențiale de către Ministerul Sănătății.

    Președintele României își cere public scuze pentru eventualele confuzii rezultate ca urmare a comunicării formulei de calcul eronate.”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • VIDEO. Klaus Iohannis după „4 zile și 4 nopți” de „discuții și negocieri foarte complicate”, în care a obținut pentru România 79,9 miliarde de euro

    Într-o declarație scurtă, de 2 minute și 49 de minute, președintele Klaus Iohannis a anunțat marți dimineață, la Bruxelles, că România va primi în total 79,9 miliarde de euro. Banii vin din planul de recuperare economică al UE (în valoare totală de 750 de miliarde euro) și din bugetul multianual 2021–2027 al UE (în valoare totală de 1.074 de miliarde de euro).

    Declarația lui Klaus Iohannis a avut loc la finalul unui Consiliu European furtunos, care a început vineri și s-a încheiat marți.

    Șeful statului a precizat că banii vor fi folosiți pentru a reface infrastructura, pentru a construi spitale, școli, pentru a moderniza marile sisteme publice.

    Suma obținută de România în urma negocierilor de patru zile de la Bruxelles este mai mult decât dublul celei alocate inițial, înaintea summit-ului, de 33 de miliarde de euro.

    VIDEO: Declarațiile lui Klaus Iohannis la finalul summit-ului de la Bruxelles

    Declarația integrală a lui Klaus Iohannis

    • „Bună ziua. Tocmai s-a încheiat Consiliul European și am ajuns la un acord. Am ajuns la un acord foarte important pentru Europa, un acord extrem de important pentru România.”
    • „Iată că, după discuții foarte complicate, după negocieri foarte complicate, după patru zile și patru nopți de negociere, am obținut pentru România o sumă impresionantă: 79,9 miliarde de euro  pentru proiectele europene. Negocieri care ne permit acum să trecem la etapa următoare.”
    • „Vom folosi această sumă de 80 de miliarde pentru a reface infrastructura în România, pentru a construi spitale, școli, pentru a moderniza marile sisteme publice.”
    • „Este, de asemenea, foarte important de știut că o parte semnificativă din acești bani vor fi folosiți pentru relansare, pentru revigorare economică.”
    • „Repet, 79.917.000.000, deci 80.000 de milioane de euro, vom folosi pentru a pune în practică, pe de-o parte, planul pentru bugetul multianual 2021-2027. Un plan la care lucrăm împreună cu Guvernul deja din ianuarie și în cel mai scurt timp va fi finalizat, pentru a fi pregătiți să începem implementarea. Iar pe de altă parte, lucrăm de-o vreme bună deja la planul național de relansare, care va fi prezentat Comisiei Europene, pentru a primi fondurile pentru relansarea economică.”
    • „Iată, deci, că până acum ne-am pregătit bine, am obținut un rezultat frumos. Încă o dată, este o zi importantă pentru România, o zi importantă pentru proiectul european, și vom merge mai departe, fiindcă acești bani trebuie folosiți pentru reconstrucția României. Vă mulțumesc.”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * INTERVIU-EVENIMENT. Andreea Esca, în lacrimi: „Am fost infectați eu, soțul meu și fiul nostru. Mi-am pierdut complet gustul și mirosul, nu mai simțeam usturoiul și parfumurile tari”

    * VIDEO. Caraghioșii din Piața Victoriei: „Suntem ultimi rezistenți în fața tiraniei!”. S-a scandat „Jos nazismul!”

  • „RECLĂDIM ROMÂNIA”. Planul-gigant al Guvernului Orban: peste 100 de miliarde de euro investiți în 10 ani. 3.400 km de autostradă și drumuri expres, 3.000 km de cale ferată

    Guvernul Orban lansează astăzi, în prezența președintelui Klaus Iohannis, Planul național de investiții și relansare economică „Reclădim România” – un plan uriaș, de peste 100 de miliarde de euro în 10 ani. 80% din bani ar urma să fie investiți în infrastructura de transport, sănătate, educație și energie.

