ziaristii.com

Etichetă: DNA

  • Directoarea Școlii 150 din București, 2 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Ceruse 4% din contractul pentru reparațiile școlii: “Eu nu fac nimic pe gratis!”

    Carmen Elena Zanfir, directoare și coordonatoare de credite la Școala nr. 150 din București, a fost condamnată joi definitiv de Curtea de Apel la 2 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Directoarea a fost prinsă în flagrant când lua mită 137.236 de lei ca să dea contractul de reabilitare a școlii unei anumite firme.

    Inițial, Tribunalul București i-a dat șpăgarei trei ani cu executare, dar judecătorul de la Curtea de Apel a fost mai îngăduitor față de corupție: a redus pedeapsa la doi ani.

    Pe lângă închisoare, instanța a dispus confiscarea a 30.000 de lei și restituirea a 5.000 de lei către martora Nicolae Elena Diaconescu. Carmen Elena Zanfir a primit o serie de sancțiuni complementare:

    – nu mai are dreptul de a ocupa funcții care implică exercițiul autorității în stat,

    – dreptul de a practica profesia de cadru didactic la stat sau la privat,

    – dreptul de a deține, purta sau folosi arme o perioadă de doi ani după ieșirea de la închisoare.

    Directoarea Carmen Zanfir i-a cerut de la obraz patroanei de la firma de construcții 4% din contract. Pentru că aceasta nu avea toți banii, a început s-o amenințe

    În perioada septembrie – octombrie 2019, Carmen Elena Zanfir a cerut comision de 4% din valoarea totală a contractului pentru a da unei firme lucrările de reparații și reabilitări ale școlii unde era directoare. Mita pretinsă de directoare se ridica la 137.236 lei. DNA a intrat pe fir și i-a pregătit un flagrant.

    Conform procurorilor, directoarea șpăgară și-a luat “comisionul” în tranșe: 20.000 de lei pe 20 octombrie 2019, alți 10.000 o săptămână mai târziu, încă 5.000 de lei pe 15 februarie 2020, iar ultima tranșă – 21.000 de euro (aproximativ 102.000 lei) – pe 14 aprilie 2020.

    La această ultimă acțiune, procurorii au și prins-o asupra faptului.

    Persoana care a denunțat-o a fost indignată de tupeul directoarei. Martora a povestit la proces că, în septembrie 2019, Carmen Elena Zanfir a chemat-o chiar în biroul său de la școală și i-a zis direct, fără ocolișuri, că ea “nu face nimic gratis”, condiționând semnarea facturilor de achitarea comisionului de 4% din valoarea totală a lucrărilor.

    Proprietara firmei nu avea atâția bani deodată, așa că directoarea a început s-o preseze. În februarie 2020 i-a dat un ultimatum. Pe 14 aprilie 2020, procurorii au dat buzna peste ea în biroul de la școală tocmai când lua plicul cu 21.000 de euro.

    Cancerul corupției este extins la toate instituțiile, iar dosarele instrumentate de DNA arată acest lucru. De la foști premieri (Năstase și Tăriceanu) și șefi ai Parlamentului (Dragnea) până la directori de școală, șefi din Poliție și directorii la companii de stat, panoplia e completă. Pe toți îi unește jefuirea banului public, lăcomia, incompetența și nesimțirea.

    Sentința pe scurt emisă de Curtea de Apel București joi

    „Decizia penală nr. 80/A din data de 04.02.2021 – În baza art.421 pct.2 lit.a C.proc.pen. admite apelul declarat de apelanta – inculpată Zanfir Carmen Elena împotriva sentin?ei penale nr. 1055/17.09.2020 a Tribunalului Bucure?ti. Desfiinţează în parte sentinţa apelată şi rejudecând pe fond: Reduce cuantumul pedepsei principale de 3 ani închisoare aplicată de prima instanţă, la 2 ani închisoare. Înlătură aplicarea pedepselor complementare şi accesorii prev. de art. 65 CP rap. la art. 66 al. 1 lit.g şi h CP. Reduce durata pedepsei complementare de la 5 ani, la 2 ani. Menţine modalitatea de executare a pedepsei principale. În baza art. 241 al. 1 lit. c CPP constată încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei apelate care nu contravin prezentei. În baza art.275 alin.3 C.proc.pen. cheltuieli judiciare avansate de stat, rămân în sarcina statului. În baza art. 275 al. 6 CPP onorariul parţial al apărătorului din oficiu pentru inculpată, în sumă de 250 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04.02.2021.“

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Caracatița achizițiilor în pandemie: un asociat al lui Streinu-Cercel și un fost partener al lui Burci dețin firma anchetată de DNA pentru livrarea a 1,2 milioane măști neconforme

    Firma peste care au intrat procurorii DNA și polițiștii miercuri dimineață, în ancheta privind livrarea către stat a 1,2 milioane de măști de protecție neconforme, este deținută de un asociat al senatorului Adrian Streinu-Cercel (PSD) și fost partener al lui Cristian Burci, scrie Libertatea.

