ziaristii.com

Etichetă: interviu

  • INTERVIU. Iulian Fota: „Cât este euro? 5 lei? Dacă noi am ieși din UE, euro ar ajunge la 8-9-10 lei!” / „UE va rezista” / „Occidentul își va muta industriile din China”

    Fostul consilier prezidențial Iulian Fota, expert în politică internațională, este o voce autorizată pentru a vorbi despre cum va arăta lumea remodelată de pandemia coronavirus. La un moment dat, epidemia se va termina, dar multe lucruri nu vor mai fi la fel ca înainte. Ce și cum se va schimba?

    Intim al secretelor de stat și al dedesubturilor geopoliticii timp de 5 ani (2009-2014), în calitate de sfetnic al fostului președinte Traian Băsescu pe probleme de securitate națională, conferențiarul universitar doctor Iulian Fota creionează, pentru cititorii Ziaristii.com, conturul lumii de mâine, așa cum se întrezărește ea pentru inițiați.

    Fota demontează mai multe teorii care se vântură acum în mass-media și pe rețelele de socializare, explică situația Chinei și spune la ce ne putem aștepta din partea Uniunii Europene.

    Ideile principale rezultate din interviul de mai jos:

    * China va rămâne nepedepsită pentru conduita sa în cazul pandemiei. Este un stat prea mare și puternic pentru a putea fi tras la răspundere, deși premierul britanic a amenințat cu represalii. (Boris Johnson a afirmat, pe 29 martie, că autoritățile de la Beijing au dezinformat grav, raportând un număr de cazuri de 40 de ori mai mic decât cel din realitate și o rată a mortalității mult inferioară celei adevărate).

    * Marile puteri precum China și Rusia, chiar și Iran, nu pot fi învinse prin sancțiuni economice. Embargoul le poate afecta, dar nu îndeajuns încât să le schimbe politica.

    * Uniunea Europeană va supraviețui șocului pandemiei, deși unele cercuri din Nordul continentului lucrează la dezmembrarea acesteia, pentru a nu mai plăti facturile Sudului.

    * Principalul efect al pandemiei va fi reindustrializarea Occidentului. Țările din Vestul Europei și Statele Unite au înțeles, cu această ocazie, că au împins prea departe dependența economică de China. Vor fi readuse fabricile fie în propriile țări, fie în zone învecinate (Mexic – în privința Statelor Unite; Vestul Europei studiază acum problema).

    * Criza economică nu va afecta ierarhia marilor puteri.

    * Nu există acum, și nu se prevede nici în viitor, vreun mecanism care să ducă la instaurarea unui „guvern mondial”, așa cum susțin conspiraționiștii. Acest lucru este fizic imposibil.

    „Cine să pedepsească China? Marea Britanie? Auziți… haideți, ce discutăm?”

    Ziaristii.com: Credeți că modul în care a procedat China de la debutul epidemiei de coronavirus va avea consecințe asupra relațiilor internaționale ale acestei țări cu celelalte mari puteri și restul lumii?

    Iulian Fota: La ce vă referiți?

    – Donald Trump și Boris Johnson, președintele SUA și premierul Marii Britanii, au acuzat direct China că…

    – Eu nu văd lucrurile așa. Dacă ar fi așa cum spuneți dumneavoastră, de ce domnul Trump a stat o oră de vorbă cu președintele Chinei la telefon?

    – E și asta o întrebare…

    – Ce vreau să spun: sunt două planuri aici. Unul este planul neguvernamental, și aici fiecare se raportează la China cum dorește. Fiecare e liber să creadă ce vrea. Și cu totul altul e planul politicii oficiale, unde importanța Chinei în sistemul internațional este de necontestat.

    – De acord.

    – Este prima sau a doua economie a lumii, acum depinde cum facem toate evaluările, comparațiile. Este o țară care, în lanțurile astea globale de producție și de schimburi, are o importanță aparte. Deci, la nivel politic, nu văd pe nimeni să ignore China sau să considere China o țară lipsită de importanță. Și chiar când, uneori, declarațiile politice sunt un pic mai abrazive sau mai… Că și Uniunea Europeană a declarat China, într-un document oficial, ca fiind rival, „systemic rival”. Asta tot importanța și greutatea Chinei în sistem o arată. Deci, să nu confundăm zona liberă a exprimării neguvernamentale cu planul acesta al politicii oficiale.

    „China nu poate fi pusă la colț, nu poate fi izolată, nu poate fi pedepsită, pentru că este o țară prea mare și prea puternică”

    – Concret, ce poate face Marea Britanie pentru a pune la colț un stat precum China? Boris Johnson afirmă că, pentru falsificarea datelor privind numărul de cazuri și incidența fatalității la noul coronavirus, China va plăti.

    – Nici declarațiile de moment ale politicienilor nu trebuie luate întotdeauna așa cum sunt exprimate. În acest moment, eu nu văd la nicio țară occidentală o politică – așa cum spuneți dumneavoastră, cu ghilimelele de rigoare – de „pedepsire” a Chinei. Dimpotrivă. Tendința pe care eu o văd în acest moment, ca fiind cea mai importantă, este totuși de a avea o discuție serioasă cei mari, între ei. Și s-a văzut acest lucru și la G7, și la G20. Se vede inclusiv în discuțiile acestea bilaterale.

    – Pentru că…

    – Pentru că pandemia asta ne amenință pe toți în egală măsură și ne omoară pe toți la fel. Deci, s-ar putea… Din punctul de vedere al politicii mondiale, lucrul ăsta e cel mai important pe care îl așteaptă lumea. Să vedem: această pandemie strânge rândurile? Obligă statele mari să depășească puțin animozități, competiții, diferențe, divergențe între ele? Sau această pandemie va intensifica și mai mult competiția geopolitică pe care o vedeam deja în derulare până să ne lovească pandemia? Aceasta este, cel puțin pe partea de geopolitică, prima mare întrebare: ce efect va avea pandemia asupra competiției deja în derulare dintre marile puteri? O accentuează sau o temperează?

    – Din experiență, dumneavoastră către ce înclinați să credeți că se îndreaptă lucrurile?

    – Am văzut, de-a lungul timpului, situații de ambele feluri. Depindem, în primul rând, de inteligența liderilor. Și depinde, bineînțeles, și de reacția opiniei publice din diferitele țări. Pentru că, mai ales dacă e vorba de o țară democratică, orice opinie trebuie să fie confirmată de populație. Adică eu nu văd, în ciuda anumitor critici, modificări semnificative de politică față de China, în acest moment, la niciuna din țările importante. Și mă refer la Occident. Pentru că Rusia, de exemplu, în niciun caz nu o să-și modifice politica față de China. Nu are niciun interes. Mesajul meu pentru cei care vor să descrie neapărat China ca pe un bau-bau, și să-i contureze o imagine negativă, este că se grăbesc. Dar asta e problema lor, mă rog…

    – De ce credeți asta?

    – Pentru că nu poți să faci abstracție de a doua cea mai puternică țară din lume, atât timp cât e din ce în ce mai multă nevoie de un răspuns global împotriva acestei pandemii. Deci, nu ai cum! China nu poate fi pusă la colț, nu poate fi izolată, nu poate fi pedepsită; este o țară prea mare și prea puternică pentru a suferi un astfel de tratament! Cine să pedepsească China? Marea Britanie? Auziți… haideți, ce discutăm?

    – Tot plecând de la declarația lui Boris Johnson, voiam să vă întreb dacă, realist vorbind, există azi mecanisme care să și pună în practică astfel de amenințări.

    – Mecanisme sunt. S-au și încercat. Acum, ce rezultate dau, nu știu. Vom vedea. Sancțiunile, de exemplu. Tarifele comerciale… Americanii au încercat să folosească acest instrument în relațiile cu China. Ce constată economiștii: un efect limitat al acestor măsuri. Și constată efecte negative și pentru cel care folosește pârghia asta a sancțiunilor. Pentru că, pe de o parte, sancționezi China, dar pe de altă parte, produsele de la Walmart sunt ieftine și americanul este mulțumit pentru că sunt făcute în China, nu? Țările mari, chiar dacă sunt supuse sancțiunilor, nu-și schimbă politica, vezi Rusia. Mai ales când politica aceea este dedicată unui scop pe care ele îl consideră interesul lor național. Acceptă costurile, le suportă, dar își văd de politica lor în continuare.

    – Acum, rămâne de văzut cât își doresc într-adevăr cei care impun sancțiunile să-i pedepsească pe cei sancționați…

    – Statele Unite și Uniunea Europeană chiar au luat în serios ceea ce au spus când a fost vorba de sancționarea Rusiei. Au luat niște decizii, au stabilit niște sancțiuni și le-au pus în practică. Nu spun că rușii sunt indiferenți la sancțiuni sau că nu-i afectează individual sau că nu-i deranjează. Dovadă că acum câteva zile domnul Trump spunea într-o conferință de presă că da, mă aștept ca domnul Putin să ceară să le ridicăm sancțiunile cel puțin pe perioada pandemiei. Deci, Rusia nu se simte foarte confortabil. Dar sancțiunile nu sunt suficient de dure sau de intense ca să poți schimba comportamentul unei țări precum Rusia sau China. Sau Iranul! Că și Iranul e supus sancțiunilor de atâția ani și, totuși, își văd de politica lor așa cum cred ei că e bine.

    – Așa este.

    – Deci, subiectul China, ca să-l închidem, nu trebuie tratat emoțional. Și nici nu trebuie tratat ca să poți să ai mai mare audiență pe Facebook sau ca să dea lumea like-uri. China este a doua mare putere a acestei lumi și China trebuie tratată rațional chiar atunci când unele lucruri pe care ei le fac nu ne convin nouă. Sau le fac într-un fel al lor, propriu, chinezesc, și nespecific nouă, ca europeni.

    „UE va rămâne pe picioare, chiar dacă n-o să mai genereze atâta prosperitate. V-o spun de pe acum! Măcar pentru că, în felul ăsta, n-o să mai ajungem la război între noi. Apoi, comerțul: 70% este intracomunitar”

    – Cum va evolua Uniunea Europeană după această criză? Mai rezistă? Multă lume afirmă că pandemia va fi lovitura de grație.

    – Asta e o altă prostie.

    – Se invocă antagonizarea Nordului și a Sudului Europei, în condițiile în care existau deja animozități. Faptul că au reapărut granițele, țările s-au retras în propriile cochilii…

    – Oamenii își dau cu părerea. Toată lumea poate să-și dea. Ca să emiți astfel de verdicte ți-ar trebui ceva studii de specialitate.

    – Este percepția publică. Italienii sunt furioși…

    – Furia nu e suficientă ca să distrugă Uniunea Europeană.

    – Deci, nu credeți că va fi afectată UE.

    – Nu. Și să vă spun și de ce nu cred. Sunt câteva elemente pe care nimeni nu le poate ignora atunci când ești pus în fața deciziei. Pentru că, repet, ne jucăm cu vorbele. Mai ales la nivel de populație supărată, nervoasă, frustrată. Asta este foarte simplu. Dar când trebuie luată decizia și să-ți pui semnătura pe documentul de stat și să știi consecințele… Credeți că britanicii nu și-au făcut calculele, apropo de Brexit? Doar că ei și-au asumat costurile. Și au ajuns la concluzia că în timp și le recuperează. Rămâne de văzut dacă au dreptate. Deci, în primul rând, Uniunea Europeană a fost făcută acum 70 de ani pentru ca, în Europa, să nu mai avem un război între țări.

    – Obiectiv atins.

    – Deci, primul scop al Uniunii Europene nu a fost dezvoltarea. A fost pacea. Că de-aia au făcut Comunitatea Cărbunelui și a Oțelului, astea două fiind esențiale pentru orice război. Orice război înseamnă tancuri, tunuri. Fără oțel și fără cărbune… Bun. Deci, după ce și-au luat măsuri că n-o să mai avem un Al III-lea Război Mondial în Europa și al patrulea război franco-german, că fuseseră deja trei… Evident că, dacă e pace, lumea se gândește la afaceri, la comerț… Și a început să apară dezvoltarea economică. Protejați și de americani, că stăteau cu umbrela NATO peste Occidentul Europei. Deci, al doilea avantaj a fost acesta, al dezvoltării economice. Avantajul dezvoltării economice e pus acum în discuție. Pentru că mulți ani UE a dus la prosperitate, iar acum vedem că, din păcate, formatul ăsta de Uniune Europeană nu mai generează atât de multă prosperitate ca altădată. Și atunci, lumea a început să se întrebe: OK, dacă nu mai generează atât de multă prosperitate, e avantajos pentru noi? Britanicii au ajuns la concluzia că nu. Dar ei aveau oricum un fond european diluat, datorită insularității lor și moștenirii imperiale.

    – Așadar…

    – Așadar, revenind: UE va rămâne pe picioare chiar dacă n-o să mai genereze atâta prosperitate. V-o spun de pe acum! Măcar și pentru simplul motiv că, în felul ăsta, pericolul conflictului între statele europene rămâne închis. Deci, UE va rămâne în picioare ca să nu mai ajungem la război între noi. Asta, o dată. Apoi, chestiunea cu dezvoltarea. 70% din comerțul nostru este intraeuropean. Orice țară europeană – cifrele variază de la o țară la alta, la unii 60%, la alții 80% –  are cea mai mare parte a comerțului intraeuropean. Păi, trebuie să fii tâmpit… Repet: una e când lumea e supărată și bombăne în barbă și alta e când trebuie să fii lucid, să iei o decizie. Păi, cum să renunți la 80% din comerțul exterior, pe care-l ai cu cei din jurul granițelor tale?

    – Doar dacă-ți pierezi mințile.

    – Ce mă aștept eu: din punctul de vedere al cooperării economice, Uniunea Europeană să fie și mai importantă decât până acum, ținând cont că globalizarea se va restrânge acum, se mai diluează. Începem să vedem și dezavantajele de a avea toate fabricile în China. Nu vedeți că depindem de ei? Ba pe medicamente, ba pe una, ba pe alta.

    „Câte este euro acum? 5 lei? Dacă ieșim din Uniunea Europeană, a doua zi va fi 10 lei!”

    – Aveți dreptate, dar viziunea e puțin diferită la nivelul oamenilor de rând. Până la urmă, știm că nicio construcție politică nu rezistă dacă oamenii pe care-i înglobează nu cred în ea. Iată cazul Uniunii Sovietice…

    – Dacă dumneavoastră comparați Uniunea Europeană cu URSS, cred că n-are rost discuția asta.

    – A fost doar un exemplu.

    – A fost un exemplu prost. Să vă spun de ce: nimeni în URSS nu întreba oamenii ce părere au.

    – Asta așa e.

    – Pe când noi tot timpul comunicăm cu oamenii. Că de-asta facem sondaje, dezbateri cu ei, îi lăsăm să se exprime, presa e liberă, critică, întreabă. Deci, comparația UE cu URSS nu are rost s-o facem.

    – Putem să-i luăm pe italieni. Care probabil că vor deveni și mai eurosceptici după această pandemie.

    – Ascultați-mă! Euroscepticismul nu contează dacă nu se transformă și se manifestă în decizie politică de ieșire. Deci, italienii vor fi… Uitați-vă la mine, că mai discutăm! Italienii vor mai fi eurosceptici încă vreo 10-15 ani, până când o să le treacă. Mai e un aspect: nu ați văzut că, după Brexit, nimeni nu mai pomenește de ieșirea din UE? Înaintea Brexitului, ba olandezii amenințau că ies din UE, ba se mai auzea câte ceva și prin Franța… Grecii! Păi, grecii s-au bătut cu pumnul în piept că fac și dreg și pleacă. Ați mai auzit vreun grec spunând ceva despre asta? Pentru că e un lucru pe care l-au priceput toți. Ieșirea din UE…

    – Presupune costuri.

    – Da. Dar nu numai atât. Te taxează piețele! În momentul în care ai părăsit UE și treci pe moneda proprie, aceasta scade la jumătate din valoarea pe care o avea când erai în interiorul UE! Adică, dacă noi acum am ieși din UE… Cât este euro? 5 lei?

    – Aproape 5 lei.

    – Dacă noi am ieși din UE, euro ar ajunge la 8-9-10 lei!

    „Anumite cercuri din Nordul Europei nu mai vor Uniunea Europeană. Iar noi le facem jocul. Ne tăiem singuri craca de sub picioare”

    – Înspăimântător!

