Premierul Florin Cîțu a anunțat vineri, pe pagina sa de Facebook, că va fi accelerată campania de vaccinare și că, în următoarele 31 de zile, vor fi imunizați încă 1,8 milioane de români, astfel încât până la 1 iunie țara noastră să atingă cifra de 5 milioane (peste 30% din totalul adulților și peste 25% din întreaga populație).
Pentru ca promisiunea lui Florin Cîțu să se adeverească, România ar trebui ca, începând de sâmbătă, 1 mai, să urce de la 50-51.000 de noi persoane vaccinate cu prima doză pe zi undeva, spre 58-60.000/zi.
Creșterea nu este chiar atât de mare și poate fi atinsă, cu condiția ca românii să poată fi convinși/constrânși să se imunizeze.
În acest moment, după vaccinarea a circa 3,2 milioane de persoane, campania dă semne vizibile de încetinire, deoarece numărul celor care doresc să se imunizeze și n-au făcut-o încă a rămas destul de mic.
În acest moment, Guvernul a schimbat strategia și îmbină beneficiile pentru cei vaccinați cu înlesnirea accesului la vaccin
Vineri, la centrele de vaccinare din România erau peste 335.000 de locuri libere. Autoritățile combină, în acest moment, noile facilități cu prevederi de natură să-i constrângă pe cei nehotărâți și chiar pe cei care se opun.
Pe lângă programările în platforma online se mai pot face vaccinări la cabinetele unora dintre medicii de familie, în centre drive-thru (oamenii vin cu mașina, li se face injecția fără să coboare și pleacă) și în așa-zisele maratoane ale vaccinării (centre deschise 2-3 zile unde te poți vaccina fără programare, direct cu buletinul). De asemenea, se intenționează inițierea unor caravane care să meargă prin sate, ca să vaccineze populația din mediul rural.
Pentru aceștia ar putea cântări decisiv alte măsuri. Deja s-a anunțat că persoanele nevaccinate care pleacă din țară vor fi nevoite, la întoarcere, să stea 14 zile în carantină. Restaurantele care vor avea tot personalul vaccinat vor putea rămâne deschise indiferent de rata de infectare din localitate. Se vor amenaja centre de vaccinare în firme și multinaționale. Persoanele imunizate vor putea participa la concerte, teatre și alte evenimente artistice fără să mai fie obligate să poarte mască. Iar lista poate continua.
Anunțul făcut vineri de premierul Cîțu pe Facebook
“Vreau să le mulțumesc tututor românilor care au mers să se vaccineze la centrele drive-thru din toată țara. Cu mașina personală, cu motocicleta, cu bicicleta, cu taxi-ul. La centrul din Piața Constituției s-a vaccinat un pacient pe minut. Accelerăm campania. Pe lângă programare pe platformă, avem centre drive-thru, vaccinare la medicul de familie, maratoane de vaccinare.
Avem toate condițiile să ajungem la 5 milioane de persoane vaccinate până la 1 iunie. Singura soluție este vaccinul! România, hai că se poate! Împreună revenim la normalitate!“
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Premierul Florin Cîțu a reacționat rapid după ce bugetul Bucureștiului a căzut miercuri la vot în Consiliul General, în urma abținerii consilierilor USR-PLUS. Primul ministru a anunțat că, alături de vicepremierul Dan Barna, cheamă la discuții părțile implicate: primarul, reprezentanții PNL și ai USR-PLUS.
Situația creată după votul de miercuri este deosebit de gravă. S-a ajuns aproape de luna mai și Capitala n-are încă buget. USR-PLUS s-a abținut de la vot arătând că veniturile orașului au fost supraestimate exact după modelul Firea, trecându-se cu circa 1,7 miliarde mai mult decât se știe că se vor încasa.
Pe de altă parte, primarul Nicușor Dan se declară consternat, spunând că a discutat deja bugetul cu toate grupurile de consilieri implicate.
În spatele crizei se ascund însă cauze mult mai profunde.
Premierul Florin Cîțu a reacționat la doar câteva ore după ce bugetul a picat la vot: “Am auzit că la București nu s-a adoptat bugetul. Coaliția funcționează foarte bine, o să vorbesc cu dl Barna să îi chemăm pe cei din București să vedem cum putem rezolva problema. Trebuie să avem un buget rapid“.
Nicușor Dan, pe Facebook: „Exclud orice condiționalități care nu au legătură cu bugetul. Bucureștenii nu trebuie să pătimească în continuare din cauza unor ambiții nerezonabile“
Pe contul său de Facebook, primarul Nicușor Dan a comentat de asemenea căderea proiectului de buget:
“Azi, în ședința Consiliului General, bugetul Primăriei Municipiului București pentru 2021 nu a obținut numărul de voturi necesare.
Sunt total nemulțumit că începerea investițiilor și plata datoriilor riscă să întârzie, iar asta din motive greu de înțeles pentru oricine.
Eu am propus un buget, care a fost dezbătut timp de șase săptămâni cu partenerii din grupurile PNL, PMP și USR PLUS și aveam toate motivele să cred că lucrurile merg în direcția bună. Acum însă, consilierii generali USR PLUS au decis să nu mai susțină bugetul, el obținând doar voturile PNL și PMP în ședința de azi.
Având în vedere această situație, aștept de la USR PLUS propria variantă de buget, care să respecte pe deplin obiectivele de investiții deja discutate, viziunea de dezvoltare pe care o susținem împreună și dorințele bucureștenilor și, în același timp, să nu arunce Primăria Capitalei în incapacitate de plată.