    Peste 3.400 de kilometri de autostradă și drumuri expres, spitale regionale, zeci de spitale județene moderne, sute de spitale orășenești, peste 1.000 de unități medicale în mediul rural, sute de grădinițe, școli, campusuri și cămine universitare. Așa promite Guvernul Orban să arate România în următorii 10 ani.

    Planul de relansare prevede și măsuri de sprijin pentru domeniile afectate de criza coronavirusului: granturi pentru IMM-uri, digitalizare, susținerea angajaților și ocuparea forței de muncă.

    Banii ar urma să vină atât de la bugetul de stat, cât și din fonduri europene. Uniunea Europeană a promis României:

    • 33 de miliarde de euro prin planul de relansare al Comisiei Europene
    • 80 de miliarde de euro, prin alocările bugetare în perioada 2021-2027 (deja aprobate).

    De altfel, termenele prevăzute în megaplanul Guvernului se întind pe această perioadă de 7 ani, cu perspectivă până în 2030.

    AICI, INTEGRAL: „Reclădim România” – Planul național de investiții și relansare economică

    Documentul precizează: „Criza sanitară şi economică provocată de pandemia globală cu COVID-19 a arătat vulnerabilităţile României. (…) Modelul de dezvoltare a României bazat doar pe consumul populaţiei, determinat de politicile pro-ciclice ale guvernărilor anterioare, trebuie schimbat într-un nou model de creştere economică, axat pe: stimularea şi dezvoltarea capitalului autohton şi a competitivităţii companiilor româneşti, investiţii în domenii strategice ale infrastructurii publice, transformarea digitală a economiei şi a administraţiei publice, pregătirea economiei pentru noua revoluţie tehnologică, tranziţia către o economie durabilă”.

    Conform Planului, „obiectivul noului model de dezvoltare economică promovat de Guvern este realizarea convergenţei cu economiile europene, astfel încât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, la paritatea de cumpărare standard, să ajungă la 87% din media UE27, la orizontul anului 2025”.

    Planul elaborat de Guvernul Orban pune accent pe infrastructură: de transport (rutieră, feroviară, aeriană și navală), energetică, de sănătate, pentru educaţie, agricolă și de irigații, sportivă, dezvoltare locală și investiții de mediu.

    Planul de relansare economică propus de Guvern

    (20 de domenii prioritare)

    1. Granturi de sprijin pentru repornirea întreprinderilor, capital de lucru și investiții – 1,034 miliarde euro

    • Granturi de sprijin pentru microîntreprinderi
    • Schema de ajutor pentru activități de comerț și servicii afectate de Covid-19
    • Capital de lucru pentru repornirea activităților economice pentru IMM-uri
    • Granturi pentru investiții și pentru reconversia economică a IMM-urilor.

    2. Programe de finanțare nerambursabilă pentru creșterea competitivității IMM-urilor 1,13 miliarde euro

    • Granturi pentru investiții pentru microîntreprinderi prin supracontractarea proiectelor din lista de rezervă din Programul Operațional Regional – Axa 2.1
    • Granturi pentru creșterea competitivității IMM-urilor prin alocarea suplimentară de fonduri prin Programul Operațional Regional – Axa 2.2
    • Granturi pentru dezvoltarea IMM-urilor prin finanțarea investițiilor mari în creșterea productivității prin Programul Operațional Regional.

    3. Granturi pentru inițiative antreprenoriale inovative și digitalizarea companiilor – 330 milioane euro

    • Granturi pentru start-up-uri pentru studenți în domenii competitive și inovative
    • Granturi pentru digitalizarea IMM-urilor
    • Star-Tech Innovation (Noul program Start-Up)
    • Finanțarea programelor de educație digitală a angajaților pentru IMM-uri.

    4. Sprijin pentru dezvoltarea agriculturii și a industriei agro-alimentare – 368 milioane euro

    • Finanțarea depozitelor de comercializare a produselor agricole
    • Granturi pentru achiziția de echipamente pentru irigații
    • Granturi de finanțare pentru antreprenoriat rural
    • Instalarea tinerilor fermieri cu teren agricol concesionat de la stat.

    5. Programe de finanțare pentru investiții noi și pentru relocarea companiilor în România – 1,47 miliarde euro

    • Schema de ajutor de stat pentru investiții noi (greenfield)
    • Schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională.

