Trebuie să recunoaștem! Partidul naționalist-extremist AUR reprezintă un succes extraordinar înregistrat în România de forțele anti-românești și anti-europene din Răsăritul Europei în acțiunea de destabilizare a vieții politice românești și de compromitere a unor valori și atitudini civice fundamentale pentru prosperitatea națiunii române. Și anume: aderența românilor la un sistem de valori care cuprinde într-o sinteză tot ce este mai bun din trecutul și prezentul spiritual, cultural și politic al românilor și marile idealuri europene de libertate și demnitate umană, dezvoltarea sistemului democratic, integrarea în mecanismele politice, militare și economice ale Uniunii Europene și ale NATO etc.
O lovitură planificată ani în șir, sub privirile bizar de îngăduitoare ale Serviciilor Secrete românești, a desfigurat și compromis, probabil pentru câteva decenii, orice demers de constituire a unui conservatorism românesc pro-european și ancorat în marile valori politice și culturale care stau la temelia idealului unei Românii integrate în marea familie a națiunilor europene. Totodată, valorile patriotismului modern, văzut ca responsabilitate civică și loialitate față de valorile morale și legile care asigură funcționarea statului nostru național, au fost puse sub asediu de discursul naționalist și patriotard promovat de AUR, un amestec de naționalism comunistoid, de marote legionare și de mituri istorice despre un fals trecut grandios.
Nu în ultimul rând, prezența AUR în Parlamentul României reprezintă o infecție deosebit de periculoasă pentru clasa politică și democrația din România. Naționalismul extremist, anti-semit, anti-european, Ro-Exit și tot mai des pro-Rusia a primit acces la tribuna parlamentară, la resurse financiare și la mecanismele legislative.
Ultima oară când democrația românească s-a aflat într-un asemenea pericol mortal a fost în anii premergători instaurării Dictaturii Regale a Regelui Carol al II-lea, care a precedat Statul Național Legionar și dictatura militară a Mareșalului Antonescu.
Partidul extremist AUR reprezintă o construcție anti-românească și anti-europeană toxică și periculoasă pentru societate românească, la apariția căreia au concurat mai mulți factori.
Erorile comise de Serviciile Secrete, care nu au sesizat la timp jocul anti-românesc și anti-european al fostului șef de galerie de fotbal George Simion, indiferența arogantă cu care partidele post-decembriste au tratat apariția AUR, incapabile să observe pericolul letal pe care-l reprezintă această grupare extremistă, alăturarea unor ierarhi ai BOR cu liderii AUR, cărora le-au oferit „binecuvântarea” pentru faptele politice anti-românești cu care au infestat agora românească, toate acestea reprezintă dovezi că societatea românească, statul român nu au reușit încă să-și formeze „anticorpii” necesari pentru a preveni și combate pericolul extremismului naționalist.
A persista în aceste erori reprezintă o atitudine deosebit de periculoasă pentru democrația românească și stabilitatea internă a statului român.
George Simion – trădător al unionismului românesc și agent de influență al putinismului în România
Despre traiectoria dubioasă a lui George Simion, de la simplu huligan de galerie de fotbal la lider și fondator al partidului extremist AUR, am mai scris. În sinteză, este evident că George Simion a parvenit beneficiind de sprijinul ocult al unor forțe anti-românești – fie vreo grupare formată din foști ofițeri de informații români naționalist-comuniști, nostalgici după vremurile când Securitatea controla întreaga societate românească, fie vreun grup de interese ancorat adânc în directivele lansate de la Moscova. Evident, o posibilă colaborare între cele două forțe nu este exclusă…
Dacă-l studiezi pe George Simion în fiecare dintre etapele parvenirii (misiunii ordonate?), observi că individul a evoluat permanent. Caracterul infect (lipsit de loialitate față de majoritatea celor din preajma lui, violent, vulgar, lipsit de scrupule) și viclenia de „băiat de cartier” l-au ajutat să se adapteze. Oarecum șlefuit fiind probabil de stăpânii pe care-i slujește, George Simion este executantul perfect: suficientă inteligență (mai mult nativă decât educată) pentru a pune în aplicare tehnici de manipulare pe cât de simple, pe atât de eficiente; suficientă prostie cât să accepte să-și compromită imaginea publică prin implicarea în scandaluri de mahala; o loialitate de nezdruncinat față de stăpânii generoși care l-au scos din sărăcie și anonimat.
