ziaristii.com

Etichetă: condamnat

  • Traseist PSD-PNL-PMP-UNPR, fost deputat: 5 ani de închisoare pentru o șpagă de 5,3 milioane de euro

    Marin Anton (61 de ani), fost deputat PNL și traseist pe ruta PDL – PNL – PMP – UNPR, a fost condamnat miercuri de Tribunalul Bucureşti la 5 ani închisoare cu executare, într-un dosar de corupție, transmite Agerpres. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.

    Marin Anton a fost acuzat de procurori că în anul 2009, pe când era secretar de stat în Ministerul Transporturilor (sub ministrul Radu Berceanu, din Guvernul Boc), a primit o mită de 5,3 milioane euro. Banii au venit de la reprezentantul unei companii italiene pentru acordarea unui contract de realizare a noului terminal de la Aeroportul Otopeni.

    De asemenea, instanţa a dispus ca lui Marin Anton să-i fie confiscată suma de 22.760.654 de lei, echivalentul mitei primite.

    În acelaşi dosar, Mihai Adrian Ionescu, fost director general adjunct al Direcţiei de Coordonare şi Monitorizare Autostrăzi din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri din România SA (CNADR) şi fost consilier al ministrului Transporturilor, a primit o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la luare de mită.

    Fostul director este obligat să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii, la ADP – Sector 2 Bucureşti sau la ADP – Sector 6, pe o perioadă de 100 de zile.

    Contract de subantrepriză cu lucrări fictive

    Marin Anton, fost deputat PNL de Giurgiu şi fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2017, pentru luare de mită.

    Banii ar fi fost primiţi de Marin Anton prin intermediul unei societăţi comerciale unde acesta avea calitatea de asociat.

    „Marin Anton a beneficiat de ajutorul lui Adrian Mihai Ionescu, care, în luna iunie 2009, cu ocazia unei întâlniri pe care acesta din urmă a avut-o cu reprezentantul companiei internaţionale, i-a specificat acestuia «pretenţiile» primului inculpat, precum şi modalitatea de remitere a banilor. Astfel, între compania internaţională şi societatea controlată de inculpatul Anton Marin a fost încheiat un contract de subantrepriză, suma de 22.760.654 lei fiind achitată prin transfer bancar, în perioada 23 iulie – 20 noiembrie 2009, şi reprezenta contravaloarea unor lucrări de organizare şantier care nu au fost executate în realitate”, precizează procurorii.

    Suma de bani obţinută a fost folosită în interesul firmei unde Marin Anton era asociat.

    „Banii respectivi au fost primții de Marin Anton pentru a aviza, în perioada 15 iunie – 17 iulie 2009, documentația privind obiectivul de investiții «Dezvoltare și Modernizare Aeroport Internațional București – Otopeni», nota de fundamentare și proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici reactualizați ai obiectivului de investiții menționat mai sus, precum și aprobarea continuării lucrărilor și a finanțării obiectivului respectiv”, spun procurorii.

    Marin Anton a fost și vicepreşedinte al Consiliului Tehnico–Economic din cadrul Ministerului Transporturilor, ce avea în coordonare activitatea Companiei Naţionale ”Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Bucureşti” SA Otopeni.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Soluția ieșirii din criză: „Iohannis să-și recunoască greșelile făcute, să renunțe la Cîțu și să refacă alianța cu USR-PLUS. Altfel, PNL se îndreaptă spre dezastru”

    * „Rușine, Cîțu!” Tatăl unei victime de la Colectiv îl critică dur pe premier pentru asocierea cu Piedone la deschiderea anului școlar

    * Orban: „Klaus Iohannis poate rezolva criza politică într-un «tête-à-tête» de 15 minute. Nu știu de ce nu o face, e obligația sa constituțională”

    * S-a întâmplat ceva dramatic: Rareș Bogdan nu mai pedepsește USR-PLUS! Nu-i mai ia Transporturile și nici Fondurile Europene

    * VIDEO. Mircea Hava dezvăluie cum ar fi încercat să-l cumpere Florin Cîțu: „Cât vrei s-o închidem acum?”

    * Gheorghe Flutur: „«Festivalul democraţiei» a omorât PNL. Am greșit. Mă rog la Dumnezeu să se termine odată Congresul”

    * Scos de alegători din Parlament, Victor Ponta își dă salariu 5.000 de euro pe lună de la partidul său, unde s-a angajat consilier juridic, pe bani publici

    * Minciunile anti-vaccinistei Șoșoacă au blocat contul de YouTube al Senatului!

    * Covid-19: riscul de a muri este de 11 ori mai mare la cei nevaccinați decât la cei vaccinați. Riscul de spitalizare: de 10 ori mai mare. Riscul de infectare: de 4,5 ori mai mare

    * VIDEO. Imagini de la cununia civilă a Simonei Halep. A spus „Da” în fața primarului Constanței, Vergil Chițac

  • Deputatul Lasca, „aghiotantul” Șoșoacăi, condamnat definitiv: 2 ani de închisoare cu suspendare, pentru că a bătut un șofer în trafic

    Deputatul Lasca, „aghiotantul” Șoșoacăi, condamnat definitiv: 2 ani de închisoare cu suspendare, pentru că a bătut un șofer în trafic

    Deputatul Mihai Ioan Lasca (41 de ani) a fost condamnat definitiv, miercuri, la 2 ani de închisoare cu suspendare și 120 de zile de muncă în folosul comunității, sub acuzația de loviri și alte violențe, anunță Bihorjust.ro.

    Lasca a fost ales deputat în decembrie 2020, pe lista AUR, în județul Bihor. După două luni a fost exclus din partid, împreună cu senatoarea Diana Iovanovici-Șoșoacă (aleasă pe lista AUR Iași), al cărei aghiotant a devenit la protestele CapVid (anti-mască, anti-vaccinare).

    Prin sentința definitivă dată astăzi, Curtea de Apel Oradea a respins ca nefondat apelul lui Ioan Mihai Lasca și a menținut condamnarea dată, în noiembrie 2020, de Judecătoria Oradea.

    Mihai Lasca a fost acuzat că, pe 24 august 2019, pe DN79 (Oradea – Salonta), la ieșirea din Nojorid, a blocat o mașină în trafic și l-a luat la bătaie pe cel aflat la volan.

    Victima le-a povestit judecătorilor că, după ce autoturismul i-a fost blocat, Lasca a coborât din mașina sa și a încercat să deschidă portiera șoferului. Pentru că nu a reușit, a rupt ștergătorul din partea stângă și s-a îndreptat spre portiera din dreapta-față. A deschis-o și a urcat în vehicul, unde l-a lovit pe șofer în față și în zona coastelor.

    În urma agresiunii, victima a suferit răni multiple (traumatism cranio-facial, fractură perete lateral sinus maxilar stâng, hemosinus asociat, chist subarahnoidian, nevralgie trigeminală) și a avut nevoie de 20 de zile de îngrijiri medicale.

    Incidentul a fost filmat cu telefonul de un alt conducător auto, iar imaginile au fost folosite ca probă în procesul deschis de victimă împotriva lui Lasca, pe atunci administrator al unei firme de pază.

    Minciunile lui Lasca, „alegații puerile”, nu i-au păcălit pe judecători

    În cursul urmăririi penale, Mihai Lasca a susținut că, intersectându-se în zona Aeroportului din Oradea, șoferul celeilalte mașini ”l-a salutat ironic cu un semn obscen, arătându-i degetul mijlociu, fapt care l-a determinat să întoarcă autoturismul (…) cu scopul de a-l ajunge și de a-l opri pentru a discuta cu acesta privind obiceiul de a-l saluta cu semne obscene indiferent de locul intersectării”.

    Când a ajuns și a blocat mașina urmărită, Lasca a declarat că bărbatul aflat la volan ”și-ar fi rupt ștergătorul din partea stângă și ar fi încercat să-l lovească cu acesta”.

    „Inculpatul a susținut faptul că a urcat și s-a așezat pe scaunul din dreapta-față al autoturismului pe care-l conducea persoana vătămată și a încercat să discute cu aceasta, moment în care persoana vătămată ar fi scos un baston din cauciuc, cu care a încercat să-i aplice lovituri inculpatului. A mai arătat că a ieșit din autoturism și a încercat să-l deposedeze de baston, creându-se astfel o îmbrânceală, în care persoană vătămată ar fi putut încasa lovituri superficiale, fără intenție. A precizat că la plecarea de la locul unde s-a produs incidentul, și-a cerut scuze de la ceilalți participanți la trafic, fiind conștient de faptul că a deranjat traficul în zonă prin oprirea sa și a persoanei vătămate”, se arată în hotărârea Judecătoriei Oradea.