    – România exportă, în comunitatea europeană, la 500 de milioane de oameni. Păi, când am ieșit din UE, ăia poate nu mă mai lasă să export la ei! Că de-asta avem discuții cu Marea Britanie. S-ar putea să nu-i mai lăsăm să exporte în UE, dacă nu ne înțelegem cu ei. Să se ducă să exporte unde vor ei, dar nu pe piața europeană! Păi, din momentul ăla, pierzi bani, nu câștigi. Toate țările au înțeles că plecarea din UE nu se poate face în avantaj. Se poate face numai plătind un cost. Ori, în momentul ăsta, trebuie să le spunem foarte clar românilor: Uniunea Europeană este mai importantă pentru o țară ca România, sau chiar pentru Italia, care e mai puțin performantă economic, decât pentru o țară a Danemarca, Olanda… Pentru că… știți cine nu mai vrea UE? (Și noi, dacă suntem atât de proști, o să le facem jocul?) Anumite cercuri din Nordul Europei! Că ăia plătesc pentru noi! Trăim pe banii lor. 

    – Am început cu Sudul, urma să ajung și la Nordul Europei. Fiecare are nemulțumirile lui. Italienii că primesc prea puțin, nordicii că dau prea mult.

    – Ei sunt contributori la buget. Sunt pe minus. Ei dau bani care ajung la noi.

    „Uniunea Europeană nu este perfectă. Nici pe departe! Dar nu există alternativă mai bună la UE. Și dacă pleci, ce faci?”

    – Sunt argumente și contraargumente.

    – Eu vreau să vă spun altceva. La noi, ca și în Italia, nu oamenii raționali și inteligenți alimentează și vorbesc. Ci oamenii frustrați. Și pot să înțeleg frustrarea lor. Pentru că se trăiește mai prost ca altădată. Că oamenii sunt mai săraci ca altădată. Că, uite, le iau românii și polonezii locurile de muncă. Dar locurile acelea sunt libere pentru că nu le mai vor italienii sau englezii. Dar, în fine… Uniunea Europeană nu este perfectă. Nici pe departe! Dar nu există alternativă mai bună la UE, pe de altă parte. Și dacă pleci, ce faci? Rămâi… Hai că, poate, italienii… Izolați acolo, în Mediterana, în Sud, ar rămâne așa, de capul lor, că n-au vecini care să-i pună în pericol. Dar puneți-vă în pielea noastră sau a polonezilor! Păi, noi suntem genul de țară să ne rupem de turmă?

    – Nu la noi mă refeream…

    – Păi, și la noi există un curent…

    – E adevărat.

    – Auziți, de ce discutăm acum? Pentru că e și la noi tema asta. E falsă, e periculoasă, dar există.

    – Așa este. Am prieteni în Italia, am discutat cu ei. Până la urmă, euroscepticismul este un șoarece care roade acolo, așa cum roade și la noi.

    – E un șoarece toxic.

    – Da, discuția era dacă aceste tendințe centrifuge, cu Italia nemulțumită că primește prea puțin, cu Olanda că dă prea mult, de exemplu, nu vor duce la distrucția UE. Dar mi-ați răspuns deja.

    – Eu vă spun ce prostie ar fi dacă s-ar ajunge acolo. Dar, ca și altădată în istoria umanității, au mai fost perioade de reacție ilogică și absolut glandulară. Că, altfel, poate nu l-am fi avut pe Hitler lider în Germania. Deci, mesajul meu e acesta: avem motive suficient de puternice să păstrăm Uniunea Europeană și să o protejăm, să nu o punem în discuție. Dar asta n-a fost niciodată în istorie o garanție! Nu toți oamenii sunt lucizi, nu toți liderii sunt pe măsura provocărilor. Nu știu, vom vedea cum merg lucrurile.

    Iulian Fota participa la exercitiul bilateral romano-american DACIAN THUNDER 2009, desfasurat la Baza 71 Aeriana Campia Turzii „General Emanoil Ionescu”, miercuri, 28 octombrie 2009. La exercitiu au participat peste 250 de militari americani din Fortele Aeriene ale SUA din Europa, dislocati la Baza Aeriana de la Spangdahlem, Germania, cu 5 aeronave A-10 Thunderbolt II si tehnica de deservire aferenta, si peste 300 de militari din Baza 71 Aeriana Campia Turzii, Baza 95 Aeriana Bacau si Baza 90 Transport Aerian Otopeni, cu 12 aeronave MiG 21 LanceR si 4 elicoptere IAR 330 SOCAT. MIRCEA ROSCA / MEDIAFAX FOTO

    „Occidentul a realizat acum că a împins dependența de China prea departe. Își va muta fabricile de acolo mai aproape. Deci, clar, o consecință a acestei epidemii va fi că se va reduce dependența restului lumii de China”

    – O altă chestiune. Credeți că, după ce se va fi încheiat această epidemie…

    – Vorbim doar de primul val. Din ce înțeleg de la oamenii de știință, cu pandemia asta vom avea mulți ani de furcă. Acum înțeleg că în Asia pornește încă un val.

    – La un moment dat, nu știm când și cum, se va termina. La capătul acestei crize credeți că se va schimba și harta geopolitică a lumii?

    – Adică?

    – Adică, această criză sanitară, economică, socială va duce la schimbări ale raporturilor de putere între state? Dacă vor fi chiar state care se vor prăbuși…

    – Asta înseamnă să dispară state! Frontiere! Asta înseamnă hartă geopolitică.

    – Da. Unele state pot ieși atât de grav avariate, încât…

    – Nu. La nivel de vârf, nu văd schimbări mari. Nu văd cum s-ar putea produce.

    – Nu vedeți.

    – Nu. Nu văd prăbușindu-se economia americană. Ba, dimpotrivă. Așa cum nu văd economia chineză. Deci, la nivelul ăsta, nu văd astfel de… Vor fi efecte. Deja, pe unul îl cam vedem, iar eu cred că… Adică, mai mult ca sigur că nu mă înșel. Multă lume, în Occident, a realizat că a împins dependența de China prea departe. În momentul ăsta s-a văzut ce a însemnat să închidă China, să oprească producția. Și cât de dependenți suntem noi față de ei. Deci, clar, și aici n-am niciun dubiu, această dependență de China se va reduce! Acum, cum o reduci… De exemplu, americanii. Pentru că la ei se cam vede. Ei au început de vreo doi ani să-și reducă dependența de China. Au spus că, dacă e să se ajungă la o confruntare, măcar să nu depindă de ei. Acum, americanii și-au mutat o parte din unitățile industriale în Mexic.

    – A început fenomenul ăsta.

    – E mâna de lucru mai ieftină… Deci, n-au dus fabricile în Statele Unite, dar le-au dus în Mexic, la graniță. E aproape, la doi pași, transportul e terestru și atunci e foarte ușor de făcut. Nu există riscuri din astea, cum e în China, de izolare, de pierdere a lanțului logistic. Apple: i-am văzut – asta ca să-i facă pe plac și domnului Trump – anunțând deschiderea primei fabrici construite în Statele Unite. Pentru că ei aveau toate fabricile în China.

    – Așa e.

    – Deci, ce este pentru exportul în China, va rămâne producția acolo. Dar ce-a fost construit în China pentru exportul în alte zone, o parte din fabrici, dacă nu cumva toate – dar aici nu vreau să mă hazardez – vor fi mutate și duse prin alte părți. Acum, depinde. Americanii văd că și le duc prin Mexic. Acum, nu știu europenii ce vor face. Că și ei vor trebui să-și facă socoteli de felul ăsta. Deci: Occidentul a ajuns prea dependent de China și aici se va umbla. Cât de mult, nu știu să vă spun, dar clar se va reduce dependența de China, aici nu sunt dubii.

    „Africa e un continent care se prăbușește. Până acum, îi goneau războaiele. Dacă începe să-i gonească și virusul ăsta, vă dați seama ce va fi pe Mediterana?”

    – Interesant.

    – Da. Păi, nu mai merge… Și semnale au mai fost. Vă amintiți cutremurul din Taiwan, de prin 1999? Când toată lumea a rămas fără componente, pentru că se făceau în Taiwan. După aceea s-a întâmplat la fel. Și-au diversificat fabricile, le-au mai dus și prin alte părți ale planetei. Și-au făcut și pe-acasă, pe la ei… Păi, uitați-vă la Jaguar. Aduceau piesele din China cu avionul! Deci, la valiză! Pentru că altă modalitate să-și mențină producția… Deci, nu merge. E clar că se vor face niște modificări aici. De-asta mulți spun că va conta regionalismul. Că regionalismul înseamnă distanțe mai scurte. Apoi, transportul aerian rămâne de văzut în ce măsură va fi afectat. Până acum, te scanau ăștia pe aeroport doar pentru bombe și alte substanțe chimice. De acum, părerea mea e că toate aeroporturile își vor pune și scanner termic, să vadă cum stai cu virușii, cu infecțiile… Se vor căuta soluții intermediare, să salvăm transportul internațional, dar, pe de altă parte, nici să nu mai plimbăm virușii ăștia de colo-colo.

    – Africa?

    – Africa e un continent care și așa se prăbușește. Păi, pe ăia până acum îi goneau războaiele și Boko Haram de pe unde trăiau ei și îi împingeau spre Europa. Acum, dacă începe să-i gonească și virusul ăsta, pentru că în Africa nu sunt capacități moderne de tratare a oamenilor… Dacă asta se va combina și cu emigrația, să vedeți ce distracție va fi iar pe Mediterana!

    – Presiune tot pe Europa, până la urmă.

    – Da, presiune tot pe Europa.

    – Un motiv în plus să ne întrebăm dacă rezistă…

    – Nu, e un motiv în plus să păstrăm UE! Păi, orice fugă din turmă te scoate în calea prădătorului. Că e virus, că e o putere geopolitică… Eu asta încerc să explic.

    – Explicați bine.

    – Iar la noi, cel puțin, când îi văd pe ăștia că sunt anti-UE… le place să-și taie craca de sub picioare… Măi, fraților, nu înțelegeți că există interese ale unora din Europa să scape de UE? Și noi trebuie să ținem de ea pentru că, în felul ăsta, suntem cu ei la masă și, vrând-nevrând, trebuie să țină cont și de noi! Să vă mai spun ceva, că asta iar nu se înțelege: Uniunea Europeană n-o să se desființeze! UE, dacă e să fie pusă în discuție, se va remodela pe un format din ăsta de tip ligă hanseatică, nord-european. Adică țările astea mai omogene și mai bogate se vor strânge la un loc și probabil că, într-o astfel de Uniune Europeană, s-ar putea să rămână și Polonia, balticii, s-ar putea să ia și Franța, care e undeva, la mijloc, între Nord și Sud. Și, în schimb, care e dorința ăstora care se opun și la Schengen-ul nostru, de exemplu? Să scape de țările astea care sunt cum sunt: Spania, Italia, Grecia… aici, din păcate, intrăm și noi. Cu corupție mai mare, cu dezmăț administrativ-bugetar, cu mai puțină seriozitate…

    Despre teoria conspiraționistă “epidemia a fost creată ca să se instaureze un guvern mondial”: “Pe proști nu-i convingi niciodată de nimic! Cum îi impui Chinei un guvern mondial?”

    – Domnule Fota, ultima chestiune. S-ar putea să vi se pară o problemă neserioasă, dar la nivelul publicului larg, teoria conspirației este incredibil de prizată. Este ventilată cu o mare forță ideea că această pandemie a fost generată ca să se instaleze un guvern mondial…

    – Auziți… Nu există mecanisme! Nu există instrumente prin care să se poată construi un guvern mondial. Asta e o chestie ușor de spus, dar imposibil de făcut! Nu ai cum! Cum faci un guvern mondial? Și ce înseamnă un guvern mondial? Cu alegeri? Sau ca într-o… Dacă oamenii ăștia ar intra în detalii… Că de-asta discuțiile astea se tot rostogolesc. Pentru că sunt la modul general. Dacă ai intra în detalii, s-ar fâsâi teoria asta în câteva secunde. Ce fel de guvern? Unul democratic? Sau unul autoritar?

    – Păi, sigur, cei care susțin această teorie se referă la unul dictatorial.

    – Păi, și dacă e autoritar, acela trebuie impus de cineva. De o forță. De bolșevici, de partidul comunist, de naziști…

    – În logica acestei teorii a conspirației, guvernul mondial ar urma să fie impus de plutocrați. Cei mai bogați oameni ai planetei, din umbră…

    – Păi, și cum își exercită ăștia bogăția? Cum și-o transformă în forță, ca să mă oblige pe mine să le accept lor guvernul?

    – Pe cale polițienească.

    – Cum? Cum? Te duci și-i impui Rusiei un guvern mondial? Sau îi impui Chinei un guvern mondial? Ce discutăm aici? Nu vă dați seama ce prostie e chestia asta?

    – Sunt de acord. Ea este, totuși, intens propagată, de aceea vă întreb. Să explicați. Pentru că, dacă eu îi explic cuiva pe Facebook, nu m-ar crede.

    – Pentru că pe Facebook sunt prea mulți proști. Iar pe proști nu-i convingi niciodată de nimic.

    – Votează și ei.

    – Asta e. Dacă proștii ne hotărăsc nouă soarta, înseamnă că ne-o merităm. Deci, dacă într-o țară care are și oameni inteligenți… Dacă stau să mă gândesc bine, proștii s-ar putea să nu fie nici măcar majoritari. Dar dacă ei sunt cei mai vocali și mai activi, și ei dau tonul, atunci ne merităm soarta ca țară. Care țară s-a ridicat, în lumea asta, prin proști?

    – Niciuna.

    – Păi, uitați-vă la Coreea de Sud! În 1960, Coreea de Sud și România erau pe același palier de dezvoltare industrială. Ce industrie aveam noi, aveau și ei. Și Israelul la fel. Unde-s ăștia și unde suntem noi? La noi am avut un sistem care a pus accent pe proști, că prostul e obedient și nu te contrazice ca șef, iar ăia au investit în oamenii inteligenți. Păi, dacă România crede că se poate dezvolta ca țară, se poate apăra, se poate moderniza cu proști… Teoria conspirației este alimentată de oameni fără educație și fără cultură!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. Primar PSD arestat când lua „șpagă de pandemie”: cu mască pe figură și mănuși de protecție! S-a ferit de covid, dar l-a lovit flagrantul

  • INTERVIU. Dr. Rafila: „Vin 3 săptămâni critice. Dacă nu protejăm grupele de risc, situația poate escalada ca în Italia”

    Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie și reprezentantul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în țara noastră, susține, pentru Ziaristii.com, că din toamnă „o să avem medicamente cu care să tratăm pacienții ca să nu mai moară de Covid-19”.

    Ar fi foarte bine să ținem cont de vorbele profesorului universitar Alexandru Rafila. Să ne protejăm grupele de risc, de la cardiaci și hipertensivi la diabetici și persoane cu boli pulmonare, altfel va fi rău. În același timp, să punem în aplicare mesajele primite de la autorități.

    Cel mai greu episod se va consuma în această lună, când se așteaptă atingerea pragului maxim al epidemiei de Covid-19 în România. Așadar, oameni buni, stați în case! Nu ieșiți pe-afară decât la nevoie și în intervalele orare anunțate deja de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență!

    Expertul Rafila declară, pentru Ziaristii.com, că, oficial, nu ne vom putea vaccina împotriva acestui tip de coronavirus mai devreme de un an, un an și jumătate. Important de știut: „Dacă acest virus o să rămână în circulație mai mulți ani, o să producă infecții sezoniere”.

    „Mortalitatea de 5% la nivel global e apropiată de adevăr”

    Reporter: Domnule doctor, care este starea de spirit la Organizația Mondială a Sănătății în legătură cu acest coronavirus, având în vedere că numărul de morți a explodat în țări precum Italia, Spania, Franța, SUA?

    Alexandru Rafila: Mortalitatea, după cum vedeți, e cam 5% la nivel global. Erau la un moment dat un milion de cazuri și 50.000 de decese. E foarte diferită de la țară la țară, din două aspecte. Și din ceea ce ține de categoria afectată. Adică, dacă proporția nu e la persoane vârstnice sau, dimpotrivă, dacă aceasta e la persoane care au mai multe feluri de boli. Așa s-a întâmplat în Lombardia. Mai bine de jumătate aveau peste 70 de ani. Al doilea aspect e legat de modul de raportare, care e diferit de la țară la țară. Dacă ai decese pe bază de pneumonie, insuficiență respiratorie, după infecția cu noul tip de coronavirus, este un tip de raportare. În Germania așa se raportează. În alte țări se raportează și dacă pacientul are 3-4 boli cronice și el moare de fapt din cauza agravării uneia dintre boli, dar cauza morții este considerată a fi tot coronavirusul. Probabil că mortalitatea de 5% la nivel global este apropiată de adevăr.

    – Cum explicați proliferarea acestui virus față de cei din anii trecuți? Lumea a fost luată prin surprindere.

    – Prin surprindere, fiindcă nu ne-am mai întâlnit niciodată cu acest tip de virus. Dacă el o să rămână în circulație mai mulți ani, o să producă infecții sezoniere. Important e să avem un vaccin ca să-i întrerupem transmiterea. Asta-i singura soluție.