O vreme, George Simion și-a ascuns cu abilitate obiectivele principale ale misiunii pe care o execută în teritoriile românești – compromiterea unionismului românesc, declanșarea unui eventual Ro-Exit și destabilizarea guvernelor și forțelor politice pro-românești și pro-europene din Republica Moldova.
Gargara lui naționalistă, îmbrăcată în „haine intelectuale” de alți doi parveniți cu ifose de mari personalități istorice, fostul jurnalist conservator Claudiu Richard Târziu și filosoful cu nostalgii antisemite Sorin Lavric, a avut succes la românii uitați, ignorați de partidele postdecembriste: nostalgicii ceaușiști; dacopații care cred că civilizația umană s-a născut în subteranele piramidelor secrete ale dacilor; tinerii animați de un legionarism romantic care sub o așa-zisă aură de sfințenie ascunde crimele oribile comise de legionari în perioada interbelică; sărăcimea semi-analfabetă și needucată a marilor mahalale urbane; ratații și învinșii care populează periferia Diasporei românești din Vestul Europei etc.
La această pleavă nefericită s-au adăugat însă și destui membri ai clasei de mijloc românești, supusă presiunilor economice și sociale cauzate fie de corupția și birocrația de partid care sufocă statul român, fie de crizele economice cu care se confruntă, de câțiva ani, Uniunea Europeană.
În această hazna a frustrărilor, nostalgiilor toxice și răbufnirilor vindicative, George Simion s-a simțit ca peștele în apă sau, mai aplicat la personajul nostru, ca porcul în mocirla cotețului.
Discursul naționalist violent al lui George Simion, pe fondul unei foarte slabe participări la vot a electoratului (31,84%), a mobilizat un număr suficient de alegători pentru ca AUR să devină partid parlamentar și a treia forță politică a țării.
Stăpânii lui George Simion nu au fost însă mulțumiți de succesul AUR la alegerile parlamentare din 2020. Misiunea lui Simion nu era să se joace „de-a parlamentarismul”. „Joaca” asta a fost lăsată în seama „actorașilor’ Târziu și Lavric, cu toată inadecvarea de care dau dovadă în relația cu democrația parlamentară. Miza a fost ridicată în așa fel încât Simion a încălcat violent atât cutumele, cât și legile sistemului parlamentar, încercând în decembrie 2021, în fruntea „Batalioanelor de Asalt” ale AUR, să ocupe ilegal sediul Parlamentului României. O acțiune care a sfârșit în penibil, dar care a dat de gândit multora dintre românii care priveau la AUR ca la ceva exotic, oarecum nefiresc pentru România secolului XXI, dar nu neapărat periculos.
Masca lui George Simion a căzut însă odată cu începerea războiului de agresiune declanșat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei.
Exact în zilele în care Rusia ataca Ucraina, George Simion și alți lideri AUR erau extrem de ocupați să promoveze, în România, narativul propagandei ruse.
În februarie 2022, AUR organiza la București o conferință anti-UE intitulată ‘The First European Forum on the Supremacy of National Constitutions over European Bureaucracy”, principala teză promovată fiind o sinteză de marote din arsenalul propagandei putiniste în Europa: Uniunea Europeană este controlată de oculta birocrației de la Bruxelles, România este colonie, supremația Constituțiilor naționale față de reglementările UE etc.
Tot la începutul anului 2022, în ziua de 27 februarie, AUR a organizat un protest la București, cu intenția asumată de a provoca dacă nu o cădere a guvernului, măcar violențe de stradă. Această acțiune, la care liderii AUR sperau să se ralieze câteva zeci de mii de români, a fost realizată la doar trei zile după ce Putin a invadat Rusia. Din păcate pentru stăpânii lor și din fericire pentru România, protestul organizat de liderii AUR a fost un eșec lamentabil.
În același context al declanșării agresiunii Rusiei lui Putin asupra Ucrainei, liderul AUR, George Simion, a depus eforturi considerabile pentru a provoca scandal și a sabota relansarea și finalizarea Proiectului Energetic BRUA (Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Național de Transport Gaze Naturale pe coridorul Bulgaria – România – Ungaria – Austria”. De fapt, orice inițiativă a României de a obține independența energetică față de Rusia și de a dezvolta investiții europene în energie a constituit o țintă predilectă pentru liderii AUR.