    Magistrații au considerat susținerile lui Mihai Lasca drept ”simple alegații puerile, de conjunctură, nesusținute de vreun mijloc administrat în cauză, ci infirmate de probele utile reținute de instanță”.

    Drept urmare, pe 11 noiembrie 2020, Judecătoria Oradea l-a condamnat pe Ioan Mihai Lasca la 2 ani de închisoare cu suspendare, pedeapsă menținută astăzi de Curtea de Apel Oradea.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Șoșoacă: „Veți fi pseudo-oameni, o altă specie! Vaccinul îl înlocuiește pe Dumnezeu, modifică structura ADN-ului! Provoacă avorturi, sterilitate. Experimentul va dura până în decembrie 2023”

    * „Șoșoacă belgian” a trecut la nivelul următor: s-a înarmat și amenință cu moartea politicieni și virusologi. Militarul extremist terorizează țara de două săptămâni, dar e de negăsit

    * Dan Puric, delir conspiraționist: „S-a dat ordin să se stingă pandemia… la cei care ascultă de ordine pe unitate”

    * E groasă: Ciolacu îl „izolează” pe Iohannis! „Nu mai stau de vorbă cu el până nu-și cere scuze pentru «Ciuma Roșie»”. Ghinion: președintele n-a spus niciodată „Ciuma Roșie”!

    * Sergiu Toader, din Noua Zeelandă, despre „Tolontan și «caracatiţele» lui necâştigătoare”. O bijuterie stilistică, o reparație necesară

    * Misterele atacului mafiot la Arad. Ioan Crișan creștea somn african și crocodili în 22 de bazine încălzite cu apă termală

    * Tatăl celor 3 fete omorâte cu tomoxan vrea să se spânzure. El a adus otrava de la stână, unde muncește cu ziua

    * Metrul pătrat de gazon din Sectorul 6 s-a ieftinit de 5,5 ori după venirea lui Ciucu în locul lui Mutu la Primărie!

    * „Rechinul” a fost „vândut” de bodyguardul său craiovean, și el infractor periculos, dar care ar fi devenit colaborator al FBI

    * Furie în Italia: ucigașul judecătorului Giovanni Falcone a fost eliberat „pentru bună purtare”! A participat la peste 100 de asasinate. A răpit, omorât și dizolvat în acid un copil de 11 ani

  • Ura împotriva femeilor i-a adus 6 luni de închisoare unui manelist în vogă, pentru o melodie infectă, discriminatoare

    Manelistul Dani Mocanu (28 de ani) a fost condamnat joi, de către Judecătoria Pitești, la 6 luni de închisoare cu executare, pentru infracțiunea de incitare la ură sau discriminare, din cauza melodiei „Curwa”.

    În plus, instanța obligă YouTube să înlăture videoclipul melodiei, publicat pe platformă,  precum şi toate videoclipurile conexe.

    Decizia nu este definitivă, putând fi atacată cu apel.

    Manelistul a fost trimis în judecată în luna ianuarie a anului trecut, când procurorii arătau: „În data de 27.04.2019, inculpatul a încărcat pe platforma online YouTube un videoclip filmat și montat anterior, prin intermediul căruia a instigat publicul larg la ură și discriminare împotriva femeilor. La finalul lunii noiembrie 2019, videoclipul înregistra peste 18 milioane de vizualizări și a generat venituri de aproximativ 34.000 dolari USA, ce au constat în drepturi de publicitate aferente videoclipului”.

    În iulie 2019, maneaua „Curwa”, cântată de Dani Mocanu, a fost reclamată și la Consiliul Naţional Pentru Combaterea Discriminării (CND), pentru versurile instigatoare la violenţă împotriva femeilor.

    Piesa reprezintă „discriminare pe criteriul sex şi instigare la violenţă” şi „are ca efect crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare şi ofensatoare la adresa femeilor, cu atât mai mult cu cât mesajele transmise prin versurile şi videoclipul melodiei «Curwa» sunt din partea unui artist cunoscut publicului larg, care legitimează astfel şi încurajează atitudinile misogine”, au explicat reclamanţii.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Clotilde Armand îi scoate din locuințele sociale pe reporterul-videochat de la RTV și pe doi angajați de la Antena 3. Aceștia le-au obținut ilegal, de la fostul primar Tudorache

    * Revolta unui medic, după coșmarul din India: „Mai are tupeu Adina Alberts să spună ceva despre Covid, India, ivermectină, tratamente inventate? Se ia în continuare de vaccinuri?”

    * VIDEO. Teolog fanatic, anarhist: „Ne-au terfelit sfinții, ni L-au terfelit pe Hristos! Ordinarul ăla de vaccin nu mă interesează!”

    * România sparge celula GRU de la Ambasada Rusiei! Adjunctul atașatului militar, expulzat pentru spionaj și declarat persona non grata

    * „Cervele” rusofile s-au ales cu dosar penal pentru „lovire sau alte violențe”! Anarhistele PSD-isto-AUR-iste riscă pușcăria

    * Dragnea rămâne la închisoare pentru că se consideră „deținut politic”. Judecătorii au constatat că infractorul PSD nu dă dovezi de îndreptare

    * Alexe și Chirica, încolțiți de DNA și DIICOT: puși sub acuzare pentru corupție, cu restricții judiciare

    * Adrian Năstase, Petre Roman, Gabriel Oprea, Gheorghe Funar – printre foștii parlamentari care își vor pensiile speciale înapoi! Numărul celor care dau în judecată statul, ca să-și recupereze privilegiul, este de ordinul sutelor

    * Reglare de conturi între „locotenenții” lui Ion Iliescu: Mironov îl alungă pe Gelu Voican Voiculescu de la șefia Institutului Revoluției!

    * Rusia a trimis Braziliei vaccinul Sputnik V cu virus viu, nu mort! Mai mult i-a infectat decât i-a imunizat

  • Neculai Onțanu și nepoata lui Gabriel Oprea – condamnați definitiv: 3 ani de închisoare cu suspendare, 8 ani termen de încercare. Suma confiscată în dosar: 3.677.750 de euro

    Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat marți, printr-o sentință definitivă, pe fostul primar al Sectorului 2 din București, Neculai Onțanu, la 3 ani de închisoare cu suspendare, potrivit minutei de ședință. Onţanu a luat mită un teren de 1.500 de metri pătraţi, în valoare de 1,4 milioane de euro, pentru a facilita retrocedarea mai multor terenuri.

    Sentința este foarte blândă, dat fiind că la mijloc a fost o șpagă de 1,4 milioane de euro (sub forma unui teren în București) luată de generalul în rezervă Neculai Onțanu, în calitate de primar al Sectorului 2.

    Onțanu nu va face nicio zi de închisoare, rămânând doar cu cele 112 zile de arest preventiv din anul 2016. El are însă o perioadă de încercare de 8 ani, în care o încălcare a măsurilor de supraveghere ar duce la activarea pedepsei de 3 ani de închisoare.

    Printre cei patru condamnați la câte 3 ani de închisoare cu suspendare se numără și avocata Loredana Radu, nepoata generalului Gabriel Oprea.

    Sentința Înaltei Curți în privința celor 4 inculpați:

    • Neculai Onțanu – 3 ani de închisoare cu suspendare;
    • Toma Șutru – 3 ani de închisoare cu suspendare;
    • Loredana Radu – 3 ani de închisoare cu suspendare;
    • Aurel Radu – 3 ani de închisoare cu suspendare.

    Instanța a dispus și confiscarea sumei de 3.677.750 de euro, astfel:

    • 1.877.750 de euro de la Toma Şutru;
    • 1.400.000 de euro de la Aurel Radu;
    • 400.000 de euro de la Loredana Radu.

    Cheltuielile de judecată din acest dosar se ridică la 69.500 de lei, astfel:

    • Loredana Radu – 17.000 de lei
    • Neculai Onţanu – 17.000 de lei
    • Toma Şutru – 17.000 de lei
    • Aurel Radu – 17.000 de lei
    • Ion Todiraş – 1.500 de lei.

    Minuta ședinței de judecată

    „Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva sentinţei penale nr. 139/F din 27 iulie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, în dosarul nr. 4278/2/2016.

    Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată, şi rejudecând:

    Constată că legea penală mai favorabilă în ansamblul ei cu privire la toţi inculpaţii este Vechiul Cod penal, Legea nr. 78/2000 şi Legea nr. 656/2002, aşa cum erau în vigoare la data săvârşirii faptelor.

    Cu privire la inculpatul Onţanu Neculai:

    Recalifică fapta pentru care a fost trimis în judecată din infracţiunea de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 6 şi art. 7 lit a şi c din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din Codul penal, în infracţiunea de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. 1 şi 2 din Vechiul Cod penal cu aplicarea art. 6 şi art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din Codul penal, aşa cum era în vigoare la data săvârşirii faptelor.

    În baza art. art. 254 alin. 1 şi 2 din Vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 6 şi art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din Codul penal, condamnă pe inculpatul Onţanu Neculai la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită şi îi aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, c din Vechiul Cod penal pe o durată de 5 ani.

    Interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prev. de art. 64 lit. a, b, c din Vechiul Cod penal pe durata prev. de art. 71 alin. 2 din Vechiul Cod penal.

    În baza art. 86 ind. 1 din Vechiul Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale aplicate inculpatului Onţanu Neculai pe durata unui termen de încercare de 8 ani, stabilit în condiţiile art. 86 ind. 2 din Codul penal 1969.

    În baza art. 86 ind. 3 alin. 1 din Vechiul Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

    a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune Bucureşti, la datele fixate de acest serviciu;

    b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

    c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

    d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existenţă.

    Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86 ind. 4 din Vechiul Cod penal, a căror nerespectare determină revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

    În baza art. 71 alin. 5 din Vechiul Cod penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale se suspendă şi executarea pedepsei accesorii. Constată că inculpatul Onţanu Neculai a fost reţinut 24 ore de la data de 23.03.2016 şi arestat preventiv în perioada 25.03.2016 – 15.07.2016.

    Cu privire la inculpatul Şutru Toma:

    Recalifică faptele pentru care a fost trimis în judecată din infracţiunile de luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, şi spălare de bani, prev. de art. 29 lit. a din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal, în infracţiunea de luare de mită, prev. de art. 254 alin. 1 din Vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, şi spălare de bani, prev. de art. 29 lit. a din Legea nr. 656/2002, toate cu aplicarea art. 5 din Codul penal şi art. 33, art. 34 din Vechiul Cod penal, aşa cum erau în vigoare la data săvârşirii faptelor.

    În baza art. 254 alin. 1 din Vechiul Cod pena,l cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, condamnă pe inculpatul Şutru Toma la pedeapsa de 3 ani de închisoare pentru infracţiunea de luare de mită şi îi aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, c din Vechiul Cod penal pe o durată de 5 ani.

    Interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prev. de art. 64 lit. a, b, c din Vechiul Cod penal pe durata prev. de art. 71 alin. 2 din Vechiul Cod penal.

    În baza art. de art. 29 lit. a din Legea nr. 656/2002, condamnă pe inculpatul Şutru Toma la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracţiunea de spălare de bani şi îi aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, c din Vechiul Cod penal pe o durată de 5 ani.

    Interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prev. de art. 64 lit. a, b, c din Vechiul Cod penal pe durata prev. de art. 71 alin. 2 din Vechiul Cod penal.

    În baza art. 33 alin.1 lit. a, art. 34 alin. 1 lit. b şi art. 35 alin. 3 din Vechiul Cod penal, contopeşte pedepsele stabilite inculpatului Şutru Toma în pedeapsa principală cea mai grea, de 3 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a şi b din Vechiul Cod penal.

    În baza art. 86 ind. 1 din Vechiul Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale aplicate inculpatului Şutru Toma pe durata unui termen de încercare de 8 ani, stabilit în condiţiile art. 86 ind. 2 din Codul penal 1969.

    În baza art. 86 ind. 3 alin. 1 din Vechiul Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

    a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune Bucureşti, la datele fixate de acest serviciu;

    b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

    c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

    d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existenţă.

    Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86 ind. 4 din Vechiul Cod penal, a căror nerespectare determină revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

    În baza art. 71 alin. 5 din Vechiul Cod penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale se suspendă şi executarea pedepsei accesorii.

    Constată că inculpatul Şutru Toma a fost reţinut 24 ore de la data de 23.03.2016 şi arestat preventiv în perioada 25.03.2016 – 15.07.2016.

    Cu privire la inculpatul Radu Loredana:

    Recalifică faptele pentru care a fost trimisă în judecată din infracţiunea de complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 289 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 şi art. 7 lit. a şi c din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din Codul penal, şi spălare de bani, prev. de art. 29 lit. a din Legea nr. 656/2002, toate cu aplicarea art. 5 din Codul penal, în infracţiunea de complicitate la luare de mită prev. de art. 26 alin. 1 rap la art. 254 alin. 1 şi 2 din Vechiul Cod penal cu aplicarea art. 6 şi art.7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din Codul penal, şi spălare de bani, prev. de art. 29 lit. a din Legea nr. 656/2002, toate cu aplicarea art. 5 din Codul penal şi art. 33, art. 34 din Vechiul Cod penal, aşa cum erau în vigoare la data săvârşirii faptelor.

    În baza art. 26 alin. 1 rap art. 254 alin. 1 şi 2 din Vechiul Cod penal cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, condamnă pe inculpata Radu Loredana la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracţiunea de complicitate la luare de mită şi îi aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a şi b din Vechiul Cod penal pe o durată de 5 ani.

    Interzice inculpatei, ca pedeapsă accesorie, drepturile prev. de art. 64 lit. a şi b din Vechiul Cod penal pe durata prev. de art. 71 alin. 2 din Vechiul Cod penal.

    În baza art. 29 lit. a din Legea nr. 656/2002, condamnă pe inculpata Radu Loredana la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracţiunea de spălare de bani şi îi aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a şi b din Vechiul Cod penal pe o durată de 5 ani.

    Interzice inculpatei ca pedeapsă accesorie drepturile prev. de art. 64 lit. a şi b din Vechiul Cod penal pe durata prev. de art. 71 alin. 2 din Vechiul Cod penal.

    În baza art. 33 alin. 1 lit. a, art. 34 alin. 1 lit. b şi art. 35 alin. 3 din Vechiul Cod penal, contopeşte pedepsele stabilite inculpatei Radu Loredana în pedeapsa principală cea mai grea, de 3 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a şi b din Vechiul Cod penal.

    În baza art. 86 ind. 1 din Vechiul Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale aplicate inculpatei Radu Loredana pe durata unui termen de încercare de 8 ani, stabilit în condiţiile art. 86 ind. 2 din Vechiul Cod penal.

    În baza art. 86 ind. 3 alin. 1 din Vechiul Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpata se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

    a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune Bucureşti, la datele fixate de acest serviciu;

    b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

    c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

    d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existenţă.

    Atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 86 ind. 4 din Vechiul Cod penal, a căror nerespectare determină revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

    În baza art. 71 alin. 5 din Vechiul Cod penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale se suspendă şi executarea pedepsei accesorii.

    Constată că inculpata Radu Loredana-Claudia a fost reţinută 24 ore de la data de 23.03.2016 şi arestată preventiv, respectiv în arest la domiciliu, în perioada 25.03.2016 – 15.07.2016.

    Cu privire la inculpatul Radu Aurel:

    Recalifică faptele pentru care a fost trimis în judecată din infracţiunea de complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 289 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 şi art. 7 lit. a şi c din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din Codul penal, şi spălare de bani, prev. de art. 29 lit. a din Legea nr. 656/2002, toate cu aplicarea art. 5 din Codul penal, în infracţiunea de complicitate la luare de mită, prev. de art. 26 alin. 1 rap la art. 254 alin. 1 şi 2 din Vechiul Cod penal cu aplicarea art. 6 şi art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din Codul penal, şi spălare de bani, prev. de art. 29 lit. a din Legea nr. 656/2002, toate cu aplicarea art. 5 din Codul penal şi art. 33, art. 34 din Vechiul Cod penal, aşa cum erau în vigoare la data săvârşirii faptelor.

    În baza art. 26 alin.1 rap art. 254 alin. 1 şi 2 din Vechiul Cod penal cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, condamnă pe inculpatul Radu Aurel la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracţiunea de complicitate la luare de mită şi îi aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a şi b din Vechiul Cod penal pe o durată de 5 ani.

    Interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prev. de art. 64 lit. a şi b din Vechiul Cod penal pe durata prev. de art. 71 alin. 2 din Vechiul Cod penal.