    6. Programe de garantare a creditelor pentru capital de lucru și investiții – 4,88 miliarde euro

    • Programul IMM Invest pentru garantarea creditelor pentru capital de lucru și investiții pentru IMM-uri
    • Garanții de stat pentru creditarea companiilor mari pentru capital de lucru și investiții.

    7. Programe de garantare pentru asigurarea lichidității companiilor – 1,16 miliarde euro

    • Schema de garantare privind asigurarea creditului comercial (furnizor)
    • Program de garantare a finanțărilor de tip factoring cu regres și scontarea efectelor de comerț
    • Program de garantare a leasing-ului de echipamente și utilaje.

    8. Instrumente de creștere a capitalizării companiilor și de finanțare a investițiilor

    • Măsuri de stimulare pentru creșterea capitalurilor proprii ale companiilor românești – Bonificații la plata impozitului pe profit acordată în funcție de menținerea capitalurilor proprii pozitive și/sau creșterea acestora pe o perioadă de timp.
    • Înființarea Fondului Român de Investiții (FRI) pentru finanțarea unor investiții în domenii de interes strategic – capitalizare inițială – 300 milioane euro
    • Înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare (BND) ca instituție de credit pentru proiecte de investiții.

    9. Măsuri de sprijin pentru angajați și companii pentru reluarea activităților economice

    • Prelungirea indemnizației de șomaj tehnic – 180 milioane euro/lună
    • Stimularea reluării activităților economice și a ocupării – 791 milioane euro
    • Sprijin pentru program flexibil de muncă
    • Granturi pentru formarea profesională a angajaților – 31,8 milioane euro.

    10. Alte măsuri de sprijin pentru ocuparea forței de muncă

    • Stimularea ocupării tinerilor, a persoanelor cu vârsta de peste 50 ani și a românilor întorși din străinătate
    • Se acordă un sprijin în valoare de 50% din salariul brut al angajatului dar nu mai mult de 2500 lei pentru angajatorii care încadrează în muncă: Tineri cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 ani; Persoanele cu vârsta de peste 50 ani ale căror raporturi de muncă au încetat în perioada stării de urgență; Cetățeni români cărora le-au încetat raporturile de muncă cu angajatori străini, din motive neimputabile lor.
    • Măsuri active pentru lucrătorii sezonieri și zilieri din domeniile agriculturii, HoReCa și turismului
    • Protejarea angajaților prin acordarea unor măsuri de sprijin suplimentare pentru: Persoanele care au desfășurat activități ca zilieri în luna anterioară solicitării; Persoanele care desfășoară activități sezoniere în baza unor contracte individuale de muncă, pe perioadă determinată de cel puțin 3 luni.
    • Locuri de muncă pentru tineri -Valoarea granturilor acordate pentru acțiuni antreprenoriale: 25.000 euro pentru susținerea locurilor de muncă destinate tinerilor. Buget: 300 mil. euro.
    • Stimularea desfășurării muncii în regim de telemuncă – Acordarea unui sprijin în valoare de 500 euro/angajat pentru achiziționarea de echipamente IT pentru angajații care desfășoară activități în regim de telemuncă în perioada stării de urgență/alertă.

    11. Măsuri de protecție socială – 355 milioane euro

    • Pachete alimentare și de igienă corporală pentru persoanele vulnerabile: 1,18 mil. persoane. Buget alocat: 225 mil. euro.
    • Vouchere pentru masă caldă pentru persoane în vârstă de peste 75 de ani care au venituri sub venitul minim garantat. Beneficiari: 250.000 persoane. Buget alocat: 100 mil. euro
    • Vouchere pentru elevi provin din familiile cu venituri mici, pentru achiziționarea de rechizite școlare, îmbrăcăminte și încălțăminte. Beneficiari: 400.000 copii. Buget alocat: 30 mil. euro.