Fac un apel la înțelepciune și echilibru și am toată deschiderea să mă așez din nou la masă ca să rediscutăm bugetul, excluzând însă orice condiționalități care nu au legătură cu bugetul. Bucureștenii nu trebuie să pătimească în continuare din cauza unor ambiții nerezonabile“.
Mesajul „tradus” al primarului: n-are de gând să lase USR-PLUS în Primărie în schimbul voturilor din Consiliul General
Nicușor Dan și Vlad Voiculescu au colaborat în campania electorală. După ce a câștigat, Nicușor Dan a refuzat să-l mai pună viceprimar pe membrul USR-PLUS, conform înțelegerii inițiale. FOTO: Facebook Vlad Voiculescu
Într-o “traducere” a mesajului lui Nicușor Dan, avertismentul că se exclud “orice condiționalități care nu au legătură cu bugetul” și referirea la “ambiții nerezonabile” ascund, de fapt, esența scandalului.
Nicușor Dan și-a încălcat partea de înțelegere pre-electorală, de astă-toamnă, cu USR-PLUS. Conform protocolului de colaborare, în cazul unei victorii, Primăria urma să aibă doi viceprimari, unul de la PNL și altul de la USR-PLUS. Conform înțelegerii, din partea USR-PLUS urma să fie numit Vlad Voiculescu, acesta trebuind să se ocupe de domeniile sănătate, educație și sport.
Însă, după victoria din alegeri, Nicușor Dan a refuzat să-l numească pe Vlad Voiculescu viceprimar. Ședința de consiliu în care urmau să fie aleși viceprimarii a fost amânată la nesfârșit, timp de luni întregi, până când s-a renunțat la varianta Voiculescu, acesta fiind numit ministru al Sănătății.
După ce a scăpat de Vlad Voiculescu, Nicușor Dan a acceptat ca Horia Tomescu să fie numit viceprimar din partea USR-PLUS, dar l-a izolat total, nedelegându-i nici măcar drept de semnătură și lăsându-l fără nicio atribuție.
Acesta este motivul pentru care primarul a făcut aluziile de mai sus: el semnalează astfel că e dispus să discute despre buget, dar nu și să dea viceprimarului USR-PLUS, la schimb cu voturile din Consiliul General, vreo atribuție sau drept de semnătură în Primăria care, în acest fel, e condusă exclusiv de PNL.
Documentele publicate de USR-PLUS: Nicușor Dan a supraevaluat veniturile cu 1,7 miliarde de lei și i-a refuzat viceprimarului accesul la actul de fundamentare a bugetului
În timp ce Nicușor Dan posta pe Facebook avertismentul voalat că n-are de gând să lase USR-PLUS în Primărie, consiliera Oana Țoiu, de la acest partid, dădea publicității documente incriminatoare. Conform actelor prezentate, veniturile Primăriei au fost supraestimate deliberat cu 1,7 miliarde de lei, exact după modelul Gabriela Firea în anii 2016-2020. Oana Țoiu a arătat că, în anii trecuți, când a devenit evident că veniturile nu se puteau realiza, banii au fost tăiați de la investiții, lucrul acesta fiind de așteptat să se întâmple și acum.
Supraevaluarea veniturilor din 2021, comparativ cu veniturile reale din 2020, într-o prezentare prin care USR-PLUS explică de ce n-a votat bugetul Bucureștiului așa cum a fost el făcut de Nicușor Dan
Mai mult decât atât, a fost dată publicității cererea oficială a viceprimarului Horia Tomescu către Direcția Economică a Primăriei, de a primi fundamentarea veniturilor. Deși Horia Tomescu are funcția de viceprimar, Nicușor Dan i-a refuzat accesul la documente!
Consiliera Oana Țoiu a concluzionat: “Partenerii politici se pot așeza la masă din nou, responsabil, cu documentele și cifrele disponibile tuturor celor care au responsasbilitatea votului, să ajungă urgent la un buget real pentru București, și asta poate fi făcut în termenul impus de lege. Recunosc că eu, ca politician și ca bucureștean, aș fi vrut să nu ajungem aici și sper în continuare că se poate reconstrui încrederea și colaborarea și cu Primarul General și cu partenerii politici“.
Actul prin care Direcția Economică a Primăriei București îl înștiințează pe viceprimarul Horia Tomescu (USR-PLUS) că primarul Nicușor Dan nu i-a dat permisiunea să vadă actele de fundamentare pentru veniturile din proiectul de buget pe 2021
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Multiple surse din sistemul sanitar au confirmat, pentru Libertatea, că există, într-adevăr, o diferență de mii de decese între raportarea oficială a autorităților și raportările interne în sistem făcute de spitalele Covid! Potrivit surselor, în sistemul Alerte.MS erau raportate de spitalele Covid, până săptămâna trecută, 33.000 de decese. Cifra oficială de pe platforma Corona.Forms, care e publică și de unde își ia toată lumea informațiile, era de 26.000 (între timp, numărul deceselor înregistrate în această din urmă platformă a ajuns la 26.943).
Informațiile au fost confirmate de un oficial din Ministerul Sănătății și, ulterior, recunoscută și de un medic din afara ministerului cu acces la cele două platforme.
Cele două platforme, Alerte.MS și Corona.Forms, funcționează diferit, explică Libertatea.