    În baza art. de art. 29 lit. a din Legea nr. 656/2002, condamnă pe inculpatul Radu Aurel la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracţiunea de spălare de bani şi îi aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a şi b din Vechiul Cod penal pe o durată de 5 ani.

    Interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prev. de art. 64 lit. a şi b din Vechiul Cod penal pe durata prev. de art. 71 alin. 2 din Vechiul Cod penal.

    În baza art. 33 alin. 1 lit. a, art. 34 alin. 1 lit. b şi art. 35 alin. 3 din Vechiul Cod penal, contopeşte pedepsele stabilite inculpatului Radu Aurel în pedeapsa principală cea mai grea, de 3 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a şi b din Vechiul Cod penal.

    În baza art. 86 ind. 1 din Vechiul Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale aplicate inculpatului Radu Aurel pe durata unui termen de încercare de 8 ani, stabilit în condiţiile art. 86 ind. 2 din Vechiul Cod penal.

    În baza art. 86 ind. 3 alin. 1 din Vechiul Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

    a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune Bucureşti, la datele fixate de acest serviciu;

    b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

    c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

    d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existenţă.

    Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86 ind. 4 din Vechiul Cod penal, a căror nerespectare determină revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

    În baza art. 71 alin. 5 din Vechiul Cod penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale se suspendă şi executarea pedepsei accesorii.

    ***

    În temeiul art. 33 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 118 alin. 1 lit. e din Vechiul Cod penal, menţine confiscarea specială a sumei de 1.400.000 de euro de la inculpatul Radu Aurel, aşa cum a dispus prima instanţă.

    În temeiul art. 33 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 118 alin. 1 lit. e din Vechiul Cod penal, menţine confiscarea specială a sumei de 400.000 de euro de la inculpata Radu Loredana-Claudia, aşa cum a dispus prima instanţă.

    În temeiul art. 33 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 118 alin. 1 lit. e din Vechiul Cod penal, dispune confiscarea specială a sumei de 1.877.750 de euro de la inculpatul Şutru Toma.

    Menţine măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa din 09.06.2016, astfel cum a fost modificată prin încheierea din 24.04.2017 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, pronunţată în dosarul 4278/2/2016, asupra bunurilor deţinute de inculpatul Radu Aurel până la concurenţa sumei de 1.400.000 euro, aşa cum a dispus prima instanţă.

    Menţine măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa din 5.04.2016 asupra terenului în suprafaţă de 1.000 mp (lotul 3) situat în (… date…), identificat cu număr cadastral (… date…), dobândit în final de Tudor Ana-Maria.

    Menţine măsura sechestrului asigurător dispus prin ordonanţa din 4.04.2016 asupra bunurilor dobândite de Jallouli Şutru Andreea-Paula: (… date…); (… date….); (… date…); (… date…); cota indiviză de 50% dintr-un depozit/garaj situat în (… date…).

    Menţine măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa din 5.04.2016 asupra bunurilor dobândite de Şutru Mihai-Cristian, respectiv produsele financiare deţinute la Raiffeisen Bank detaliate în cuprinsul ordonanţei, precum şi poprirea sumelor datorate de unitatea bancară corespunzător acestor produse financiare.

    Menţine restul dispozițiilor sentinței penale apelate care nu contravin prezentei decizii.

    Respinge apelurile declarate de inculpaţii Radu Loredana Claudia, Onţanu Neculai şi Radu Aurel şi de persoana interesată Todiraş Ion împotriva sentinţei penale nr. 139/F din 27 iulie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, în dosarul nr. 4278/2/2016.

    Obligă apelanţii inculpaţi Radu Loredana Claudia, Onţanu Neculai, Şutru Toma şi Radu Aurel la plata sumei de câte 17.000 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare aferente întregului proces penal.

    Obligă apelantul persoana interesată Todiraş Ion la plata sumei de 1.500 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

    Obligă inculpatul intimat Şutru Toma la plata sumei de 17.000 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare aferente întregului proces penal.

    Onorariul parţial cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii Radu Loredana Claudia, Onţanu Neculai, Sutru Toma şi Radu Aurel, în cuantum de cate 300 lei, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei.

    Definitivă.

    Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 aprilie 2021.”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. Șoșoacă, mahala extremă. Interzisă pentru nepurtarea măștii, a intrat cu forța, ajutată de șoșoc. A pus „bulumacul” în ușă și tot ea a strigat că a fost „bătută”, „învinețintă”. Șoșocul a promis că „rupe ușa”

    * Radu Moraru vrea să se unească urgent cu Șoșoacă și George Simion, să adune pe Nașul TV toate forțele rusofile, anarhiste. Cică o așa dictatură n-a fost nici sub Ceaușescu!

    * Șoșoacă simte ceva: “Eu cu bărbatu-meu și Lazarus – se caută motive să fim internați la spitalul de nebuni! Dacă dispărem, căutați-ne la spitalele de nebuni! E posibil să fim internați acolo!”

    * De ce s-a zvârcolit Mafia să-l lichideze pe Vlad Voiculescu: a început concursul pentru numirea noilor șefi la CNAS. Miza: 45 de miliarde de lei

    * Firma ex-ministrului Sebastian Vlădescu, judecat pentru corupție, se ocupă de mententanța TIR-ului ATI defectat la „Victor Babeș”. Sincopa a dus la moartea a 3 pacienți Covid

    * VIDEO. Cerva îmbrâncește un ambulanțier cu bolnav pe targă. Țipă isteric: „Fir-ați ai dracu’ cu Salvarea mamii voastre! Criminalii dreacu’ care sunteți!”

    * Doi deputați PSD la protestele CapVid: după agramatul Daniel Ghiță, a ieșit și coruptul Daniel Tudorache. Amândoi, din „clanul Firea-Pandele”

    * Jurnalistul Mălin Bot l-a executat pe infractorul Dan Andronic! Executorul a extras 3.000 de lei din contul EVZ, după un proces pierdut de mogulul Mafia Media

  • O nouă condamnare definitivă pentru Nicuşor Constantinescu: 8 ani de închisoare în dosarul „Fantasio”. Prejudiciu de peste 8 milioane de euro

    Nicușor Constantinescu (54 de ani), fost lider PSD și fost preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, a fost condamnat joi, definitiv, la 8 ani de închisoare cu executare. Sentința a fost dată de magistraţii de la Curtea de Apel Galaţi în dosarul finanţării ilegale a fundaţiilor Fantasio şi Thalia.

    Curtea de Apel Galaţi a menţinut pedeapsa dictată de Tribunalul Constanţa în 2018.

    Conform acuzațiilor DNA, confirmate prin sentința judecătorilor, inculpatul Nicușor Constantinescu – în calitate de președinte al Consiliului Județean Conatanța – a constituit un grup infracțional organizat, împreună cu împreună cu inculpaţii Cristian Zgabercea, Carmen Florentina Oproiu, Marcel Brâncoveanu Părău şi fundaţiile Fantasio și Thalia, cu scopul de a comite mai multe infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului judeţului Constanţa, precum şi unele infracţiuni de evaziune fiscală.

    Printre altele, Nicușor Constantinescu aplica o schemă de tip mafiot, specifică tripletei infracționale Radu Mazăre – Nicușor Constantinescu – Sorin Strutinszky: dirija bani de la Consiliul Județean către fundații, asociații, cluburi sportive sau instituții care, la rândul lor, făceau plăți către societăți comerciale deținute de Nicușor Constantinescu și tovarășii săi.

    Nicușor Constantinescu este deja încarcerat la Penitenciarul Poarta Albă, având mai multe condamnări definitive, care totalizează mai multe zeci de ani. Prejudiciul însumat din dosarele sale este de sute de milioane de euro. Nici măcar „Avocatul Poporului PSD”, Renate Weber, n-a reușit să-l scoată din închisoare, deși a tot încercat.

    Cristian Zgabercea, fost consilier al lui Nicușor Constantinescu și fost șef în TVR în „regimul Dragnea”, a scăpat de încarcerare. El a primit o pedeapsă cu suspendare, după ce în primă instanță, în 2018, fusese condamnat la 4 ani și 8 luni de închisoare (cu executare).