    12. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT (I) – 53,3 miliarde euro

    • Rutier: Finalizarea lucrărilor de infrastructură aflate în implementare – 407,3 Km de autostrăzi și drumuri expres. Cost estimat: 4,3 miliarde euro.
    • Conectarea cu autostrăzi a provinciilor istorice ale României și cu rețelele de transport pan-europene, prin demararea lucrărilor la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi și drumuri expres. Perioada: 2020–2030. Cost estimat: 31 miliarde euro.
    • Feroviar: Investiții în cca. 3.000 km de cale ferată, în perioada 2020–2030, cu un cost estimat de aproximativ 18 miliarde euro
    • Proiecte noi de modernizare a căii ferate în scopul asigurării obiectivelor de conectivitate.

    13. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT (II) – 7,2 miliarde euro

    • Metrou: Dezvoltarea noilor magistrale și extinderea magistralelor existente
    • Finalizare lucrări M5, lansare M6 – tronsonul Gara de Nord – 1 Mai – Aeroport Otopeni, M4 – tronsonul Gara de Nord – Gara Progresu, extensie M2 Pipera – Petricani și Berceni – Linia de Centură Sud
    • Metrou Cluj Napoca – Magistrala: Gilău – Florești – Cluj-Napoca
    • Naval: Investiții totale de 4,3 mld. euro – Modernizarea și extinderea infrastructurii porturilor maritime și fluviale, cu accent pe Portul Maritim Constanța
    • Aerian: Investiții totale de 2,9 mld. euro – Extinderea și construirea de terminale pentru pasageri, cât și de zone cargo. Crearea de legături inter-modale între infrastructura aeriană, feroviară și rutieră.

    14. Infrastructură energetică – 12,48 miliarde euro

    • Valoarea investițiilor programate în Sistemul Energetic Național pentru perioada 2020 – 2025 este estimată la 12,48 miliarde euro de la producția de energie la rețele inteligente de transport și distribuție gaze naturale si electricitate.

    15. Infrastructură de sănătate – 5,35 miliarde euro

    • Construirea primelor 3 spitale regionale în perioada 2021-2027, cu o valoare totală de 1,64 miliarde euro:
    • Programe de investiții locale în sistemul sanitar pentru perioada 2021-2027, cu un buget de aproximativ 17,5 miliarde lei.

    16. Infrastructură pentru educație – 2,12 miliarde euro

    • Investiții în unități școlare programate în perioada 2021–2027: 2.488 de unități școlare vor fi incluse în programe de modernizare/reabilitare; 375 de unități școlare vor beneficia de investiții pentru conformarea grupurilor sanitare
    • Programul Reforma Educației Timpurii: Finanțarea construcției unui număr de 180 grădinițe cu program prelungit sau săptămânal
    • Construire/modernizare campusuri școlare/ cămine studențești/centre universitare: construirea de 4o de campusuri și 30 de cămine studențești.

    17. Investiții dezvoltare locală – 8,2 miliarde euro

    • Extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare:
    • Extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale:
    • Modernizarea și reabilitarea drumurilor județene și locale
    • Strategie de renovare, termoficare și reabilitare energetică a clădirilor și de reabilitare a clădirilor cu risc seismic
    • Locuințe pentru specialiști în sănătate, învățământ și alte categorii socio-profesionale
    • Reabilitare monumente istorice, patrimoniu cultural și sedii administrative.

    18. Infrastructura agricolă de irigații – 5 miliarde de euro

    • Reabilitarea infrastructurii de irigații
    • Construirea Canalului Siret-Bărăgan
    • Reabilitarea infrastructurii de desecare-drenaj
    • Amenajări de combatere a eroziunii solului.

    19. Investiții de mediu (alocare 2020) – 688 milioane euro

    • Continuarea programelor Rabla și Rabla Plus.
    • Continuarea programului de dezvoltare a infrastructurii de reîncărcare a autovehiculelor electrice
    • Continuarea programelor de dezvoltare a transportului „verde” prin finanțarea autobuzelor electrice/gnc în municipii și localități.
    • Lansarea programelor de creștere a eficienței energetice în clădiri publice și private în anul 2020
    • Implementarea programului de creștere a eficienței energetice în complexurile de producere a energiei
    • Demararea programului de reducere a emisiilor prin împădurirea terenurilor.