    Ancheta DNA, în care e audiat și fostul director de la UNIFARM, Adrian Ionel, vizează contractul prin care acesta a cumpărat măști de protecție neconforme în pandemie, livrându-le apoi în spitalele din toată țara. În urma reclamațiilor, măștile au fost retrase.

    Unul dintre proprietarii firmei cu “lipici” la UNIFARM este Ion Berciu, fost partener de afaceri cu Streinu-Cercel, baron PSD din sistemul medical și managerul Institutului “Matei Balș” în perioada 2001-2020. Al doilea acționar al firmei este Jan Ionică, om de afaceri din Turnu Severin, partener de afaceri și vechi prieten cu Cristian Burci, conform EVZ.

    Măștile periculoase „Daddy Baby”, din China, au fost plătite de statul român cu 18 lei bucata și refuzate de 113 spitale

    Compania care a livrat măști plătite de stat cu 18 lei bucata și refuzate de 113 spitale din țară ca fiind neconforme și periculoase pentru personalul medical se numește Ducos Trading SRL, iar administrator este Amalia Cristea – care este, dealtfel, și audiată.

    În acest caz, “suveica” a fost următoarea: statul român, prin UNIFARM, condusă pe atunci de Adrian Ionel, a cumpărat de la Ducos Trading SRL, în martie 2020, circa 1,2 milioane de măști de protecție, odată cu izbucnirea pandemiei. La rândul său, firma Ducos Trading SRL a cumpărat măști model “Daddy Baby” de la o companie chinezească producătoare de pamperși!

    Măștile erau de tip FFP2 (KN95), utilizate de medici, dar care au fost respinse de toate spitalele ca fiind neconforme și periculoase.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Unifarm a distribuit în spitale 1.200.000 de măști neconforme, punând în pericol personalul medical! Percheziții și audieri într-un nou dosar de achiziții în pandemie

    Un nou dosar de achiziții dubioase în pandemie a intrat în vizorul procurorilor și al polițiștilor, care miercuri au făcut 5 percheziții și au dus la audieri persoane sub acuzațiile de înșelăciune, abuz în serviciu și fals în declarații.

    E vorba despre achiziționarea de către compania de stat Unifarm, în perioada martie-aprilie 2020, a 1,2 milioane de măști de protecție neconforme, care au fost apoi distribuite în spitale din toată țara. Reclamațiile au început să curgă de pretutindeni, așa că produsele au fost retrase, dar numai după ce puseseră în pericol sănătatea personalului medical.

    Măștile au fost atât de proaste, încât a trebuit emisă o alertă la nivelul întregii Uniuni Europene privind capacitatea redusă de filtrare a măștilor achiziționate de România.

    Surse din Poliție citate de G4Media afirmă că la audieri este adus și Adrian Ionel, fostul director Unifarm, precum și unul dintre administratorii firmei cormerciale de unde au fost cumpărate măștile de protecție.

    Adrian Ionel a fost șeful Unifarm timp de 8 ani (2012-2020), fiind numit în funcție de Guvernul Ponta.

    Adrian Ionel, fostul director UNIFARM, este deja vizat de alte două dosare penale. Într-unul a plătit în avans pentru măști nelivrate, în altul ar fi cerut mită

    Adrian Ionel este deja vizat de alte două dosare penale instrumentate de DNA vizând exact aceleași probleme: achiziții ale unor produse neconforme la suprapreț în pandemie.

    Într-un dosar, DNA l-a pus pe fostul director Unifarm sub control judiciar sub acuzația că, pe 15 martie 2020, a încheiat un contract cu o firmă pentru achiziționarea de măști chirurgicale, iar pe 17 martie (două zile mai târziu) a plătit 3,6 din cei 4,5 milioane de lei fără să fi fost livrată nicio mască. Firma cu care făcuse contractul Adrian Ionel n-avea avizul Agenției Naționale a Medicamentului pentru a importa și distribui măști de protecție.