    Prejudiciu în acest dosar: peste 8 milioane de euro

    Suma totală cu care a fost prejudiciat bugetul Consiliului Județean Constanța este de 35.767.919,94 lei (peste 8 milioane de euro), astfel:

    • 5.094.836 de lei – finanțări ilegale către asociații și fundații
    • 13.305.000 de lei – finanțări ilegale către asociații și cluburi sportive
    • 100.000 de lei – finanțare ilegală către DJTS Constanța, pentru a fi plătită cazarea unor sportivi la care Nicușor Constantinescu deținea 25% din părțile sociale (conflict de interese)
    • 3.750.000 lei – finanțări ilegale către echipa de handbal a municipiului Constanţa (al cărui preşedinte era tot Nicușor Constantinescu), iar 113.032 de lei au fost redirecționați de club către o societate la care Nicușor Constantinescu deţinea 25% din părţile sociale (conflict de interese)
    • 13.365.903,94 lei – finanțări ilegale către trei firme la care asociat era o persoană aflată în relaţii comerciale cu Nicușor Constantinescu (conflict de interese)
    • 152.180 lei – prejudicierea bugetului de stat, prin raportarea unor activități fictove (evaziune fiscală).

    Acuzațiile DNA la adresa grupului infracțional condus de Nicușor Constantinescu

    * „În cursul anului 2012, „inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel, împreună cu inculpaţii Zgabercea Cristian Bogdan, Oproiu Carmen Florentina şi Fundaţia Fantasio, a constituit un grup infracţional organizat al cărui scop a fost comiterea mai multor infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului judeţului Constanţa, precum şi a unor infracţiuni de evaziune fiscală.”

    * „În aceeaşi perioadă, „inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel, ajutat de inculpaţii Zgabercea Cristian Bogdan şi Oproiu (Vasile) Carmen Florentina, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu care decurgeau din calitatea de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa şi a plătit, în mod nelegal, suma de 5.094.836 de lei, reprezentând finanţări nerambursabile din fonduri publice către asociaţii şi fundaţii.”

    * „Finanţarea şi plăţile au fost efectuate numai în baza unei hotărâri a Consiliului Judeţean, fără respectarea normelor legale în vigoare prevăzute de Legea nr. 350/2005, privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice, alocate pentru activităţi non-profit de interes general, şi de O. G. nr. 51/1998, actualizată, referitoare la îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, care stipulează în mod expres principiile şi regulile în care se pot asigura finanţări nerambursabile din fonduri publice.”

    * „În cursul anului 2012, inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, beneficiind de ajutorul aceloraşi doi inculpaţi, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, finanţând în mod nelegal, cheltuieli cu activităţile sportive, în sumă de 13.305.000 de lei, ce au reprezentat plăţi nerambursabile din fonduri publice către asociaţii şi cluburi sportive.”

    *”Şi de această dată, finanţarea şi plăţile respective au fost efectuate numai în baza hotărârilor Consiliului Judeţean, cu încălcarea flagrantă a prevederilor Legii nr. 350/2005, care reglementează regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice, alocate pentru activităţi non-profit de interes general, şi a prevederilor Legii nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului, privind organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de educaţie fizică şi sport în România şi condiţiile finanţării activităţii sportive din fonduri publice.”

    * „La data de 08.01.2015, inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, a emis o dispoziţie prin care, în mod nelegal, a deposedat o persoană de atribuţiile funcţiei de director general al unei direcţii din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, totodată retrăgându-i acesteia dreptul de acordare a vizei de control. Prin aceasta, inculpatul i-a provocat persoanei respective o vătămare nepatrimonială a drepturilor şi intereselor legitime privind exercitarea atribuţiilor unui post pe care îl ocupase prin concurs, cât şi o pagubă patrimonială reprezentată de diminuarea salariului.”

    * „În perioada 2009–2014, inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi în scopul obţinerii direct sau indirect a unui folos patrimonial pentru sine sau pentru altul, a efectuat următoarele acţiuni:

    • a aprobat virarea sumei de 100.000 de lei către Direcţia Judeţeană pentru Tineret și Sport (DJTS) Constanţa la solicitarea acestei instituţii, pentru achitarea unui avans către un hotel, în condiţiile în care acesta este deţinut de o societate la care inculpatul deţine 25% din părţile sociale;
    • a finanţat echipa de handbal a municipiului Constanţa, în mod ilegal, de la bugetul judeţean, cu suma de 3.750.000 lei, iar din această sumă clubul sportiv, al cărui preşedinte era tot el, a achitat societăţii la care inculpatul deţinea 25% din părţile sociale, suma de 113.032 de lei;
    • a încheiat 7 contracte de prestări servicii cu trei firme, la care asociat este o persoană aflată în relaţii comerciale cu inculpatul, şi a efectuat plăţi din fonduri publice în temeiul acestor contracte, în mai multe rânduri, în cuantum total de 13.365.903,94 lei (peste 3.000.000 de euro).”

    * „În cursul anului 2012, inculpatul Zgabercea Cristian Bogdan, împreună cu inculpata Fundaţia Fantasio, a disimulat realitatea prin ascunderea sursei impozabile sau taxabile, în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale (impozitul pe venit datorat bugetului de stat), pentru veniturile plătite din fonduri publice pe baza unor contracte de sponsorizare, întocmite fictiv cu ocazia organizării a două festivaluri de muzică.”

    * „În acest sens, inculpatul Zgabercea Cristian Bogdan a înregistrat în contabilitate facturile emise de Fundaţia Culturală Thalia, prin inculpatul Părău Marcel Brâncoveanu, şi a efectuat plăţi în temeiul lor, deşi cunoştea că operaţiunile comerciale facturate aveau un caracter fictiv, iar cheltuielile subsecvente erau nereale.”

    * „Aceste documente nu au fost însoţite de documente justificative, iar serviciile a căror plată se solicitase nu fuseseră recepţionate de către beneficiarii lor, aceştia din urmă cunoscând de altfel şi împrejurarea că Fundaţia Thalia nu le prestase în fapt. În această modalitate a fost prejudiciat bugetul de stat cu suma de 152.180 lei.”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Jaf uriaș la o companie înființată de Firea: salarii de 8 ori mai mari decât cifra de afaceri; sume colosale pontate ca ore suplimentare, deși nu muncea nimeni!

  • Plecarea suspectă a lui Ioan Niculae în Italia, înainte de noua condamnare la închisoare. „Mă întorc în țară și mă predau”. E dat în urmărire națională

    Omul de afaceri Ioan Niculae (66 de ani) a fost condamnat definitiv, joi, la 5 ani de închisoare. Sentința Curții de Apel București este definitivă, dar încarcerarea nu a putut avea loc în ziua pronunțării, întrucât miliardarul nici nu s-a predat, nici nu a fost găsit de polițiști la somptuosul său domiciliu din Zimnicea, județul Teleorman.

    Sentința nu l-a găsit pe Ioan Niculae în România, ci în Italia, la o clinică din Milano. El a declarat că astăzi, vineri, va reveni în țară și se va preda poliției, pentru a merge la închisoare. De văzut însă dacă nu e o nouă înșelătorie, precum cea de săptămâna trecută, când miliardarul nega „fuga” sa în Italia, susținând că se află în România.

    Între timp, Poliția Română l-a dat pe Ioan Niculae în urmărire națională și se pregătește să-l dea în urmărire internațională, în caz că nu se va preda astăzi. Magnatul este patronul echipei de fotbal Astra Giurgiu și are o avere estimată între 700 de milioane și un miliard de euro.

    Curtea de Apel București l-a condamnat pe Ioan Niculae la 5 ani de închisoare, mărindu-i pedeapsa decisă în 2018 de Tribunalul București, care era de 3 ani și 6 luni.

    În plus, instanța i-a interzis lui Ioan Niculae și dreptul de a fi acționar, asociat sau administrator al unei societăţi comerciale, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

    Ioan Niculae a fost găsit vinovat pentru trei capete de acuzare:

    • cumpărare de influenţă;
    • instigare la evaziune fiscală;
    • instigare la spălare de bani.

    Potrivit acuzațiilor din dosar, firma Interagro, controlată de omul de afaceri, a încheiat contracte fictive cu o altă societate, pentru a reduce masiv contribuțiile datorate bugetului de stat. Prejudiciul, în acest caz, este de 11.438.169 de lei, reprezentând TVA (6.886.550 de lei) și impozit pe profit (4.551.619 lei).

    Ioan Niculae a fost dat în urmărire națională. Poza și datele sale au fost publicate pe site-ul Poliției Române, la „Persoane Urmărite”.

    A fost de negăsit la Zimnicea

    Polițiștii nu l-au găsit pe Ioan Niculae la reședința sa din Zimnicea, județul Teleorman. Ei l-au căutat aproape o oră, atât prin multele încăperi ale casei-palat, cât și prin alte cotloane ale imensului domeniu de pe malul Dunării.