    „În China, una se declară în acte, altceva e în realitate”

    – China n-a fost un exemplu pentru italieni, francezi, spanioli. Au continuat să primească turiști. Ce credeți că s-a întâmplat în acele țări?

    – Probabil că a fost un exemplu, dar și-au dat seama prea târziu. Referitor la Italia, e o comunitate importantă de chinezi în Lombardia. Au și schimburi comerciale foarte multe. E greu de spus, mai ales că situația din China n-a fost și nici nu cred că e foarte bine cunoscută. Una se declară în acte, altceva e în realitate.

    – Doar e țară comunistă. Sau e și mult adevăr în comunicatele chinezilor?

    – Raportarea primelor cazuri a fost făcută târziu. Nici ei nu cred că au fost foarte conștienți de ceea ce li se întâmplă, pentru că, dacă îmi aduc aminte, unele dintre autoritățile de acolo au fost demise pentru reacții întârziate. Au fost demise chiar de către Guvernul chinez.

    – Clasamentul cu numărul de infectări și de morți la nivel mondial arată înfiorător. Cifrele se multiplică în fiecare zi. Au mai fost situații atât de grave?

    – Au mai fost amenințări, precum gripa din 2009. Acea pandemie. Dar mortalitatea de atunci nu e comparabilă în niciun fel cu cea de acum.

    „Avem resurse limitate și spitale destul de vechi”

    – Ce s-a putut întâmpla după episoadele de SARS și MERS, de-am ajuns să ne confruntăm cu un virus atât de puternic din punct de vedere al infectării și al mortalității? O parte a presei a scris că FBI ar fi prins, în 2018, un cetățean chinez pe teritoriul SUA cu niște fiole de SARS și MERS.

    – Sunt speculații. Nu sunt informații oficiale. Teoria complotului e prea mult vehiculată.

    – Cum ne situăm la nivel de țară în privința protecției față de coronavirus?

    – Avem resurse limitate și spitale destul de vechi. Nu suntem în pole position.

    – Nu se puteau face stocuri de materiale în anii trecuți?

    – Ei, întotdeauna se puteau face, mai ales că pregătirea pentru pandemie este în general recomandată a se realiza foarte minuțios. Nu e ceva nou. După pandemia din 2009 a existat o strategie la nivel global, care ar fi trebuit implementată de fiecare stat membru, dar nu s-a întâmplat.

    – Nu s-a întâmplat nici la noi.

    – Nici la noi nu s-a întâmplat. Spre exemplu, Germania e pregătită din acest punct de vedere.

    „A fost o Hotărâre de Guvern în privința pregătirii pentru pandemie. S-a dat în urmă cu câțiva ani, dar nu cred că a fost luată în seamă”

    – La noi de ce nu s-au aplicat măsurile?

    – De ce? Uitați-vă la istoria României. Nu mă întrebați pe mine de ce.

    – Cine trebuia să solicite aplicarea măsurilor în timp de pandemie?

    – Miniștrii Sănătății de atunci, guvernele. Era o chestiune cunoscută. Nu era nimic secret.

    – S-a dat o lege în acest sens?

    – A fost o Hotărâre de Guvern în privința pregătirii pentru pandemie. S-a dat în urmă cu câțiva ani, dar nu cred că a fost luată în seamă.

    – În ce an s-a dat?

    – Dacă nu mă înșel, în 2015.

    – Erau prevederi clare?

    – Erau. A mai fost și chestiunea cu Ebola. După finalizarea ei, ar fi trebuit să facem niște stocuri în plus.

    – Domnul Raed Arafat declarase că tot ce s-a folosit pentru epidemia de coronavirus rămăsese din stocurile vechi, de pe vremea virusului Ebola.

    – Exact așa e.

    – Și de atunci, nimic? Mai ales că virusul nu ține cont că ești om simplu sau ministru. Acum, totul se întoarce împotriva noastră.

    – Da, da. Absolut.

    „Nu se fac vaccinuri pe specificul populației”

    – Credeți că o să apară un vaccin cât de curând?

    – O să apară un vaccin într-un an, un an și jumătate. Mai repede, nu.

    – Dar de al nostru, cel de la Timișoara, ce ziceți?

    – E doar un vaccin declarativ, deocamdată.

    – Ați luat legătura cu cei de acolo,cu cei de la Institutul Oncogen?

    – Nu, nu. N-am luat legătura și nu știu exact ce se întâmplă acolo. Mi s-a părut foarte rapid felul în care au acționat – „Avem vaccinul”. Dacă lucrurile erau așa avansate, existau, cu siguranță, persoane, companii interesate să-l preia.

    – Din ceea ce ne-a declarat directorul institutului, am desprins că e vorba de un vaccin care se face și pe specificul populației României.

    – Am auzit. Mi se par niște chestiuni care nu se potrivesc. De aia nici n-am insistat.

    – E ceva ce nu se potrivește din acest punct de vedere?

    – Dom’le, nu se fac vaccinuri pe specificul populației. Dar, mă rog!

    – Deci, nu se fac?

    – Eu n-am auzit, dar, mă rog, nu înseamnă că nu există, dacă n-am auzit eu. Poate există la Timișoara. Nu știu dacă e pe specificul populației din Timișoara sau din toată România.

    – Vaccinul e testat acum pe celule umane.

    – Trebuia să-i întrebați dacă celulele umane sunt românești sau dacă sunt din import.

    „Nu putem produce orice. Gândiți-vă că s-a dezvoltat foarte mult biotehnologia. Dacă nu găsești un parteneriat cu cineva care să-ți poată pune la dispoziție tehnologia avansată, nu poți să faci nimic”

    – N-ar fi fost bun acum Institutul Cantacuzino, care între timp a fost pus pe butuci?

    – Era bun ca institut de cercetare. Să producă acest vaccin, era puțin probabil. Trebuie niște resurse foarte, foarte mari.

    – Aveți o experiență vastă. Ce-i de făcut în privința producerii vaccinului în România?

    – Nu putem produce orice. Gândiți-vă că s-a dezvoltat foarte mult biotehnologia. Dacă nu găsești un parteneriat cu cineva care să-ți poată pune la dispoziție tehnologia avansată, nu poți să faci nimic. E ca la mașini. Dacia a ieșit pe piață pentru că a fost un partener care a retehnologizat-o. Patriotic, putem încerca, dar trebuie să avem și o finalitate, nu?

    – Activitatea școlară, universitară, se poate relua de la jumătatea lunii mai?

    – Trebuie să se revină în funcție de situația locală. N-o să fie aceeași situație în fiecare regiune din România. Nu trebuie să înceapă toate activitățile economice, școlare în aceeași zi.

    – La câte grade moare acest virus?

    – Moare repede. Nu asta e problema. Moare la 60-70 de grade. Problema e că se transmite prin contact direct.

    – Vara mai scăpăm de el?

    – O să mai scadă transmiterea, dar nu dispare virusul.

    „O să atingem un maxim în vreo trei săptămâni”

    – Ne vom confrunta cu acest virus și în toamnă?

    – O să apară și în toamnă. Până atunci, însă, o să avem medicamente cu care să tratăm pacienții ca să nu mai moară.

    – Cum se vede virusul la microscop?

    – La microscopul electronic, nu e ceva neobișnuit. Sunt 500 de feluri de coronavirus. Așa că nu are nimic special.

    – Ce ne așteaptă în această lună?

    – O să atingem un maxim în vreo trei săptămâni. Vin trei săptămâni critice.

    – Ce decalaj e între noi și țările din Vestul Europei, atacate puternic de coronavirus?

    – De vreo trei săptămâni.

    – E posibil să ajungem la nivelul mortalității din Italia?

    – Depinde cum ne protejăm grupele de risc. De asta depinde. Dacă nu luăm măsuri, situația poate escalada în orice moment și să fie cam așa.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. Primar PSD arestat când lua „șpagă de pandemie”: cu mască pe figură și mănuși de protecție! S-a ferit de covid, dar l-a lovit flagrantul

  • INTERVIU. Revolta Timișoarei: „Nu se mai poate! E nefiresc să plimbăm pacienții sute de kilometri, dintr-un spital sau altul, punând la risc ambulanțierii, ISU, întregul personal”

    Voichița Lăzureanu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara, a explicat, pentru Ziaristii.com, de ce instituția pe care o conduce nu mai dorește să primească de-a valma bolnavii infectați cu COVID-19 din județele limitrofe – Arad, Caraș-Severin și Hunedoara.

    Conducerea Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara i-a anunțat joi pe reprezentanții Ministerului Sănătății că intenționează să nu mai spitalizeze bolnavi din alte județe care sunt infectați cu virusul ucigaș. Motivul: din 9 paturi de terapie intensivă, 3 sunt ocupate cu pacienți din Arad, Caraș-Severin și Hunedoara. Doar doi sunt din Timiș. Iar celelalte paturi rămase goale sunt păstrate pentru cazuri grave din Timiș.

    Într-un interviu acordat site-ului Ziaristii.com, managerul Voichița Lăzureanu spune că 75% din capacitatea spitalului o reprezintă bolnavii din afara județului Timiș și că, practic, personalul medical este aproape depășit din punct de vedere fizic și psihic. „Nu este firesc ca un singur spital din 4 județe să fie cel care să lucreze teste, să primească pacienți, iar autoritățile locale din celelalte județe să nu ia nicio măsură”, se revoltă managerul de la „Victor Babeș” Timișoara.

    „Am rămas singurul spital din partea de Vest care efectuăm probe, primim pacienții… Este un consum financiar, fizic, psihic al întregului personal medical și mai ales non-medical, de achiziție, de a avea tot ce ne trebuie, de la echipamente la teste, medicație…”

    Reporter: De ce doriți să nu mai primiți pacienți infectați cu COVID-19 din județele limitrofe?

    Voichița Lăzureanu: Noi ne dorim să nu-i mai primim. Evident că, dacă vor fi în fața spitalului, îi vom primi. Să nu credeți că e gata: am închis spitalul și îi returnăm. Nu așa se pune problema. Se pune pur colegial. Pur medical. Nu este firesc ca un singur spital din patru județe să fie cel care să lucreze teste, să primească pacienți, iar autoritățile locale din fiecare județ în parte să nu ia nicio măsură.

    – Ați discutat în prealabil pe această temă cu autoritățile, colegii din celelalte județe, înainte să intrăm în stare de urgență?

    – Fiecare județ a avut ca obiectiv întocmirea unui plan alb, care înseamnă: fiecare spital din fiecare județ să fie desemnat spital pentru pacienții cu COVID-19 și spital non-COVID. Paturi de terapie intensivă COVID și non-COVID. Este o lună de zile de când județul Timiș a finalizat acest plan. Nu știu ce e în celelalte județe. Cert e că nimeni nu face nimic, în celelalte județe. Am rămas singurul spital din partea de Vest care efectuăm probe, primim pacienții… Este un consum financiar, fizic, psihic al întregului personal medical și mai ales non-medical, de achiziție, de a avea tot ce ne trebuie, de la echipamente la teste, medicație… Refuz să cred că noi am făcut ceva supraomenesc, pe care nimeni din celelalte județe n-a mai putut să-l realizeze.

    „Avem 53 de pacienți externați, vindecați, fără a avea vreun caz de infectare din personalul medical”

    – Poate aduceți și bani de acasă, dacă nu mai sunt măști…

    – Nu se pune problema la noi. Am avut totul asigurat din primul moment. Ca urmare, avem 53 de pacienți externați, vindecați, fără a avea vreun caz de infectare din personalul medical. Nu cred că este normal ca autoritățile județene să nu se implice decât cu gura și cu „o să facem”. Nu se mai poate! Este nefiresc să plimbăm pacienții sute de kilometri, dintr-un spital sau altul, punând la risc ambulanțierii, ISU, întregul personal. Doar pentru că la nivelul respectivelor județe nu s-a organizat nimeni, nicicum.

    – Mă gândesc că atât în Arad, cât și în Caraș Severin sau Hunedoara există spitale care au și secții de boli infecțioase, nu?

    – Bineînțeles. Sunt medici de boli infecțioase în fiecare județ. Iar managementul acestor pacienți este relativ ușor din punct de vedere infecțios. Este relativ complicat însă din punct de vedere al terapiei intensive, al dializei, al tuturor patologiilor pe care acești pacienți le au, cu cât sunt mai în vârstă.

    – Aveți 5 pacienți, în total, la terapie intensivă. Câți din alte județe?

    – 3 sunt din alte județe, din cele 9 paturi pe care le avem la terapie intensivă.

    – Și câți bolnavi, în total, din afara județului Timiș?

    – 75% din bolnavi provin din alte județe.

    „Nu se poate să încarci un spital cu întreaga patologie din 4 județe!”

    – Ce v-au spus managerii acelor spitale când au trimis pacienții spre vindecare la „Victor Babeș”? E vreun protocol între instituții?

    – Nu-i niciun protocol. Noi am fost deschiși, pentru început, de a-i prelua. Adică, am fost suficient de deschiși timp de o lună: să-i ajutăm, să-i sprijinim, să le acordăm îngrijire medicală, tratament, hrană, totul. Dar nu se poate să încarci un spital cu întreaga patologie din 4 județe!

    – Merg și medicii de acolo pe zicala: „Du-te la Timișoara, că acolo sunt doctori mai buni, au aparatură”.

    – E adevărat. Cred că pacientul are un confort mai mare când e trimis la Timișoara. Dar noi, în primul rând, avem datoria de a ne ocupa de pacienții din județul nostru. Să avem pentru ei tot necesarul.

    – A decedat și la Timișoara un pacient infectat cu COVID-19.

    – A murit la 10 minute după ce a fost adus la spital. A fost adus așa cum a fost adus. A mai murit azi noapte unul, tot din Arad. Nici n-a mai ajuns în salon. A decedat în Salvare.

    – Dumneavoastră vă chinuiți să salvați vieți la „Victor Babeș”, iar alți medici, vezi cazul Arad, nu fac teste pacienților, care, culmea, ies pozitivi de-abia în urma decesului. Ce-i de zis?

    – Știu. Nu pot să comentez. Trebuie să se organizeze la ei mai bine și să nu mai trimită bolnavi la noi.

    „Nu mai avem de unde cumpăra echipamente de protecție, dezinfectant etc., în volumul în care avem nevoie. Deocamdată nu avem deficit. Dar, dacă nu găsești, resursele existente se vor termina și ele.”

    – Aveți probleme de ordin financiar?

    – Nu e asta. Dar nu mai avem de unde cumpăra echipamente de protecție, dezinfectant etc., în volumul în care avem nevoie. Deocamdată nu avem deficit. Dar, dacă nu găsești, resursele existente se vor termina și ele. Degeaba au donat oamenii. Am fost finanțați de Primărie, de Consiliul Județean, de organizații non-guvernamentale, de firme din Timișoara…

    – Cum vedeți escaladarea epidemiei la noi?

    – O să vină. Vine, vine, vine! Dacă am testa mai mulți, dacă distinșii noștri conducători din celelalte județe ar testa și ei, altfel ar sta situația. Nu poți să ai doi oameni dintr-un spital care să lucreze non-stop, zi de zi de zi de la Dumnezeu, fără sâmbătă, fără duminică. Cu cât nu vom respecta regulile de distanțare socială, cu atât epidemia va dura mai mult.

    – Apucați să dormiți? Cum vă organizați acolo?

    – Nu vreți să știți! Nu vreți să știți! Nu poți face față la 4 județe. Vom ajunge în situația în care nu vom putea să-i tratăm pe pacienții din județul nostru. Și nu-i va primi Aradul, Carașul sau Hunedoara. Să nu credeți că cei de acolo se vor organiza. De o lună tratăm pacienți cu COVID-19 și nu s-a infectat nimeni de la noi din spital. Înseamnă că medicii, asistentele s-au protejat. Au avut cu ce. În alte spitale, în alte județe nu s-a întâmplat așa și vedeți unde s-a ajuns.

    – Care-i strategia de organizare a dvs.?

    – Am avut tot ce ne-a trebuit din punct de vedere al echipamentelor medicale și al medicației, cu un efort uriaș pe parte administrativă. Uriaș! Oamenii de la administrativ sau orice altă subdiviziune au stat aici zi și noapte.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • INTERVIU. „Chinezii ne-au furat patentul vaccinului anti-coronavirus! Dar noi tot facem vaccinul, într-o lună îl testăm”. Rolul Ambasada Chinei la București

    Virgil Păunescu, directorul Institutului Oncogen din Timișoara, declară, pentru Ziaristii.com, că principalii autori ai acestei hoții revoltătoare sunt Ambasada Chinei de la București și Universitatea din Guangzhou. 

    La finele anului trecut, cercetătorii din Banat au descoperit o formulă originală de vaccin împotriva noii tulpini de coronavirus. S-a întâmplat cu mult timp înainte ca temutul virus să ajungă la noi în țară. În acea perioadă, COVID-19 începea să facă ravagii în orașul Wuhan, provincia Hubei – focarul central, de unde avea să izbucnească pandemia.