    20. Infrastructură sportivă – 4,3 miliarde euro

    Sport de performanță:

    • Construirea a 12 complexuri sportive cu o capacitate cuprinsă între 3.000-30.000 de locuri
    • Construirea a 8 bazine olimpice cu o valoare de 1 miliard lei și 5 patinoare artificiale pentru competiții
    • Construirea a 5 săli polivalente, cu o capacitate cuprinsă între 5.000-16.000 locuri.

    Sport de masă:

    • Construirea a 250 săli de sport școlare, 45 bazine didactice, 400 baze sportive
    • Construirea a 10 centre sportive pentru sporturi olimpice, care să cuprindă săli de antrenament, școală, internat, cantină, școală de antrenori, centru medical.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * A murit criminalul în serie care i-a dat foc fetei de 17 ani! S-a spânzurat cu tricoul în pușcărie, a decedat la spital

  • Atac violent, gratuit și prostesc al ministrului de Externe al Ungariei la adresa președintelui României: „Este un extremist anti-maghiar”

    Ministrul de externe al Ungariei, Szijjártó Péter, a lansat un atac fără precedent și foarte dur la adresa președintelui României, Klaus Iohanis, pe care l-a numit ”un politician extremist anti-maghiar”. Motivul atacului este unul stupid: Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituțională (CCR) legea privind deschiderea unor puncte de frontieră româno-ungare. Dar a atacat-o din motive tehnice, incrimând un abuz de putere al Executivului (Parlament) în dauna Executivului (Președinție + Guvern), nu pe conținut!

    Concret: Klaus Iohannis a trimis legea la controlul CCR invocând nerespectarea principiului separației puterilor în stat, după ce Parlamentul României a intrat în sfera de competență a Guvernului, fără vreo legătură cu relațiile bilaterale româno-maghiare.

    Cu toate acestea, ministrul de externe maghiar a transmis un mesaj violent, prin Facebook, la câteva ore după decizia președintelui României de a ataca legea la CCR. Szijjártó spune că Iohannis implică Ungaria și Guvernul de la Budapesta în campania electorală din România și că face rău ”în mod intenționat” relației ungaro-române.

    Szijjártó Péter: ”Din păcate, Președintele României este un politician extremist anti-maghiar. Implică încontinuu Ungaria și Guvernul ungar în campania electorală din România. Acum, pe deasupra, face rău în mod intenționat relației ungaro-române și nu se sfiește să pună piedici unor cauze care sunt importante atât pentru maghiari, cât și pentru români”.

    Ministrul maghiar de Externe a explicat de ce sunt necesare mai multe treceri de frontieră între Ungaria și România, dar nu a precizat (sau nu a înțeles) și motivul pentru care președintele României a luat decizia de a ataca legea la CCR.

    Szijjártó Péter: ”Trecerile de frontieră deschise la granița celor două state nu sunt doar simbolice, au și o însemnătate practică. Aduc mai aproape comunitățile care trăiesc la granita celor două state, înlesnesc viața de zi cu zi a celor care trăiesc acolo. Veto-ul deschiderii unei noi treceri de frontieră nu înseamnă altceva decât împiedicarea intenționată a apropierii celor două națiuni.  Guvernul Ungariei rămâne în continuare angajat în dezvoltarea relațiilor bilaterale, deoarece acesta este și interesul maghiarilor care trăiesc în Transilvania și în Ținutul Secuiesc!”

    Președintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru deschiderea de către Guvernul României a tratativelor diplomatice pentru încheierea unui acord cu Republica Ungaria privind deschiderea punctului internațional de trecere a frontierei Beba Veche – Kubekhaza, anunță un comunicat al Administrației Prezidențiale.

    Președintele arată în sesizare că Parlamentul și-a depășit atribuțiile constituționale și a legiferat într-o chestiune de politică externă, care este de competența puterii executive (Guvern și Administrația Prezidențială).