    Domeniul lui Ioan Niculae, de la Zimnicea, de pe malul Dunării

    În tot acest timp, Ioan Niculae n-a transmis autorităților în niciun fel – nici personal, nici prin intermediul avocaților – că nu se află în țară.

    El a intervenit telefonic abia joi seara, după ora 21.00, în emisiunea lui Mihai Gâdea de la Antena 3. Niculae a spus că se află în Italia, abia externat dintr-o clinică în care se recupera după infectarea cu Covid-19.

    Promisiunea de joi seara: „Mă întorc în România și mă predau”

    • „Sunt în Italia. Până acum câteva ore eram internat la o clinică; trebuia să ies, probabil, duminică. După primirea veștii din România, că am fost condamnat, mi-am făcut externarea și încerc să mă pregătesc să vin în țară.”
    • „Mâine sunt în România! Nu am găsit niciun avion din zona Milano, va trebuie să mă deplasez, probabil, cât mai departe de Milano ca să pot găsi un avion.”
    • „Nici nu credeam că se va da o sentință astăzi, având în vedere votul de ieri al CCR-ului, pe o lege de care și eu ar fi trebuit să beneficiez, ca oricare din România. Dar mi-e clar că nu mai pot beneficia. Mă întorc în România și mă predau.”

    Marea întrebare: chiar vine?!

    Promisiunea lui Ioan Niculae privind revenirea urgentă în țară poate fi privită cu suspiciune. Există câteva elemente care induc mari semne de întrebare.

    Zvonul că Ioan Niculae ar fi fugit din țară în apropierea sentinței definitive a apărut în urmă cu trei săptămâni, pe 27 ianuarie, când magnatul a lipsit de la ultimul termen al procesului său de la Curtea de Apel București.

    Atunci, avocatul miliardarului a explicat că Ioan Niculae este plecat în străinătate de o bună perioadă de timp, fiind internat într-un spital din Milano, unde-și tratează efectele infectării cu Covid-19.

    Ulterior, Ioan Niculae a intervenit telefonic la mai multe televiziuni, precizând că se află în țară și că nu are de gând să fugă nicăieri. El nu a spus atunci, însă, că pronunțarea sentinței îl va găsi – ca și acel ultim termen – tot în străinătate.

    Un alt motiv de suspiciune îl reprezintă amănuntul că, în intervenția sa de joi seară, de la Antena 3, Ioan Niculae a vorbit despre „dificultatea” de a-și procura bilet de avion pentru a reveni în România. Nu e exclus să invoce acest motiv pentru o eventuală „amânare” a revenirii în țară.

    Bănuielile privind fuga lui Ioan Niculae sunt întărite de faptul că magnatul – fost ofițer de Securitate – a ales Italia pentru a se trata post-Covid. Italia este țara cea mai prietenoasă cu infractorii fugari, oferindu-le refugiu unor personaje precum Alina Bica, Dragoș Săvulescu (condamnați definitiv), Mario Iorgulescu (cercetat pentru omor) și, posibil, Prințul Paul (condamnat definitv).

    FOTO: Mandatul de urmărire națională

    Și-a pus averea la adăpost

    După condamnarea din primă instanță, pronunțată în noiembrie 2018 (3 ani și 6 luni de închisoare), Ioan Niculae a avut timp să-și pună averea la adăpost. A trecut 90% din acțiunile Interagro pe numele soției sale, la fel și domeniul de la Zimnicea.

    Acest domeniu a fost subevaluat la un milion de lei și vândut soției, pentru ca, mai apoi, să fie ipotecat. Surpriză: banca l-a evaluat la 40 de milioane de lei – de 40 de ori mai mult!

    Pe lângă clădirile de locuit, cu multe dormitoare, domeniul cu prinde și o sală de cinema, una de sport, piscină exterioară, piscină interioară, teren de tenis, precum și un spațiu verde amenajat pe aproximativ 26.000 de metri pătrați (2,6 hectare), pe malul stâng al Dunării.

    A mai stat după gratii un an și 3 luni

    Aceasta este a doua condamnare la închisoare a lui Ioan Niculae, după cea de 2 ani și 6 luni pronunțată în 2015.

    Atunci, magnatul a fost găsit vinovat pentru finanțarea ilegală a campaniei prezidențiale a lui Mircea Geoană (PSD). Finanțarea a fost însoțită de o condiţie pusă de Niculae: să poată influenţa decizia alegerii miniştrilor Economiei și a şefilor Romgaz şi Transgaz. Conform procurorilor, ținta miliardarului era să obţină gaze ieftine pentru firmele sale.

    Ioan Niculae a stat după gratii un an și 3 luni (aprilie 2015 – iulie 2016), la Penitenciarul Găești (județul Dâmbovița), fiind eliberat condiționat după executarea a jumătate din pedeapsă.

    Mecanismul hoției

    Conform sentinței definitive de joi, în perioada august 2008 – martie 2009, între S.C. Interagro S.A. și SC Libarom Agri SRL, societate specializată în producție agricolă și tranzacții cu produse agricole, s-a încheiat și derulat un contract fictiv având ca obiect prestarea unor servicii de publicitate.

    În baza acestui contract, în contabilitatea firmei Interagro SA ar fi fost înregistrate operațiuni nereale, în baza cărora s-au eludat plățile taxelor și impozitelor către bugetul de stat.

    Obiectul contractului a constat în realizarea de materiale promoționale (brelocuri, post-it-uri și standuri) pentru S.C. Interagro S.A.

    „Concret, în urma încheierii și derulării contractului respectiv, ca urmare a deciziei inculpatului Ioan Niculae, au fost înregistrate în evidența contabilă cheltuieli deductibile în sumă totală de 36.245.000 lei. În aceeași perioadă, tot inculpatul Ioan Niculae a fost cel care a decis și coordonat realizarea unui circuit de spălare a banilor, prin intermediul unor operațiuni fictive, prin firmele față de care s-a dispus trimiterea în judecată ca persoane juridice”, susțin procurorii.

    Circuitul financiar de spălare a banilor proveniți din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, inițiat și coordonat de Ioan Niculae, ar fi avut ca urmare prejudicierea bugetului de stat cu suma totală de 11.438.169 de lei, dintre care 6.886.550 de lei TVA și 4.551.619 lei impozit pe profit.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • A fugit din țară și fostul europarlamentar Marian Zlotea (PDL), condamnat astăzi la 8 ani și 6 luni de închisoare!

    Marian Zlotea (49 de ani), fost europarlamentar PDL și fost președinte al Autorității Naționale Sanitară Veterinară și Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a anunțat miercuri pe Facebook că a părăsit România și a cerut statut de refugiat politic în altă țară, fără a preciza care e țara respectivă.

    Anunțul lui Marian Zlotea a venit la câteva ore după ce acesta a fost condamnat de Curtea de Apel București la 8 ani și 6 luni de închisoare pentru mai multe fapte de corupție. Sentința este definitivă și nu mai poate fi atacată.

    „În acest moment, știind de această înscenare de sentință care urma să mi se pregatească, am părăsit Romania și, la fel ca fostul meu coleg din Parlamentul European, spaniolul Carles Puigdemont, am cerut statut de refugiat politic în altă țară. Cu probele și dovezile pe care le am, inclusiv înregistrările din dosar care îmi dovedesc nevinovăția, îmi voi căuta dreptatea la CEDO”, a scris Zlotea pe Facebook.

    Fostul europarlamentar, acum corupt dovedit, pozează în victimă politică și lansează teorii caraghioase. De exemplu:

    • „Consider că această sentință este o plată politică pentru simplul fapt că nu am fost de acord ca, la un moment dat, cineva să preia PDL.„
    • „În acest moment, noul PNL, format în urma fuziunii cu PDL, nu face altceva decât să arunce peste bord toți liderii vechiului PDL, care s-au trezit, în urma acestei fuziuni, cu tot felul de probleme penale.”
    • „Ultimele alegeri parlamentare și tot ce s-a întâmplat cu acestea sunt dovada clară că democrația a fost confiscată în această țară.”
    • „Plătesc acum exclusiv pentru simplul fapt că nu am plecat capul în fața deținătorilor puterii absolute.”

    Zlotea a fost condamnat pentru:

    • trafic de influență;
    • luare de mită;
    • constituire de grup infracțional organizat;
    • instigarea la luare de mită.

