Unul dintre cele mai puternice mituri construite de propaganda rusească este acela al presupuselor garanții pe care Occidentul le-ar fi dat Uniunii Sovietice în 1989/1990 privind lipsa unei extinderi a NATO către Est. În realitate, aceste garanții n-au existat niciodată, iar declarațiile date în 2014 de Mihail Gorbaciov, liderul URSS, și mareșalul Dmitri Iazov, ministrul sovietic al Apărării în perioada 1987-1991, demonstrează acest lucru dincolo de orice îndoială.
Pe rețelele de socializare, de mai bine de un an și jumătate, propaganda rusească bombardează publicul cu narativul Occidentului perfid, care și-a încălcat angajamentele luate în negocierile din 1989-1990 vizând unificarea Germaniei, și s-a extins către granițele Rusiei în pofida promisiunilor inițiale. Nu trece săptămână ca această teză să nu fie ventilată și pe Facebook, în România, de agenții de influență și idioții utili ai Moscovei.
Această poveste a apărut în spațiul public în noiembrie-decembrie 2021, când Rusia pregătea terenul pentru invadarea Ucrainei. Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova a cerut, într-unul din ultimele sale contacte la nivel înalt cu oficiali NATO, retragerea acestei organizații în granițele de dinainte de 1990 (când au fost acceptate Polonia, Cehia și Ungaria). Rușii sugerau că Europa Centrală și de Est rămâne sfera lor de influență, așa cum fusese înțelegerea în momentul unificării Germaniei.
Interviewer: “Is it a myth that the West deceived you with regard to the NATO eastward expansion?”
Gorbachev: “Yes, that’s actually a myth.” https://t.co/9AjGOy4gcU— Jessica Berlin (@berlin_bridge) April 26, 2023
Nu a fost prezentată însă niciodată nicio dovadă a vreunui acord, scris ori verbal, privind angajamentul SUA ori al NATO de a nu accepta noi membri din rândurile țărilor foste socialiste.
Analista de politică externă Jessica Berlin, specializată pe securitatea transatlantică și rolul Germaniei în lume, a distribuit pe contul său de Twitter o înregistrare a postului de televiziune ZDF cu un declarații date de Mihail Gorbaciov și mareșalul Dmitri Iazov, în 2014, pe tema presupuselor garanții oferite de Vest. Jessica Berlin este, printre altele, colaboratoare a Deutsche Welle News, BBC, CNN, Washington Post, ZDF, ARD, France 24, Bild și alte instituții media foarte cunoscute.
Iată, mai jos, traducerea fragmentului din interviul acordat de Mihail Gorbaciov pentru ZDF, precum și declarația dată de mareșalul Dmitri Iazov la Moscova.
Gorbaciov, în 2014: „Această problemă, a extinderii NATO, nu a fost pusă la vremea respectivă“
„Gorbaciov: Astăzi mă întreabă cineva de ce nu s-a stabilit că NATO nu trebuie să se extindă în est. La acea vreme, aici erau NATO și Pactul de la Varșovia. Dar cum ar fi trebuit să rezolvăm asta? Această problemă nu a fost pusă la vremea respectivă.
Reporter: Este un mit faptul că Occidentul v-a înșelat în ceea ce privește extinderea NATO în est?
Gorbaciov: Da, de fapt este un mit. Aici e la mijloc mâna presei, draga noastră presă. (…) Noi am insistat ca Germania să nu aparțină unei alianțe defensive, deci să fie un loc neutru. Dar s-a terminat când noi, la summitul americano-sovietic de la Camp David, ne-am dat acordul pentru o Germanie unită în NATO. Pentru că Germania este un stat pe deplin suveran. Atunci a fost, de asemenea, clar că a decis singură din ce alianță va face parte“.
Mareșalul Iazov: „Nu știu dacă Gorbaciov a avut vreun acord cu SUA această chestiune. Dar cred că nu au existat niciodată astfel de conversații“
Fostul ministru al Apărării din URSS în perioada 1987-1998, mareșalul Dmitri Iazov, întrebat de ZDF dacă expansiunea NATO a fost un subiect de discuții la Kremlin în 1989/1990: „Gorbaciov nu a discutat niciodată cu mine despre garanțiile Vestului. Nu știu dacă a avut vreun acord cu SUA această chestiune. Dar cred că nu au existat niciodată astfel de conversații”.