    Astă-vară, într-un alt dosar, Adrian Ionel a fost pus sub învinuire pentru că “ar fi pretins 760.000 de euro unui intermediar ce reprezenta o societate comercial[ pentru ca CN Unifarm SA, companie de stat, să atribuie un contract de achiziție a echipamentelor de protecție împotriva infectării cu virusul Covid-19 (250.000 de combinezoane și 3 milioane de măști chirurgicale)“.

    Comunicatul Poliției Române

    „La această oră, polițiștii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice efectuează 5 percheziții domiciliare, în municipiul București și în județul Ilfov, într-un dosar penal aflat în supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, în care se efectuează cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, abuz în serviciu și fals în declarații, toate în legătură cu achiziționarea de către o companie națională de măști medicale în perioada stării de urgență.

    În același timp, se va pune în aplicare un mandat de aducere emis pe numele unei persoane.

    Persoana în cauză va fi condusă la sediul unității de poliție, în vederea aducerii la cunoștință a faptelor pentru care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale și audierii acesteia, pentru clarificarea situației de fapt.

    La acțiune, participă polițiști din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române – Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice, sprijiniți de luptătorii Serviciului pentru Intervenții și Acțiuni Speciale și de specialiști din cadrul Institutului Național de Criminalistică.“

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • DNA intră pe moșia de la „Matei Balș” a baronului Streinu-Cercel. Rapoartele Curții de Conturi cu cheltuirea fondurilor în pandemie, trimise procurorilor

    Rapoartele Curții de Conturi privind cheltuirea resurselor publice în pandemie, întocmite anul trecut, au fost solicitate de Direcția Națională Anticorupție, scrie „Buletin de București“.

    Informațiile au fost confirmate de Cătălin Toderașcu, oficial al Curții de Conturi, care a spus că dosarele au ajuns de la la procurori și, prin urmare, nu mai pot fi făcute publice pe durata anchetei.

    La Institutul “Matei Balș”, din București, a izbucnit vineri un incendiu în urma căruia, până acum, au murit 8 persoane. Situația din spital este neclară. Pacienții reclamă că era frig în camere și, de aceea, aduseseră aeroterme cu acordul cadrelor medicale. Autoritățile neagă vehement și spun că nu erau probleme cu căldura.

    În cursul zilei de luni, medicul Adrian Marinescu, de la secția ATI a spitalului, a declarat că fuseseră achiziționate centrale termice, dar acestea nu fuseseră încă montate, iar în saloane era destul de frig.

    Lunga serie de afaceri dubioase ale baronului Streinu-Cercel la cârma Institutului „Matei Balș”

    Timp de 19 ani, până pe 29 decembrie 2020, manager la Institutul “Matei Balș” a fost Adrian Streinu-Cercel. Presa a relatat în numeroase rânduri despre afacerile controversate, contractele atribuite fără licitație unor firme care n-aveau experiență sau cu companii implicate în scandaluri de corupție.

    Anul trecut, când a lovit pandemia, a fost raiul contractelor pentru Streinu-Cercel. În timp ce apărea la televizor și panica lumea spunând grozăvii precum aceea că bătrânii vor fi închiși în locuri speciale, Cercel cumpăra la spital măști sanitare de unică folosință cu 2,9 lei. În luna iulie, când semna managerul aceste contracte, o cutie similară achiziționată de la magazinele online, pe Internet, conținea 50 de măști și costa 35 de lei (70 de bani bucata).

    Șefii Societății Române de Terapie Intensivă l-au acuzat astă-vară pe Streinu-Cercel că menține de ani buni în fruntea secției ATI o persoană care nu are specializarea de terapie intensivă. De asemenea, a apărut și acuzația că persoane care ar fi avut nevoie de tratament anti-Covid, nu l-au primit și au murit din acest motiv.

    Adrian Streinu-Cercel a candidat pe listele PSD și a intrat în Parlament. În locul său a rămas la “Matei Balș” o manageră care conduce scriptic sitialul de o lună și un pic, dar numeroase voci spun că, de fapt, tot Streinu-Cercel – considerat unul dintre marii baroni din Sănătate – ia deciziile.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Regimul Dragnea-PSD a încercat să compromită protestele #Rezist angajând cu 250.000 $/lună o firmă de lobby din SUA. Rolul lui Burci și al fiului său

    Regimul Dragnea-PSD a încercat să compromită protestele #Rezist angajând cu 250.000 $/lună o firmă de lobby din SUA. Rolul lui Burci și al fiului său

    Regimul PSD-Dragnea a încercat, în februarie 2017, să compromită protestele anticorupție care zguduiau România la acea dată cu ajutorul unei firme de lobby din SUA, scriu procurorii DNA în dosarul penal deschis în afacerea vizitei fostului lider social-democrat la investirea lui Trump, acum 4 ani.