1) Alerte.MS, unde se contorizaseră până săptămâna trecută 33.000 de decese, primește informațiile raportate de spitalele Covid din toată țara. Acolo sunt centralizate doar cifrele, fără datele personale ale celor decedați. Fiecare spital raportează aici, zilnic, numărul deceselor din ziua respectivă și la ce număr total de morți Covid a ajuns de la începutul pandemiei.
2) Corona.Forms este sistemul în care se încarcă informațiile complete despre toate cazurile de Covid din România, identitatea pacienților și evoluția bolii în cazul lor. Sunt incluse atât vindecările, externările, cât și decesele. Datele de pe această platformă centralizează și pacienții care n-au ajuns în spitale.
Grupul de Comunicare Strategică folosește cifrele furnzate de această a doua platformă.
„La un moment dat, când în Corona.Forms erau sub 26.000 de decese, în Alerte.MS erau 33.000”
Sincopa apare în acest punct: deși datele din Alerte.MS ar trebui incluse în totalul făcut zilnic de Corona Forms, acest lucru nu se întâmplă. “La un moment dat, când în Corona.Forms erau sub 26.000 de decese, în Alerte.MS erau pe la 33.000 de decese”, a dezvăluit pentru Libertatea una dintre sursele cu acces la ambele platforme.
Problema pare să provină tocmai de la dispariția, pe drumul dintre Alerte.MS și Corona Forms, a unui mare număr de decese. “Există o diferență și mai surprinzătoare. În Alerte.MS au fost cu 14.000 de decese mai mult decât numărul deceselor survenite în spitale Covid raportate în Corona.Forms și validate de DSP”, a mai spus sursa medicală.
Informația despre discrepanța aceasta a fost dată publicității de fostul ministru Vlad Voiculescu, acesta spunând că tocmai aflase despre ea și stabilise un grup de lucru care să investigheze natura diferenței dintre cele două raportări atunci când a fost demis de premierul Florin Cîțu.
Afirmațiile lui Voiculescu au fost dezmințite pe un ton vehement de premier și de secretarul de stat Andrei Baciu, de la Sănătate. La posturile TV, timp de câteva zile, Vlad Voiculescu a fost acuzat că face foarte mult rău cu afirmațiile sale, că minte și că inventează pentru a se răzbuna. Ulterior, premierul Cîțu a anunțat că nu era bună comisia lui Voiculescu și că înființează, la rându-i, o nouă comisie, care să verifice situația.
Toată lumea știa de disfuncționalitate, dar s-a păstrat tăcerea și nici nu s-a lucrat la remedierea problemei
Aici intervine o altă ciudățenie. Libertatea scrie că minimum 20 de persoane din Ministerul Sănătății știau despre diferențele de decese raportate pe cele două platforme și că, de asemenea, INSP și DSP aveau acces și știau. Cu toate acestea, secretul a fost păstrat și nici nu s-a încercat o rezolvare a acestei situații.
Cazul nu înseamnă automat că a fost cineva care a măsluit datele – acest lucru ar trebui stabilit de o anchetă profesionistă și imparțială. În sistemul Alerte.MS au existat adesea erori de raportare.
Pentru ca un pacient să fie declarat mort de Covid e nevoie de confirmarea DSP. Aici pare să fie cheia anomaliei. Metodologia prevede că orice deces de Covid e anunțat la DSP-ul de județ, care îl validează (sau nu) și apoi îl raportează “la centru”.
Pe drumul de la spitalele Covid până la platforma oficială Corona Forms au dispărut așadar, via DSP, circa 7.000 de morți. Specialiștii pun la îndoială competența DSP de a stabili cine și de ce a murit, trecând peste medicii care au pus diagnosticul în spitale, iar Libertatea îl citează pe Cătălin Cîrstoiu, managerul Spitalului Universitar din București. Acesta arată că, potrivit legii, cauza morții e stabilită de medicul curant și de medicul legist, și nu de DSP.
O problemă tipic birocratică, în care morții s-au „pierdut” pe drum între spitale, DSP-uri și statistica oficială
Până la urmă, pare o problemă tipic birocratică, în care morții “se pierd pe drum” între instituțiile statului.
O sursă medicală a Libertatea a descris situația: „În platforma Corona.Forms există 1.500-1.600 de rânduri verzi, la care însă spitalul unde a fost internat bolnavul COVID a notat «deces» la statusul pacientului. Acestea nu sunt numărate în cifra actuală a deceselor din România. Nimeni nu ştie câte din aceste decese au fost raportate către DSP și au fost invalidate, potrivit definiţiei de caz. Sau câte din aceste decese au fost notate de spitale direct în Corona.Forms, fără ca spitalul să le mai notifice DSP-ului, aşa cum cere legea. Și au rămas «agățate», neraportate“.
Exemplul Spitalului Colentina, dat de Vlad Voiculescu, este confirmat de specialiștii care au văzut cele două sisteme. Potrivit acestora, Spitalul Colentina raportase, la un moment dat, 693 de decese Covid pe Alerte.MS, dar numai 72 fuseseră validate de DSP și trecute în platforma oficială Corona.Forms. E posibil ca acest lucru să fi fost provocat, atât la Colentina, cât și în alte părți, de o comunicare defectuoasă, cei de la spitale neștiind că nu e suficient să treacă decesele în Alerta.MS, ci și să le anunțe la DSP-uri.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
PNL, USL-PLUS și UDMR au ajuns marți seara la un acord complex, un protocol de colaborare asumat de toate ele trei partide din coaliția de guvernământ, în baza căruia ar trebui ca, în viitor, crizele precum cea provocată de demiterea lui Vlad Voiculescu de la Sănătate să nu se mai producă.