    În sesizarea președintelui Iohannis că tre CCR sunt folosite și alte argumente:

    • ”Parlamentul a nesocotit dispozițiile art. 80 din Constituție, care stabilesc rolul Președintelui României în calitatea sa de titular și inițiator al politicii externe a statului, care este pusă în aplicare prin intermediul Guvernului, precum și dispozițiile art. 91, alin. (1) referitoare la atribuțiile puterii executive în domeniul politicii externe”.
    • ”Parlamentul, acționând în acest fel și arogându-și competența de inițiere și adoptare a demersului legislativ, în condițiile, domeniul și cu finalitatea menționată, a acționat ultra vires, intrând în aria de competență a autorității executive, singura cu atribuții în domeniul sus-menționat, ceea ce contravine dispozițiilor constituționale ale art. 1, alin. (4) referitoare la respectarea principiului separației puterilor în stat și ale dispozițiilor art. 61, alin. (1) teza a doua din Constituție, conform cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * „Frica morţii a căzut asupra mea”. O artistă ne râdea în nas: „virusul nu există”. Acum e internată la „Matei Balș” și spune rugăciuni

    * PSD a trimis un polițist-pușcăriaș să susțină agresiunea asupra lui Nicușor Dan! Soția sa e tot polițistă, angajată la Firea

    * Robert Negoiță și-a plimbat iubita prin China pe banii Primăriei! A cazat-o la hotel de 5 stele

  • Klaus Iohannis: „În fața unei boli ești precaut sau ești prost”

    Președintele Klaus Iohannis a declarat joi, în Piața Universității, că epidemia Covid-19 încă există, iar rațiunea ne spune să fim precauți, nu „proști”!

    „Am văzut cu toții că sunt unii politicieni care probabil mai mult fug după voturi decât după sănătatea românilor, care spun că putem să ne relaxăm cu totul și nu este nevoie de aceste măsuri și că să vină specialiștii cu dovezi. Nu vă supărați, ce fel dovezi așteaptă ei decât cele comunicate zilnic?! Epidemia este între noi. Orice rațiune normală ne spune să fim precauți. În fața unei boli ești precaut sau ești prost, una din două”, a spus Klaus Iohannis.

    Referitor la decizia PSD de a nu vota în Parlament prelungirea stării de alertă, președintele a precizat: „Nu și-a dorit nimeni această pandemie. Ea a venit peste noi indiferent că am avut o guvernare sau alta. Eu sunt foarte mulțumit că am avut o guvernare liberală”.

    „Din păcate, nu s-a terminat. Cu toții ne-am fi dorit să scăpăm mai repede. Nu putem să vorbim despre fosta epidemie, este încă în comunitate. Pentru ca Guvernul să aibă pârghiile necesare atunci când se impun, după părerea mea este nevoie de prelungirea stării de alertă”, a mai spus Klaus Iohannis.

    Ce fel de stare de alertă va fi decretată? Iohannis: „Nu-mi doresc să se prelungească starea de alertă cu toate măsurile care sunt acum în vigoare. Vreau o variantă mai simplă, mai suplă, care conţine exact acele lucruri care trebuie să rămână obligatorii. De exemplu: portul măştii în interior, distanţarea, măsurile de igienă”.

    Declarațiile lui Klaus Iohannis

    „Fără acest instrument al stării de alertă, miniştrii nu mai pot să emită ordine care să vină în sprijinul medicilor şi în sprijinul sănătăţii publice. Sunt motive practice care ne fac să credem să continuăm.”

    „Dacă lucrurile merg bine, vom avea peste două săptămâni încă o fază de relaxare. Ne gândim să mai permitem şi alte activităţi care acum nu sunt posibile. De exemplu, portul măştii, distanţarea sau ordinele comune ale miniştrilor ca să reglementeze anumite domenii. În domeniul medicinei, în domeniul învăţământului, acestea sunt necesare în continaure. Ele reglementează, nu afectează viaţa oamenilor. Aproape toate activităţile vor fi posibile, dar fără aceste instrument niciun guvern nu poate să reacţioneze atunci când apare o problemă.”