    Marian Zlotea a fost acuzat de procurori că îi obliga pe salariații Autorității Naționale Sanitară Veterinară și Siguranța Alimentelor (ANSVSA) să cotizeze lunar la PDL.

    Zlotea fusese condamnat în primă instanța de Tribunalul București la doi ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită în formă continuată pe vremea când era președinte al Autorității Naționale Sanitară Veterinară și Siguranța Alimentelor.

    Minuta instanței

    „Inculpatul ZLOTEA MARIAN să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare, sporită la 8 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1968).

    În baza art. 71 C.pen. (1968) aplică alăturat pedepsei rezultante principale pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1968) de la data pronunţării prezentei şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

    Pedeapsa rezultantă de 8 ani şi 6 luni închisoare se va executa în regim de detenţie. Dispune confiscarea sumei de 263.000 de lei de la inculpatul Zlotea Marian.”

    Zlotea și tovărășica

    Postarea lui Marian Zlotea

    „Sunt nevinovat, iar aceasta este o sentință nedreaptă, dată într-un dosar bazat în totalitate pe două denunțuri neîntemeiate, date sub presiune de doi inculpați arestați care, ulterior denunțurilor, au fost eliberați.

    Toată povestea s-a creionat în jurul acțiunilor sociale organizate pe lângă biserici în campania electorală din 2009. Faptele au fost catalogate de DNA ca fapte de corupție și trafic de influență, fără nicio probă în acest sens.

    Instanța de fond a Tribunalului București a dispus, în ceea ce mă privește, o pedeapsa de 2 ani cu suspendare, pe care bineînțeles că am considerat-o nedreaptă și am atacat-o.

    Instanța de apel nu a respectat niciun drept la apărare pe tot parcursul procesului, schimbând în penultimul termen al pronunțării încadrarea în trafic de influență, fără ca acest lucru să se fi solicitat de vreuna dintre părțile implicate.

    Consider că această sentință este nedreaptă și este o plată politică pentru simplul fapt că nu am fost de acord ca, la un moment dat, cineva să preia PDL.

    În acest moment, noul PNL, format în urma fuziunii cu PDL, nu face altceva decât să arunce peste bord toți liderii vechiului PDL, care s-au trezit, în urma acestei fuziuni, cu tot felul de probleme penale. La fel au procedat și cei dinainte, cei de care am încercat să protejez partidul, care au condus țara cu ajutorul instituțiilor de forță care acum s-au pus în slujba noii puteri.

    Voi ataca acestă decizie la ÎCCJ, la CEDO, la toate instituțiile europene abilitate care mă pot ajuta să-mi dovedesc nevinovăția. Oricine va avea curiozitatea de a citi acest dosar va vedea că nu există nicio probă care să mă incrimineze. Plătesc acum exclusiv pentru simplul fapt că nu am plecat capul în fața deținătorilor puterii absolute.

    Ultimele alegeri parlamentare și tot ce s-a întâmplat cu acestea sunt dovada clară că democrația a fost confiscată în această țară.

    În 4 decembrie 2020 am fost amenințat că dacă nu voi renunța la monitorizarea procesului electoral din 6 decembrie, voi primi o condamnare cu executare în acest dosar. Motiv pentru care nu am mai participat și am plecat din țară și nu am asistat la monitorizarea electorală pe care o desfășuram în calitate de președinte al ATRNU!

    În acest moment, știind de această înscenare de sentință care urma să mi se pregatească, am părăsit România și, la fel ca fostul meu coleg din Parlamentul European, spaniolul Carles Puigdemont, am cerut statut de refugiat politic în altă țară. Cu probele și dovezile pe care le am, inclusiv înregistrările din dosar care îmi dovedesc nevinovăția, îmi voi căuta dreptatea la CEDO.”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Pe cine au băgat bihorenii în Parlament: Mihai Lasca, proaspăt deputat AUR, e condamnat pentru violențe și judecat pentru trafic de migranți

    Mihai Lasca, președintele AUR Bihor ales deputat de 9% dintre locuitorii județului care s-au prezentat la urne, este un personaj periculos la propriu. Patron al unei firme de pază, orădeanul Lasca (40 de ani) are deja la activ o condamnare pentru loviri și este judecat, chiar acum, sub acuzația de trafic de migranți.

    Alesul bihorenilor ar fi membru al unei grupări criminale organizate care racolează persoane din Africa și Asia aflate momentan pe teritoriul României și le trece ilegal, contracost, granița în Ungaria, acuză DIICOT.

    Adevărul redă fragmente din rechizitoriul împotriva deputatului Lasca, unde se regăsesc conversații telefonice între membrii rețelei criminale. Lasca pomenește despre „oile ălea negre”, despre “mielușeii ăia negri”, care erau “vreo 60 de stoc, 70 de miei. Și după aia mai culeg”.

    În fața instanței, proaspătul ales al neamului în Parlament a recunoscut că a vorbit “despre posibilitatea ajutării unor studenți străini, de culoare, să ajungă în state europene”, despre prețurile “pe bucată student negru” sau “oi negre”. Dar acuzatul spune că s-a interpretat eronat totul, spune Lasca: “Trebuia să le găsesc o modalitate de a trece în Ungaria, căsătorindu-se cu cetăţeni români pentru a obţine cetăţenia română“. Procurorii pun la îndoială această poveste.

    Cu o lună înainte să se aleagă deputat, Mihai Lasca a fost condamnat de Tribunalul Oradea la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru că a bătut un bărbat care avea o relație cu fosta sa iubită. Tribunalul l-a obligat și să presteze muncă în folosul comunității timp de 120 de zile. Lasca a atacat sentința la Curtea de Apel Oradea.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. Șoșoacă, viitoare senatoare AUR: „Ne vor lua cu Armata, ne vor duce la abator, ca pe vite, la moarte”

  • Relu Fenechiu își trage și „copiii” în pușcărie. Adomniței – 3 ani și 2 luni cu executare. Și Chiuariu a fost condamnat, dar cu suspendare

    În sinistra perioada sa de maximă putere, infractor Relu Fenechiu (ministrul Transporturilor) a promovat în  Guvernul Tăriceanu două tinere speranțe ale corupției ieșene: Tudor Chiuariu (ministrul Justiției) și Cristian Adomniței (ministrul Educației). Toți trei au fost condamnați pentru corupție. Lui Adomniței, condamnarea – în primă instanță – i-a venit vineri, 27 noiembrie 2020.

    Dosarul lui Cristian Adomniței nu are legătură cu penibilul său mandat de ministru al Educației (2007-2008), ci cu cel de președinte al Consiliului Judeţean Iaşi (2012-2015).

    Cristian Adomniţei a fost condamnat la 3 ani şi două luni de închisoare cu executare în Dosarul „Albumul”, care viza unele nereguli referitoare la un contract pe care Consiliul Județean Iaşi l-a încheiat cu o firmă, pentru promovarea judeţului. Decizia a fost luată vineri de Tribunalul Iaşi şi nu este definitivă, putând fi atacată cu apel.

    În același dosar, alte trei persoane au fost condamnate la pedepse cu închisoarea, astfel:

    • Teodora Jinga (funcţionară în CJ Iași) – 4 ani şi 4 luni;
    • Carmen Irimescu (funcţionară în CJ Iași) – 4 ani şi 4 luni;
    • Letiţia Popa (administrator de firmă) – 4 ani şi 7 luni.

    Cristian Adomnitei a fost acuzat de procurorii DNA de favorizarea faptuitorului şi fals intelectual într-un dosar privind nereguli referitoare la un parteneriat cu o firma privată, care a avut ca obiect promovarea judeţului.

    Potrivit DNA, CJ Iaşi a atribuit, în 2013, firmei Laser Co un contract de servicii de tipărire materiale de promovare a judeţului Iași pe baza unor documente false întocmite de Letiţia Popa, administratorul firmei Laser Co.

    Procurorii au demonstrat că, pentru ca respectivul contract să fie atribuit firmei pe care o administra, Letiţia Popa a întocmit şi utilizat documente false, creând aparenţa îndeplinirii criteriilor de admisibilitate şi conformitate a ofertei. Ea a depus apoi toate aceste înscrisuri la autoritatea contractantă, CJ Iaşi.

    Letiția Popa i-a determinat astfel, cu intenţie, pe membrii comisiei de evaluare a ofertelor să atribuie contractul firmei sale, în condiţiile în care oferta ar fi trebuit să fie respinsă, din cauza neîndeplinirii cerinţelor minimale ale caietului de sarcini.