Potrivit acordului semnat de cele 3 tabere și publicat de G4Media, printre altele,
– deciziile majore (precum demiterea unui ministru) se iau cu acordul formațiunilor din coaliție,
– partidele se obligă să nu mai aibă declarații și acțiuni care să submineze activitatea Guvernului,
– ședințele coaliției vor avea loc săptămânal, iar
– premierul va stabili agenda Guvernului și prioritatea actelor normative împreună cu vicepremierii (Dan Barna și Kelemen Hunor).
S-a ajuns, astfel, la următorul compromis: Florin Cîțu rămâne premier, dar își pierde din putere. El va trebui să obțină acordul partenerilor de coaliție pentru acțiunile majore. Pe de altă parte, conform protocolului, ar trebui să dispară atacurile publice reciproce care, în ultimele săptămâni, au făcut deliciul PSD și al televiziunilor controlate de oligarhi. Ședințele săptămânale ale coaliției și obligația premierului de a împărți puterea de decizie cu președinții USR-PLUS și UDMR ar trebui să asigure și o coordonare și o comunicare mult mai bună între cele trei partide.
Principalele prevederi ale documentului semnat marți de PNL, USR-PLUS și UDMR
– premierul va fi obligat, pentru a putea demite un ministru, să informeze partidul din care provine, să facă și un referat în care să prezinte argumente temeinice și să provoace o dezbatere în coaliție.
– miniștrii vor fi evaluați periodic în raport cu programul de guvernare și la eventualele decizii ale coaliției, iar Guvernul va fi evaluat de coaliția de guvernare.
– ședințele coaliției se vor desfășura în fiecare zi de luni.
– secretariatul va fi asigurat prin rotație, câte o lună, de fiecare din cele 3 partide.
– ședințele coaliției vor stabili atât agenta politică a Guvernului cât și cea parlamentară.
– agenda Guvernului și prioritizarea actelor normative vor fi stabilite de premier împreună cu vicepremierii, în ședințe săptămânale.
Prioritățile imediate ale coaliției PNL – USR-PLUS – UDMR
– vaccinarea împotriva Covid-19 a populației.
– transparentizarea accesului la date publice (n.r. – de la care a și plecat, de fapt, scandalul dintre Cîțu și Vlad Voiculescu, primul trimițând Corpul de Control după ce ministrul a publicat lista centrelor de vaccinare cu circuit închis pentru „esențiali” și numărul de teste Covid făcute în fiecare județ).
– continuarea reformelor în Sănătate.
– reforma pensiilor speciale până la sfârșitul lui 2021.
– adoptarea Legilor Justițiie până la sfârșitul lui 2021.
– formarea unui grup de lucru permanent, pentru a eficientiza funcționarea statului.
Documentul a fost semnat de 4 persoane: Ludovic Orban (președintele PNL), Dan Barna (președintele USR), Dacian Cioloș (președintele PLUS), Kelemen Hunor (UDMR). Lipsește semnătura premierului Florin Cîțu.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Premierul Florin Cîțu discută marți, la sediul Guvernului, cu o delegație a oamenior de afaceri din România despre posibilitatea de a organiza centre de vaccinare la sediul companiilor.
Campania de vaccinare s-a împotmolit în România, acest lucru fiind recunoscut și de premier luni seara, la Digi 24, când s-a declarat nemulțumit de numărul zilnic al celor imunizați. În acest context, Cîțu caută soluții de a accelera procesul.
Tot marți, Cîțu discută și cu reprezentanți ai ONG-urilor și cu asociații ale pacienților – tot despre campania de vaccinare.
La discuții vin și colonelul Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului Național de Coordonare (CNCAV) și Andrei Baciu, secretar de stat din partea PNL la Ministerul Sănătății căruia Cîțu i-a delegat temporar atribuțiile pentru a conduce instituția.
Premierul Cîțu spune că Executivul va lucra cu marile companii, punându-le la dispoziție centre mobile de vaccinare: „Am o întâlnire la Guvern cu asociaţiile companiilor mari, mici, din mai multe sectoare, pentru a vedea cum putem să îi implicăm şi pe ei în această campanie de vaccinare. Facem centre de vaccinare în companiile mari, centre de vaccinare mobile, vor face ei poate o campanie de vaccinare. Voi încerca să găsim toate resursele. Aceasta este prioritatea în acest moment: o campanie de vaccinare de succes, pentru că partea economică am reuşit să o gestionăm cât de cât bine chiar în pandemie. (…) Ne interesează să ieşim cât mai bine din această perioadă, cât mai repede, pentru că avem nişte obiective foarte importante şi pe care putem să le atingem, să revenim, să începem să revenim la normalitate, iar prima bornă este 1 iunie, după 1 iunie să începem să revenim la normalitate“.
Până la 1 iunie mai sunt 40 de zile. România a vaccinat, până acum, sub 14% din totalul populației cu cel puțin o doză. Pentru a ajunge la nivelul necesar pentru a învinge pandemia, precum Marea Britanie și Israel, e nevoie să fie vaccinată minimum 50% din populație.