    Potrivit rechizitoriului, din care unele fragmente au fost prezentate miercuri seara, la Antena 3, Guvernul Grindeanu a semnat, în februarie 2017, un contract cu consultantul politic american Barry Jackson.

    Ținta era sprijinirea regimului PSD în planul imaginii făcute praf la nivel internațional de afacerea Ordonanței 13. Erau vizați protestatarii anticorupție, care urmau să fie compromiși pentru a pierde sprijinul și simpatia pe plan internațional.

    Pe plan intern, mașinăria de propagandă duduia în februarie 2017: presa mogulilor și oficialii PSD acuzau multinaționalele că au scos oamenii cu forța în stradă, iar pe Soros – că dă 100 de lei de adult, 50 de lei de copil și 30 de lei de câine. Cristoiu întreba de unde au protestatarii „lanternă la telefon” 

    Pe plan intern, protestele anticorupție care cuprinseseră ca un incendiu întreaga țară erau deja ținta focului încrucișat al propagandei PSD pe toate palierele: de la nivelul guvernului continuând cu activiștii de partid, posturile TV și publicațiile mogulilor și terminând cu rețelele de postaci din social media.

    Inventivitatea oamenilor ieșiți în stradă în iarna lui 2017 i-a copleșit pe lătrăii mogulilor și pe șefii PSD, care nu-și puteau imagina, pur și simplu, că românii pot protesta pentru principii

    Era momentul în care la România TV se afirma că Soros plătește 100 de lei pentru fiecare protestatar adult, 50 de lei pentru fiecare copil 30 de lei per câine adus de stăpâni în Piața Victoriei, iar Ion Cristoiu întreba conspiraționist, la același post, „cine le-a dat lasere” participanților la miting și de unde au „lanternă la telefon”.

    Dragnea, susținut de întregul aparat de partid, de la cel mai înalt nivel și până la ultimul politruc, acuza că oamenii sunt scoși cu forța în stradă de multinaționale, iar totul e o conspirație a Occidentului.

    Corina Drăgotescu, atunci angajată la România TV, a ieșit în stradă cu un câine de pluș, „pentru a vedea” dacă primește bani la protestele din februarie 2017. Oamenii din jur au huiduit-o și au aruncat cu bancnote în ea. Postul lui Sebi Ghiță a dezinformat la foc automat în zilele protestelor anticorupție

    Pentru campania de denigrare pe plan extern s-a luat legătura cu lobbistul Barry Jackson

    Răspunsul, pe Facebook, al asociației Declic, în februarie 2017, la întrebarea conspirativă a lui Cristoiu: „Cine le-a dat lasere manifestanților?”

    Această retorică nu putea prinde, bineînțeles, chiar acasă la “imperialiștii” acuzați că au complotat să-i submineze pe toți “patrioții” pe care-i reprezenta PSD: oligarhii, clanurile interlope, baronii locali, clientela de partid înfiptă în bugetul public.

    Așa că s-a apelat la experți americani care ar fi urmat să prelucreze profesionist campania “de export”. Conform dosarului DNA, intermediarul a fost Cristian Burci, patronul trustului de presă Adevărul.

    DNA: „În data de 5 februarie 2017, în contextul în care presa occidentală aborda subiectul protestelor din România, Elliot Broidy l-a pus în legătură pe Cristian Burci cu Barry Jackson, consultant politic american, căruia i-a prezentat situația din România și i-a cerut să accepte angajamentul în această țară. (…) În data de 22 februarie 2017, ora 10.03, Carlo Burci(fiul omului de afaceri – n. red.) le-a trimis lui Elliot Broidy, Cristian Burci și Steve Loglisci un e-mail cu titlul (…) , în care se precizează că angajarea lui Barry Jackson este finalizată, urmând ca acesta să trimită contractul, iar 90% se va finaliza și angajarea societății americane de lobby Brownstein Hyatt Schreck pentru Guvernul României, urmând ca aceasta să primească în jur de 200-250.000 USD pe lună. (…) În data de 22 februarie 2017, Barry Jackson l-a întrebat pe Cristian Burci către cine trebuie să se adreseze și cine va face plata (…) Ulterior, Barry Jackson ar fi fost plătit de Cristian Burci. Organele judiciare din Cipru au răspuns prompt la un ordin european pus în executare de DNA și au transmis în România documentele bancare din care rezultă transferul a 30.000 de dolari, din 24.05.2017, făcut de asociatul fiului lui Cristian Burci în conturile lui Jackson”.