    DNA a precizat că firma Letiției Popa nu a respectat contractul, nepredând o serie de obiecte, a căror valoare a fost de peste 213.000 de lei.

    Pentru ca Letiţia Popa să poată încasa, în mod nelegal, plata acestor bunuri pe care nu le livrase şi, totodată, să nu poata fi obligată, conform contractului, la plata penalităţilor, Cristina Teodora Jinga, cu intenţie, a determinat membrii comisiei de recepţie din care făcea parte şi Carmen Irimescu, să semneze un proces verbal antedatat, în cuprinsul căruia s-a menţionat, în mod nereal, că acestea fuseseră livrate. De asemenea, a semnat mai multe documente. Aceste activităţi au avut ca urmare producerea unui prejudiciu de peste 213.000 de lei judeţului Iaşi, la care se adaugă contravaloarea penalităţilor.

    Totodată, în perioada martie – aprilie 2015, Cristian Adomniţei, cu intenţie directă, le-a ajutat pe Jinga şi Irimescu, în urma unei înţelegeri prealabile cu acestea, pentru a se evita descoperirea infracţiunilor pe care acestea le comiseseră şi tragerea lor la răspundere penală, au susţinut procurorii DNA.

    Relu Fenechiu, între Adomniței și Chiuariu

    Chiuariu a luat 3 ani și 6 luni, cu suspendare

    Tudor Chiuariu, celălalt „plod” politic al lui Relu Fenechiu, a fost condamnat în ianuarie 2014, printr-o sentință definitivă, la 3 ani și 6 luni de închisoare, cu suspendare, pentru abuz în serviciu în formă calificată.

    Sentința a fost pronunțată de un complet de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

    În momentul condamnării, Chiuariu era președintle Comisiei Juridice din Senatul României.

    Fost ministru al Justiției, Tudor Chiuariu a avut și un termen de încercare de 6 ani.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * 50 de ani de închisoare pentru 10 condamnați, în Dosarul ANRP. Crinuţa Dumitrean – 6 ani și 3 luni, Horia Simu – 6 ani și 4 luni

    * FOTO. Peștera lui Ali Baba, găsită de DNA la polițiștii șpăgari din „fabrica de permise auto”. Mormane de bijuterii și pungi cu bani în găleți. Mecanismul mitei

    * Soția-paravan a lui Tudorache garantează cauțiunea și pentru el, cu case de peste 1.200.000 de euro!

  • Adrian Mititelu a ajuns în pușcărie: 3 ani pentru evaziune fiscală! Lista celor 17 „oameni de fotbal” trimiși după gratii

    Patronul FC U Craiova 1948, Adrian Mititelu, a fost condamnat joi la 3 ani de închisoare cu executare, în dosarul privind transferul fotbalistului Mihai Costea la FCSB. În primă instanță, Mititelu a fost achitat, însă decizia Tribunalului Dolj este definitivă.

    Adrian Mititelu a devenit al 17-lea om de fotbal care ajunge după gratii, în ultimii 15 ani. Lista e dominată de patroni și conducători de club.

    • Marian Iancu (fost patron Poli Timișoara) – 12 ani
    • Dinel Staicu (fost patron Univ. Craiova) – 9 ani
    • Cornel Penescu (fost patron FC Argeș) – condamnat în mai multe dosare, a stat după gratii aproape 5 ani
    • Gheorghe Constantin (fost arbitru) – 5 ani
    • Cristian Borcea (fost acționar Dinamo) – a avut mai multe condamnări, a stat după gratii 4 ani și 6 luni
    • Ioan Becali (impresar) – 4 ani
    • Victor Becali (impresar) – 4 ani
    • Alin Simota (fost patron Jiul Petroșani) – 3 ani și 3 luni
    • Adrian Mititelu (patron FC U Craiova 1948) – 3 ani
    • Gigi Becali (patron FCSB) – trei condamnări, dar a stat după gratii mai puțin de 2 ani
    • Mihai Stoica (manager FCSB) – a stat după gratii aproape 2 ani
    • Gigi Nețoiu (fost patron Univ. Craiova, Rocar, acționar Dinamo) – 1 an și 10 luni
    • Gică Popescu (fost fotbalist / președinte Viitorul Constanța) – 1 an și 8 luni
    • George Copos (fost patron Rapid) – 1 an și 6 luni
    • Jean Pădureanu (fost președinte Gloria Bistrița) – 1 an și 3 luni
    • Ioan Niculae (patron Astra Giurgiu) – 1 an și 3 luni
    • Vasile Avram (fost președinte al Comisiei Centrale de Arbitraj) – 1 an

    „Mâna dreaptă” a lui Mititelu a luat cu suspendare

    La rejudecarea lui Adrian Mititelu, Tribunalul Dolj a dispus schimbarea încadrării juridice și l-a condamnat pe patronul clubului FC U Craiova 1948 la 3 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, pedeapsă ce se va executa în regim de detenţie.

    Instanța i-a interzis lui Mititelu dreptul de a fi ales într-o funcție publică timp de 3 ani. De asemenea, i-a fost retras dreptul de a fi fondator, administrator, director sau reprezentant legal la societăţiile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    În același dosar, Gigel Preoteasa, secretar al aceluiaşi club, a fost condamnat la 2 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare, pentru evaziune fiscală. Termenul de supraveghere: 3 ani. Pe parcursul termenului de supraveghere, va efectua 60 de zile de muncă neremunerată, în folosul comunităţii, în cadrul instituţiilor stabilite de Primăria Municipiului Craiova.

    Mititelu la Digi Sport: „Am ajuns să fac pușcărie pentru jucătorii furați de alții!”

    „Deși mi s-a furat o echipă întreagă, deși mi-au luat alții jucătorii, am ajuns tot eu să mă duc să fac pușcărie, pentru jucătorii furați de alții.

    E o decizie care nu are nicio legătură cu aplicarea actului de justiție, este o condamnare făcută de mafia din justiție, deranjată de ce am făcut în acești ani. Am făcut fel și fel de plângeri, acum am fost executat. Este o execuție ordinară, fără nicio acoperire legală.

    Este vorba despre jucătorul Costea Mihai Alexandru, care a ajuns la Steaua în baza excluderii echipei Universitatea Craiova și nu în baza acelui act de transfer, care nu s-a mai finalizat. Toți cei 39 de jucători au fost luați prin actul de excludere, niciunul nu a plecat printr-un transfer.

    Curtea de Apel București i-a achitat pe Mircea Sandu și pe Dumitru Dragomir, iar eu sunt condamnat. Pentru un jucător care a ajuns la Steaua din postura de jucător liber de contract. Nu s-a furat niciun ban. Am probat. Sandu și Dragomir au fost achitați pentru cei 39 de jucători, inclusiv Mihai Costea.

    O s-o atac pe căile extraordinare, o să-mi caut drepturile mai departe. Vă rog să mă credeți că este o mare nedreptate și fac pușcărie nevinovat. Nu am făcut nicio faptă ilegală, este un abuz și totul are legătură cu lupta mea de a readuce echipa în prim-plan. Timpul va demonstra că fac închisoare total nevinovat.”

    A vândut un jucător aflat sub sechestru

    Prin intermediul secretarului general al clubului (Gigel Preoteasa), Adrian Mititelu a transferat un jucător, Mihai Costea, la FCSB, deși clubul craiovean se afla în executare silită și nu avea voie să înstrăineze activele aflate sub sechestru.

    Acordul de transfer a fost încheiat la data de 23 martie 2011. A doua zi, în baza acordului, Mititelu a încasat, într-un cont bancar deschis în aceiaşi zi la indicaţia sa, contravaloarea sumei de 1.100.000 de euro (5.627.864 de lei), bani din care, în aceiaşi zi, s-au efectuat mai multe plăţi, explică DNA.

    Potrivit sursei citate, din suma de bani încasată au fost achitate drepturi salariale ale angajaţilor clubului, iar o sumă importantă a fost transferată în contul unei societăţi comerciale controlată prin interpuşi de Adrian Mititelu. Suma rămasă a fost executată de bancă, banii fiind transferaţi în contul pus la dispoziţie de ANAF.

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova s-a constituit parte civilă cu suma de 4.032.764 de lei, iar clubul cesionar cu suma de 5.627.864 de lei.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Se apropie verdictul în alegerile din SUA. CNN: Biden 253, Trump 213 electori. Câștigă cine ajunge la 270

    * Încă un deputat PSD condamnat pentru corupție! 6 ani de închisoare pentru o șpagă de 400.000 de euro, trafic de influență și spălare de bani