Florin Cîțu consideră că de succesul campaniei de vaccinare depinde și revenirea economiei românești: „Companiile private vor avea posibilitatea să-și facă centre de vaccinare la sediu, să-și vaccineze angajații la sediu. Putem extinde și la familiile lor. Vom face vaccinul cât mai accesibil pentru fiecare cetățean. Dozele există, lumea trebuie să se vaccineze. Vreau să revenim la normalitate, știu ce potențial are această economie când revenim la normalitate. Dacă am reușit în condițiile îngrozitoare de anul trecut și acum să avem performanțe economice, vă dați seama ce poate face această economie după ce vom reveni la normalitate?”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
După discuțiile care au avut loc luni în coaliția de guvernare și înaintea unei noi ședințe programate marți, surse politice au dezvăluit pentru HotNews că USR-PLUS ar fi dispus să facă un pas înapoi și să renunțe la a mai cere demisia premierului Florin Cîțu. În schimb, USR-PLUS cere ca evaluarea miniștrilor să fie făcută, de acum încolo, în cadrul coaliției. Acest atribut ar urma să-i fie luat lui Cîțu, care a pierdut încrederea USR-PLUS. Liberalii ezită în a da curs acestei cereri.
USR-PLUS cere semnarea unui nou acord politic, care să includă reguli suplimentare în funcționarea coaliției. Până acum, liderii USR-PLUS spun că au mers pe încredere, fiind convinși de buna-credință a premierului Cîțu. După ce acesta l-a dat afară brusc pe Vlad Voiculescu de la Sănătate și a amenințat că-l va da afară și pe Cătălin Drulă de la Transporturi, USR-PLUS s-a repliat.
Tot USR-PLUS condiționează rămânerea la guvernare de semnarea unei hârtii de parcurs, prin care Cîțu să se angajeze prin semnătură că va aplica un program de reforme, cu termene bine definite pentri aplicarea lor.
Cea de-a treia condiție este apariția unei consultări săptămânale a lui Cîțu cu vicepremierul Dan Barna, urmând astfel să se “centralizeze” deciziile Guvernului. Practic, ar urma ca premierul să fie, într-un fel, supervizat de vicepremier.
USR-PLUS a adoptat cele 3 condiții după ce, luni seară, a existat o ședință de informare a membrilor de partid și s-a dezbătut poziția oficială de a doua zi.
Ședința de marți a coaliției PNL – USR-PLUS – UDMR ar trebui să înceapă la ora 16.00.
Informațiile au fost confirmate indirect de Ionuț Moșteanu, liderul parlamentarilor USR-PLUS, care la RFI a declarat, marți dimineața, că “există posibilitatea să renunțăm la solicitarea ca Florin Cîțu să nu mai fie premier, dacă reușim să așezăm coaliția pe noi baze”. Acesta a spus că se impun “acte adiționale” privind modul de demitere a miniștrilor.
PNL nu și-a stabilit încă strategia de la negocierile de marți, dar ezită să accepte condițiile USR-PLUS. Florin Cîțu a spus că el nu e de acord să-i fie tăiate atribuțiile de acum.
Prezent în studioul Digi 24 luni seara, premierul Cîțu a fost clar: „Eu sunt OK cu a avea discuții, protocoale, să facem ce vrem, atât timp cât eu îmi păstrez atributul constituțional. Este foarte clar că nu poți să negociezi Constituția. Dacă cu toții suntem de acord în coaliție că este decizia premierului, în urma evaluării premierului, foarte bine! Că putem să comunicăm altfel, că putem să spunem lucruri, aici putem să discutăm, nu e nicio problemă, suntem flexibili, dar nu avem cum să negociem Constituția. Este foarte simplu, din punctul meu de vedere”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Slujba de Înviere se va oficia, în acest an, în aer liber, de Paștele ortodox, iar circulația până la ora 5 dimineața va fi permisă doar pentru persoanele care se duc și se întorc de la biserică, pentru restul urmând să se aplice regula deja știută – nu e voie să se părăsească locuința după ora 22.00.
Premierul Florin Cîțu a anunțat luni seară, la Digi 24, că miercuri va discuta din nou cu reprezentanții Bisericii Ortodoxe despre slujba de Paște. Atunci se vor stabili măsurile finale, dar e clar – a spus Cîțu – că slujba va avea loc în afara bisericilor. „Voi avea o discuție cu cultele religioase din nou, miercuri, ca să vedem cum organizăm noaptea de Paști ortodox. Trebuie să avem niște reguli de distanțare socială, pe care să le respectăm cu toții, acolo, în jurul bisericii, etcetera. Vom discuta, vor fi și cei de la MAI, și cei de la Ministerul Sănătății, voi fi și eu și vom lua cele mai bune măsuri. Slujbele vor fi în afara bisericii, cu distanțare. Miercuri ne vom asigura că procedurile sunt înțelese clar de toată lumea și că le vom respecta cu toții“, a promis Cîțu.
În noaptea de 1 spre 2 mai, când se va celebra Paștele ortodox, restricția de circulație noaptea va fi ridicată. Lucian Bode, ministrul de Interne, a precizat însă că această relaxare li se va aplica doar credincioșilor ortodocși care merg la biserică: „Circulația va fi permisă doar pentru participanții la slujbele religioase. Îi rog pe cei care nu participă la slujba de Înviere să rămână acasă”.