    Cercetătorii de la Oncogen, în frunte cu profesorul universitar Virgil Păunescu, au publicat articolul pe site-ul instituției. Au fost apoi apelați de Ambasada Chinei la București, care le-a cerut sprijinul. Dar, după escaladarea epidemiei, asiaticii au renunțat la colaborare.

    Ai noștri au scris un articol într-o revistă străină, în care au furnizat toate datele vaccinului. La scurtă vreme, s-au trezit că acest vaccin, care urmează să fie testat într-o lună de zile în România, a fost însușit de Universitatea din Guangzhou. „Un articol identic publicat de un colectiv din China ,de la Universitatea din Guangzhou, destul de prestigioasă, cu deosebirea că noi am scris că informația noastră este la liber, că nu este protejată de nimic”, spune Virgil Păunescu.

    „M-am trezit cu un e-mail de la Ambasada Chinei. Un secretar de-acolo, care răspunde de cercetare, era disperat: «Domnule, situația în China e tragică. Am văzut articolul dvs. Vreau să știu dacă sunteți de acord să colaborați cu cercetătorii chinezi pentru dezvoltarea unui vaccin, fiindcă suntem disperați».”

    Reporter: Vă salut, domnule profesor. Cum e povestea cu furtul vaccinului de la Institutul Oncogen din Timișoara? V-au „lucrat” comuniștii chinezi?

    Virgil Păunescu: Ha, ha, ha! Așa sunt ăștia. Haideți să vă spun cum a fost treaba. Noi am dezbătut problema asta pentru prima oară prin luna decembrie a anului trecut, când a izbucnit la ei nebunia cu tulpina nouă de coronavirus. Am hotărât să aplicăm o tehnologie de identificare a unui potențial vaccin, derivată din cercetările pentru cancer. Ele sunt diferite de cele din vaccinurile clasice. În ultimii 3 sau 4 ani, au apărut tehnologii de dezvoltare în cancer total diferite de vaccinurile împotriva virușilor sau a microbilor. Și-atunci ne-am hotărât – trei oameni, câți suntem aici – să abordăm cu noile mijloace acest virus și să punem într-o parte capsula virusului, publicată de chinezi pe internet, adică structura proteică, și partea cealaltă – specificul imun al populației României, care este și specificul imun al populației Europei.

    – Au venit special din China să realizeze cercetările?

    – Nu. La mijlocul lunii ianuarie a acestui an, am pus pe site-ul Oncogen toate datele în limba română. Noi, singuri-singurei. Le-am pus online pentru a ne marca teritoriul în țară, dar n-am avut ce marca, fiindcă nu interesează pe nimeni. M-am trezit apoi, în 4 februarie, cu un e-mail de la Ambasada Chinei. Un secretar de-acolo, care răspunde de cercetare, era disperat: «Domnule, situația în China e tragică. Am văzut articolul dumneavoastră. Vreau să știu dacă sunteți de acord să colaborați cu cercetătorii chinezi pentru dezvoltarea unui vaccin, fiindcă suntem disperați». I-am spus că suntem de acord.

    „Ei, chinezii, după ce au copiat informația de la noi, spun că toate drepturile le revin lor. Își asumă dreptul de proprietate pe ceea ce copiaseră de la noi. Era evident. Te uiți pe articole și vezi cine a publicat primul.”

    – V-au propus ceva concret pe tema asta?

    – Sincer, ne-au întrebat dacă vrem bani. Le-am zis că e devreme să discutăm despre bani. Pe noi ne-ar interesa o colaborare cu cercetătorii chinezi, dar mai întâi să identificăm colectivul. Nouă ne lipseau niște aparate, poate chinezii le aveau, așa că nu avea rost să avansăm sume. Nu ne-au propus o anumită sumă. Nu așa se lucrează în cercetare. Vezi ce dotări ai tu, ce dotări au ei. Poate ai nevoie de mulți bani.

    – Ce v-au cerut cei de la Ambasada Chinei?

    – Să identificăm noi, că ne este mai simplu, cine este compatibil din tot ce are China. Ne-am uitat în Shanghai, Beijing și alte orașe, apoi le-am indicat câteva laboratoare care erau compatibile cu ceea ce făceam noi. După ce le-am oferit aceste laboratoare, ne-au transmis un e-mail, la interval de două săptămâni, în care spuneau că la nivelul central al Administrației de la Beijing s-a luat hotărârea că se va merge pe altă direcție. Nu ne-au precizat despre ce e vorba. În principiu, au renunțat la colaborarea cu noi.

    – Ce-ați făcut pe urmă?

    – Cum n-am reușit să discutăm cu vreun cercetător chinez, am publicat un articol într-o revistă străină pe tema vaccinului realizat de noi. Ne-am văzut apoi de treabă. Am comandat reactivii din Germania, fiindcă ne lipsesc niște aparate și nu-i putem fabrica în momentul acesta. Ce ne-a uimit a fost faptul că ne-au contactat autoritățile chineze, dar nimeni din România. Ne-au întrebat de câți bani avem nevoie ca să terminăm cercetarea, până la urmă nu s-a terminat povestea din cauza că în China situația o luase razna, iar partea română nu ne întreabă măcar de sănătate.

    – Dar cu chinezii cum a rămas?

    – După ce am publicat articolul în 8 februarie, alaltăieri – sâmbătă, 21 martie – le-am trimis și colegilor din Germania, ca să mai facă o verificare pe proteinele cu care vrem să lucrăm. Ei ne-am transmis într-o oră o chestie pe care noi n-am văzut-o, n-am auzit-o: un articol identic publicat de un colectiv din China, de la Universitatea din Guangzhou, destul de prestigioasă, cu deosebirea că noi am scris că informația noastră este la liber, că nu este protejată de nimic. Ei, după ce au copiat informația de la noi, spun că toate drepturile le revin lor. Își asumă dreptul de proprietate pe ceea ce copiaseră de la noi. Era evident. Te uiți pe articole și vezi cine a publicat primul.

    „Vaccinul trebuie trecut pe voluntari”

    – Ce ați făcut? Ce e de făcut?

    – Am publicat pe site-ul nostru un articol, în care am arătat nesimțirea chinezilor, că ne-au furat patentul. Voi trimite Ambasadei Chinei o scrisoare. Vom cere lămuriri de bun-simț. Noi ne-am gândit să nu protejăm informațiile. Până la urmă, oricine poate copia un articol, dar măcar să-i indice sursa. Nu ne-a picat bine povestea asta, dar mergem înainte cu cercetarea.

    – I-a ajutat acel articol, publicat de Institutul Oncogen, în stârpirea coronavirusului?

    – Există multe metode de a prepara un vaccin și multe soluții. Noi de aceea am ieșit repede și am dat-o la liber. Pentru că nimeni nu vrea să spună la ce lucrează din motive de patente și de făcut bani de pe urma acestei suferințe. Am zis că e prea groasă treaba ca să alergăm după patente. Ar însemna să te blochezi luni de zile până la rezolvarea problemei. Vaccinurile care vor apărea pe piață nu au legătură cu ceea ce facem noi. În cazul vaccinului nostru, se va trece la teste.

    – Deci vaccinul realizat în Timișoara va fi testat?

    – Da, da. Urmează să fie testat într-o lună de zile. Vom avea rezultate preliminare.

    – Pe cine va fi testat? Pe persoane infectate cu coronavirus?

    – Este o metodologie la care trebuie să ne mai gândim. În mod normal, testarea unor vaccinuri, așa cum le-au prezentat americanii și nemții (fantome de virus, acizii nucleici din virus), pot fi exersate pe animale. Așa cum arată vaccinul nostru, el nu are echivalent pe animal. Va trebui să ne consultăm cu Agenția Medicamentului, cu organismele de reglementare, ca să vedem procedurile. Trebuie trecut pe voluntari.

    „Se dezvoltă și imunitate celulară, dar și cu anticorpi”

    – Din ce e făcut acest vaccin?

    – Vaccinul nostru este conceput în felul următor: avem pe internet structura capsulei proteice a virusului, care are peste 1.000 de aminoacizi, și avem specificul populației din România, din Europa. Puse față în față, există programe de calculator care îți spun ce bucată din structura aia foarte mare, de câte 10 aminoacizi din cele peste 1.000, se potrivește cel mai bine cu un răspuns imun pentru populația României.

    – Prin ce mijloace atacă acest vaccin noua tulpină de coronavirus?

    – Se dezvoltă și imunitate celulară, dar și cu anticorpi.

    – Cât de periculos e acest coronavirus?

    – E ca și SARS-ul. A trecut de la animale la om.

    – Dar acesta e mai contagios, așa se spune.

    – Nu e chiar așa. Populația tânără îl are și habar n-are. Nu l-ați văzut pe primarul din Deva? A spus că a stat două săptămâni la Timișoara și nici măcar n-a strănutat o dată, n-a avut nimic. E și pe haine, suprafețe, dar riscul e pentru pacienții în vârstă de peste 65 de ani, care dezvoltă pneumonie.

    – Totuși, un tânăr din Italia, de 29 ani, a ajuns la terapie intensivă, spunând că înainte de asta era sănătos, fără boli asociate. Cum vă explicați?

    – Sunt foarte rare cazurile de acest gen. Putea să aibă o boală de care nici nu știa, un sistem imunologic scăzut. Serbia a luat hotărâri mai bune decât noi. A interzis populației de peste 65 de ani să mai iasă din casă. Tinerii n-au interdicție. Unul din 10 face manifestări. Ceilalți circulă pe stradă și nici nu știu că sunt purtători.

    „Presupunând că acest vaccin va merge, și am încredere în proporție de aproape 100% că va merge bine, vor trebui aplicate cantități mari de peptide pentru a vaccina toată populația.”

    – Ce nevoi aveți la Oncogen?

    – Am comandat totul în Germania. Chiar dacă ni s-ar da acum, ar trece prea mult timp ca să le punem în funcțiune.

    – Ce ați comandat din Germania?

    – Chiar vaccinul, peptidele. Am făcut designul. Le-am spus cum trebuie să arate și le-am trimis pentru sinteză. Așteptăm să le primim.

    – Cu ce ar trebui să ajute statul român Institutul Oncogen, ca să avem rapid un vaccin?

    – Cu aparatura care ne lipsește. Presupunând că acest vaccin va merge, și am încredere în proporție de aproape 100% că va merge bine, vor trebui aplicate cantități mari de peptide pentru a vaccina toată populația. Atunci, ai nevoie de aparatele astea, care se numesc sintetizatoare de peptide. Ce primim din Germania e echivalentul a 100 de vaccinuri. Ca să oprești o epidemie, trebuie să vaccinezi 80% din populație.

    – Ați fost ajutați pe plan financiar de statul român până în prezent?

    – Nu. A trebuit să improvizăm tot timpul, să apelăm la sponsori.

    „Cea mai bună perioadă a fost pe vremea guvernării Boc și un pic din cea a lui Ponta. Apoi, când au venit din nou PSD-iștii, cu Dragnea și echipa, trei ani a fost pustiu.”

    – A fost guvernarea PSD din 2012 până în 2019. În șapte ani, nimic?

    – Nu au deschis proiecte de cercetare europeană care să ne fie de folos. Cea mai bună perioadă a fost pe vremea guvernării Boc și un pic din cea a lui Ponta. Apoi, când au venit din nou PSD-iștii, cu Dragnea și echipa, trei ani a fost pustiu.

    – Există dovezi că ultimul premier PSD, Viorica Dăncilă, știa de faptul că sistemul medical nu e pregătit deloc pentru o eventuală epidemie. Cu toate astea, n-a alocat bani pentru întărirea lui.

    – Până să-i aloce de la buget, ei au cheltuit mai mulți decât trebuiau să o facă. Pe creștere economică strângi banii, nu faci datorii. România a rămas fără rezerve de bani. Actualul guvern e prea proaspăt instalat. Nu are nicio vină în acest sens.

    – Dar trebuie să se miște rapid!

    – Cei care conduc acum învățământul au făcut o teleconferință în urmă cu o săptămână și ne-au întrebat ce vrem. Le-am trimis în scris, ei trebuie să trimită la rândul lor la Ministerul Sănătății. Vine vara până se termină birocrația, și trece și coronavirusul. Apropo, mă uitam la televizor și m-am îngrozit: directorul Institutului Cantacuzino este un ortoped. Ce caută, frate, un ortoped, care e cu oasele, peste vaccinuri?

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • INTERVIU. Sfaturi de la Virgil Musta, medicul care face minuni la Timișoara (71% dintre vindecații de coronavirus din România)

    „Dau un singur sfat: feriți-vă bătrânii, feriți-vă familia, pe toți cei care au risc! Persoane cu comorbidități, cu boli cronice de ficat, de plămâni, inimă, diabet, obezitate, neoplazii” (Virgil Musta, 20 martie 2020).

    Buletinul de presă emis vineri, 20 martie, la ora 13.00, de Grupul de Comunicare Strategică, din cadrul Guvernului României: „Dintre cele 308 persoane confirmate pozitiv, 31 au fost declarate vindecate și externate (22 la Timișoara, 8 la București și unul la Iași)”.

    Un calcul simplu arată că 22 din 31 înseamnă 71%. Acesta este procentul ce revine Timișoarei – prin Spitalul „Victor Babeș” – din totalul celor 31 de bolnavi de coronavirus vindecați în România, de la declanșarea epidemiei. Și asta, în condițiile în care persoanele infectate cu COVID-19 sunt tratate în spitale din 8 orașe ale României.

    Marele artizan al miracolului de la Timișoara este dr. Virgil Musta (62 de ani), medic primar de boli infecțioase la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara.

    Doctorul Musta e caracterizat, deopotrivă, de omenie și modestie. Într-un amplu interviu pentru site-ul Ziaristii.com, el a adus vorba deseori despre colegii săi – medici, asistente, infirmieri, întregul personal de la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara.

    Musta este unul dintre cei mai titrați medici epidemiologi din Timișoara. El avertizează populația să nu se culce pe-o ureche atunci când e vorba de măsurile speciale pe care trebuie să le ia pentru a preîntâmpina infectarea cu acest temut coronavirus. „Noi suntem doar la începutul epidemiei. Cred că este diferență de timp între noi și țările care au avut un număr foarte mare de turiști”, spune dr. Musta.

    „În fiecare salon punem și am pus frigidere, fiindcă pacienții mai primesc pachete și de-acasă, iar alimentele trebuie să nu se altereze. Am dotat și vom dota saloanele cu televizoare”

    Reporter: Felicitări, domnule doctor, din partea site-ului Ziaristii.com pentru munca titanică pe care o depuneți în lupta cu acest teribil virus! Cifrele arată că ați bătut recordul național la capitolul vindecare totală a pacienților infectați. Care e secretul, mai ales că, în 2018, spitalul fusese amendat de inspectorii DSP Timiș pentru condițiile insalubre din saloane (pereții erau scorojiți, mobilierul ruginit, iar la geamuri, în loc de perdele, erau cearceafuri)?

    Virgil Musta: În acest moment avem 22 de pacienți vindecați de coronavirus. Ne-am reorganizat și din punct de vedere funcțional. Am făcut niște circuite aparte. În momentul în care s-a anunțat epidemia, am bănuit ce va fi. Opt persoane de la noi au avut ocazia să participe la un curs la Institutul „Matei Balș” din București, un curs de biosecuritate de nivel 4 pentru boala Ebola, care are o contagiozitate și mai mare, cu mortalitate și mai mare. După ce s-au întors acasă, am făcut protocoale de circuite și de modalitate de a ne proteja cu echipament. Încercăm în permanență să vedem unde greșim, să îmbunătățim aceste protocoale, fiindcă am avut un alt noroc. Primii pacienți care au venit la noi, printre primii din țară, au fost negativi. Astfel, la fiecare caz, am analizat ce am făcut bine și ce am făcut rău tocmai ca să ne putem îmbunătăți metodele. Prioritatea numărul 1 e să ne protejăm pe noi, ca să putem rămâne pe baricade, că va fi mare nevoie de noi în perioada următoare. A doua prioritate este să încercăm să facem bine pacienților. Încercăm acum să schimbăm condițiile de cazare, să le oferim condiții cât mai bune pacienților. Asta înseamnă că în fiecare salon punem și am pus frigidere, fiindcă ei mai primesc pachete și de-acasă, iar alimentele trebuie să nu se altereze. Am dotat și vom dota saloanele cu televizoare. Pacienții trebuie să aibă ce să facă, să nu stea și să se uite la pereți.

    – E o abordare modernă. Aveți bani pentru asemenea dotări?