Narativul propagandei putiniste s-a regăsit permanent în discursurile liderilor AUR. Pe măsură ce armata rusă a înregistrat tot mai multe și costisitoare înfrângeri pe frontul din Ucraina, George Simion și-a radicalizat discursul și, într-un final, nu a mai făcut nici măcar un efort minim să ascundă sursa „de inspirație”.
Disperarea care îi cuprinde tot mai evident pe Putin și acoliții săi reverberează în rețeaua de agenți de informații și de influență pe care Moscova îi coordonează în țările Uniunii Europene și îndeosebi în statele vecine cu Ucraina.
Această disperare l-a făcut pe George Simion să execute un ordin „kamikaze”: el, marele unionist, s-a dezis public de acest ideal și a cerut ca Republica Moldova, condusă de președintele Maia Sandu, un om politic profund pro-România și pro-Uniunea Europeană, să nu mai fie ajutată de statul român cu bani și cu energie (gaze naturale și electricitate).
La un așa-zis Congres Extraordinar al AUR, organizat recent la Alba Iulia – adunare (adunătură?) politică ce mi-a retrezit în memorie, prin discursurile pe care le-a găzduit, imaginile de arhivă de la conferințele politice ale NSDAP-ului –, George Simion a trădat fățiș idealul unionismului românesc, declarând cu multă otravă în glas: „România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu Guvernul de la Chişinău. Mi-e drag de unii miniştri de peste Prut, dar mai drag îmi este adevărul. Nu facem decât să finanţăm separatism antiromânesc finanţând acea guvernare”.
În contextul în care Republica Moldova este efectiv sub asediul politic, economic și militar al Moscovei și al forțelor pro-ruse din politica moldovenească, George Simion cere ca România să trădeze „mica Românie” și pe românii care trăiesc la est de Prut, în cel de-al doilea stat românesc din lume.
Isteria care l-a cuprins pe George Simion este cu atât mai mare, cu cât sunt tot mai vizibile efectele pozitive ale mecanismului economic și politic de ajutorare a Republicii Moldova, realizat de statul român. De la începutul acestei luni, România ajută Republica Moldova cu electricitate (204.000 MW deja contractați pentru luna decembrie 2022) și cu gaze naturale (5,7 milioane de metri cubi pe zi!).
Acest ajutor oferă Republicii Moldova posibilitatea să reziste presiunilor făcute de Moscova, să treacă cu bine de iarnă, iar regimului democratic pro-românesc și pro-european condus de Maia Sandu îi oferă șansa de a continua reformele și modernizarea celui de-al doilea stat românesc din lume.
Vești rele pentru agentul George Simion și stăpânii lui, dar foarte bune pentru națiunea română, vin și din Republica Moldova.
Un recent sondaj realizat în Republica Moldova arată că Maia Sandu este preferată la vot de 27,30% dintre moldoveni, la distanță confortabilă față de „omul lui Putin”, Igor Dodon, preferat de doar 15,5% din respondenți. Aproximativ 52% dintre moldoveni consideră că relațiile Rep. Moldova cu NATO sunt bune și foarte bune, 75% au aceeași părere despre relațiile cu România și 70% consideră că relațiile cu Ucraina sunt bune și foarte bune. Doar 20,4% dintre moldoveni privesc cu simpatie spre Rusia. Nu în ultimul rând, aproximativ 51% dintre moldoveni susțin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Dacă vom corobora aceste informații cu rezultatele penibile înregistrate de AUR la alegerile parlamentare din Republica Moldova, din anul 2021, când marionetele AUR au primit votul a 0,49% dintre cetățenii moldoveni (7.219 voturi!), vom înțelege isteria sinucigașă și plină de ură împotriva fraților noștri moldoveni care l-a cuprins pe George Simion.
În plus, să nu uităm că George Simion are interdicție de a intra în Republica Moldova până anul viitor, ca urmare a acțiunilor sale provocatoare și subversive, interdicție parafată de justiția de la Chișinău. Cu toate astea, agentul putinist a încercat de două ori să intre ilegal pe teritoriul acestui stat românesc din stânga Prutului – o dată terestru și o dată pe cale aeriană, ascns într-o delegație parlamentară. Evident că a fost nevoit să facă stânga-mprejur, aparent supărat că n-a fost lăsat să intre în Republica Moldova, dar în realitate rânjind larg către Moscova: Să trăiți, misiune îndeplinită!