    Cristian Burci, om-cheie în operațiunea PSD „Compromiteți protestele #Rezist!”

    Acest dosar este instrumentat la DNA de procurorul Jean Uncheșelu – ținta a numeroase campanii de linșaj public instrumentate de presa mogulilor și de conducerea PSD.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Adina Florea, obligată de ICCJ să încheie până la 1 aprilie cercetarea Codruței Kovesi, pe care „o ține în șah” de doi ani

    Înalta Curte de Casație și Justiție a obligat-o pe Adina Florea, procuroarea-șefă a Secției Speciale înființate de Dragnea și Tudorel Toader, ca până la 1 aprilie să soluționeze dosarul deschis pe numele Laurei Codruța Kovesi, scrie G4Media.ro.

    Florea, “coada de topor” a regimului Dragnea, pusă la SIIJ pentru a hăitui magistrații care nu execută ordinele politice, i-a deschis în martie 2019 un dosar fostei șefe a DNA. Scopul era blocarea Codruței Kovesi, care candida la postul de procuror-șef al Parchetului European.

    Așa-zisul dosar a fost deschis pentru presupuse acuzații de luare de mită, abuz în serviciu și mărturie mincinoasă, dar pentru că totul nu era decât o născocire, cazul a rămas în același stadiu și azi, după aproape doi ani, fără nicio audiere și fără nicio probă depusă.

    Pe 10 ianuarie 2021, Kovesi s-a adresat Înaltei Curți de Casație și Justiție să o silească pe Adina Florea să dea o rezoluție în acest caz. De doi ani, Kovesi are statutul de inculpată, dar dosarul a rămas gol!

    Un dosar făcut cu „probele” televiziunilor de casă ale Mafiei și care, după doi ani, încă nu conține nici măcar o foaie!

    În fapt, povestea a plecat de la una dintre numeroasele campanii de linșaj public orchestrate de mafia PSD, prin posturile TV și site-urile controlate. Ca în foarte multe alte situații asemănătoare, “probele” erau niște făcături trase de păr și ridicole, livrate pentru publicul captiv al acestor televiziuni. Kovesi era acuzată că ar fi primit mită de la Sebastian Ghiță banii cu care a fost adus în țară fugarul Nicolae Popa, fost director FNI arestat în Indonezia și condamnat pentru că îi păgubise pe depunători.

    Florea a preluat discursul televiziunilor și a acuzat-o pe Kovesi că a fost mituită cu “capitalul de imagine” de pe urma finanțării pe care ar fi finanțat-o Ghiță (68.000 de euro). Ulterior s-a dovedit, însă, că Nicolae Popa a fost adus în țară pe banii statului român, și nu ai lui Sebi Ghiță.

    Abuzul Adinei Florea și al regimului Dragnea a fost total, în acest caz. Disperați că Laura Codruța Kovesi se apropie de funcția de procuror-șef al Parchetului European, cei care conduceau România atunci au pus-o pe fosta șefă a DNA sub control judiciar, chemând-o să se prezinte periodic la Poliție.

    Circul s-a încheiat, până la urmă. Acum, Secția Specială e pe cale să fie desființată – lucru cerut de peste doi ani de toate instituțiile internaționale –, iar Adina Florea e somată să încheie dosarul până la 1 aprilie.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Pavel Abraham e omul lui Dodon în Basarabia. „Milițianul” pro-infractori o sfidează pe președinta Maia Sandu, care l-a dat afară

  • DNA cere pedepse dure: Elena Udrea – 12 ani + spor, Ioana Băsescu – spre 15 ani, Dan Andronic – întemnițare

    Procurorul DNA a cerut marți, la Curtea de Apel București, pedepse extrem de dure pentru inculpații din dosarul privind finanțarea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 2009: 12 ani plus un spor în cazul Elenei Udrea, spre maximul de 15 ani pentru Ioana Băsescu, închisoare cu executare pentru Dan Andronic.

    Elena Udrea, fost ministru PDL în Guvernul Boc, este acuzată de spălare de bani și instigare la luare de mită. Pentru aceste fapte, DNA cere o pedeapsă de 12 ani de închisoare, plus un spor.

    În cazul Ioanei Băsescu, fiica fostului președinte, reprezentantul DNA a cerut o pedeapsă orientată spre maximul prevăzut de lege în cazul delapidării: 15 ani.