Chiar și așa, este un pas înainte față de anul trecut, când Paștele a căzut în perioada carantinei totale, iar participarea enoriașilor la slujbe a fost oprită.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Premierul Flori Cîțu le-a spus colegilor din conducerea PNL, într-o ședință desfășurată luni dimineață, că va demite orice ministru care îl mai critică pe el sau pe alt coleg din Guvern, relatează multiple surse politice. Cel vizat direct și imediat de Cîțu este ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă (USR-PLUS).
„Nu poți veni în ședința de Guvern după astfel de declarații”, le-ar fi spus Florin Cîțu celorlalți liberali, potrivit G4Media.ro. Drulă îl caracterizate pe premier, după ce acesta a dat afară un alt ministru USR-PLUS, pe Vlad Voiculescu, drept “zombie politic”.
Ludovic Orban, președintele PNL, și-a arătat susținerea totală pentru intențiile lui Cîțu. El a afirmat, în aceeași ședință, că eliminarea lui Vlad Voiculescu a fost “corectă, constituțională, o aștepta toată lumea”.
„Chiar le-am solicitat în coaliție să-l retragă din cauza inacțiunii. M-am ferit să fac declarații legate de răutățile și prostiile făcute de Voiculescu. Premierul a luat o decizie corectă”, a explicat Orban.
Șeful PNL îl susține pe primul-ministru și în acțiuni similare: “Nu-ți poți ataca premierul dacă nu ți-ai făcut deja bagajele. Dacă o să mai facă, va trebui demis orice ministru care va da declarații că a lui Drulă”.
Potrivit G4Media.ro, Orban nu s-a oprit aici și a lansat atacuri dure împotriva colegilor de guvernare: “USR-PLUS trăiesc din conflict, noi ne vom feri. Să evalueze lumea activitatea miniștrilor, nu conflictul. Vom fi serioși, responsabili. Noi trebuie să ne concentrăm pe mesaje despre buna guvernare“.
Decizia lui Cîțu nu e surprinzătoare. Imediat după demiterea prin surprindere a lui Vlad Voiculescu, liderii USR-PLUS au acuzat că au informații despre intenția premierului de a scăpa și de ceilalți miniștri care încearcă reforme de fond, cu afectarea directă a clientelei politice din diverse ministere. Prima țintă era – spuneau atunci sursele din USR-PLUS – chiar Cătălin Drulă (înainte ca acesta să facă afirmațiile jignitoare), următorii pe listă fiind Stelian Ion (Justiție) și Claudiu Năsui (Economie).
Raluca Turcan a transmis un mesaj echilibrat și pragmatic, în ședința conducerii PNL. Aceasta a avertizat că războiul din coaliție enervează populația și că totul se va răsfrânge asupra partidelor aflate la guvernare, simultan cu ascensiunea extremiștilor de la AUR și a populiștilor de la PSD. „Ar fi bine să ne ferim de cuvinte grele, pentru că odată spuse, cuvintele nu pot fi luate înapoi, și asta ar fi bine să aplice și colegii de la USR-PLUS. Oamenii, în mare majoritate, sunt total dezinteresați de meciul politic din coaliție. Îmi pare rău să spun: pare că batem câmpii, în loc să facem ce-am promis. Dacă nu ne potolim, vom pierde enorm ca încredere ca politicieni. Vedem deja creșterea AUR. Funcția de premier nu trebuie golită de pârghii pentru funcționalitatea coaliției. Coaliția nu va funcționa mai bine cu un premier fără autoritate. Orice premier va acționa la fel. Orice acord scris, fără bună-credință între semnatari, va fi degeaba“.
Deputatul Florin Roman le-a spus colegilor că Dacian Cioloș (USR-PLUS) „face treaba murdară cu mâna lui Barna”. El a avertizat însă că această abordare în forță, preferată de Orban și Cîțu, nu poate avea decât două finalități:
a) ieșirea USR-PLUS de la guvernare;
b) un război total, din care va câștiga a treia tabără, adică PSD.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Andrei Baciu, secretarul de stat căruia premierul Florin Cîțu i-a delegat atribuțiile pentru a conduce Ministerul Sănătății, este un apropiat al europarlamentarului liberal Cristian Bușoi.
Andrei Baciu a condus în 2015 un ONG care-i făcea publicitate electorală mascată lui Bușoi
Imagine dintr-un spot publicitar al ONG-ului condus de Andrei Baciu și finanțat din banii Big Pharma
Florin Cîțu a anunțat ulterior că își asumă el conducerea temporară a Ministerului Sănătății, iar joi dimineață și-a delegat toate atribuțiile către Andrei Baciu, secretar de stat în minister din partea PNL și adjunctul colonelului Valeriu Gheorghiță în campania de vaccinare anti-Covid.
Andrei Baciu nu este un personaj de prim-plan în politica românească. Se știa despre el că a fost fotomodel înainte să-și înceapă ascensiunea în care cariera medicală s-a împletit strâns cu cea politică.
Acum în vârstă de 35 de ani, Baciu este unul din “lupii tineri” ai PNL. Prima ieșire pe firmament a fost în 2015, când o campanie a Asociației SOS Drepturile Pacienților, un ONG condus de tânărul medic, a fost “lansată la apă” de însuși Cristian Bușoi, în acel moment vicepreședinte al PNL și președinte al filialei PNL București, cu veleități de candidat al partidului la Primăria Capitalei.