George Simion i-a atacat și pe refugiații ucraineni din România, promovând insistent o altă marotă a propagandei lui Putin: statul român dă mulți bani refugiațiilor ucraineni, în vreme ce românii se zbat în sărăcie!
La așa-zisul Congres Extraordinar al AUR de la Alba Iulia, George Simion a declamat: „Niciun leu pentru Guvernul de la Chişinău, după cum tot un adevăr pe care trebuie să-l spunem este că s-au alocat prea multe fonduri pentru refugiaţii care au venit din Ucraina!”. Și a adăugat imediat, pentru „efectul de scenă”, că milioane de români au plecat din ţară şi că „mai mult de jumătate din ţară este în sărăcie lucie”. Marota propagandei putiniste este completă!
George Simion ignoră adevărul simplu, anume acela că banii pe care statul român îi oferă refugiaților din Ucraina sunt bani europeni, sunt decontați de Uniunea Europeană, nu sunt, deci, bani din bugetul țării noastre… însă ordinul e ordin, nu se discută, ci se execută, așa că liderul AUR s-a conformat și a aruncat minciuna în spațiul public, hrănind nebunia adulatorilor săi și servind interesele Moscovei.
Tactica de manipulare folosită de George Simion este veche. A fost concepută în creuzetul demonic al propagandei bolșevice și perfecționată de nazism: folosești problemele reale cu care se confruntă democrația la un anumit moment dat pentru a intensifica indignarea și nemulțumirea în rândul populației, cu scopul nu de a rezolva problemele respective, ci de a obține puterea politică și a lichida sistemul democratic.
Cel mai recent exemplu de manipulare sinistră este incidentul provocat de liderul AUR la sediul Ministerului Energiei, unde a declanșat un mizerabil scandal de mahala și a reușit să obțină anularea unei conferințe de presă în care ministrul de resort, Virgil Popescu, urma să ofere explicații despre controversata OUG care reglementează așa-zisa „taxă pe soare”. Prin comportamentul grobian, prin sfidarea oricăror norme legale (de bunul-simț e inutil să amintim, George Simion este arhetipul nesimțitului de mahala!), prin istericale aparent „în apărarea poporului”, liderul AUR se folosește de crizele cu care se confruntă societatea românească în aceste vremuri tulburi și slujește eficient interesele Rusiei în România.
Trebuie spus că George Simion are o soartă tristă, dramatică. Supraviețuirea (probabil chiar fizică!) a lui George Simion, ca politician extremist și ca agent de influență al regimului Putin, depinde de adâncirea în criză (orice fel de criză, pentru Putin nu contează!) a țării noastre și a celui de-al doilea stat românesc, Republica Moldova. Prin urmare, „marele patriot” cu pretenții de „românul absolut” va depune toate eforturile de care e în stare pentru a arunca propria țară, România, dar și Republica Moldova (Basarabia în numele căreia a parvenit în politică) în orice criză îi este la îndemână. Altă cale nu are! Altfel spus, George Simion este un damnat…
Probabil că, în adâncul său întunecat, George Simion știe că numele lui va rămâne pentru totdeauna în galeria trădătorilor de Neam și Țară din istoria noastră. Mai spunem doar atât: de trădători nu are nimeni milă, nici măcar stăpânii pentru care trădează!
Claudiu Richard Târziu – un trădător al conservatorismului românesc și un rătăcit în siajul propagandei putiniste
Actualul senator Claudiu Richard Târziu, un alt exponent AUR, se dorește a fi o „față” ceva mai prezentabilă a acestui partid extremist. Târziu și-a cultivat permanent „aura” de conservator, de naționalist moderat, de creștin-ortodox care dorește să recupereze și să revalorizeze momentele de glorie din istoria neamului românesc și a Bisericii sale. O „aură” cu ajutorul căreia a reușit să seducă destui votanți, cât să-și asigure alegerea ca senator și prin care a contribuit destul de consistent la intrarea în Parlamentul României a acestui toxic instrument al propagandei putiniste în care s-a transformat AUR.