    • „Gândiţi-vă că apare un focar de infecţie, se reaprinde într-o loalitate o infecţie. Fără un instrument, Guvernul nu poate să facă nimic. Nu poate să declare carantină, nu poate să ia măsuri care atunci impun o intervenţie.”
    • „Am văzut cu toţii că sunt unii politicieni care probabil mai mult fug după voturi decât după sănătatea românilor, care spun că putem să ne relaxăm cu totul şi că nu este nevoie de aceste măsuri şi că să vină specialiştii cu dovezi. Păi, nu vă supăraţi, ce fel dovezi aşteaptă ei altele decât cele care sunt comunicate zilnic?”
    • „237 de noi infectaţi de ieri până astăzi, peste 150 de persoane la ATI la momentul la care vorbim.”
    • „Avem iarăşi, din păcate, noi şi noi decese. Epidemia este între noi, virusul este în comunitate. Orice raţiune normală ne spune să fim precauţi. În faţa unei boli eşti precaut sau eşti prost”.

    Preşedintele Klaus Iohannis a depus joi coroane de flori la Monumentul dedicat Mineriadei din 13-15 iunie 1990 și la Monumentul Kilometrul zero al democrației”, cu prilejul marcării a 30 de ani de la „Fenomenul Piața Universității” și Mineriada din 13-15 iunie 1990.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Dezastru în campania Firea-Covid-19! Din 500 de oameni anunțați, au venit vreo 10! Se testează PSD-iștii, nu bucureștenii!

    * Moartea misterioasă a lui Costin Mărculescu, actorul vulgar cu legături dubioase. Era falit și plin de datorii, îl căutau recuperatorii

    * MAFIA PRIMARULUI BĂLUȚĂ. Șef al Poliției Locale din Sectorul 4, la piscina liderului unui clan interlop. Polițistul este fiul șefului ADP Sector 4 și al subprefectei Capitalei

  • VIDEO. Încă 30 de zile stare de alertă, dar cu mai puține restricții. Se pot face nunți, botezuri. Se redeschid mall-urile, nu și restaurantele

    Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți, 9 iunie, că după 15 iunie vor putea fi redeschise mall-urile, nu însă și restaurantele și locurile de joacă din interiorul lor.

    Va fi posibilă redeschiderea afterschool-urilor, a grădinițelor și a școlilor private, a sălilor de fitness și a piscinelor exterioare.

    Vor fi permise evenimente private (nunți, botezuri, petreceri etc.) cu maximum 20 de persoane în interior, respectiv 50 de persoane în exterior.

    Va fi prelungită starea de alertă pentru 30 de zile, dar cu mai puține restricții.

    Președintele face apel la parlamentari să fie responsabili și să voteze noua perioadă de stare de alertă, pentru „a nu pune sub semnul întrebării acum, la final, aceste măsuri care s-au dovedit a fi corecte”.

    Klaus Iohannis a invocat „un studiu foarte nou al unui institut prestigios din Londra”, care „ne spune că, fără aceste măsuri, în lume, mai ales în Europa, am fi avut milioane de decese”.

    VIDEO: Declarația de presă a lui Klaus Iohannis

    Declarația de presă a lui Klaus Iohannis

    „Tocmai am încheiat o ședință de analiză împreună cu Premierul Orban, mai mulți miniștri și consilieri prezidențiali. Am luat în discuție situația epidemiei, posibile măsuri de relaxare și, evident, necesitatea prelungirii stării de alertă.

    Aș începe cu partea pozitivă, cu măsurile de relaxare. Având în vedere că în ultima vreme numărul de noi îmbolnăviri nu a scăzut semnificativ, dar nici nu a crescut semnificativ, considerăm că este posibil să continuăm cu câteva noi măsuri de relaxare. Adică unele dintre restricțiile care sunt acum în vigoare nu vor mai fi în vigoare după 15 iunie.

    Aș exemplifica cele mai importante dintre acestea. După 15 iunie, se vor putea redeschide mall-urile, dar fără restaurante și fără locuri de joacă.

    Vor fi posibile evenimente private – atenție, nu publice, ci private! – cu număr un pic mai mare de participanți, în speță 20 de persoane dacă evenimentele sunt în interior și 50 de persoane dacă evenimentele private vor avea loc în exterior.