    – Există o coeziune socială extraordinară. Acum două zile, când am făcut apel pentru ajutor ca să ne putem dota cu ceea ce avem nevoie, de la echipamente medicale la consumabile, foarte multă lume, inimaginabil de multă lume, a reacționat pozitiv. Am fost sunați, am primit zeci de telefoane, am fost întrebați de ce anume avem nevoie. Oamenii voiau să știe cum pot să ne ajute. Unii cu echipamente, alții cu bani. S-a strâns o sumă importantă de bani, ca să ne permită să facem acest lucru. O sumă de ordinul câtorva sute de mii de lei, în scurt timp.

    „Într-o săptămână, două, vom avea o avalanșă de persoane care vor fi îmbolnăvite”

    – Se poate spune că Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara s-a transformat într-unul dedicat exclusiv bolnavilor cu coronavirus?

    – Conform legislației, de luni, de când este starea de urgență, spitalul nostru este transformat numai pentru pacienți cu infecție de coronavirus. În weekend, unii pacienți din alte secții au fost externați, alții transferați la alte spitale. Noi urmează să ne ocupăm numai de pacienții infectați cu coronavirus. E o premieră istorică a spitalului nostru. Dar, până la urmă, toate cele 7 spitale centre de referință din țară a trebuit să facă acest lucru.

    – Cine a venit cu ideea?

    – Ideea a aparținut comandamentului pentru criză de la București, coordonat de domnul doctor Raed Arafat.

    – S-a luat această măsură și pentru că se preconizează mărirea numărului de persoane infectate în contextul valului de români ce sosesc din Italia prin punctele de frontieră din vestul țării?

    – Da. Sigur. Vor fi foarte multe persoane. Într-o săptămână, două, vom avea o avalanșă de persoane care vor fi îmbolnăvite.

    – Câți bolnavi au fost transferați de la „Victor Babeș” la alte spitale din Timișoara și cât de greu a fost să realizați această procedură?

    – Procedura n-a fost greoaie, pentru că, de exemplu, spitalele de pediatrie, care ne-au preluat copiii, știau de acest transfer. Iar Spitalul CFR, care ne-a preluat adulții, luase deja măsuri în această privință. Noi le-am făcut doar externarea și am solicitat ambulanțele, care au venit și au preluat pacienții. Nu vă pot spune o cifră exactă, dar secția pentru transfer era plină. Cred că au fost peste 100 de pacienți.

    „Pacienții noștri au fost cu forme ușoare, unii chiar cu forme asimptomatice, care au evoluat bine pe terapie intensivă. Aceasta a fost de fapt și cheia faptului că noi am avut numărul cel mai mare de vindecări”

    – Spitalul va reveni la starea normală sau va rămâne și în viitor unul în care se vor trata pacienți infectați cu viruși periculoși, de la gripa sezonieră până la forme grave de infecție cu tulpini de coronavirus?

    – Probabil că, după încetarea epidemiei, spitalul va reveni la starea normală. Oricum, spitalul nostru era spital de boli infecțioase și centru de coordonare pentru bolile infecției HIV pe toată regiunea, pentru hepatitele B și C de asemenea. Ca un fel de spital regional de boli infecțioase.

    – În urmă cu 5 zile, aveați 32 de cazuri confirmate cu noua tulpină, COVID-19. Au mai apărut altele noi de atunci?

    – De două zile, toate testele au fost negative.

    – Câți pacienți infectați cu coronavirus au fost sau sunt internați în total la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara?

    – Toate aceste date nu avem voie să le transmitem, ci doar Comitetul de coordonare de la București.

    – Câți sunt la terapie intensivă și care este starea lor în acest moment?

    – N-avem niciunul la terapie intensivă. Toți pacienții au evoluat bine și cu stare generală bună. Pacienții noștri au fost cu forme ușoare, unii chiar cu forme asimptomatice, care au evoluat bine pe terapie intensivă. Aceasta a fost de fapt și cheia faptului că noi am avut numărul cel mai mare de vindecări.

    – Cum se comportă în general pacienții cu dumneavoastră sau cu restul cadrelor medicale? Ați avut probleme, au fost cazuri delicate? A vrut vreunul să dea bir cu fugiții din spital?

    – Am avut asemenea situații, dar s-au luat măsuri foarte rapid și am stopat la timp. La început, fiind asimptomatici, nu voiau să accepte să stea în spital. Nu înțelegeau de ce noi vrem să-i internăm și de ce trebuie să stea în spital dacă ei se simt bine. Dar astea sunt regulile.

    „Dacă vom avea o epidemie foarte mare, cu foarte multe cazuri, sistemul de sănătate nu va putea face față. Sau, respectând regulile, putem prelungi epidemia, dar nu vom avea vârfuri care să sufoce sistemul de sănătate”

    – Față de cocteilul de medicamente pe care ni l-ați dezvăluit la prima noastră discuție (retrovirale asociate cu Lopinavir, Ritonavir, plus Clorochină), folosit în statele Uniunii Europene, ați mai adăugat ceva nou?

    – Deocamdată nu. Protocolul depinde de formele grave. Într-adevăr, protocolul nostru pentru formele grave prevede să mai adăugăm ceva nou. Pe moment, am avut forme ușoare și mergem pe același protocol.

    – Sunt pastile și mai puternice decât acestea?

    – Există altă asociere de tablete. Au alt efect patogenic.

    – Tot din sfera HIV/SIDA?

    – Nu. Sperăm însă să nu avem nevoie de ele. Oricum, mai devreme de perioada de toamnă-iarnă nu vom avea un vaccin autorizat pentru această tulpină nouă de coronavirus.

    – Cât de gravă e această tulpină nouă de coronavirus? Profesorul Streinu-Cercel spunea că, pentru a stopa propagarea acestei maladii, ar trebui să stăm în casă 10 săptămâni. Alți medici susțin că pandemia va dura cel puțin 6 luni.

    – Pentru că nu există o imunitate împotriva acestui virus, teoretic, acest lucru va dura până când cel puțin 50% din populație va fi imunizată. Ce înseamnă acest lucru? Imunizarea se poate realiza prin boală sau prin vaccinare. Dacă se prelungește epidemia pentru o perioadă de timp mai lungă, până să apară vaccinul, poate că o parte din imunizare se va face prin vaccin. Totul depinde de noi. Dacă vom avea o epidemie foarte mare, cu foarte multe cazuri, atunci sistemul de sănătate nu va putea face față. Sau, respectând regulile, putem prelungi epidemia, dar nu vom avea vârfuri care să sufoce sistemul de sănătate.

    „Periodic apar astfel de agenți patogeni, pentru care oamenii nu sunt pregătiți. Nu au imunitate și atunci apar pandemiile”

    – Metoda de vaccinare va fi ca la gripa sezonieră?

    – În lume sunt mai multe tipuri de cercetări legate de terapie. Este vaccinul care trebuie să stimuleze propria imunitate. Se testează și niște anticorpi, cum sunt imunoglobulinele specifice care introduc rapid niște anticorpi până ce organismul produce propriii anticorpi. Sunt mai multe metode care încearcă să acționeze pe faza de dinainte ca organismul să fie infectat cu acest virus.

    – De ce omenirea s-a pricopsit tocmai acum cu forma nouă de coronavirus, la 17 ani de la SARS?

    – E o lege a naturii. Periodic apar astfel de agenți patogeni, pentru care oamenii nu sunt pregătiți. Nu au imunitate și atunci apar pandemiile. De-a lungul istoriei, au fost mai multe pandemii de gripă, ciumă, care au făcut ravagii printre oameni. Pe măsură ce știința avansează și sistemele de sănătate sunt mai performante, ravagiile ar trebui să fie mai mici.

    – Acest COVID-19 dispare când vine căldura? Ce particularitate are?

    – Probabil că se va diminua numărul acestor viruși pe timpul verii, dar niciunul nu dispare în perioadele de căldură. Anumite perioade ale anului favorizează apariția lor.

    – Alte zeci de mii de români intenționează să ajungă în țară venind din Italia și Spania. În cazul în care numărul celor infectați se va mări substanțial, câți dintre ei ar putea fi spitalizați la „Victor Babeș”?

    – Noi avem între 200 și 250 de locuri. Pentru formele ușoare, pacienții vor sta în carantină. 

    „E diferență de timp între noi și țările care au avut un număr foarte mare de turiști. Au avut o circulație foarte mare în țara lor și au permis o propagare mai ușoară a virusului”

    – În Vestul Europei e un focar de nedescris. În Italia, după cum știți, oamenii mor cu sutele pe zi. Cu toate astea, Anglia, proaspăt ieșită din UE, a decis să nu mai facă teste pentru depistarea coronavirusului. Se mergea pe ideea că englezii trebuie să-și creeze singuri anticorpi și pe metoda „scapă cine poate”. Ce părere aveți? Premierul Marii Britanii a revenit apoi cu alte declarații, îndemnând lumea să stea în case pentru trei luni de zile. Numai așa, consideră el, se poate îndepărta acest virus.

    – Sunt politici de sănătate publică. Ele pot fi luate în funcție de mai mulți parametri, de anumite criterii. Pe de o parte, de cultura educațională a unei țări, de potența sistemului de sănătate, de bogăția țării respective, de resursele care pot fi puse la dispoziție. Fiecare țară își face politica de sănătate, dar niciuna nu are un rezultat sigur, tocmai pentru că nu ne-am mai confruntat cu o astfel de situație.

    – De ce la noi erau până azi doar 277 de cazuri de coronavirus, iar în țări cu o infrastructură spitalicească extrem de bună și cu un nivel de trai net superior e o adevărată explozie?

    – Noi suntem doar la începutul epidemiei. Cred că este diferență de timp între noi și țările care au avut un număr foarte mare de turiști. Au avut o circulație foarte mare în țara lor și au permis o propagare mai ușoară a virusului.

    – De ce s-a permis asta? N-au văzut italienii, francezii, spaniolii ce e în China?

    – Nu s-au așteptat, nu au crezut, nu știu. E politica lor.

    – Marile spitale din România încep să aibă probleme legate de aprovizionarea cu echipamente de protecție și nu doar. Care este situația la instituția dumneavoastră?

    – Pe moment, avem tot ce ne trebuie. Încercăm să facem rost în continuare de cele necesare, ca să nu ajungem într-un impas de echipamente de protecție.

    „Nu există un medicament miraculos. Sunt doar măsuri de viață sănătoasă, pe care lumea le cunoaște, dar nu le aplică”

    – Mulți oameni nu țin cont de sfaturile autorităților și pleacă din carantină. Transmit virusul mai departe și uite-așa ne trezim cu zeci și zeci de noi cazuri. Sunt elocvente mai ales cazul fostului ofițer MAI și cel al senatorului Chițac. Ce-i de făcut în această privință? În ritmul acesta, vom fi în stare de urgență pe tot parcursul anului.

    – Într-adevăr, toată lumea trebuie să conștientizeze că e cazul să respecte toate măsurile luate de autorități. Dacă nu va fi așa, probabil că se vor lua măsuri mai dure, restrictive.

    – Italia a depășit China la numărul de morți. De ce italienii n-au reușit să izoleze epidemia?

    – Probabil că, în urma măsurilor extreme, și în Italia numărul de morți va începe să scadă. Din păcate, este deja mult prea târziu.

    – Ce ne așteaptă? Ce sfaturi dați populației? Credeți că acest an e compromis în sistemul educațional?

    – Nu fac previziuni. Dau un singur sfat: feriți-vă bătrânii, feriți-vă familia, pe toți cei care au risc! Adică, persoane cu comorbidități, cu boli cronice de ficat, de plămâni, inimă, diabet, obezitate, neoplazii. Toate aceste boli cronice sunt factori de risc major de evoluție severă și deces în această boală.

    – Ce trebuie să facem pentru a crește imunitatea populației?

    – Nu există un medicament miraculos. Sunt doar măsuri de viață sănătoasă, pe care lumea le cunoaște, dar nu le aplică.

    – Apucați să vă odihniți?

    – Nu dorm foarte multe ore, deși știu că odihna e foarte importantă în ceea ce ne privește.

    Cine este Virgil Musta

    * Medic primar de boli infecțioase, cadru didactic. Asistent universitar în disciplina Boli Infecțioase din cadrul UMF Timișoara (1992-2003), șef lucrări în disciplina Boli Infecțioase din cadrul UMF Timișoara (2003 – prezent).

    * Scurt istoric. Medic stagiar la Spitalul Municipal Lugoj (1984-1987), medic medicină generală Dispensar Remetea Mică (1987-1988), medic medicină generală Dispensar Electrotimiș (1988-1990), medic rezident boli infecțioase Spitalul „Victor Babeș” (1991-1994), medic specialist boli infecțioase Spitalul „Victor Babeș” (1994-1998), medic primar boli infecțioase Spitalul „Victor Babeș” (1998 – prezent).

    * Studii. Caz rarisim: a absolvit două licee! Liceul de Muzică „Ion Vidu” (1969-1973) și Liceul „Constantin Diaconovici Loga”, ambele din Timișoara (1973-1977). Apoi Facultatea de Medicină din Timișoara (1978-1984).

    * Alte informații. Membru al Societății de Patologie Infecțioasă. Membru al Asociației Științifice Timișoara Medicală. Membru al CCIA Timișoara. Coautor la două cărți: Cursul disciplinei de Boli Infecțioase și o monografie. A comunicat 15 lucrări la congrese și conferințe naționale de boli infecțioase, HIV imunologie și gastroenterologie.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • INTERVIU. Antrenorul lui Klaus Iohannis: „PSD l-a pus pe Țiriac președinte la Federația Română de Tenis!”

    Într-un interviu-fluviu acordat site-ului Ziaristii.com, sibianul Marius Vecerdea declară că miliardarul român, contracandidatul său la alegerile din vara anului trecut, a fost sprijinit puternic de toate cluburile sportive de stat înregimentate la Ministerul Educației, Ministerul Apărării, Ministerul de Interne și Ministerul Tineretului și Sportului, în plină guvernare PSD.

    La data de 19 iunie 2019, Ion Țiriac (80 de ani) a fost ales președinte al Federației Române de Tenis, cu 32 de voturi obținute la Adunarea Generală Extraordinară. Principalul său contracandidat, Marius Vecerdea (45 de ani), cunoscut drept antrenorul președintelui Klaus Iohannis, a adunat doar 11 voturi. Ceilalți trei candidați n-au contat: Ion Tupa – 3 voturi, Liviu Ursuleanu – 0, Răzvan Itu – 0.

    Imediat după scrutin, Vecerdea, care e și proprietarul unei baze sportive de tenis din Sibiu (Palmira), l-a chemat în instanță pe Țiriac, acuzându-l că a recurs la metode incorecte și la influențe politice din partea PSD pentru a se înscăuna la Federația Română de Tenis (FRT).

    Drept urmare, o lună mai târziu, fostul șef al Comitetului Olimpic și Sportiv Român (COSR) s-a prezentat în fața judecătorilor de la Tribunalul București. „Credeți că mă interesează pe mine cineva din Congo?”, l-a luat Țiriac peste picior pe Vecerdea.

    Mizeriile agentului „Titi Ionescu”

    La rândul său, George Cosac, fostul președinte al FRT (devenit vicepreședinte), a depus plângere la DNA, în care susține că Vecerdea a mituit un judecător, că din cauza proceselor sale intentate federației de tenis s-au pierdut 4 milioane de euro de la bugetul de stat, bani care trebuiau primiți ca sursă de finanțare.

    Unul dintre motivele pentru care Ion Țiriac s-a înscăunat la FRT l-a constituit tocmai salvarea instituției de la dezastru. Cu atât mai mult cu cât federația de tenis n-a mai primit un leu în cont din 2018, în urma problemelor avute în justiție. În tot acest timp, Țiriac a achitat toate cheltuielile personalului din FRT: de la salariile lunare până la cele de infrastructură, inclusiv plata electricității.

    La finalul lunii trecute, Ziaristii.com, citând Sport-Zone.ro, a prezentat documente conform cărora Țiriac a luat ilegal 340.000 de dolari de la Guvern, mințind că Simona Halep are nevoie de puncte pentru calificarea la Olimpiadă. În fapt, el a tras sfori, alături de alți conducători ai sportului românesc și de înalți oficiali din Guvernul Dăncilă, pentru a cumpăra cu bani publici licența turneului privat de tenis feminin Bucharest Open 2019. A fost depusă și o plângere penală la DNA în acest sens.

    În regimul comunist, Țiriac a fost unul dintre colaboratorii dovediți ai Securității. A dat note informative timp de trei ani (1963-1966), sub numele de cod „Titi Ionescu”.

    El a furnizat informații despre sportivi și delegați străini ce veneau în Republica Populară Română și erau considerați suspecți. Printre ei: Abe Segal și Gordon Forbes, rivalii săi din Africa de Sud, veniți în România pentru meciul de Cupa Davis din 1963.

    „S-a băgat la federație ca să-i salveze pe hoții de-acolo”

    Reporter: Domnule Vecerdea, cine e președintele Federației Române de Tenis?