Jurnalist talentat, cândva adept al unui conservatorism care nu excludea prezența României în Uniunea Europeană și în NATO – condiționată de respectarea unui anumit set de valori creștin-ortodoxe –, Claudiu Richard Târziu a avut o primă tentativă mai serioasă de implicare în viața politică în anul 2016, când i-a oferit lui Marian Munteanu sprijin (inclusiv prin folosirea Asociației ROST și a revistei „ROST”) pentru candidatura la funcția de primar al Capitalei, demers în care Munteanu a fost susținut inițial de PNL.
Scandalul declanșat ca urmare a asocierii PNL cu controversatul personaj Marian Munteanu (omul lui Virgil Măgureanu) a dus la retragerea acestuia din lupta electorală. Prima miză politică a lui Târziu nu a confirmat…
O vreme, jurnalistul Claudiu Richard Târziu părea că se va regăsi în activitatea obișnuită a Asociației ROST, care, în epocă, era percepută ca o navă-amiral a conservatorismului creștin-ortodox românesc: promovarea familiei tradiționale, evocarea unor personalități creștine din Istoria României (uneori cu un nefericit accent pe personalități care s-au compromis prin activitatea legionară!), susținerea demersurilor civice ale Bisericii Ortodoxe, memorialistică creștină etc.
Însă ispita politicii nu i-a dat pace, așa că, în vara anului 2019, îl regăsim pe Târziu ca lider al Mișcării politice „România Mare în Europa”. Este vorba de fosta grupare așa-zis civică cu ajutorul căreia George Simion candidase la alegerile europarlamentare din mai 2019.
La 1 Decembrie 2019, la Alba Iulia, Claudiu Richard Târziu participă la Conferința națională de lansare oficială a partidului extremist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). George Simion, foarte dornic să atragă cât mai mulți intelectuali în partid, l-a prezentat pe Târziu ca „doctrinar” al AUR.
În ziua de 24 ianuarie 2020, la Iași, primul Congres al AUR îl desemnează pe Târziu în funcția de copreședinte al partidului. De fapt, delegații Congresului nu fac decât să oficializeze rezultatele unor negocieri dure și aproape cinice desfășurate între gruparea lui George Simion și gașca de „conservatori” cu care Târziu a desantat în AUR.
Din acea zi fatidică (atât pentru mântuirea creștinului ortodox Claudiu Richard Târziu, cât și pentru destinul politic al națiunii române), fostul jurnalist conservator s-a transformat treptat într-un politruc de succes. Târziu a uitat rapid de înalta moralitate și de valorile spirituale pe care politicienii AUR erau chemați să le demonstreze țării în activitatea lor politică etc. și și-a promovat mai întâi, foarte rapid, soția în ierarhia partidului.
În programul politic al AUR (în mare măsură, „opera” lui Târziu și probabil a filosofului antisemit Sorin Lavric), se proclamă un așa-zis „principiu meritocratic” care urma să călăuzească activitatea partidului. Cităm: „Meritocrația înseamnă accesul la poziții sociale și de prestigiu pe baza meritelor personale. Inteligența, competența, calitățile morale și efortul depus pentru scopurile comune sunt cele în virtutea cărora membrii mișcării noastre vor căpăta responsabilități în organizație și funcții și demnități în stat”.
Probabil că nevasta lui Claudiu Richard Târziu se regăsește profund în acest principiu și e plină de merite, de vreme ce iubitorul soț a susținut-o în candidatura eșuată pentru postul de senator al AUR (în județul Bacău), la alegerile parlamentare din 2020, și a promovat-o ca șefă a Organizației Naționale de Femei a AUR…
Dincolo de aceste meschine jocuri în culisele partidului, Târziu pozează în mare orator cu pretenții de ideolog al partidului. De fapt, discursurile politice ale lui Târziu pot fi privite ca o „hârtie creponată” care învelește rahatul extremismului deșănțat deversat de George Simion în spațiul public și au ca unic obiectiv să facă această mizerie cât mai comestibilă pentru românii care se lasă seduși de propaganda AUR.
Orator mediocru, de o teatralitate ieftină, mai mult crispat și parcă mereu în căutarea unor gesticulații prin care speră să trezească entuziasmul auditoriului, prea puțin sincer și foarte stângaci în dialogul cu sala, Claudiu Richard Târziu nu convinge ca politician. Dimpotrivă, viitorul lui politic nu stă în prestația publică pe care se chinuie s-o execute prin Parlament și la adunările de partid, ci este strâns legat de destinul politic al adevăratului șef al AUR, extremistul George Simion.