Campania ONG-ului condus de Baciu conținea niște spoturi care, de fapt, erau publicitate mascată pentru Cristian Bușoi, filmulețele fiind difuzate masiv pe posturile TV și în special la televiziunile trustului Intact, controlat de oligarhul Dan Voiculescu.
După lansarea acestei campanii “de informare”, Bușoi și-a anunțat intenția de a candida la primăria Capitalei. Drept urmare, CNA a decis, pe 10 noiembrie 2015, că spotul conține publicitate electorală mascată și l-a interzis.
Deși în acte figura Andrei Baciu drept conducător al Asociației SOS Drepturile Pacienților, avocatul Daniel Ionașcu, reprezentantul Antenei 3, a spus în fața membrilor CNA cu totul altceva: “Un om politic care are intenția de a candida are dreptul să aibă o asociație?”.
După ce l-a nominalizat pe Baciu la Sănătate în guvernul din 2015, Cioloș s-a trezit cu telefon de felicitare de la Bușoi. A renunțat la actualul secretar de stat când a aflat că „m-a mințit”
La finalul anului 2015 a fost cât pe ce să ajungă titularul postului de ministru al Sănătății. Premierul Dacian Cioloș l-a anunțat public inițial, apoi l-a retras. Într-o delarație acordată astă-toamnă jurnalistului Ovidiu Vanghele, de la site-ul investigatiimedia.ro, Cioloș și-a amintit că a renunțat la Baciu când și-a dat seama că acesta l-a mințit: „Domnul Baciu m-a mințit, asta a fost problema, de-asta l-am retras. Dânsul avea oarece experiență, inclusiv în afara României, însă nu mi-a spus că nu și-a dat secundariatul (examenul de la finalul rezidențiatului, echivalent cu examenul de medic specialist – n. red.)“.
Cioloș i-a povestit jurnalistului Vanghele că, după ce l-a nominalizat inițial pe Baciu la Sănătate, s-a trezit cu un telefon de felicitări de la Bușoi! „Mi-a spus că am făcut o alegere excelentă, că domnul Baciu este un tânăr profesionist remarcabil”, a rememorat Cioloș scena din toamna lui 2015.
Andrei Baciu, cu lipici la Bih Pharma. ONG-ul său a primit 1.000.000 de euro în 2016-2017 de la companie care, în același interval, a încasat zeci de milioane de euro de la CNAS
În calitate de conducător oficial al “asociației lui Bușoi”, Andrei Baciu a avut o priză formidabilă la companiile Big Pharma. În 2016, primul an în care firmele de medicamente au fost forțate de stat să-și publice sponsorizările, s-a descoperit că “SOS Drepturile Pacienților” primise de la AbbVie România circa 200.000 de euro pentru “campanii publicitare”. În 2017, aceeași AbbVie România a livrat ONG-ului condus în acte de Andrei Baciu încă 800.000 de euro.
AbbVie era în 2015 pe locul 11 în topul firmelor care vând medicamente în România, cu cotă de piață de 2,57%. În 2017, după sponsorizările acordate ONG-ului condus de Baciu și Bușoi, compania urcase deja la cota de 12,4%, ascensiunea datorându-se aproape în totalitate, scrie Ovidiu Vanghele în investigatiimedia.ro, banilor veniți de la stat, prin intermediul CNAS: „(…) grație bugetului de aproximativ 40 de milioane de euro anual alocat de stat, prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru medicamentele pentru hepatita C. Buget pe care AbbVie îl înghite în 2017 aproape integral”.
Bușoi despre Ciurchea, șeful CNAS în 2014-2016 și 2019: „A făcut treabă!”. DNA l-a acuzat pe Ciurchea că a prejudiciat CNAS cu 16 milioane de euro
Șeful CNAS a fost, în perioada 2014-2016, Vasile Ciurchea, numit de Ponta și lăudat cu entuziasm de Bușoi: “Este un om care a făcut treabă la Casa Națională de Asigurări de Sănătate!”. De aceeași părere au fost și procurorii DNA, care au declanșat ancheta penală împotriva lui Ciurchea, acuzat că a făcut contracte cu prețuri umflate, păgubind CNAS cu 16 milioane de euro. În 2019, Ciurchea a fost numit iar șef la CNAS, de data asta de către Viorica Dăncilă.
Bușoi a fost și el șef al CNAS. Pe când ocupa această funcție, ar fi cerut bani ca să semneze un contract, l-a acuzat Radu Enache, director HP România, depoziția petrecându-se în fața procurorilor DNA: „În anul 2013, HP a semnat cu CNAS un proiect de mentenanță pentru aplicația ePrescription. Am fost informați de doamna Irina Socol că președintele Cristian Bușoi solicită o sumă de bani, câteva zeci de mii de euro. Inițial am refuzat cererea, dar la solicitarea lui Bușoi adresată doamnei Socol, am participat la o întâlnire cu acesta și Irina Socol. În cadrul întâlnirii a cerut explicit banii menționați. Nu cunosc dacă Siveco a transferat banii în contul lui Bușoi”.
Vlad Voiculescu a fost demis de Cîțu cu câteva zile înainte să înceapă concursurile pentru posturile de directori ai Caselor Județene de Asigurări de Sănătate
Revenind în 2021, atacurile asupra lui Vlad Voiculescu au căpătat o amploare extraordinară după ce ministrul Sănătății a adus la șefia CNAS un cercetător care lucrase la Imperial College of London, apoi s-a anunțat că, în aprilie-mai, se vor desfășura concursuri pe post pentru managerii Caselor Județene de Asigurări. Prin acest concurs urma să se stopeze sistemul de până acum, prin care directorii acestor instituții erau numiți politic, interimari sau cu delegație.