    În același dosar, pentru Dan Andronic, procurorul DNA a cerut ca pedeapsă închisoarea cu executare.

    Verdictul va fi dat la o dată ulterioară, a anunțat judecătorul de la Curtea de Apel București.

    Infectată cu Covid-19 pe 7 ianuarie, Elena Udrea a ieșit din carantină și a participat astăzi – 26 ianuarie – la ultimul termen din procesul de corupție legat de finanțarea campaniei electorale din 2009.

    Udrea a aflat de infectare chiar înaintea ultimului termen din proces, care inițial ar fi trebuit să aibă loc pe 8 ianuarie, a declarat pentru G4Media.ro avocatul acesteia, Veronel Rădulescu. Acesta a obținut atunci amânarea judecății, apelând la argumentul medical.

    A fost a doua amânare pe motiv de Covid-19. Și pe 14 decembrie 2020 s-a întâmplat la fel, dar atunci cel infectat cu noul coronavirus a fost un alt inculpat din dosar. Acesta a anunțat instanța, prin intermediul avocatului său, motivul absenței de la ultimul termen, dar și faptul că dorește să asiste la audierea Elenei Udrea pentru a-i adresa întrebări.

    Și la termenul de astăzi au existat emoții privind desfășurarea procesului. La Curtea de Apel București a fost o amenințare cu bombă, clădirea a fost evacuată. Amenințarea s-a dovedit însă a fi falsă, iar procesele s-au putut desfășura.

    De-a lungul procesului său, Elena Udrea a pledat nevinovată și a cerut instanței să fie achitată. „Nu mă consider vinovată de comiterea infracțiunilor. (…) Am finanțat personal campania electorală din 2009, alocând sume totalizând peste 300.000 de euro. Veniturile personale și ale soțului aferente anului 2009 mi-au permis această finanțare. Cred că sunt printre puținii politicieni care au adus bani personal la campania electorală și nu au plecat cu bani acasă în urma lor”.

    Schema infracțională

    Dosarul a fost trimis în judecată în luna mai 2017. Procurorii DNA le-au adus acuzații următorilor:

    • Elena Udrea (fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului) – instigare la luare de mită şi spălare a banilor;
    • Gheorghe Nastasia (fost secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului) – luare de mită;
    • Victor Tarhon (fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea) – luare de mită;
    • Ioana Băsescu (fiica cea mare a fostului preşedinte Traian Băsescu) – instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor;
    • Ioan Silviu Wagner (director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat) – delapidare;
    • Dan Andronic (jurnalist) – mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

    Procurorii menţionează în rechizitoriu că, în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală, care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.

    Potrivit procurorilor, legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era făcută de către Elena Udrea, care, la momentul respectiv, „conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi (Traian Băsescu – n. red.) şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare”.

    Remiterea foloaselor infracţionale era disimulată prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă, menţionează procurorii DNA.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Tăriceanu devine al doilea ex-premier al României, după Năstase, care e inculpat pentru luare de mită

    Călin Popescu Tăriceanu a fost inculpat oficial, luni, pentru luare de mită. Dosarul este instrumentat de DNA, iar pentru anchetarea ex-premierului a fost nevoie de avizul președintelui Klaus Iohannis. Tăriceanu devine astfel, după Adrian Năstase, al doilea ex-premier al României inculpat pentru luare de mită în exercițiul funcțiunii.

    Lovitura este grea pentru fostul camarad al lui Dragnea în încercarea de distrugere a statului de drept în România. Tăriceanu s-a transformat într-un înverșunat adversar al traiectoriei europene a României acum câțiva ani, când a văzut că sunt luate din urmă tot felul de dosare ale unor politicieni corupți.
    Brusc, din poza de pro-european, pro-atlantist și om cu valori democratice n-a mai rămas nimic. Tăriceanu a început să acuze conspirații mondiale, complot al serviciilor secrete de mână cu Oculta Mondială, Comisia Europeană și SUA pentru a subjuga România.

    Treptat, au apărut și motivele schimbării de discurs, personaje implicate în afacerea “ferma Băneasa” aveau legături cu el. S-a ajuns și la un caz de luare de mită pe când era premier. O asemenea rușine nu mai pățise decât Adrian Năstase.

    Temporar, Tăriceanu a reușit să blocheze ancheta scunzându-se după majoritatea toxică PSD – ALDE, în legislatura trecută. Din postura de președinte al Senatului, și-a cerut dosarul de la DNA, apoi a concluzionat că “nu e nimic serios”, iar cererea de anchetare a sa a fost respinsă de fostul Parlament.

    Acum, rămas fără imunitate parlamentară, Tăriceanu a ajuns pe mâna justiției.

    Comunicatul DNA (luni, 25 ianuarie)

    „În cauza mediatizată prin comunicatele nr. 22 din 11 ianuarie 2021 și, respectiv, 38/VIII/3 din 15 ianuarie 2021, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul POPESCU-TĂRICEANU CĂLIN CONSTANTIN ANTON, la data faptei prim ministru al Guvernului României, pentru săvârșirea unei infracțiuni de luare de mită.

    În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe din care rezultă că, în contextul menționat în cele două comunicate de presă amintite mai sus, inculpatul Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton ar fi pretins și ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, de la reprezentanții unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 USD, constând în plata unor servicii de consultanță, în schimbul exercitării atribuțiilor sale în așa fel încât să fie adoptate o serie de hotărâri favorabile companiei.

    Inculpatului Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton i s-a adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

    Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Tăriceanu e urmărit penal pentru șpaga de 800.000 de dolari! DNA i-a pus sechestru pe aceeași sumă

    Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat, printr-un comunicat, că a dispus efectuarea urmăriri penale față de suspectul Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu (pe scurt, C. A. C. P. Tăriceanu), în „dosarul Microsoft”, pentru șpaga de 800.000 de dolari pe care politicianul a primit-o ca prim-ministru. Tăriceanu a condus Guvernul României în perioada 2004-2008.

    DNA a instituit sechestru asigurator pe bunuri imobile aparținând C. A. C. P. Tăriceanu până la concurența sumei de 800.000 de dolari, adică 3.204.640 de lei.

    La ieșirea din sediul DNA, Tăriceanu a declarat, diversionist: „Mi s-a adus la cunoștință calitatea de suspect, într-un dosar în care sunt acuzat de obținerea unor foloase, indirect… de mită. Acest dosar pleacă de la premise false, eronate și aberante, și anume că în perioada în care am condus Guvernul, am emis o serie de Hotărâri de Guvern care să favoriozeze o anumită companie. Prim-ministrul nu dă așa, din pixul lui, Hotărâri de Guvern. Ele parcurg o întreagă procedură administrativă, sunt avizate din punct de vedere legal”.

    Tăriceanu a „uitat” să spună un lucru esențial: că i-a fost schimbată calitatea din „suspect” în „învinuit”, fiind pus sub urmărire penală.

    Comunicatul DNA

    „În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 22/VIII/3 din 11 ianuarie 2021, ca urmare a îndeplinirii condițiilor legale și constituționale necesare pentru efectuarea urmăririi penale față de o persoană care, la data faptelor, deținea funcția de prim ministru, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus efectuarea urmăririi penale față de suspectul POPESCU-TĂRICEANU CĂLIN CONSTANTIN ANTON, la data faptei prim ministru al Guvernului României, pentru săvârșirea unei infracțiuni de luare de mită.
    În ordonanța de efectuare a urmăririi penale se arată că în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

    Suspectul Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton, în calitate de prim ministru, ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, de la reprezentanții unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 USD, constând în plata unor servicii de consultanță. În schimb, acesta și-ar fi exercitat atribuțiile astfel încât să fie adoptate o serie de hotărâri de guvern în favoarea companiei. Suma de 800.000 USD, reprezentând un comision din valoarea plăților făcute de statul român către companie, ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore.

    Prezentul dosar a fost constituit în anul 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat de procurorii D.N.A la cererea autorităților judiciare austriece.
    După respingerea, la data de 3 iunie 2019, a cererii inițiale de încuviințare a urmăririi penale de către Senat (instituție învestită cu soluționarea având în vedere calitatea de senator a lui Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton la acea dată), procurorii au efectuat, în același dosar, acte de urmărire penală cu privire la fapte și alte persoane.
    Ca urmare a administrării unor probe suplimentare, au rezultat elemente de noutate care au conturat starea de fapt mai sus menționată cu referire la fostul demnitar.

    Suspectului i s-a adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

    În vederea confiscării obiectului infracțiunii de luare de mită, în cauză s-a dispus sechestru asigurator pe bunuri imobile aparținând suspectului Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton până la concurența sumei de 800.000 USD, echivalent în lei – 3.204.640 lei.

    Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”

    S-a ascuns 2 ani și 7 luni după imunitatea parlamentară

    Anchetarea lui Tăriceanu este posibilă pentru că nu mai este apărat de imunitate, cum s-a întâmplat în perioada 2018-2021. Pe 3 iunie 2018, Senatul României, cu majoritate PSD-ALDE, a votat împotriva ridicării parlamentare a lui C. A. C. P. Tăriceanu, care era și președintele Camerei superioare a Parlamentului.

    Pe 6 decembrie 2020, Tăriceanu a ratat un nou mandat parlamentar, chiar dacă a migrat temporar de la ALDE la Pro România. Partidul lui Ponta a obținut doar 4,1%, sub pragul electoral de 5%.

    În acest context, atributul ridicării imunității sale ministeriale s-a mutat de la Parlament la Președinție. Iar Klaus Iohannis n-a sta pe gânduri: miercuri, 13 ianuarie, a semnat documentul pe care, ulterior, ministrul Justiției, Stelian Ion, l-a trimis la Parchetul General. Din acel moment, procurorii au liber la anchetarea lui Tăriceanu, după o așteptare frustrantă de 2 ani și 7 luni!

    Iar Tăriceanu face ce a făcut de un deceniu: se plânge că e un „dosar politic”!

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Cadou de ziua lui Tăriceanu: Iohannis și Stelian Ion l-au dezimunizat, DNA l-a luat la puricat

    Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu (pe scurt, C. A. C. P. Tăriceanu) a ajuns vineri, în jurul orei 11.00, la sediul central al DNA. El este audiat în „dosarul Microsoft”, în care procurorii DNA îl acuză că ar fi luat mită 800.000 de dolari.

    C. A. C. P. Tăriceanu (69 de ani) nu a vrut să declare nimic la intrarea în sediul DNA.

    Se poate spune că liderul ALDE a primit un binemeritat cadou de ziua lui. Un triplu cadou, făcut de Klaus Iohannis, Stelian Ion și procurorii DNA. Joi, 14 ianuarie, Tăriceanu a împlinit 69 de ani.

    Succesiunea cadourilor primite de Tăriceanu de ziua lui

    • Miercuri, 13 ianuarie: președintele Klaus Iohannis a transmis ministrului Justiției, Stelian Ion, cererea de urmărire penală a lui Tăriceanu.
    • Miercuri, 13 ianuarie: ministrul Stelian Ion a transmis procurorului general al României, Gabriela Scutea, cererea de urmărire penală privind începerea urmăririi penale a lui Tăriceanu.
    • Joi, 14 ianuarie: Tăriceanu împlinește 69 de ani.
    • Vineri, 15 ianuarie: Tăriceanu se prezintă la DNA, în calitate de suspect, ca urmare a „invitației” făcute de procurori.

    Șpaga de 800.000 de dolari

    DNA a cerut președintelui României să formuleze cererea de efectuare a urmăririi penale în dosarul de corupție care îl vizează pe Călin Popescu Tăriceanu și în care Senatul votase în iunie 2019 împotriva ridicării imunității. DNA arată că dosarul de luare de mită a fost deschis la solicitarea autorităților judiciare austriece și vizează obținerea de către șeful Senatului a 800.000 de dolari foloase necuvenite.

    Procurorii îl acuză pe Tăriceanu că ar fi primit cei 800.000 de dolari, reprezentând un comision de 10% din contract, în schimbul demersurilor sale pentru ca statul român să încheie mai multe acte adiționale la un contract al companiei austriece.

    Firma austriacă despre care DNA susține că l-ar fi mituit pe Călin Popescu Tăriceanu cu 800.000 de dolari ar fi Fujitsu Siemens Computers GmbH Austria, firma care a distribuit licențele Microsoft în România.

    Tăriceanu continuă să respingă acuzaţiile DNA, spunând că în timpul mandatului său de prim-ministru nu s-au făcut plăţi către firma Microsoft şi, că el nu a primit „niciun ban”.

    „Mi s-a adus la cunoștință calitatea de suspect”

    La ieșirea din sediul DNA, Tăriceanu a declarat: „Mi s-a adus la cunoștință calitatea de suspect, într-un dosar în care sunt acuzat de obținerea unor foloase, indirect… de mită. Acest dosar pleacă de la premise false, eronate și aberante, și anume că în perioada în care am condus Guvernul, am emis o serie de Hotărâri de Guvern care să favoriozeze o anumită companie. Prim-ministrul nu dă așa, din pixul lui, Hotărâri de Guvern. Ele parcurg o întreagă procedură administrativă, sunt avizate din punct de vedere legal”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!