În ciuda acestor defecte – sau tocmai de aceea –, Târziu îi este necesar lui Simion și din acest motiv se vinde scump. Se observă din prețul destul de piperat în schimbul căruia și-a oferit serviciile lui Simion și a acceptat să trădeze conservatorismul românesc moderat pe care-l manifestase în vremurile activității sale ca jurnalist și activist civic: post de senator, copreședinte AUR, nevasta promovată în ierarhia înaltă a partidului etc.
Faptul că (aproape) fiecare om are un preț pentru care se vinde este știut de când lumea, iar Târziu nu scapă acestei reguli.
Altceva este însă șocant în cariera lui Claudiu Richard Târziu de politician al partidului extremist AUR: seninătatea cu care a trădat și continuă să trădeze valorile conservatorismului românesc.
Să taci ca porcu’-n păpușoi atunci când George Simion, copreședintele AUR și colegul tău din conducerea partidului, varsă în agora românească lăturile propagandei putiniste – cerând ca românii din Republica Moldova, cel de-al doilea stat românesc, să fie părăsiți de România și lăsați fără ajutor financiar și energetic în calea asediului lansat de Putin – reprezintă o trădare cumplită a idealului unității naționale, a unionismului românesc și o degradare morală înfiorătoare a fostului militant conservator Claudiu Richard Târziu, prăbușire pe care, foarte probabil, foștii lui colegi din Asociația ROST nu și-ar fi imaginat-o nici în cele mai negre coșmaruri.
Să taci ca porcu’n păpușoi atunci când George Simion spune aberații despre refugiații ucraneni – cum că pentru aceștia se cheltuie prea mulți bani din avuția românilor, deși adevărul, foarte ușor de verificat, este că banii folosiți pentru ajutorarea acestor nefericiți sunt oferiți integral de Uniunea Europeană – reprezintă o cumplită cădere de la credința creștină ortodoxă de care Claudiu Richard Târziu face atâta paradă, o trădare a poruncii iubirii de aproapele pe care Hristos a lăsat-o oamenilor.
Claudiu Richard Târziu este un fariseu desăvârșit. Fariseism care se observă și în modul în care discută despre apartenența României la Lumea Liberă, la Uniunea Europeană și NATO.
Târziu pomenește aparent politicos Uniunea Europeană în unele discursuri, dar promovează intens și sistematic marotele anti-UE ale propagandei putiniste: „România este colonie”, „birocrații atotputernici de la Bruxelles” etc.
Vorbește frumos despre NATO, dar atacă frontal demersurile Ucrainei de a adera la NATO, folosindu-se de pârghiile parlamentare și promovând o altă marotă a propagandei putiniste: așa-zisa prigoană a autorităților ucrainene asupra minorității românești din Bucovina de Nord, condiționând accederea Ucrainei la NATO de încetarea „prigoanei antiromânești”…
Dacă analizezi cu pixul în mână mesajele politice lansate de senatorul Claudiu Richard Târziu, înțelegi destul de repede că referirile prietenoase la UE și NATO din discursurile sale sunt doar expresia unei „șmecherii golănești”, o tehnică de manipulare. De fapt, în esență, mesajele lansate de cel de-al doilea copreședinte al AUR sunt anti-UE și anti-NATO și fac dovada că Târziu și-a asumat, cinic, un fariseism de cea mai joasă speță.
Supraviețuirea politică a celui de-al doilea „băiat de AUR” al propagandei putiniste în România este condiționată, ca și în cazul lui George Simion, de adâncirea în criză (orice fel de criză!) a României (țara despre care Claudiu Richard Târziu mereu declamă că o iubește din străfundurile ființei sale), a Națiunii Române (față de care același Târziu își declară, teatral și lacrimogen, loialitate absolută), dar și a Republicii Moldova, pe care, din vorbe, Târziu o dorește reunificată cu România, însă prin tăcerea complice față de declarațiile aberante ale lui Simion, se pare că, de fapt, o vrea colonie a Rusiei…
Rămășița de conștiință creștină din Claudiu Richard Târziu se află sub un puternic asediu. Din păcate pentru acesta, foarte probabil că ispita unei prospere cariere de politician naționalist-extremist va învinge și va continua să-l târască pe fostul conservator creștin-ortodox în străfundurile iadului și în groapa de gunoi a Istoriei.