    Marius Vecerdea: Greu de zis. Este un videoclip al conferinței din decembrie, de anul trecut, organizată de cei de la Antena 3, unde el (Ion Țiriac – n.red.) anunță că se retrage din federație. Că așa a promis.

    – De ce să te retragi brusc, după doar câteva luni de când te-ai bătut să câștigi alegerile?

    – El s-a băgat ca să-i salveze pe hoții de-acolo. De asta s-a băgat. Ăștia n-au mai avut soluții, eu am câștigat în instanțe proces după proces și ei l-au adus astfel pe Țiriac. A venit și a dat cu tăvălugul pe-acolo, fără să respecte vreo lege.

    – Hoții fiind cine?

    – Păi, cam toate conducerile de până acum. Modul în care au condus federația asta timp de 20 de ani e strigător la cer. Nu au avut nicio legătură cu legea. Și eu tocmai asta le-am demonstrat. Nu există precedent pentru ce s-a întâmplat acum în Justiție. În sensul că eu am anulat 6 Adunări Generale. În toată Europa, nu există federație sau asociație ale cărei hotărâri din Adunarea Generală, organul suprem de conducere, să fie anulate în instanțe.

    Ion Țiriac

    „Stroe e cel mai mare PSD-ist ordinar. Are niște blaturi cu PSD-ul. Ministerul ăla e condus în continuare de PSD. Au schimbat doar sacoșele!”

    – De ce le-ați anulat?

    – Buba mare pleacă de la ministerul ăla de resort. Aia e problema.

    – Acum, că au venit liberalii, nu se rezolvă ceva?

    – Ăsta e cel mai mare PSD-ist ordinar. N-am cum să-i spun altceva. Am câteva postări foarte urâte la adresa lui.

    – Vorbiți de Ionuț Stroe, ministrul Sportului?

    – Stroe, da. Are niște blaturi cu PSD-ul… Este incredibil. Ministerul ăla este condus în continuare de PSD. Au schimbat doar sacoșele!

    – În ce constau blaturile dintre Stroe și PSD-iști?

    – Lor le convine să mențină sistemul așa cum e. Adică, aceste finanțări ale federației făcute fără niciun fel de document justificativ în spate. Deconturile nu sunt depuse la minister. Curtea de Conturi nu merge să verifice federațiile, inclusiv pe cea de tenis, sub nicio formă.

    „Lui Țiriac îi e frică să semneze vreo hârtie. Îl țin în șah în instanță”

    – Din păcate, în privința Federației Române de Tenis, falsurile și hoțiile au predominat și în urmă cu mai bine de 10 ani. De pildă, în 2008, Ilie Năstase și-a dat demisia din funcția de președinte după ce Dumitru Hărădău, director la acea vreme, a umflat devizul de la Cupa Davis, desfășurată la Sibiu, cu 110.000 de euro.

    – Normal. La Cluj, de exemplu, nu se știe absolut nimic. Câți bani s-au luat din bilete, din lojă.

    – Vorbiți de meciurile din Fed Cup?

    – Da. De toate meciurile. Sunt extrem de profitabile. Și legea îți spune că îți trebuie avizul ministerului și că trebuie să depui un raport.

    – Anul trecut, în vară, Ion Țiriac a fost ales președinte. Dar pe site-ul oficial al instituției figurează numele lui George Cosac! Cum vă explicați?

    – Da. Pentru că lui îi e frică să semneze vreo hârtie. Eu îl țin în șah în instanță. Avem iarăși termen în 18 martie. Speră să obțină așa-zisa înscriere în registru, ca să fie oficial recunoscut. Am atacat avizul Ministerului Tineretului și Sportului. E un dosar de peste 600 de pagini.

    „La Clubul Sportiv Școlar Sibiu sunt trei antrenori de tenis care iau bani de 35 de ani, dinainte de Revoluție. Doi dintre ei nu au niciun sportiv legitimat. Unul nu au! De 30 de ani, zero!”

    – Despre blatul cu PSD, de care vorbeați, a fost înștiințat premierul Ludovic Orban?

    – Pot să vă spun doar că am fost și am vorbit cu acest ministru Stroe. Pur și simplu, mă minte non stop: că face, că drege. Am făcut memorii la toate cele patru ministere care au structuri sportive și care cheltuiesc din banii publici pentru sport. Este o mare minciună când ei spun că nu se alocă sportului decât zero virgulă nu știu cât la sută. E o mare minciună. Ei se referă numai la Ministerul Sportului. În schimb, se duc o grămadă de bani la Ministerul Apărării Naționale, prin Steaua, la Ministerul Internelor, prin Dinamo, Ministerul Educației, foarte mulți bani pe sport, prin cluburi sportive școlare, cluburi sportive universitare, licee cu program sportiv. Ei se plâng toți că au bani puțini. E adevărat. Dar sunt cluburi multe. Exemplu. La Clubul Sportiv Școlar Sibiu sunt trei antrenori de tenis care iau bani de 35 de ani, dinainte de Revoluție. Doi dintre ei nu au niciun sportiv legitimat. Unul nu au! De 30 de ani, zero!

    – Cosac servește la dublu în față, iar Țiriac îi indică ceea ce trebuie să facă din spatele terenului?

    – Cam așa funcționează. Este plângerea aia penală. Am văzut că e preluată, a fost și pe Ziaristii.com. Foarte bine ați făcut.

    „Ministerul Educației conduce Federația Română de Tenis. E Steaua, Dinamo, iarăși controlate de stat, de ministere, de MAI, de Carmen Dan”

    – Cine l-a votat pe Țiriac? Cine v-a votat pe dumneavoastră la alegerile de anul trecut?

    – Se face în sfârșit lumină. M-am luptat patru ani de zile să anulez toate cluburile de apartament. Erau 350 de cluburi care veneau. N-aveai nicio șansă. Le mânuiau cum voiau ei. Nicio șansă. Și-atunci le-am zis: „În baza cărui registru funcționați?”. Și când m-am dus la registrul tribunalului, ei au rămas tot cu ăia de la început: cu 54. (La Adunarea Generală de Alegeri au avut drept de vot cei 54 de membri asociați. Mai precis, membrii semnatari ai Actului Constitutiv al Federației Române de Tenis, iar pentru întrunirea cvorumului este nevoie de prezența a 36 dintre aceștia). S-au supărat și au zis: „Na, hai să-l călcăm pe ăsta!”. Din ăia 54… sunt 30 de cluburi de stat. Și ce-au făcut? Pur și simplu, s-au dus direct pe ministere, care erau conduse de PSD. Au dat directivă prin secretarul de stat de la Ministerul Educației, Lixandru, care are 18 din 54. Deci, Ministerul Educației conduce Federația Română de Tenis. Punct. 18! Din 54, rămân vreo 46, fiindcă altele nu mai au sedii. 18 din 46 sunt de la Ministerul Educației. Sunt Steaua, Dinamo, iarăși controlate de stat, de ministere, de MAI, de Carmen Dan. Cosac – președinte la Dinamo. Steaua și 10 – asta este culmea culmilor – 10 cluburi sunt subordonate și aparțin chiar de Ministerul Sportului. Adică, n-ai nicio șansă.

    – De asta ați declarat că Țiriac a fost numit politic la FRT?

    – Corect.

    – Cine i-a înlesnit această funcție, în mod direct, prin cluburi?

    – Acest secretar de stat din Ministerul Educației (Florian Lixandru – n.red.) a fost foarte implicat și a trimis directive către toate Inspectoratele Școlare din țară. Steaua și Dinamo, la sânge. Nu s-a pus problema. Au câte un club sportiv școlar.

    „De când sunt în proces cu Țiriac, mafia din Justiție a început să mă lucreze rău de tot”

    – Pe Lixandru l-ați dat și în judecată. Care e stadiul procesului?

    – Următorul termen este în data de 18 martie. Pentru fiecare Adunare Generală se deschideau întotdeauna două procese. Unul în care ei încercau să înscrie modificările din hotărârea Adunării Generale și un alt proces în care eu atacam și ceream anularea acesteia. Acum s-a întâmplat la fel. Dar eu am cerut și suspendarea, și anularea. Am cerut să fie în aceeași acțiune, dar judecătorii le-au împărțit. De când sunt în proces cu el (Țiriac – n. red.), mafia din justiție a început să mă lucreze rău de tot.

    – La rându-i, Țiriac contestă la Curtea Constituțională conflictul din instanță cu dumneavoastră prin clubul de tenis Palmira din Sibiu.

    – Marți a depus în instanță contestația. Pe scurt, eu am demonstrat că au încălcat statutul federației, acte constitutive, lege, le-am anulat hotărâri de Adunări Generale. Ei au venit și au zis: „Lasă că-l facem pe ăsta și zicem că modificarea conducerii nu reprezintă modificare de act constitutiv. Ca atare, nu avem nevoie de avizul ministerului”. Le era frică de mine, fiind PSD – ei, nu eu! -, să emită acel aviz. Au venit cu o sentință a Înaltei Curți dintre Mititelu (Adrian Mititelu, patron Universitatea Craiova – n. red.) și FRF, cu aceiași avocați de la Casa de Avocatură Țuca&Zbârcea, care apără și FRF-ul, și FRT-ul. I-am dovedit până la urmă, deși în prima instanță am pierdut. Am câștigat la Curtea de Apel.

    (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat o soluţie în favoarea FRF, în dosarul în care Universitatea Craiova a contestat un articol din regulamentul federaţiei, care obligă cluburile să se adreseze Tribunalului de Arbitraj Sportiv de la Lausanne – n. red.)

    „Toată problema pleacă din vremea lui Adrian Năstase. Au privatizat federațiile naționale”

    – Ce șansă de câștig aveți la Curtea Constituțională a României, ținând cont că acolo chiar sunt înregimentați oameni servili PSD-ului, în frunte cu președintele CCR, Valer Dorneanu?

    – Nu știu. Greu de zis. Am depus acest dosar la Curtea de Apel București. Vinerea trecută, judecătorul mi-a zis că s-a schimbat legea. O mică prevedere, pentru că sunt în proces și cu ministerul. Acest aviz care i-a fost dat lui Țiriac în iunie anul trecut… Am sperat, cu venirea liberalilor, să se repare toată ilegalitatea. În 5 minute, terminau cu toate procesele și se respecta legea. M-am trezit că, de 3 luni, mă minte ministrul ăsta… N-am ce face. Îl duc și pe el în judecată. Și pe penal, pe acest ministru.

    – Țiriac e miliardar, influent, a fost cel mai bogat român, celebru jucător de tenis la dublu, triplu finalist în Cupa Davis alături de Ilie Năstase. Totuși, ar fi fost indicat pentru el să conducă Federația la 80 de ani? Nu-i cazul ca o asemenea instituție să fie diriguită de persoane mai tinere?

    – Este o clică întreagă în toate federațiile. Toată problema pleacă din vremea lui Adrian Năstase, din 2000-2004. Atunci au fost privatizate federațiile naționale. Toate. Așa cum au privatizat și au făcut praf tot ce s-a întâmplat bun în România. Le-au predat pe persoană fizică pur și simplu. Până în perioada lui Năstase, erau de stat.

    – Țiriac s-a luat după Meleșcanu? Și el bate spre 80 și era până nu demult președinte al Senatului. De altfel, a declarat că nu e nicio problemă că Meleșcanu e în vârstă și că face parte din serviciile secrete, fiindcă și Putin e la fel.

    – Nu mai contează vârsta, ci faptul că este o clică securisto-comunistă care trăiește de atunci. Și-au adus și acoliți mai tineri. Dezastrul l-au făcut cei din PSD și PUR (Partidul Umanist Român, uneori „Conservator”, „patronat” de Dan Voiculescu – n. red.).

    „Articolul din Ziaristii.com a fost foarte bine scris. Am văzut că a avut foarte multe vizualizări”

    – Care e stadiul cercetărilor la DNA?

    – Toate documentele sunt atât de bine depuse, încât munca procurorului a fost deja făcută la virgulă. Din fondul de rezervă de la minister, FRT, COSR și în conturile cu IBAN, cu adresa băncii din Budapesta, cu tot.

    – De ce e acuzat Țiriac?

    – E vorba exact de acei bani luați din fondul de rezervă al Guvernului fără o justificare. Teodorovici n-a fost în stare să facă o notă de fundamentare, că el a semnat-o, în care a zis că banii sunt pentru Simona Halep.

    – De cei 340.000 de dolari, pentru licența turneului feminin de la București?

    – Da. Articolul din Ziaristii.com a fost foarte bine scris. Am văzut că a avut foarte multe vizualizări.

    – Țiriac a donat milioane de euro în străinătate, chiar pentru dezastrul produs de incendiile din Australia, dar s-a înjosit pentru 340.000 de dolari? De ce nu i-a scos din buzunar? Doar e miliardar…

    – Corect. Pe lângă minciuna aia gogonată, „să vezi că e pentru Halep”, nici n-a participat Halep sau Cîrstea, Buzărnescu la acel turneu de tenis ca să adune puncte pentru Olimpiadă. Banii s-au luat, acele jucătoare n-au participat! Despre ce vorbim? Nu m-a chemat nimeni la DNA. N-am făcut eu plângerea, dar aș fi venit la DNA să le explic cu lux de amănunte. Nici măcar nu-ți trebuie acei 340.000 de dolari, pentru că ai bani din drepturi de televiziune, ai vânzări de bilete, baza sportivă o ai gratis de la BNR. Dedeman le-a dat bani, BRD-ul – o grămadă de bani.

    „Nu-mi pare rău că nu am antrenat-o pe Halep. Nu este persoana cu un caracter potrivit, cu care să poți colabora”

    – Apropo de Simona Halep, de ce ați refuzat să fiți antrenorul ei?

    – Exact în perioada respectivă, eu am început baza sportivă de aici, din Sibiu, între 2008-2009. Călătorisem mulți ani în turul profesionist, între 1999-2006, și chiar la un nivel înalt, cu fete din circuitul WTA. Urma să se nască primul meu copil. Eram proaspăt recăsătorit. I-am spus frumos Simonei că nu e un moment bun din acest punct de vedere. „Poate peste câteva luni, după ce îmi aranjez lucrurile”. Nu-mi pare rău că nu am antrenat-o. Nu este persoana cu un caracter potrivit, cu care să poți colabora.

    – Ați trimit memoriu în legătură cu scandalul din FRT și la președintele Klaus Iohannis, ținând cont că sunteți antrenorul lui de tenis?

    – Nu am trimis memoriu la Administrația Prezidențială. Cu ce să mă ajute? N-are nicio atribuție pe tema asta. Cunoaște însă foarte bine problema. În noiembrie anul trecut, pe site-ul Administrației Prezidențiale, a avut loc o decernare de premii. L-a decorat și pe Ivan Patzaichin. A avut și un interviu excepțional. M-a șocat. A zis că se implică și se va implica foarte mult în sport și că își dorește o reformă a sportului de masă școlar și universitar, o modernizare a federațiilor. L-a chemat la Cotroceni pe ministrul Stroe împreună cu Orban pe tema asta. Stroe l-a mințit, n-a făcut nimic.

    Marius Vecerdea – Klaus Iohannis

    „Noul premier, Cîțu, nu-i agreat deloc de PSD-iști, care au luat-o razna când au auzit cine va fi numit în locul lui Orban”

    – Totuși, Ionuț Stroe pare să fie apreciat. Face parte și din Guvernul Cîțu…

    – Eu sper să nu mai intre în noua guvernare. Noul premier, Cîțu, nu-i agreat deloc de PSD-iști, care au luat-o razna când au auzit cine va fi numit în locul lui Orban. Măcar așa, ca și semnal, să nu-l mai numească pe Stroe.

    – Deci, domnul Iohannis cunoaște situația de la FRT?

    – Știe sigur. N-ați văzut ce a zis domnul Țiriac de curând? Că l-a sunat și că n-a vrut să-i răspundă la telefon și că l-a trimis la un consilier. A înnebunit moșul.

    – Răzvan Burleanu a fost consilier personal al președintelui Traian Băsescu. El a reușit să-l detroneze pe Mircea Sandu de la șefia FRF. Dumneavoastră, deși sunteți apropiat al președintelui Klaus Iohannis, n-ați avut aceleași sorți de izbândă împotriva lui Ion Țiriac. De ce?

    – Dintr-un singur motiv. Acest președinte respectă Constituția în litera ei și nu face ce-a făcut Băsescu. Punct.

    – Dar nici nu se compară puterea de influență a lui Țiriac cu cea a lui Sandu, nu?

    – Și asta. Dar eu am încredere că îi voi pune pe toți cu roțile-n sus. Iohannis nu face compromisuri.

    „Regret că am candidat împotriva lui Țiriac”

    – Pe cine vedeți președinte la FRT după finalizarea acestui proces?

    – Nici nu mai contează cine va fi. Eu regret că am candidat împotriva lui Țiriac. Am discutat cu el cu o săptămână înainte de alegeri. Am vorbit pe larg. I-am spus: „Vii președinte, foarte bine. Dar uite ce fac ăștia!”. I-am arătat toată partea juridică, apoi economică a federației, ce făceau cu banii cei dinaintea lui. Mi-a zis că e în regulă. Apoi a venit cu o ură spre mine… Chiar mi-a părut rău că nu m-am retras în ședința Adunării. Trebuia să-l fac varză. Am fost elegant. Dar în iulie a dat un interviu filmat, în care a început să mă atace urât, cu amenințări de ultimă speță. Să ataci un om care a pus și ultimul lui bănuț în acest sport? Să veniți o dată la Sibiu să vedeți, că nimeni nu înțelege. Mă refer la investiția în sine în școala de tenis, baza sportivă Pamira. Mi-au anulat toate turneele de copii și juniori. Își bat joc de copiii și de juniorii de aici.

    – George Cosac spunea că sabotați tenisul românesc, că ați intentat 30 de procese FRT, că din cauza dumneavoastră s-au pierdut sursele de finanțare: în fiecare an, două milioane de euro. În total, patru milioane de euro până acum. Ce aveți de spus în acest sens?

    – Să câștige unul! Atunci când o să câștige și ei un proces, pot să spună ce vor.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • INTERVIU. Streinu-Cercel: „Acesta e un virus mai prăpădit. Mult mai agresiv e virusul gripal. În SUA sunt peste 10.000 de decese”

    Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, explică pe larg, în cadrul unui interviu acordat site-ului Ziaristii.com, care e mortalitatea provocată de forma nouă de coronavirus, în comparație cu cea produsă de gripa obișnuită.

    Adrian Streinu-Cercel, o somitate în materie de boli infecțioase (activează ca medic la Institutul „Matei Balș” din 1984), afirmă că România este pregătită cu tot ce e nevoie, în caz că vor apărea primele îmbolnăviri cu noul tip de coronavirus, apărut în orașul Wuhan din China: 2019-nCov.

    Celebrul medic nu crede în nicio teorie a conspirației. E ferm convins însă că apropierea emoțională față de bolnavul aflat pe patul de suferință constituie un punct forte în salvarea acestuia de la moarte. Și prezintă drept exemplu cele 21 de cazuri cu SARS din 2003: „Atât timp cât iei lucrurile în serios și te apleci asupra suferinței pacientului, șansa să-i dai o speranță la viață, și una reală, crește considerabil”.

    „Din 11 milioane, să existe 80.000 de îmbolnăviri, cu 2.300 de decese, înseamnă practic nimic”

    Reporter: Domnule profesor, cum a apărut acest virus ucigaș? Până nu demult, chinezii își duceau traiul în mod obișnuit. Apoi au început să se îmbolnăvească brusc, unii să cadă din picioare ca secerați și să moară pe loc. Ați mai pomenit așa ceva, în condițiile în care există totuși o simptomatologie, cum ar fi febră mare, tuse, dificultăți în respirație?

    Adrian Streinu-Cercel: Nu avem cunoștințe de așa ceva. Sunt multe fake-uri. Important e că se cunoaște că Indochina e o zonă din care pleacă majoritatea organismelor emergente, adică cele care apar noi în lumea umană, cu trecere de la animale la om. Acest lucru e cunoscut, și nu de acum, ci de o sută și… de ani.

    – V-am pus întrebarea bazându-mă pe imaginile transmise de marile televiziuni, cu oameni care n-aveau nimic, dar se prăbușeau deodată ca un stâlp de lemn.

    – Și dumneavoastră credeți aceste imagini? Eu mă uit pe telefon, că primesc din 5 în 5 minute câte un mesaj neadevărat. Dar mă distrează astea care sunt acum, cu cățeii pe care îi trimit cu mașinuța la cumpărături. Adică, astea sunt chiar drăguțe. Ceea ce înseamnă că lumea mai face și haz de necaz. Haideți să fim liniștiți! Din 11 milioane, să existe 80.000 de îmbolnăviri, cu 2.300 de decese, înseamnă practic nimic. Și dacă vă uitați pe graficul deceselor, o să vedeți că decesele sunt la cei cu vârste de peste 80 de ani. La această vârstă, nu-ți trebuie foarte mult ca să dezvolți o infecție severă.

    „Atunci când nu respecți natura, ea își pregătește armele”

    – E ciudat că în China se tranșau în piețe lilieci și pangolini nu de ieri, de azi, ci, practic, dintotdeauna. De ce nu s-a întâmplat nimic până acum? Acele condiții improprii de comercializare, lipsa autorizațiilor sanitar-veterinare erau acolo la ordinea zilei.

    – Tocmai. Eu am spus și cu altă ocazie: este vorba despre un malpraxis cu natura. Atunci când nu respecți natura, ea își pregătește armele. Și nu e prima dată. Uitați-vă că marile pandemii de gripă au plecat din Indochina, în anii ’60, pandemia din Hong Kong, SARS-ul.

    – E drept, în 2002 a mai fost virusul SARS, apărut tot în China, tot de la o specie de lilieci în potcoavă. Au murit atunci peste 700 de persoane în întreaga lume. De ce nu s-a învățat din lecția trecutului?

    – Nu este o lecție pentru nimeni, fiindcă azi vorbim despre un microorganism, mâine vom vorbi despre altul. Astăzi vorbim despre coronavirus. S-ar putea ca de poimâine să vorbim despre alte microorganisme. Natura se mișcă.

    „Dacă te iei strict după ce spun ghidurile, s-ar putea s-o încurci”

    – Am avut și noi 20 de cazuri, în 2003, dar nu s-a înregistrat niciun deces. Cum i-ați tratat atunci pe bolnavi?

    – Au fost de fapt 21. Am tratat bolnavii cu foarte mare atenție, cu foarte mare grijă. Atâta timp cât iei lucrurile în serios și te apleci asupra suferinței pacientului, șansa să-i dai o speranță la viață, și una reală, crește considerabil. Dacă te iei strict după ce spun ghidurile, s-ar putea s-o încurci, pentru că ele sunt orientative. Dar ceea ce dictează evoluția unui pacient este relația directă cu el și cunoașterea fiecărei particularități a lui.

    – De ce acum nu s-a găsit nici un antidot?

    – Foarte simplu. Era medicamentelor antivirale de-abia acum începe. S-au descoperit o serie de medicamente care sunt utile în infecția cu HIV. Acum discutăm de o tabletă pe zi, combinată în doză fixă, cu rezultate foarte, foarte bune. Terapia împotriva virusului hepatic C s-a scris în anii în care suntem noi prezenți și avem succes terapeutic în România în proporție de peste 99%. În hepatita B, în momentul de față, la nivel mondial sunt o serie de molecule care avantajează vindecarea.

    „Microorganismele sunt pe noi, în noi și în jurul nostru”

    – Cu ce e deosebit coronavirusul de tip nou, din punct de vedere al agresivității, față de celelalte forme deosebit de grave din această categorie?

    – Nu este mai deosebit. Din contră, este mai prăpădit din punct de vedere al agresivității.

    – De regulă, focarele cu aceste virusuri mortale s-au dezvoltat în țări cu legislație dubioasă. Credeți că ar putea fi vorba despre un război biologic, despre o scăpare voită sau nevoită a coronavirusului din laboratoare, mai ales că în Wuhan, de unde a pornit totul, există un institut creat special pentru asta?

    – Nu, nu! Haideți să nu mergem cu gândul atât de departe, pentru că microorganismele sunt pe noi, în noi și în jurul nostru. Sunt peste tot. Ele au viața lor. Dacă nu le respectăm, atunci ele se răzbună pe noi într-un fel sau altul.

    – Și ele sunt o formă de inteligență, nu?

    – Categoric da. Iar de această inteligență a microorganismelor beneficiază chiar organismul uman. Noi știm că la nivelul celulei există o serie de receptori care transferă în celulele noastre o serie de informații venite de la microorganisme și care ne dictează o serie de răspunsuri. Lucrurile astea se cunosc foarte bine în momentul de față. Știm că avem specii bacteriene pe noi și în noi. Numai la nivelul tubului digestiv avem peste 500 de specii.

    „De ce facem vaccinul? Ca să nu facem gripă. Ce se întâmplă dacă facem gripă și suntem nevaccinați? Păi, s-ar putea să dezvoltăm o formă severă și să ne prăpădim”

    – Bill Gates, fondatorul Microsoft, a avertizat în 2018 că o nouă boală ar putea ucide 30 de milioane de oameni în șase luni. Fundația sa a postat o simulare care arăta o epidemie răspândită din China. Cum comentați spusele lui de atunci?

    – N-a apărut nimic nemaipomenit. Noi ne vaccinăm în fiecare an împotriva virusului gripal. De ce facem asta? Pentru că, timp de un an, studiem circulația diverselor tulpini de virus gripal. Pe urmă vine Organizația Mondială a Sănătății și spune producătorilor de vaccin că foarte probabil astea vor fi tulpini de circulație pentru noul sezon. Vin producătorii, care iau formula de la Organizația Mondială a Sănătății și încep să facă vaccinul. De ce facem vaccinul? Ca să nu facem gripă. Ce se întâmplă dacă facem gripă și suntem nevaccinați? Păi, s-ar putea să dezvoltăm o formă severă și să ne prăpădim. Dacă vă uitați acum pe statisticile din Statele Unite, sunt peste 10.000 de decese la ora la care vorbim. Se estimează că, până la sfârșitul sezonului, vor fi între 14.000 și 15.000. Câte decese avem la SARS? 2.300 și un pic.

    – Acest coronavirus, botezat 2019-nCov, a ajuns pe locul 3 în topul mortalității din întreaga lume, după catastrofala gripă spaniolă din 1918 și cea produsă de AH1N1 în 2009-2010, ultima soldată cu peste 200.000 de decese. E adevărat?

    – Nu, nu, nu! Datele nu sunt adunate în momentul de față. Nu se pot analiza la prima vedere. Ele trebuie interpretate și băgate în niște coduri statistice, care ne dau și ne calculează trendurile. Este o întreaga filosofie, o artă.

    „Șansa ca un microorganism nou să se nască pe teritoriul României este practic inexistentă”

    – Un fapt extrem de îngrijorător e că acest virus are un nou focar în Italia. Și nu numai asta. Există cazuri de coronavirus care nu au de-a face cu cel din China, în sensul că oamenii nu s-au infectat cu virusul adus de-acolo. Ce știți concret despre acest aspect?

    – Eu știu că a fost o persoană care a avut totuși o relație pe filiera China și care a participat la un maraton. Lucrurile încep să se limpezească. Nu apar aceste infecții din senin: că așa vrea cineva. Ele apar într-un anumit context, iar acel context se cheamă context epidemiologic local.

    – Chinezii au construit un spital în câteva zile. Ce s-ar fi întâmplat în România dacă, Doamne ferește, ne-am fi confruntat cu o asemenea situație? Asta pentru că și la noi se mai comercializează carne de porc fără autorizație prin piețe, inclusiv prin Obor, fără autorizație, scoasă din portbagajele mașinilor și cumpărată de oameni inconștienți.

    – Nivelul de comercializare din căruță sau din mașină este mic în România. Cei mai mulți se duc la marile lanțuri de magazine și-și fac cumpărăturile de-acolo. Nu e o problemă. Atâta vreme cât carnea e pregătită termic, virusul se inactivează undeva la 60 de grade Celsius. Șansa ca un microorganism nou să se nască pe teritoriul României este practic inexistentă.

    „Dacă nu reconstruim Institutul Cantacuzino, va fi ca acum: un muzeu”

    – Din 2009, la Institutul Cantacuzino nu s-a mai produs nici un vaccin. Doar un simplu supliment alimentar. Vorbim despre vaccinare, despre igienă, dăm exemple de „așa da, așa nu”, dar ne batem joc exact de cel mai important mijloc de stârpire al virusurilor. De ce și ce-i de făcut?

    – Institutul trebuie refăcut de la zero. Suntem în mileniul 3, suntem în 2020. Dacă nu-l reconstruim, va rămâne ca acum: un muzeu. Trebuie să căutăm resursa umană. Trebuie refăcute toate circuitele cap-coadă.

    – Cum acționează virusul când pătrunde în organismul nostru? De ce sistemul nostru de apărare nu-i poate face față?

    – Sistemul nostru imunitar face față unei apărări pentru acest coronavirus, ținând cont că peste 80% din forme sunt subclinice. Deci, nu le vede nimeni. Sunt duse pe picioare. Ele reprezintă și potențialii donatori de virus, respectiv „răspândacii”. Numai că există un procent de 20% în care se dezvoltă forme ușoare, medii și severe. Din astea ajung să fie cu forme severe circa 2% și se înregistrează decese.

    „Mă spăl cu apă și săpun pe mâini. Mă spăl cu apă și săpun pe față. Nu-mi bag degetele în nas, nici în gură”

    – Dvs. cum vă feriți de gripă, de viruși?

    – Mă spăl cu apă și săpun pe mâini. Mă spăl cu apă și săpun pe față. Nu-mi bag degetele în nas, nici în gură. Folosesc șervețele de unică folosință, le arunc apoi la pubelă și mă spăl din nou pe mâini.

    – În Italia sunt peste un milion de români. Cum am face față unei situații extreme, dacă semenii noștri s-ar întoarce acasă de teama coronavirusului?

    – Românii noștri din Italia nu au niciun fel de probleme. Este un scenariu care nu merită discutat. Așa ceva nu se va întâmpla, cu siguranță. Haideți să vedem ce facem până intră virusul în țară. Să ne mai pregătim puțin, să mai citim niște articole de specialitate. Media să nu mai dea informații aiurea, să nu mai alerteze publicul de pomană, pentru că nu e dracu’ chiar așa de negru. 

    „Avem ce ne trebuie pentru primele cazuri: și laboratoare, și camere făcute la cheie, dușuri chimice” 

    – Traian Băsescu, fostul președinte al României, a declarat că prezența coronavirusului de tip nou în România va fi inevitabilă. Suntem pregătiți în sensul ăsta? Care e cel mai eficace tratament, în opinia dumneavoastră?

    – Eu zic că România s-a pregătit. De exemplu, la nivelul Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” n-am așteptat pe nimeni să vină să-mi spună ce am de făcut. Am accesat niște fonduri europene cu chiu, cu vai. Am făcut un proiect care a stat 4 ani de zile și l-am depus să fie aprobat până a venit Ebola. Am fost întrebat de către niște experți externi: „De ce ne trebuie nouă astfel de facilitate?”. Cum a venit Ebola, nu s-a mai pus problema de ce ne mai trebuie astfel de facilitate, din partea inspecției străine. Așa se întâmplă când ne dăm pe mâna altora. Între timp, am făcut și facilitatea de care vă vorbeam, și laboratoarele, și zona de izolare. Avem ce ne trebuie pentru primele cazuri. Când a fost problema cu Ebola, a trebuit să inventăm niște camere din plastic și să le băgăm în cele uzuale de spital. Acum însă avem camere cu această destinație: gata făcute, la cheie, cu dușuri chimice, cu de toate.

    – De ce dumneavoastră ați reușit să modernizați spitalul cu fonduri europene, iar în altă parte nu se întâmplă nimic?

    – Eu știu așa: omul sfințește locul.

    „Pe vremea lui «nea Nicu», începând cu clasa a 6-a și a 7-a, ne aduceau tot felul de cărțulii. Erau acolo informații și despre cum să ne ferim de bolile cu transmitere sexuală” 

    – Care e cel mai eficace tratament pentru coronavirus?

    – Nu există un tratament eficace specific. Trebuie să fii cu ochii pe pacient, să-i sesizezi fiecare modificare a parametrilor biologici și, din punct de vedere al funcțiilor organelor, să intervii la momentul potrivit. Faci chestia asta, ai șanse foarte mari să scoți pacientul din faza critică.

    – Cum comentați informația despre posibilul leac medicamentos cu asocieri între pastilele ce se iau pentru HIV/SIDA și cele antivirale pentru formele de gripă, având în vedere că sunteți expert în domeniul HIV/SIDA?

    – Este adevărată. Informația n-a plecat din China, ci din SUA, de la Institutul Național de Sănătate, unde s-au făcut studii pe baza unui preparat anti-retroviral, la care s-a asociat un preparat de interferon. Interferonii sunt moleculele noastre de apărare din organism împotriva virusurilor, care blochează intrarea virusurilor în celule prin semnal membranal.

    – Ce sfat profesionist ați da copiilor, tinerilor, părinților, vârstnicilor?

    – Le-aș da părinților: să le facă o educație așa cum trebuie copiilor. Le-aș da cadrelor didactice: să fie atente la cum îi educă pe cei mici. Aș da o indicație celor din Ministerul Educației: să introducă obligativitatea orei de Educație pentru Sănătate. Că de-acolo pleacă totul. Dacă-i creștem frumos și educați, n-au nevoie de noi pe urmă ca să-și facă viața. Pe vremea mea, pe vremea lui „nea Nicu”, începând cu clasa a 6-a și a 7-a, ne aduceau tot felul de cărțulii. Erau acolo informații și despre cum să ne ferim de bolile cu transmitere sexuală. Încă din clasa I, aveam prosopelul, săpuniera și sandviciul. Dimineața, la prima oră, învățătoarea ne controla dacă avem toate cele necesare. Nu ne duceam la baie fără să avem săpunul nostru și prosopul nostru. Acum avem dispensere, alea, alea, dar sunt goale, pentru că nu le umple nimeni.

    Cine este Adrian Streinu-Cercel

    • Activează ca medic la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” din 1984. În prezent, este și managerul acestei instituții prestigioase.
    • A lucrat ca secretar de stat la Ministerul Sănătății, în perioada 2009-2012.
    • Din 2006, este profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, unde a fost și președintele Senatului UMF „Carol Davila”.
    • A studiat la Facultatea de Medicină și Farmacie din cadrul Universității „Carol Davila” din București în perioada 1976-1982.
    • Din 2013 este președinte al Societății de Boli Infecțioase și HIV/SIDA.
    • Este expert:

    – în „Problemele bolilor infecțioase din anii ’90”, titlul obținut la The Complutense University – San Lorenza de El Escorial (Spania, 1994).

    – în Programul de instruire HIV/SIDA, titlu obținut la Midwest AIDS Training and Education Center (SUA, 1993).

    • Din 2009 este:

    – membru titular al Academiei de Științe Medicale din România;

    – președinte al Academiei Europene HIV/SIDA și de Boli Infecțioase;

    – vicepreședinte al Societății Române de Sepsis, cu multe Comunicări în Parlamentul European pe tematica HIV SIDA;

    – reprezentantul României în Board-ul international RSV;

    – reprezentant al României la Focal Point Copenhaga 2009 și membru în board-ul international «I-C 3» (International quarter Hepatitis HCV), vice chairman CEE – reprezentantul boardului hepatita HCV la nivel național, fondator al Academiei Europene HIV/SIDA și de Boli Infecțioase.

    • Din 2008 este:

    – preşedinte al Comisiei de Boli Infecţioase şi de Luptă anti SIDA MSP (Ministerul Sănătăţii Publice).

    • Distincții:

    – Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în rang de Ofiţer, conferit de Preşedintele României, Traian Băsescu (2000)

    – Doctor honoris causa – Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” Iași (2009)

    – Doctor honoris causa – Universitatea „Ovidius” Constanța (2011)

    – Premiul pentru medicină (2010)

    – Doctor honoris causa – Universitatea de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Chişinău (2010).

    – Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Comandor, conferit de Președintele României, Traian Băsescu (2010)

    • Este autor și coautor a 15 cărți în domeniul său de specialitate.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Rareș Bogdan, intervievat de fosta sa colegă Denise Rifai: „Mă pot sacrifica și să candidez la Primărie!”

    Rareș Bogdan, europarlamentar PNL, i-a acordat, la Bruxelles, un interviu fostei sale colege Denise Rifai, de la Realitatea Plus. Acesta a spus că se consideră un „pompier de serviciu” în cadrul partidului și își poate asuma o candidatură la Primăria București.

    Deși se vorbește intens de o alianță USR, PLUS, PNL pentru desemnarea unui candidat comun pentru alegerile locale din Capitală, sunt tot mai multe indicii că liberalii caută o soluție pentru un candidat propriu, în timp ce Nicușor Dan se duelează cu Vlad Voiculescu pentru desemnarea unui candidat USR-PLUS.

    „Noi trebuie să dăm o soluție pentru București. Eu voi fi întotdeauna pompierul de serviciu acolo unde mi se cere, în orice loc din România sau din afară, dar cred foarte mult că colegii mei, sprijiniți fiind de Ludovic Orban pot să facă o figură excepțională. Dacă nu găsim o soluție sigură 100%, nu o să mă uit să vedem cum pierde partidul alegerile ca în 2016”, a declarat Rareș Bogdan.

    Din declarația lui reiese faptul că în disperare de cauză, PNL va fi de acord să-l susțină pe Nicușor Dan în situația în care liberalii nu pot găsi un candidat cu șanse reale.

    În acest moment, conform declarațiilor lui Rareș Bogdan, PNL a comandat un studiu sociologic extins și amănunțit cu privire la posibilitatea nominalizării unui liberal pentru a se confrunta cu Gabriela Firea, PSD, în bătălia pentru București. Lecția din 2016, pare a fi fost învățată.

    Fostul realizator TV ajuns politician a mai declarat că PNL ar fi fost avantajat de organizarea alegerilor locale în două tururi de scrutin, precizând că nu a existat niciun „blat” cu PNL în această privință.

    El a mai spus că în situația în care Ludovic Orban devine din nou premier, acesta va da ordonanță de urgență pentru modificarea desfășurării alegerilor locale, optând pentru două tururi de scrutin.

    Pe de altă parte, Victor Ponta, președinte Pro România, într-un interviu pentru Ziare.com, a spus că: „există o înțelegere (n.r. între PNL și PSD) și vom avea alegeri anticipate”.

    Cu înțelegere sau fără, România se îndreaptă cu pași repezi spre alegeri anticipate. Rareș Bogdan și Denise Rifai au lucrat împreună pentru Realitatea TV vreme de mai mulți ani, între ei existând o competiție profesională acerbă.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • INTERVIU. Mărmureanu: „Un cutremur major, ca în 1977, se va produce în 2039-2040” / „Africa se rupe în două, Marea Mediterană dispare”

    La 80 de ani, pe care i-a împlinit în 3 decembrie 2019, profesorul Gheorghe Mărmureanu rămâne cel mai mare expert român în domeniul seismologiei. Într-un interviu acordat site-ului Ziaristii.com, el vorbește, printre altele, despre următorul mare cutremur care va zgudui România din temelii.

    Gheorghe Mărmureanu a desfășurat o activitate susținută la Institutul Național pentru Fizica Pământului (INFP), unde a ocupat, pe rând, funcțiile de șef al Laboratorului de seismologie inginerească, președinte al Consiliului Științific, director științific și director general până în anul 2011. De 9 ani, pensionarul Gheorghe Mărmureanu este director onorific la INFP.

    În interviul acordat site-ului Ziaristii.com, fizicianul analizează situația tragică din Turcia, unde peste 20 de persoane și-au pierdut viața într-un seism, dar e convins sută la sută că, în 2039-2040, în țara noastră va avea loc un seism cel puțin la fel de mare precum cel din 1977. Până atunci însă, el ne sfătuiește să stăm liniștiți.

    Mărmureanu explică și cum se va schimba harta lumii într-un viitor îndepărtat, din cauza mișcării plăcilor tectonice (cele care produc cutremure): Africa se va rupe în două, de la nord la sud; partea estică, împreună cu insula Madagascar, se va deplasa de India; partea vestică se va apropia tot mai mult de Europa (Spania, Franța), unindu-se la un moment dat și făcând să dispară Marea Mediterană.

    ”Cutremurele din Turcia nu au efecte negative pentru România”

    Reporter: Cutremurul din Turcia a lăsat în urma lui un adevărat dezastru. Ar trebui să fie un semnal de alarmă și pentru România?

    Gheorghe Mărmureanu: Niciodată cutremurele din Turcia nu au efecte negative pentru România, pentru că sunt alte etaje, au adâncimi de 15-16 kilometri. Sunt dincolo de falia anatoliană. Nu trebuie să ne speriem de pomană, fiindcă nu e cazul.

    – De ce a făcut un seism de suprafață atâtea victime, ravagii în toată zona, cu blocuri prăbușite în totalitate?

    – Tocmai astea fac ravagii. Dacă împarți energia la suprafața aia, îți iese un coeficient foarte mare. Asta e dialectica.

    – Am văzut clădiri cu câteva etaje, construite din cărămidă, care s-au făcut una cu pământul. Dacă ar fi fost consolidate, consecințele acelei catastrofe naturale ar fi fost diminuate?

    – În zona aia, unde s-a produs cutremurul, Alexandru cel Mare l-a bătut pe Darius. S-au construit clădiri proaste din toate punctele de vedere pentru cutremurele de suprafață. Apoi, în acea zonă e o mare problemă istorică. Există o populație de kurzi, iar turcii nu-i suportă. Turcii au scandal cu ei tot timpul. Cum să intervină turcii acolo cu toată forța lor, domnule? Ăia sunt dușmanii lor de moarte!

    „Africa se rupe în două. Va forma alt continent, împreună cu Madagascar. Dispare Marea Mediterană”

    – Trecând la România, după cum știți, a fost o perioadă de 9 zile în care nu s-a înregistrat nicio activitate seismică. E ceva normal?

    – Nu e nicio problemă. Noi suntem sub influența Africii. În momentul de față, sunt foarte multe cutremure acolo. Africa se rupe în două. E aproape pe jumătate ruptă. În zona unde e populația aia din Mali, e o autostradă ruptă în două. Se uită toți negrii de-acolo, ca să vadă fundul apei. Deci, partea răsăriteană a Africii se rupe și, împreună cu Madagascarul, vor forma un alt continent și o ia către India. Urmează același traseu… că India de-aici s-a format, de lângă Africa. Acesta e traseul geologic.

    – Deci, apare un nou continent. E de durată această transformare?

    – Noi nu cred că o vom apuca (ironic). Va începe de la Suez, merge pe tot Suezul până jos, coboară până la Cape Town. Iar partea stângă a Africii rămâne, împinge mai departe în Marea Mediterană… În câteva sute de mii de ani, se va desființa Marea Mediterană. În fiecare an, câte 2, 3, 5 centimetri. Apoi împinge puternic către Marea Adriatică. Am fost mulți ani la NATO, la Bruxelles, și am avut multe proiecte pe tema asta. Această zonă a Africii produce cutremure în partea stângă a Italiei. Ați văzut că, în urmă cu ceva timp, italienii au avut cutremure de dimensiuni mari. De asemenea, Africa generează și toate cutremurele care se produc în Albania, Serbia, România și așa mai departe.

    ”Dacă sunteți noaptea în pat, să coborâți imediat lângă pat!”

    – Când se va produce un cutremur major la noi?

    – 2039-2040. Asta e. Va fi unul major. Predicția mea este clară. Se leagă. De la 1940 trebuie să treacă 100 de ani. În suta asta de ani este un cutremur la 37 de ani, care a fost cel din 1977, și apoi urmează diferența până la 100. Totul e, de-acum încolo, matematică.

    – Autoritățile noastre ar trebui să se implice de pe-acum în consolidarea clădirilor, să întocmească strategii pentru acei ani?

    – (Râde). Nu vedeți că ele se ocupă de politică?!

    – Văd că doamna Firea se laudă cu reabilitarea și consolidarea blocurilor prin zona de centru a Capitalei. Se fac pe bune sau doar de mântuială?

    – Când o să poată… Habar n-am. Și nici n-am fost implicat. Lucrez la alte treburi acum.

    – Cum ar trebui să acționăm la nivel de stat până în acei ani-limită?

    – În primul rând, trebuie să avem case construite ca lumea. Atunci când va fi, vă spun de pe-acum, dacă veți fi în bloc, să nu coborâți pe scări, fiindcă o pățiți ca Toma Caragiu. Iar dacă sunteți noaptea în pat, coborâți imediat lângă pat cu cine sunteți. Asta pentru că este acel spațiu, un triunghi dreptunghic, și, chiar dacă va cădea planșeul pe dumneavoastră, va cădea pe plapumă.

    ”Locuiesc într-un bloc construit în 1962. Va rezista și în 2040”

    – Cât sunt de sigure blocurile construite în perioada comunistă?

    – Eu zic că sunt bune.

    – Sunt bune și până în 2040?

    – Și până în 2040 rezistă fără probleme. Eu locuiesc într-un bloc construit în 1962. E un bloc foarte bine conceput. Nu mă mut.

    – Ce părere aveți în legătură cu imobilele noi? Vor face față unor cutremure mari?

    – Nu mă întreabă nimeni dacă acele calcule sunt corecte. Bănuiesc că le-au calculat așa cum trebuie. Trebuie văzut. Până în 2040, o să mai fie ceva cutremure, dar nu catastrofale. Vom vedea atunci ce se va întâmpla.

    – Cel din 2039-2040 va porni din Vrancea?

    – Toate de dimensiuni mari pleacă de-acolo. Cu cât va fi mai adânc, cu atât va fi mai bine.

    ”Zonele cele mai bune sunt Balta Albă, Drumul Taberei, Militari. Zonele proaste sunt situate în nordul și estul Bucureștiului”

    – Care sunt cartierele cele mai vulnerabile din București și care sunt cele mai sigure?

    – Zonele cele mai bune sunt, totuși, Balta Albă, Drumul Taberei, Militari. Zonele proaste sunt situate în nordul și estul Bucureștiului. Pantelimonul și toată zona aia. Acolo sunt două, trei lacuri. Mai e și zona Obor. Apa transmite mai departe unda seismică. Pe 4 martie 1977, în Pantelimon au fost mari probleme.

    – Există riscul să fie pagube mai mari ca în 1977?

    – Asta nu se poate ști. Depinde de magnitudinea pe care o va avea cel din 2039-2040. Dacă epicentrul va fi foarte adânc, energia se va împrăștia pe o suprafață mai mare. Cutremurul din 1802 s-a simțit de la Moscova până la Cairo. Și atunci când ai împărțit energia la suprafață, intensitatea cutremurului pe metru pătrat este mult mai mică. Eu pe asta mă bazez în teoria mea.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • VIDEO. Cristina Țopescu și Andrei Gheorghe, întâlnirea emoționantă care le-a supraviețuit

    În anul 2007, pe când Cristina Țopescu lucra la Prima TV, ea filmează un interviu cu Andrei Gheorghe, cunoscutul realizator de radio și televiziune. La ora difuzării acelei emisiuni TV nimeni nu bănuia că amândoi vor muri singuri, înainte de vreme.

    În interviu, emoția și candorea Cristinei Țopescu se împletește cu limpezimea și cinismul lui Andrei Gheorghe.

    VIDEO. Un interviu din 2007, realizat de Cristina Țopescu cu Andrei Gheorghe, difuzat de Prima TV.

    „Societatea românească este formată din indivizi care îşi urăsc semenii, care detestă vârfurile, care se simt stresaţi şi stânjeniţi de cei iesiţi din normă şi care nu-şi aplaudă eroii decât cu o singură condiţie: să fie morţi”, spune Andrei Gheorghe în interviu.

    La vremea când roste acele cuvinte, jurnalistul nu bănuia că va fi unul dintre acei eroi.

    Cristina Țopescu îl întrebă pe Andrei Gheorghe: „În ce măsură, în cazul tău, imaginea se suprapune cu personajul?”

    „Se suprapune. Fac ce e aproape de mine şi comunic ceea ce e în mine. Nu inventez atribute noi şi în general nu funcţionează întâmplările astea pentru că după ceva vreme se toceşte haina”, a răspuns Andrei Gheorghe.

    Interviul e filmat într-un București decăzut, în cartierul Rahova. În fundal se văd clădiri abandonate și multe gunoaie, Cristina Țopescu vorbește despre problemele orașului.

    În luna martie 2018, Andrei Gheorghe, 56 de ani, e găsit mort în baie de fiica sa. cauza morții a fost un stop cardio-respirator.În luna decembrie 2019, Cristina Țopescu, 59 de ani, a murit singură în propria locuință din Otopeni, în somn, în urma unui infarct. E găsită două săptămâni mai târziu.

    Cristina Ţopescu, fiica jurnalistului și marelui comentator sportiv Cristian Ţopescu, s-a născut la Oradea, în 1960, şi a absolvit facultatea de Limbi Străine din Bucureşti.

    A fost arestată în 1989 timp de trei luni, după ce a fost prinsă la graniță, încercând să fugă din ţară la mama ei, refugiată în Germania.

    A lucrat pentru Pro TV, Prima TV și pentru o perioadă de trei ani la Antena 3, de unde a fost obligată să plece din cauza faptului că nu accepta să facă emisiuni propagandistice.

    Andrei Gheorghe a absolvit Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, secţia rusă-engleză (1986). Între anii 1993-2009 a realizat emisiuni de radio laPro FM, Radio 21, Radio Total și Radio Guerilla.

    A fost prezentator al emisiunilor „Lanţul slăbiciunilor“ (Pro TV), „Gheorghe” (Antena 1),  a fost director de programe Mediapro (1996-2003), consilier de marketing la Antena 1 (2003-2004), consilier şi realizator la Realitatea TV (2004-2008).

    Interviul rămâne o întâlnire emoționantă între doi jurnaliști care au marcat cultura populară din România și care și-au făcut meseria până la capăt.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!