Cu toate că nu mai avea nicio susţinere, Nicolae Ceauşescu i-a atras atenţia liderului sovietic asupra modului în care a făcut schimbările din statele est-europene în 1989. Constantin Olteanu: „Ceauşescu a ridicat problema să nu mai fie denigraţi foştii conducători din ţările socialiste care au fost schimbaţi din funcţii. Şi a mai fost ceva. La ordinea de zi au adus ei atunci o declaraţie prin care se condamna intervenţia în Cehoslovacia din 1968, după 21 de ani. La care Ceauşescu s-a ridicat şi a spus: «Noi nu semnăm declaraţia, pentru că noi nu am intervenit, dimpotrivă, am condamnat-o, şi ştie toată lumea. E bine să se facă acest lucru târziu, deşi trebuia făcut mai demult. Dar eu propun – zice el – să se retragă trupele sovietice din Cehoslovacia». Gorbaciov spune că e acolo delegaţia de partid cehoslovacă şi vor discuta cu ei. «E bine aşa, tovarăşe Ceauşescu?», întreabă Gorbaciov. La care Ceauşescu: «Nu. Trebuie să se retragă trupele sovietice din toate ţările în care există!». Rumoare în sală. S-a făcut o pauză”.
„Informarea lui Gorbaciov a fost destul de sumară, seacă. A reieşit cu claritate că Mihail Gorbaciov intenţionat a făcut aceasta, în dorinţa de a estompa interesul celorlalţi faţă de discuţiile sale cu preşedintele american. Era evidentă încercarea de a spune numai lucruri generale. Totuşi, a rezultat clar că s-a discutat despre situaţia din celelalte ţări socialiste, despre procesele şi evoluţiile politice din aceste ţări. Insatisfacţiile celorlalte delegaţii erau evidente. Probabil, Mihail Gorbaciov a simţit aceasta şi, fără a ne preveni, a aruncat în discuţie o altă problemă. (…) A început menţionând că este timpul şi este necesar să dăm o nouă apreciere, sub forma unei declaraţii sau a unui comunicat, în legătură cu intrarea în Cehoslovacia, în 1968, a trupelor statelor participante la Tratatul de la Varşovia. «Suntem aici toţi cei care au fost implicaţi atunci, mai puţin România, care a ieşit din această chestiune», a zis Gorbaciov. Pe loc, Nicolae Ceauşescu l-a întrerupt, cu scuzele de rigoare, spunând: «Nu-i adevărat! România nu a ieşit din această problemă, România nu a intrat în Cehoslovacia, aşa că nu avea de unde să iasă». Şi a continuat: «Nu am intrat pentru că am apreciat că aceasta a fost o încălcare gravă a suveranităţii unui stat, un act agresiv, contrar normelor şi principiilor relaţiilor dintre state, care a dăunat mult socialismului, inclusiv Uniunii Sovietice». Prompt, l-a aprobat conducătorul delegaţiei ungare, Rezsö Nyers, de curând înlocuitorul lui Károly Grósz la conducerea partidului. S-au purtat discuţii pe text, un proiect necorespunzător prezentat de Mihail Gorbaciov. Cele mai multe obiecţii şi sugestii au fost făcute pe text de delegaţia română, de Nicolae Ceauşescu. La un moment dat, discuţiile pe text se purtau numai între Mihail Gorbaciov şi Nicolae Ceauşescu. (…) Către sfârşit, Gorbaciov a şi menţionat că putem să ne declarăm de acord cu textul, întrucât chiar şi tovarăşul Ceauşescu este de acord. La care Nicolae Ceauşescu a replicat: «Deşi noi ne-am spus de mult părerea, totuşi putem fi de acord cu acest text. Dar pot spune că dacă-l redactam noi, comunicatul ar fost mult mai bun. Aşa, de exemplu, ar fi trebuit menţionată într-o frază clară şi retragerea trupelor sovietice din Cehoslovacia». La care Mihail Gorbaciov a intervenit prompt, spunând: «Aceasta este o problemă pe care o vom reglementa noi, pe cale bilaterală, cu tovarăşii cehoslovaci. Ştiţi, cred, că între noi şi Cehoslovacia există un acord privind staţionarea trupelor sovietice în Cehoslovacia». Răspunsul lui Ceauşescu a fost tăios, sarcastic: «Da, ştiu, este un acord bilateral încheiat după ocuparea Cehoslovaciei!». Replica lui Mihail Gorbaciov a fost: «În această problemă, cu dumneavoastră nu ne putem înţelege». La care Ceauşescu a spus: «Da, cu asta sunt de acord»”.