    Pentru a veni în sprijinul părinților care vor lucra, care vor trebui să meargă la serviciu și în perioada vacanței școlare, va fi posibilă – nu obligatorie, dar va fi posibilă – după 15 iunie redeschiderea after-school-urilor, a grădinițelor și creșelor private.

    De asemenea, va fi posibilă redeschiderea sălilor de fitness după 15 iunie, dar cu respectarea unor norme de distanțare foarte stricte, norme care, evident, vor fi impuse de Ministerul Sănătății.

    Având în vedere că începe sezonul estival, am analizat și am ajuns la concluzia că va fi posibilă deschiderea piscinelor exterioare – atenție, exterioare! –, cu respectarea regulamentelor sanitare speciale, care, de asemenea, vor fi puse la dispoziția celor care sunt interesați.

    Măsuri de izolare la domiciliu, respectiv la autoizolare, au ocupat un spațiu destul de lung în discuția și în analiza noastră. Este important ca ușor-ușor să renunțăm la unele dintre aceste măsuri, acolo unde este posibil. S-a găsit un criteriu obiectiv, cu care putem și noi, în România, să lucrăm.

    În acest sens, lucrurile vor fi mai relaxate în relația cu statele unde numărul de noi îmbolnăviri este mic – mai exact, unde numărul de îmbolnăviri în ultimele 14 zile este sub 5 cazuri la milion de locuitori în fiecare dintre sau în media ultimelor 14 zile. Deocamdată, la acest criteriu obiectiv nu se încadrează statele unde se găsesc destul de mulți concetățeni de-ai noștri. Ca să dau doar exemple, nu se califică la relaxare Italia, Spania, Franța, Belgia, Suedia, Olanda.

    În acest sens, însă, având un criteriu obiectiv, vom urmări cu mare atenție comunicările de la nivelul Uniunii Europene și, acolo unde lucrurile se schimbă în sensul bun, vom reacționa imediat și noi.

    Starea de alertă. Având în vedere că nu avem o scădere semnificativă a numărului de îmbolnăviri noi, faptul că avem în continuare în jur de 150 de persoane la tratament intensiv internați în spitale, faptul că și ultimul weekend de relaxare totuși s-a simțit nu în sens bun la numărul de îmbolnăviri noi, ne face să fim în continuare precauți și suntem de părere că se impune prelungirea stării de alertă.

    Sigur, vor fi mai puține restricții propuse, va fi un pic mai simplu, dar considerăm că nu se poate continua fără a avea acest instrument numit starea de alertă.

    Gândiți-vă că sunt măsuri care obligatoriu trebuie continuate aproape cu caracter permanent: distanțarea, portul măștii în interior – extrem de important -, măsurile de igienă, evitarea aglomerărilor mari. Aceste lucruri trebuie să înțelegem că vor rămâne în continuare.

    Evident, Guvernul va dezbate în ședință de guvern această chestiune, dar, repet: măsurile restrictive propuse pentru continuarea stării de alertă vor fi mai puține decât sunt acum în vigoare.

    Și, în final, mă adresez parlamentarilor, Parlamentului, care trebuie să ia în dezbatere această prelungire a stării de alertă.

    Stimați parlamentari, fiți responsabili! Gândiți-vă că virusul nu dispare printr-un vot în Parlament. Dar dacă sprijiniți Guvernul, atunci putem să controlăm eficient – și am dovedit-o, putem să controlăm eficient această răspândire a epidemiei.

    Vreau să subliniez în mod expres: Guvernul a luat cele mai bune măsuri, a luat măsurile care au dus la o răspândire foarte limitată a acestei epidemii.

    Ați urmărit probabil un studiu foarte nou al unui institut prestigios din Londra. Ne spune că, fără aceste măsuri, în lume, mai ales în Europa, am fi avut milioane de decese.

    Faptul că am impus noi, în România, din timp aceste măsuri ne-a făcut să controlăm răspândirea epidemiei cât de mult s-a putut controla.

    Stimați parlamentari, nu puneți sub semnul întrebării acum, la final, aceste măsuri care s-au dovedit a fi corecte!”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Moștenirea Epocii Firea: „O bag în p…da mă-sii pe Ana Ciceală” și dulapul cărat în brațe de „operatul” Bădulescu