Cum poate fi oprit AUR
Partidul naționalist AUR acționează ca un instrument al propagandei putiniste în România. Acest fapt este de necontestat și a fost (re)confirmat prin recentele poziționări oficiale îndreptate atât împotriva sprijinului financiar și energetic oferit de România pentru supraviețuirea Republicii Moldova, cel de-al doilea stat românesc din lume, în fața asediului la care o supune Rusia lui Putin, cât și impotriva sprijinului oferit de România, cu ajutorul banilor europeni, pentru refugiații ucraineni. La aceste poziționări oficiale adăugăm încercările isterice de a bloca sau măcar încetini dobândirea independenței energetice a României față de Rusia, AUR folosindu-se de erorile comise de Guvern și de unele măsuri controversate adoptate în domeniul energetic.
Între liderii AUR, panica își face tot mai puternic simțită prezența.
Războiul Rusiei în Ucraina nu merge în avantajul lui Putin. Dimpotrivă, pierderile în oameni și tehnică militară pe care le înregistrează armata rusă sunt tot mai mari. Tensiunile din rândul rușilor cresc de la o zi la alta, susținerea războiului de către ruși se prăbușește, iar soluțiile lui Putin pentru a se menține la conducerea Rusiei sunt tot mai dependente de folosirea forței polițienești, a abuzului comis de serviciile secrete și de anularea a tot mai multe drepturi și libertăți cetățenești.
Criza din Rusia este un semn rău prevestitor pentru AUR. Dacă Rusia va fi învinsă în Ucraina (și, foarte probabil, va fi!), va veni vremea socotelilor și cu slugile lui Putin din AUR.
Uniunea Europeană, deși în criză politică, dă semne că are resursele financiare, economice și morale necesare pentru a ieși victorioasă din această perioadă dificilă. Democrația europeană, cu toate problemele ei, rămâne opțiunea politică principală a majorității europenilor. Reacțiile severe ale Uniunii Europene față de populismul putinist din Ungaria dovedesc că mecanismele europene funcționează și sunt eficiente. Totodată, condiționarea utilizării fondurilor europene de respectarea valorilor democrației europene (inclusiv și mai ales eradicarea corupției!) reprezintă pentru politicienii partidelor românești post-decembriste o lecție și un avertisment serios.
În acest context, oricât de bolnavă ar fi clasa politică românească formată în jurul celor două partide mari ale țării – PNL și PSD –, Uniunea Europeană are „medicamentele” potrivite și necesare atenuării simptomelor și poate chiar vindecării.
Supraviețuirea democrației europene – garantată de mecanismele UE și apărată de impresionantul arsenal militar al NATO – va fi probabil lovitura fatală pentru AUR și trepădușii putiniști de la conducerea acestui partid extremist.
AUR poate fi oprit prin consolidarea democrației, a instituțiilor statului de drept, prin reacția imediată și cât mai dură la propaganda putinistă colportată în teritoriile românești, precum și prin aplicarea legii, fără ezitare, asupra celor care vor fi dovediți a fi agenți de influență ai Rusiei în România.
AUR poate fi oprit însă și prin educație. Românii trebuie să înțeleagă corect ce reprezintă Uniunea Europeană și NATO pentru prosperitatea și securitatea României, fără idealizarea celor două entități politico-militare, dar cu prezentarea clară a avantajelor pe care le avem prin apartenența României la UE și NATO.
O mare responsabilitate revine însă liderilor PSD și PNL. Democrația românească poate fi grav afectată de mizeriile comise de politicienii acestor două mari partide: corupția în utilizarea bugetului național și a fondurilor europene, birocratizarea excesivă a administrației publice prin infestarea acesteia cu membrii camarilei de partid, administrarea proastă și coruptă a resurselor primite de la Uniunea Europeană prin PNRR etc.
AUR este chipul hidos care stă ascuns în adâncul oricărei națiuni câtă vreme este pace, prosperitate și democrație, dar care iese la suprafață în vremuri de criză, de rătăcire, de degradare morală.
AUR este un monstru abject care s-a născut și s-a hrănit din neputințele poporului român și a conducătorilor săi post-decembriști. Prin urmare, așa cum s-a născut, tot așa AUR se va întoarce în neantul din care a venit…
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
CITIȚI ȘI:
