Etichetă: condamnat

  • Încă un deputat PSD condamnat pentru corupție! 6 ani de închisoare pentru o șpagă de 400.000 de euro, trafic de influență și spălare de bani

    Ioan Munteanu (71 de ani), fost deputat PSD de Neamț timp de 14 ani (2004-2018), a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la 6 ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani. El este acuzat de procurorii DNA Ploieşti că a cerut 400.000 de euro de la un om de afaceri pentru a interveni la conducerea Hidroelectrica în vederea deblocării unor plăţi, transmite Agerpres.

    Ioan Munteanu și-a făcut fiul secretar de stat, iar spre firma fiicei sale a direcționat o parte din șpagă (50.000 de euro).

    Potrivit deciziei instanţei, Ioan Munteanu a primit:

    • 5 ani de închisoare pentru trafic de influenţă
    • 5 ani şi 6 luni de închisoare pentru spălare de bani.

    Cele două pedepse au fost contopite, iar judecătorii au adăugat un spor, astfel încât în final fostul deputat are de executat 6 ani de închisoare. Decizia instanţei nu este însă definitivă, putând fi atacată cu apel.

    Pe latură civilă, instanţa a dispus confiscarea de la Ioan Munteanu a sumelor de 350.000 de euro şi 261.373 de lei, reprezentând banii traficaţi.

    De asemenea, judecătorii au decis menţinerea sechestrului asigurător instituit de DNA Ploieşti asupra sumelor existente în contul deţinut de fostul deputat la o bancă, precum şi anularea unui contract de prestări servicii încheiat între SC Romsys SRL Bucureşti şi SC Suport Media Total SRL Piatra Neamţ.

    Avea procent: 5% din banii plătiți de Hidroelectrica

    Ioan Munteanu a fost trimis în judecată de DNA Ploieşti în iulie 2017. Dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, întrucât Munteanu era deputat. După ce acesta a demisionat din Parlament, dosarul s-a mutat la Tribunalul Bucureşti, în martie 2018.

    Procurorii susţin că, la sfârşitul anului 2009 şi începutul anului 2010, în calitate de deputat şi preşedinte al PSD Neamţ, Ioan Munteanu a pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) un procent de 5% din valoarea contractelor încheiate între firma acestuia şi Hidroelectrica – Sucursala Hidrocentrale Bistriţa – Piatra Neamţ, societate comercială cu capital majoritar de stat.

    Conform procurorilor, firma omului de afaceri încheiase cu Hidrocentrale Bistriţa trei contracte ce aveau ca obiect furnizarea de sisteme de avertizare-alarmare în caz de accidente la barajele aferente sucursalei.

    DNA susţine că, în schimbul influenţei, fostul deputat a cerut 5% din valoarea contractelor, reprezentând 400.000 euro, bani pe care i-a primit în trei tranşe, în perioada 2009-2011.

    „În schimbul acestor bani, inculpatul i-a promis martorului că va interveni pe lângă directorii societăţii beneficiare a contractelor, faţă de care a pretins că are influenţă, pentru ca aceştia să facă demersurile necesare deblocării plăţilor restante către firma omului de afaceri. Procentajul respectiv, reprezentând 400.000 euro, a fost primit de inculpatul Munteanu Ioan, în trei tranşe, din care 350.000 euro i-au fost remişi personal. Pentru a disimula adevărata natură a provenienţei ultimei tranşe de 261.373,40 lei (aproximativ 50.000 euro), în luna iulie a anului 2011, între societatea omului de afaceri şi o firmă administrată de o rudă a inculpatului a fost încheiat un contract fictiv de prestări servicii”, arată DNA.

    50.000 de euro în firma fiicei

    Procurorii spun că Ioan Munteanu a primit în mod direct suma de 350.000 de euro, iar 50.000 de euro au fost viraţi în contul firmei SC Suport Total Media SRL, administrată de fiica sa, având ca justificare un contract fictiv de prestări servicii.

    Întâlnirea în cadrul căreia Ioan Munteanu a pretins procentul de 5% a avut loc într-un hotel din Bucureşti, unde erau cazaţi parlamentarii.

    Printre martorii audiaţi la proces s-au aflat omul de afaceri Bruno Berdilă (cel care l-a denunţat pe Vasile Blaga la DNA) şi fostul primar al oraşului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan – „Pinalti”.

    În ianuarie 2018, când era liderul grupului PSD din Camera Deputaţilor, Ioan Munteanu a demisionat din funcţia de deputat, invocând probleme de sănătate.

    Ioan Munteanu a făcut trafic de influență și pentru parvenirea fiului său, Remus Munteanu. Beizadeaua deputatului PSD a ajuns secretar de stat în Ministerul Tineretului şi Sportului, numit de premierul Viorica Dăncilă în martie 2018. Legătura lui Remus Munteanu cu sportul a fost modesta sa carieră de fotbalist – portar la Ceahlălul Piatra Neamț şi la o măruntă echipă din Paris.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Bogdan Olteanu – 5 ani de închisoare pentru șpaga de la Vîntu, împărțită cu Tăriceanu! E încarcerat chiar de ziua lui

    Bogdan Olteanu, fostul viceguvernator al BNR, a fost condamnat definitiv, joi, la 5 ani de închisoare cu executare, potrivit portalului Curții de Apel București. În primă instanță, Tribunalul București îl condamnase la 7 ani de închisoare, astfel că sentința definitivă îi aduce o scădere de pedepasă.

    Condamnarea lui Bogdan Olteanu a fost pronunțată chiar în ziua în care acesta împlinește 49 de ani. Nepot al fruntașei bolșevice Ghizela Vass, el s-a născut pe 29 octombrie 1971.

    La sfârșitul anului 2019, Tribunalul București l-a condamnat pe Olteanu, în primă instanță, la 7 ani de închisoare.

    Fostul președinte al Camerei Deputaților a fost găsit vinovat pentru trafic de influență, infracțiune pentru care DNA a cerut o pedeapsă de 10 ani de închisoare. Olteanu a primit un milion de euro și consultanță electorală gratis de la Sorin Ovidiu Vîntu pentru a interveni la șeful său de partid de la acea vreme, C. A. C. P. Tăriceanu, pentru ca Liviu Mihaiu (ziarist și activist de mediu), protejatul afaceristului, să fie numit guvernator al Deltei Dunării.

    Vîntu a declarat, în instanță, că Olteanu i-a cerut două milioane de dolari: unul pentru sine și altul pentru Tăriceanu.

    Bogdan Olteanu a fost lider PNL în anii 2000. Apropiat Tăriceanu, el a ajuns președinte al Camerei Deputaților (2006-2008). Ulterior a devenit viceguvernator Băncii Naționale.

    Minuta instanței 

    „Soluția pe scurt: Decizia penală nr.1129/A din data de 29 Octombrie 2020.

    În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a din Codul de procedură penală, admite apelul declarat de inculpatul OLTEANU BOGDAN împotriva Sentinţei penale nr. 1960 din data de 24 decembrie 2019, pronunţată de Tribunalul București – Secția I Penală, în Dosarul nr. 20082/3/2017.

    Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată şi, în fond, rejudecând: Reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului OLTEANU BOGDAN pentru infracțiunea de trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 Cod penal, de la 7 ani închisoare la 5 ani închisoare, menținând pedepsele complementare și accesorii aplicate aceluiași inculpat prin sentința apelată.

    În temeiul art. 424 alin. 3 Cod de procedură penală rap. la art. 72 Cod penal, deduce din pedeapsa principală de 5 ani închisoare aplicată inculpatului perioada reținerii, a arestării preventive și a arestului la domiciliu, de la 29.07.2016 la 20.10.2016, inclusiv.

    Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

    În temeiul art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului.

    În temeiul art. 275 alin. 6 rap. la art. 272 alin. 1, 2 din Codul de procedură penală, onorariul parţial cuvenit avocatului din oficiu desemnat pentru inculpat, în cuantum de 220 de lei, rămâne în sarcina statului, fiind suportat din fondul Ministerului Justiţiei.

    Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 octombrie 2020.”

    Bogdan Olteanu

    Vîntu: un milion pentru Olteanu și unul pentru Tăriceanu!

    Audiat prin videoconferință din Penitenciarul Rahova, în noiembrie 2018, Sorin Ovidiu Vîntu a declarat că în anul 2008 i-a dat 2 milioane de dolari, prin intermediar, lui Bogdan Olteanu, pentru campania electorală a PNL în București și la nivelul întregii țări.

    Sorin Ovidiu Vîntu

    „M-am decis să finanțez un partid politic care, din toate sondajele, urma să vină la putere”, a spus Vîntu. El a justificat că voia sprijin pentru „apărarea” Deltei Dunării, nu pentru că ar fi avut vreun interes de afaceri în zonă.

    „Întreaga sumă de bani am dat-o domnului Bogdan Olteanu. Pentru mine, el reprezenta interfața cu partidul. Mă refer la suma de 1 milion de dolari pentru campania partidului pe București și 1 milion de dolari pentru campania PNL pe întreaga țară, la nivel național. Banii i-am dat prin intermediarul Ion Eftimie”, a declarat Vîntu, cu ocazia audierii ca martor.

    Omul de afaceri și-a nuanțat însă declarația dată în timpul urmăririi penale deschise de DNA împotriva lui Olteanu și i-a acuzat pe procurori că ar fi deformat afirmațiile sale.

    „M-am decis să finanțez un partid politic care, din toate sondajele, urma să vină la putere, pentru a obține sprijin în această luptă. Numirea guvernatorului Deltei era un prim pas în acest sens. Afirmația procurorului din cadrul discuției cu mine (din timpul urmăririi penale – n. red.), conform căreia mi-am pus guvernator în Deltă ca să semneze tot felul de autorizații pentru dezvoltarea afacerilor mele în Deltă, este în mod grosolan falsă! (…) Presupunând, totuși, că aș fi avut nevoie de o autorizație emisă de guvernatorul Deltei, era mult mai simplu să o cumpăr cu 10.000 – 15.000 de dolari, decât să finanțez cu milioane o campanie electorală”, a declarat Sorin Ovidiu Vîntu.

    Liviu Mihaiu

    Întrebat dacă știa, în vara lui 2008, că Liviu Mihaiu se află într-o relație de prietenie cu Călin Popescu Tăriceanu din 1990, omul de afaceri a răspuns: „Evident că știam”.

    Bogdan Olteanu a fost trimis în judecată de DNA în 2016, fiind acuzat că a primit un milion de dolari de la Sorin Ovidiu Vîntu pentru intervenţii la membri ai Guvernului în favoarea numirii lui Liviu Mihaiu ca guvernator al Deltei Dunării.

    „Olteanu Bogdan, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, a solicitat şi primit de la un om de afaceri suma de 1.000.000 de euro şi sprijin electoral, constând în servicii de marketing şi consultanţă, în schimbul efectuării de demersuri pe lângă primul-ministru de la acea dată, astfel încât o anumită persoană să fie numită pe postul de guvernator al Deltei Dunării. Banii au fost remişi de către omul de afaceri, printr-un intermediar, la sediul unui partid politic”, arătau procurorii DNA.

    În 2017, cu ocazia unei confruntări la DNA cu Bogdan Olteanu, Vîntu spunea că acesta i-ar fi cerut „un milion de euro pentru sine și un alt milion pentru domnul Tăriceanu”. „Eu am prezumat că milionul pentru Bogdan Olteanu se referă la campania electorală a sa şi a filialei Bucureşti, iar milionul pentru domnul Tăriceanu se referă la campania PNL la nivel central”, declara Vîntu.

    Traseul banilor de la Vîntu la Olteanu: Cipru – Bulgaria – România 

    Ca urmare a diligenţelor depuse de Olteanu, Mihaiu a fost numit, la data de 18 septembrie 2008, în funcţia de guvernator al Deltei Dunării, au arătat procurorii.

    Potrivit acestora, suma de un milion de euro a fost transferată dintr-un cont din Cipru în contul din Bulgaria al unei societăţi înregistrate în SUA, apoi retrasă în numerar în trei zile consecutive. Ulterior, la solicitarea lui Vîntu, banii i-au fost remişi lui Olteanu la biroul unde acesta îşi desfăşura activitatea, în sediul PNL.

    În toamna anului 2008, Bogdan Olteanu a participat la alegerile parlamentare, urmărind obţinerea unui mandat de deputat. În acest context, din dispoziţia lui Vîntu, Olteanu a beneficiat de consultanţă politică pentru campania electorală fără să achite contravaloarea serviciilor de zeci de mii de euro.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. Garcea, revoluționarul Securității: „Vă chem în Piața Victoriei! Nu mai suport!”

    * Încă o murătură artistico-conspiraționistă: agramatul Mihai Mărgineanu. Apără tâmpeniile lui Dan Bittman jignind „turma” și „multele oi senile” care respectă regulile anti-pandemie

    * Patriarhul Daniel amenință Guvernul cu mânia divină: “Regimul comunist a căzut, în 1989, la câteva luni după ce a interzis închinarea la sfintele moaște”

  • „Axinte”, tovarășul lui „Garcea”, l-a șantajat pe directorul corupt al unui spital, în combinație cu Dan Diaconescu

    Actorul Florin Petrescu, cunoscut mai ales pentru rolul „Axinte” din grupul umoristic Vacanţa Mare (unde a făcut echipă cu agitatul Mugur Mihăescu – „Garcea” sau „Leana lu’ Costel”), a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare, sub acuzaţia de şantaj. Trimis de Dan Diaconescu (OTV), „Axinte” i-a cerut unui director corupt de spital suma de 5.000 de euro.

    Tribunalul Bucureşti a emis vineri, 2 octombrie 2020, decizia care prevede că actorul a semnat un acord de recunoaştere a acuzaţiilor.

    Astfel, a fost dispusă „suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale de 2 ani închisoare, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani”.

    Instanța a dispus respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

    a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti la datele fixate de acesta;

    b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

    c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

    d) să comunice schimbarea locului de muncă;

    e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mjloacelor sale de existenţă.

    În baza art. 93, alin. 2, lit. b Cod Penal, instanța obligă inculpatul să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

    De asemenea, actorul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 zile, fie la Administraţia Domeniului Public şi Dezvoltare Urbană Sector 6, fie la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Sector 6 (urmează ca Serviciul de Probaţine Bucureşti să desemneze instituţia unde condamnatul va presta munca neremunerată în folosul comunităţi).

    Totodată, Florin Petrescu trebuie să achite suma de 400 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, se arată în decizia instanţei, care poate fi contestată în termen de 10 zile.

    Florin Petrescu a fost acuzat de DNA că l-ar fi şantajat pe fostul director al Spitalului Malaxa din Bucureşti, Florin Secureanu, şi ar fi încercat să obţină bani de la acesta, în numele lui Dan Diaconescu, pentru ca patronul OTV să înceteze acuzațiile la adresa managerului escroc, în emisiunile sale.

    În urma acordului semnat, „Axinte”l a recunoscut şantajul, iar acum trebuie să se pună la dispoziţia angajaţilor Serviciului de Probaţiune.

    Vacanța Mare

    Dosarul actorului a fost deschis în urmă cu 8 ani, potrivit avocatului acestuia.

    La începutul anului 2020, când s-a prezentat la DNA, Florin Petrescu a declarat: „Se fac cercetări că am vrut să ajut pe cineva. A zis: «Eşti prieten cu Dan Diaconescu, zi-i să nu mai spună de spitalul nostru». Şi m-am dus la Dan şi i-am zis să nu mai facă şi el atâtea probleme, că Secureanu… (Dan Diaconescu ar fi spus – n. red.) «Domn’e, dacă vrea să ne ajute, să sponsorizeze OTV-ul». Şi eu i-am pus în legătură”.

    Suma pe care trebuia s-o achite Secureanu, ca să înceteze șantajul la adresa sa, era de 5.000 de euro.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Condamnat pentru pornografie infantilă, un fost primar PSD candidează din nou: “Nu știu ce e moral, imoral. A venit oamenii să candidez din nou”

    Bogdan Davidescu, fost primar PSD al comunei prahovene Șotrile condamnat în 2019 la un an și 6 luni de închisoare cu suspendare într-un dosar de pornografie infantilă în care era acuzat și că a întreținut relații sexuale cu o minoră, candidează acum la un nou mandat, relatează epochtimes-romania.com.

    Cazul este uluitor și revoltător, în același timp. Davidescu a pierdut mandatul de primar după condamnare. Edilul PSD-ist făcuse sex cu minora, iar după ce aceasta n-a mai vrut să continue relația, a șantajat-o că va publica înregistrări pornografice cu ea. Instanța l-a lăsat însă în libertate.

    Acum, fostul primar candidează, aparent, independent. Însă PSd n-a mai nominalizat candidat în comună, prezentând doar o listă pentru Consiliul Local. Mai mult, viceprimarul comunei, Ovidiu Toporaș, tot de la PSD, figurează pe aceleași bannere cu Bogdan Davidescu, sub sloganul “construim împreună”.

    Într-un interviu acordat epochtimes-romania.com, candidatul porno a făcut declarații stupefiante. El spune că a decis să se înscrie în cursa pentru un nou mandat pentru că “a venit oamenii ca să candidez din nou”.

    Davidescu neagă că ar avea susținerea PSD și i-a răspuns reporterului că, atât timp cât judecătorii nu i-au interzis să candideze la primărie, nu poate presa să-i ia acest drept: “Nu ştiu dacă trebuie să îmi dau eu sau dumneavoastră cu părerea, câtă vreme instanţa nu mi-a interzis dreptul ăsta… nu ştiu dacă mi-l luaţi dumneavoastră. Nu ştiu ce e moral, imoral, fiecare vede din unghiul lui şi… dar nu ştiu dacă trebuie să ne dăm eu sau dvs cu părerea dacă am voie să candidez sau nu“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • A doua condamnare grea pentru Darius Vâlcov: 6 ani și 6 luni de închisoare, după alți 8 ani. Șpăgi de 2,5 milioane de euro luate ca primar al Slatinei

    La interval de doi ani și jumătate, Darius Vâlcov (43 de ani) primește a doua condamnare la închisoare, în primă instanță. Ambele condamnări sunt pentru fapte de corupție săvârșite ca primar al orașului Slatina (2004-2012). Niciuna nu este definitivă.

    Cele două condamnări ale lui Darius Vâlcov:

    • 8 februarie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție: 8 ani de închisoare, pentru luare de mită (6,2 milioane de lei);
    • 21 iulie 2020: Tribunalul Gorj: 6 ani și 6 luni de închisoare, pentru luare de mită (4,3 de lei).

    Totalul șpăgilor luate de Vâlcov, în cele două dosare, dovedite de procurori și confirmate de judecători în primă instanță: 10,5 milioane de lei (circa 2,5 milioane de euro, la vremea respectivă).

    Șpagă cu repetiție: 6,2 milioane + 4,3 milioane de lei

    Tribunalul Gorj l-a condamnat marți, în primă instanță, pe Darius Vâlcov la 6 ani și 6 luni de închisoare, într-un nou dosar de corupție.

    Fostul primar al Slatinei a fost condamnat pentru luare de mită, fiind acuzat de DNA că ar fi primit comisioane 4,3 milioane de lei de la oamenii de afaceri care aveau contracte cu Primăria. E vorba de contracte pentru izolarea termică a blocurilor, reabilitarea centrului istoric al Slatinei și lucrări de extindere a rețelei de apă din județul Olt.

    Dosarul a fost instrumentat de procurori de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt și judecat de Tribunalul Gorj.

    Darius Vâlcov mai are o condamnare grea, tot în primă instanță și tot pentru corupție. Pe 8 februarie 2018, un complet de 3 magistraţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), format din judecătoarele Silvia Cerbu, Simona Cîrnaru şi Maricela Cobzariu, l-a condamnat la 8 ani de închisoare, tot pentru luare de mită (6,2 milioane de lei). Judecarea apelului în acel dosar a fost suspendată până la o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind obligativitatea respectării de către ÎCCJ a deciziei CCR privind nelegala constituire a completurilor de 3 judecători de la Înalta Curte.

    Din rechizitoriul dosarului judecat la Târgu-Jiu, cu sentință astăzi

    • „1. În perioada noiembrie-decembrie 2012, inculpatul Vâlcov Darius-Bogdan, în calitate de primar al municipiului Slatina, i-a pretins unui om de afaceri – denunţător în cauză, aproximativ 10% din sumele încasate de societatea acestuia de la Primăria Slatina, în baza unui contract semnat anterior, iar în perioada 21 ianuarie – 13 iunie 2013 a primit, în mai multe tranşe, de la respectiva societate, printr-o firmă intermediară, suma de 2.146.270 lei, astfel încât denunţătorul să nu întâmpine probleme în derularea contractului şi să primească banii la timp pentru lucrările efectuate. Contractul avea ca obiect elaborarea studiilor de fezabilitate, proiectelor tehnice şi execuţia lucrărilor pentru izolarea termică a faţadelor a 131 de blocuri din municipiul Slatina, fiind în valoare de 24.833.258 lei fără TVA.
    • 2. În aceeaşi manieră a procedat inculpatul şi în cazul unui alt contract încheiat de instituţia publică pe care o reprezenta cu o altă societate comercială, privind reabilitarea Centrului istoric al oraşului Slatina, preţul contractului fiind de 7.726.919 lei fără TVA. Astfel, în luna iunie 2012, inculpatul Vâlcov Darius-Bogdan a pretins de la administratorul firmei respective, printr-un intermediar, 10% din valoarea contractului, în schimbul semnării respectivului act de către autoritatea contractantă şi efectuării la timp a plăţilor, iar, ulterior, a primit prin intermediul unor persoane suma totală de 450.000 lei.
    • 3. La data de 23 iulie 2014, între S.C. Compania de Apă Olt S.A. şi aceeaşi firmă s-a încheiat un contract de lucrări având ca obiect „Continuarea lucrărilor de reabilitare şi extindere a reţelelor de apă şi apă uzată în aglomerările Potcoava şi Scorniceşti”, preţul licitat contractat fiind de 17.000.000 lei fără TVA. Ulterior, înaintea datei de 27 august 2014 (data emiterii primei facturi către S.C. Compania de Apă Olt S.A.), administratorul firmei respective a fost contactat de o persoană din cercul de apropiaţi ai inculpatului Vâlcov Darius-Bogdan, care i-a comunicat că acesta din urmă îi pretinde 10% din valoarea contractului respectiv pentru „a interveni la conducerea companiei în vederea efectuării la timp a plăţilor aferente contractului”, lucru cu care omul de afaceri a fost de acord. Suma de 1.700.000 lei (echivalentul unui procentaj de 10%), pretinsă în modalitatea descrisă mai sus, urma să-i fie remisă inculpatului după primirea de către societatea respectivă a unui „avans mai mare pentru lucrările efectuate”, acesta urmând să depună diligenţele necesare în acest sens. Astfel, în lunile septembrie 2014 şi februarie 2015, inculpatul a primit, în două tranşe, de la omul de afaceri, tot prin intermediari, suma de bani pretinsă iniţial. Pentru aceleaşi lucrări, inculpatul Vâlcov Darius-Bogdan a pretins şi primit anterior de la un alt om de afaceri un procentaj de 20% din valoarea contractului. După primirea banilor, contractul respectiv a fost reziliat, fiind atribuit, la data de 23 iulie 2014, omului de afaceri de la care a pretins şi primit suma de 1.700.000 lei, mai sus amintită.
    • Suma totală primită de inculpat în urma săvârşirii celor trei infracţiuni de corupţie se ridică la 4.296.270 lei. În cauză, procurorii anticorupţie au dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra unor bunuri (piese de mobilier folosite la amenajarea hotelului pe care inculpatul îl deţine în municipiul Slatina), în valoare de 393.457,58 lei şi asupra sumei de 264.460 lei existente în contul unei societăţi pe care inculpatul Vâlcov Darius-Bogdan o controla prin interpuşi.”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * INTERVIU-EVENIMENT. Andreea Esca, în lacrimi: „Am fost infectați eu, soțul meu și fiul nostru. Mi-am pierdut complet gustul și mirosul, nu mai simțeam usturoiul și parfumurile tari”

    * VIDEO. Caraghioșii din Piața Victoriei: „Suntem ultimi rezistenți în fața tiraniei!”. S-a scandat „Jos nazismul!”

  • „Metoda Dragnea” aruncă în pușcărie și un fost premier francez! Bani sifonați prin „Bombonica britanică”

    François Fillon, prim-ministru al Franței timp de 5 ani (2007-2012), a fost condamnat la 5 ani de închisoare, dintre care doi ani cu executare, pentru deturnare de fonduri publice. Și-a angajat și el nevasta, fictiv, la cabinetul parlamentar…

    Speranța dreptei franceze după Nicolas Sarkozy, François Fillon a aplicat metoda de fraudare a banului public care l-a trimis în pușcărie și pe fostul lider al stângii din România, Liviu Dragnea: angajările fictive.

    Paralela cu Dragnea merge mai departe: folosirea soțiilor pentru jefuirea banilor publici. Bombonica Dragnea, pe atunci soția lui Liviu Dragnea, a devenit proprietara hotelului Turris din Turnu Măgurele pe sume ridicol de mici.

    Soții Fillon au de plătit 1.750.000 de euro

    Penelope Fillon, soția de origine britanică a lui François Fillon, a fost angajată fictiv la cabinetul parlamentar al acestuia, încasând sute de mii de euro, sub formă de salariu pe mai mulți ani.

    Scandalul angajării fictive a doamnei Fillon ca asistent parlamentar i-a distrus şansele lui François Fillon de a candida la Preşedinţia ţării în 2017 şi i-a deschis outsider-ului Emmanuel Macron calea către Palatul Elysée, transmit AFP şi Reuters.

    Tribunalul corecţional din Paris a decis:

    • 5 ani de închisoare, dintre care 2 cu executare și 3 cu suspendare, pentru François Fillon;
    • 3 ani de închisoare cu suspendare pentru Penelope Fillon;
    • obligarea soților Fillon ca, împreună cu complicele lor Marc Joulaud (fost supleant al lui François Fillon în departamentul Sarthe din vestul Franţei), să returneze suma de un milion de euro Adunării Naţionale (camera inferioară a Parlamentului francez);
    • o amendă de 375.000 de euro pentru François Fillon;
    • o amendă de 375.000 de euro pentru Penelope Fillon;
    • interdicția aplicată lui François Fillon: timp de 10 ani nu va avea voie să ocupe funcţii publice;
    • interdicția aplicată lui Penelope Fillon: timp de 2 ani nu va avea voie să ocupe funcţii publice.

    Inculpaţii au anunţat că vor face apel la această condamnare.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • 3 ani și 10 luni de pușcărie pentru SRI-istul corupt Dragomir, „vedeta” anti-Kovesi a taberei PSD-Antena 3!

    Daniel Dragomir, fost locotenent-colonel SRI, a fost condamnat definitiv, joi, de Curtea de Apel București, la 3 ani și 10 luni de închisoare pentru corupție. Judecătorii au considerat că Dragomir, pe când era ofițer activ, l-a avertizat pe afaceristul libanez Rami Ghaziri că e urmărit de SRI.

    Dragomir a devenit însă cunoscut opiniei publice în 2016, când a fost implicat în cazul Black Cube – agenția de securitate israeliană angajată să o compromită pe Laura Codruța Kovesi, pe atunci încă procuror-șef al DNA.

    Daniel Dragomir, condamnat pentru că, pe când activa în SRI, l-a avertizat pe un afacerist libanez că e monitorizat pentru evaziune. Ulterior, Dragomir a fost implicat și în încercarea Black Cube de a o compromite pe Kovesi

    Conform pledoariei DNA – acceptată de instanța care l-a condamnat pe Daniel Dragomir –, fostul ofițer l-a alertat pe Rami Ghaziri că e supravegheat de SRI, care-l suspecta de evaziune. În schimbul informațiilor, Dragomir a încasat aproape 500.000 de euro mită.

    Libanezul, care pusese mâna pe Avicola Crevedia, era vizat într-un mare dosar de evaziune fiscală din industria cărnii. Ofițerul SRI îl avertiza pe Ghaziri, pentru ca acesta să evite monitorizarea SRI, controalele ANAF și eventualele probe găsite de DNA.

    Tot Dragomir s-a ocupat să-i deschidă uși arabului la înalți funcționari, pentru a obține mai repede rambursarea TVA de la stat. Dragomir primea, în schimb, 25.000 de euro pe lună și 1% din sumele încasate de libanez de la stat ca rambursări de TVA.

    Șpaga era virată de Ghaziri într-un cont al soacrei lui Dragomir. Ulterior, banii erau scoși din contul mamei-soacre de Daniel Dragomir, de soția sa și de fiul lor.

    Metamorfoza: cum a ajuns un ofițer, șef al biroului SRI pentru combaterea terorismului, în mlaștina infracțiunilor și a conspirațiilor

    După ce a fost dat afară din DNA și inculpat de DNA pentru trafic de influență și folosirea de informații clasificate, Dragomir s-a reprofilat în aprig conspiraționist și luptător împotriva Justiției, în barca PSD-ALDE.

    Ofițerul a încercat, la un moment dat, să-și facă și niște publicații prin care să influențeze opinia publică.

    Ulterior s-a înhăitat însă cu toți ceilalți penali urmăriți de DNA pentru diverse infracțiuni, devenind invitat obișnuit pe la televiziuni și publicații deținute de Dan Voiculescu, Sebi Ghiță, Dan Andronic și alții.

    Ex-ofițerul SRI – azi în vârstă de 41 de ani – și-a făcut și un partid numit Roexit, militând deschis pentru ieșirea României din Uniunea Europeană. Toate conspirațiile ventilate de Rusia, PSD și de Dragnea au trecut și prin gura lui Dragomir.

    După ce l-a ajutat pe libanez să jefuiască bugetul statului român, Dragomir și-a descoperit filonul de patriotism și a ajuns la concluzia că ar fi mai bine să scăpăm de DNA, de Justiție, de cerințele anticorupție ale UE și de toate celelalte mofturi.

    A comandat operațiunea Black Cube de compromitere a Laurei Kovesi. Dosarul trenează la DIICOT de 4 ani

    În 2016, Daniel Dragomir a fost arestat și în cazul Black Cube. E acuzat că ar fi comandat și plătit operațiunea de compromitere a Laurei Codruța Kovesi, el fiind intermediarul altor afaceriști care urmăreau să scape de procurorul-șef al DNA. Black Cube e considerat “brațul civil” al Mossad, fiind înființat de un fost șef (decedat între timp) al agenției de informații israeliene și populat cu ofițeri care au trecut pe acolo.

    Operațiunea a eșuat, iar agenții trimiși de Black Cube au fost prinși de DIICOT. După ce și-au recunoscut faptele, au fost condamnați cu suspendare și au dispărut din România.

    În schimb, dosarul lui Daniel Dragomir continuă să treneze, de 4 ani, la DIICOT. Firele acestui caz ar trebui să ducă de la Dragomir către alți importanți afaceriști, atât români, cât și străini.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * În plină pandemie, Daniel Florea (PSD), primarul Sectorului 5, a dat unei firme turcești cu sediul la Moscova un contract de 185 de milioane de euro pentru îngrijirea spațiilor verzi

    * Robert Negoiță și-a plimbat iubita prin China pe banii Primăriei! A cazat-o la hotel de 5 stele

    * Putea fi doar măturător, dar PSD l-a pus șef la ADP Sectorul 4. Marian Goleac, aghiotantul primarului Băluță, și-a falsificat diplomele de Bac și de facultate. DNA l-a trimis în judecată

    * Ce simte un medic când, întors de la spital, întâlnește vecinii care-l lămuresc că “virusul nu există”? Emoționanta mărturie a unei doctorițe din Cluj

  • Popoviciu pierde definitiv cele 224 de hectare pe care se află Ikea, Mall Băneasa și Ambasada SUA. Condamnat la 7 ani de închisoare, ginerele fostului ministru ceaușist Dincă “Te leagă” e fugit în Anglia

    Puiu Popoviciu, ginerele fostului ministru ceaușist Ion Dincă “Te leagă” și unul dintre milionarii căzuți peste România din mantia regimului comunist, a pierdut definitiv, joi, la Înalta Curte de Casație și Justiție, 224 de hectare de teren în Băneasa.

    Fugit în Anglia după ce a fost condamnat definitiv în România la 7 ani de pușcărie pentru corupție în dosarul Băneasa, Popoviciu a contestat, prin intermediul avocaților, măsura de confiscare a 224 de hectare – terenul unde acum este imensul complex comercial care cuprinde IKEA și Mall Băneasa, dar și Ambasada SUA.

    Înalta Curte de Casație și Justiție a acceptat recursul DNA și a dispus, prin sentință definitivă, confiscarea celor 224 de hectare din Băneasa

    A avut câștig de cauză în primă instanță, la Curtea de Apel, dar joi, Înalta Curte de Casație și Justiție a acceptat recursul DNA și a respins definitiv cererea fugarului, astfel că Popoviciu rămâne fără pământuri.

    Sentința pe scurt a completului de judecători la ICCJ

    „Detalii soluţie: Admite contestația formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva sentinţei penale nr. 42 din 8 martie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr. 4445/2/2016 (2207/2016).

    Desfiinţează sentinţa penală atacată şi, în rejudecare, respinge, ca inadmisibilă, contestaţia la executare formulată de Biroul Executări Penale al Secţiei I Penale a Curţii de Apel Bucureşti, prin judecătorul delegat, împotriva sentinţei penale nr. 267/F din data de 28 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală în dosarul nr. 4445/2/2016.

    Respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de inculpaţii Alecu Ioan Niculae, Popoviciu Gabriel Aurel şi Diaconescu Ştefan şi de părţile responsabile civilmente S.C. Băneasa Rezidenţial SRL, S.C. Băneasa Business & Technology Park SA şi S.C. Băneasa Investments SA împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

    Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie rămân în sarcina statului.

    Obligă contestatorii inculpaţi Alecu Ioan Niculae, Popoviciu Gabriel Aurel şi Diaconescu Ştefan şi contestatoarele părţi responsabile civilmente S.C. Băneasa Rezidenţial SRL, S.C. Băneasa Business & Technology Park SA şi S.C. Băneasa Investments SA la plata sumelor de câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

    Definitivă.

    Pronunțată în ședință publică, azi, 14 mai 2020“.

    Popoviciu a fost condamnat la închisoare în 2017, apoi a fugit în Anglia. Acum se așteaptă extrădarea sa către România

    Popoviciu a fost condamnat pentru corupție în august 2017. În plin regim PSD, milionarul a fugit – la fel ca și alți potentați anchetați de DNA, precum Radu Mazăre sau Sebi Ghiță – în străinătate, pentru a scăpa de pedeapsă.

    Aflat la Londra, Popoviciu face obiectul unui proces, pentru a fi trimis la București. O primă instanță a decis că afaceristul trebuie returnat României, dar s-a înaintat recurs și acum se așteaptă verdictul definitiv.

    Chiar fugar, Popoviciu și-a păstrat puterea și influența în România, unde o întreagă rețea s-a activat pentru a-l susține.

    G4Media.ro scrie că judecătorul Corneliu Bogdan Tudoran, care l-a condamnat în primă instanță pe Popoviciu și a dispus confiscarea terenului din Băneasa, a devenit ținta articolelor din:

    – evz.ro (deținută de Dan Andronic, și el vizat de mai multe dosare la DNA);

    – luju.ro (site-ul lui Răzvan Savaliuc, de pe orbita propagandistică a lui Dan Voiculescu, oligarh emanat din comunism condamnat într-un dosar de corupție instrumentat de DNA);

    – gandul.ro (pe atunci proprietatea lui Adrian Sârbu, și el acuzat într-un proces de evaziune fiscală);

    – cancan.ro (proprietatea lui Radu Budeanu, cercetat, de asemenea, într-un dosar aflat la DNA).

    Înființată la ordinul lui Liviu Dragnea, Secția Specială de anchetare a magistraților a deschis un dosar împotriva judecătorului care l-a condamnat pe Popoviciu, imputându-i-se fapte de corupție. Ancheta bate însă pasul pe loc.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Radu Moraru: „Ne vor lua cu izoleta și ne vor vaccina obligatoriu! Și veți vedea, la Nașul TV, niște legume. O să ne pună-n geam ca să râdeți de noi”

  • Al treilea pușcăriaș PSD care a condus Camera Deputaților. Trei ani cu executare pentru Valeriu Zgonea

    După Adrian Năstase și Liviu Dragnea, PSD mai produce un pușcăriaș care are în CV funcția de președinte al Camerei Deputaților: Valeriu Zgonea. Acesta a fost condamnat luni la 3 ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influență și luare de mită.

    Sentința în „cazul Zgonea”, pronunțată de Tribunalul Bucureşti, nu este definitivă. Verdictul final îl va da Curtea de Apel București.

    Instanţa a mai dispus menţinerea măsurii asiguratorii pe suma de 62.143 de lei, la cât se ridică prejudiciul în acest caz.

    Șefii Camerei Deputaților condamnați la închisoare pentru corupție

    • Adrian Năstase – a condus Camera Deputaților timp de 5 ani și jumătate (1992-1996 și 2004-2006).
    • Liviu Dragnea – a condus Camera Deputaților timp de 2 ani și jumătate (2016-2019).
    • Valeriu Zgonea – Camera Deputaților timp de 4 ani (2012-2016).

    Dintre cei trei PSD-iști corupți, doi au în palmares sentințe definitive (Năstase și Dragnea), unul e condamnat în primă instanță (Zgonea).

    Șpagă dublă: excursie la Viena + casă de vacanță în Covasna

    Procurorii au demonstrat că Valeriu Zgonea a intervenit pentru numirea într-o importantă funcţie publică a fiicei unui consilier judeţean din Buzău.

    Potrivit rechizitoriului, în perioada iulie 2012 – aprilie 2013, când îndeplinea funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi era vicepreşedinte al PSD, Zgonea a acceptat promisiunea făcută de Dumitru Dobrică, consilier judeţean în Buzău, privind primirea de foloase necuvenite în schimbul numirii fiicei acestuia într-o importantă funcţie publică.

    Este vorba de Ionela Viorela Dobrică, în prezent deputat PSD de Buzău (aleasă în decembrie 2016).

    Ulterior, Zgonea a primit de la Dumitru Dobrică foloase necuvenite în sumă totală de 62.143 de lei, reprezentând cheltuieli pe două direcții:

    • o excursie de lux la Viena, împreună cu concubina sa, incluzând bilete pentru concert;
    • o casă de vacanţă construită în judeţul Covasna.

    „Numitul Dobrică Dumitru a organizat, pe cheltuiala SC (…) SA Pătârlagele, pentru inculpatul Zgonea Valeriu Ştefan şi concubina sa, o excursie de 4 zile la Viena, în intervalul 16.05.2013 – 19.05.2013, suportând inclusiv contravaloarea unor bilete la concerte susţinute de (…) şi (…), excursie contractată prin intermediul SC (…) SRL Buzău. (…) În vederea disimulării plăţii sejurului pentru inculpatul Zgonea Valeriu Ştefan, numitul Dobrică Dumitru i-a cerut (…) să întocmească separat o factură pe numele acestuia, pe care de altfel numitul Dobrică Dumitru a achitat-o personal în numerar, iar concubina sa a fost înscrisă pe o altă factură emisă pentru SC (…) SA, cu explicaţia «prestări servicii»”, se arată în rechizitoriu.

    Conform documentului, factura a fost întocmită în favoarea unei societăţi comerciale, cu scopul de a putea deduce ulterior cheltuielile. „Despre programul sejurului, numitul Dobrică Dumitru a informat-o telefonic pe (…), acesta precizând că inculpatul Zgonea Valeriu Ştefan are la Viena şi o întâlnire oficială cu nişte ambasadori. (…) De altfel, articolele de presă de la acel moment confirmau participarea inculpatului Zgonea Valeriu Ştefan la concertul (…) de la Viena, legat de o vizită oficială a inculpatului”.

    Conform DNA, la data de 22 aprilie 2013, ca urmare a demersurilor făcute de Valeriu Zgonea, fiica lui Dobrică a fost numită în funcţia de preşedinte al Centrului Naţional de Management pentru Societatea Informaţională, din cadrul Ministerului pentru Societatea Informaţională, deşi nu avea pregătire de specialitate în domeniu.

    Ulterior, tot ca urmare a demersurilor făcute de Zgonea, fiica lui Dobrică şi-a păstrat funcţia la nivelul administraţiei publice centrale, fiind numită, la data de 23 ianuarie 2014, în funcţia de subsecretar de stat în cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

    Dumitru Dobrică a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu DNA, care nu a fost acceptat de către judecători.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. PSD a cheltuit 430.000 de euro, din bani publici, pentru mitingul împotriva justiției! Pe scenă au „behăit” Dragnea, Tăriceanu, Firea, Pleșoianu

  • 8 ani de închisoare pentru decanul unei facultăți de medicină. Motivul: lua șpagă de la studenți pentru a-i promova

    Profesorul universitar doctor Gheorghe Ţarălungă, fost decan al Facultăţii de Farmacie din cadrul Universităţii Ovidius din Constanța, a fost condamnat miercuri la opt ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită în formă continuată. Sentinţa Curţii de Apel Constanţa este definitivă.

    Țarălungă făcuse un obicei din a le pretinde studenților câteva sute de euro pentru promovarea unui examen. El a fost prins în flagrant.

    În acelaşi dosar, studentul grec Evangelos Faloutsos a fost condamnat în primă instanţă la doi ani de închisoare cu suspendare.

    Fragmente din sentinţa pronunţată de judecătorii Curţii de Apel Constanţa:

    „În baza art. 421, pct. 1, lit. b Codul de procedură penală,

    Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul inculpat Faloutsos Evangelos împotriva sentinţei penale nr. 78/21.02.2017 pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul nr. 1081/118/2015. (…)

    Condamnă pe inculpatul Ţarălungă Gheorghe la pedeapsa închisorii de 8 (opt) ani pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (11 acte materiale).

    În baza art. 66, alin. 1, lit. a, lit. b şi lit. g Cod Penal,

    Interzice inculpatului Ţarălungă Gheorghe drepturile prevăzute de art. 66, alin. 1, lit. a, lit. b şi lit. g CP – constând în dreptul de a profesa ca şi cadru didactic – pe o perioadă de 5 ani cu titlu de pedeapsă complementară. (…)

    Definitivă”.

    Conform procurorilor DNA Constanţa, în ianuarie 2015, inculpatul Ţarălungă, în calitate de profesor universitar doctor la Facultatea de Farmacie din cadrul Universităţii Ovidius Constanţa, „a primit de la zece studenţi sume cuprinse între 200 şi 600 de euro, pentru a-i promova, în condiţii nelegale, la diferite examene”.

    La sfârşitul aceleiaşi luni, „pentru acelaşi motiv, inculpatul Faloutsos Evangelos i-a oferit inculpatului Ţarălungă Gheorghe suma de 200 de euro”, situație pentru care a fost organizată acţiunea de prindere în flagrant.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Infernul creat de „Doctorul Prăjeală”. Beuran a comis greșeli grave ca șef de secție. Încă un pacient ars, cazul a fost ascuns anul trecut

    * Replică de țață a Gabrielei Firea către ministrul Turismului: „Mutați-vă din București, dacă nu vă place în București!”

    * Ministrul Sporturilor a rezistat șantajului lui Ion Țiriac. Miliardarul le-a folosit și pe tenismene, cu Simona Halep în frunte

    * WhatsApp nu va mai funcționa, de la 1 februarie, pe milioane de telefoane. Vezi dacă telefonul tău va fi afectat!