Bugetul CNAS în 2021 este unul-record, de 9 miliarde de euro – miză majoră pentru baronii din Sănătate, toate companiile Big Pharma și distribuitorii care lucrează cu managerii din spitale.
Atacurile s-au întețit pe măsură ce s-a apropiat data examenelor, devenind feroce la posturile TV ale oligarhilor când Vlad Voiculescu a anunțat și transparentizarea achizițiilor făcute în sistemul sanitar. În ultimele zile, Antena 3 și România TV l-au somat non-stop pe premier, pe un ton isteric, să-l dea afară pe ministrul Sănătății.
Miercuri, Vlad Voiculescu a fost demis de Florin Cîțu.
Conform calendarului stabilit de noul șef al CNAS și de ministrul demis, pe 20 aprilie ar trebui să se încheie perioada în care candidații la conducerile CJAS-urilor își pot depune dosarele. Proba scrisă ar trebui să fie pe 6 mai, iar interviul (ultima probă a examenului) să se dea în maximum 4 zile de la proba scrisă (adică pe 10 mai cel mai târziu).
Regulamentul prevede că sunt excluși de la concurs cei cu condamnări penale, dar și cei care sunt asociați sau administratori la firme care furnizează servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Vicepremierul Dan Barna le-a relatat membrilor USR-PLUS, în grupul de comunicare intern al USR-PLUS, că premierul Florin Cîțu a refuzat toate variantele de compromis pe care i le-a propus după demiterea lui Vlad Voiculescu din funcția de ministru al Sănătății. Cîțu i-a răspuns, a relatat Dan Barna, că a analizat situația și e sigur că USR-PLUS n-are altă soluție decât să accepte situația.
În mesajul intern dat de Barna pe grupul USR-PLUS și publicat de HotNews.ro, liderul Alianței spune că PNL are o percepție greșită despre partenerii de coaliție, confundându-i cu un soi de UNPR care e dispus să înghită orice pentru câteva sinecuri.
Potrivit lui Barna, premierul l-a chemat să-l anunțe că l-a pus interimar la Sănătate “ca și cum m-ar fi scos din sertar”, iar situația ireconciliabilă la care s-a ajuns a fost generată de ostilitatea lui Cîțu.
Mesajul dat de Dan Barna pe grupul de comunicare internă a membrilor USR-PLUS
„Pentru că tot au fost întrebări și vor mai fi, vă povestesc acum, dincolo de postarea de la mine de pe pagina cum a fost cu demiterea lui Vlad:
Nu am știut înainte de întalnirea de la 10:30 nimic despre vreo demitere și evident nimic despre vreun interimat.
Nu a existat anterior nicio discuție a mea cu Florin despre retras, demis, revocat Vlad iar la Coaliție am fost ferm și părea că am depășit situația.
La întâlnire, azi la 10:30, Florin mi-a zis că îi demite pe cei doi că e prerogativa lui și că m-a numit interimar și că actele sunt trimise deja la președinte.
L-am întrebat de ce m-a mai chemat dacă e doar ca să mă informeze de ceva ce a făcut și a decis singur. I-am spus că nu voi accepta un interimat despre care nu a avut minimul respect să mă întrebe înainte, ca și cum m-a luat din sertar.
I-am cerut concret să spună ce îi reproșează lui Vlad și mi-a zis despre impresia de sfidare că a început conferința de presă peste el, că a postat la 11 seara deodată cu el conf presă, că INSP… că nu avem paturi ATi… Toate chestii sau de greșeli, suprapunerile, sau fără legătură cu el.
I-am propus alternative ca să putem avea spațiu de negociere și de păstrat coaliția funcțională, i- am zis: uite ieși și dai termen de 30 de zile ca să apară schimbări pozitive la MS/Vlad , în felul ăsta arăți și forță autoritate și avem spațiu de dialog și dacă nu merge ai argument valid să-l demiți.
A zis că a vorbit deja cu președintele, i-am zis hai să-l sunăm să-i zicem varianta asta ok prin care am putea menține coaliția stabilă și a zis că nu vrea că chiar dacă îl conving pe președinte, nu se răzgândește el că a luat deja decizia reproșându-mi și comunicatul BNR UP de vineri, generat de trimiterea unei plângeri penale impotriva MS pe fapte ridicole si fara sa existe un raport al corpului de control finalizat.
I-am spus că dacă nu ne lasă nici o margine de poziționare, vom avea o singură opțiune: să ripostăm ferm. Mi-a răspuns că e ok, că a analizat ce opțiuni avem și că oricum nu avem ce face decât să acceptăm.
Plecând de acolo am făcut ședința BNR și am adoptat poziția pe care o știți și am comunicat-o la prânz, și pe care o menținem în zilele următoare.
E mai mult decât doar despre Vlad. Este despre a fi respectați ca parteneri de coaliție și asta e o miză pe care dacă nu o câștigăm degeaba mai stam la guvernare pentru că nu putem accepta percepția lor că suntem vreun UNPR, bucuroși să avem niște poziții și mucles. Aici ne-au judecat greșit crezând că o înghițim fericiți fără să mai zicem ceva.“
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
