ziaristii.com

Etichetă: ccr

  • CCR îl salvează pe Dragnea prin tactica amânării. Și-a dat termen pe 20 mai, exact ziua judecății la Înalta Curte!

    Membrii Curţii Constituţionale (CCR) au amânat pentrua treia oară judecarea sesizării lui Florin Iordache (PSD) privind conflictul dintre Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupţie.

    Noul termen acordat de CCR este 20 mai, adică exact ziua în care ÎCCJ va judeca dosarul „Angajări fictive în Teleorman”. Coincidența este stranie, mai ales că Înalta Curtea a amânat sentința în așteptarea unei decizii a Curții Constituționale.

    Suspect este și intervalul mare de timp pe care și l-a acordat CCR: 33 de zile. Până acum, termenele au fost scurte, de 8 zile și chiar de o zi, și brusc apare marea amânare: 10 aprilie – 11 aprilie – 19 aprilie – 20 mai.

    E de anticipat că, prin lipsa unei decizii a CCR înainte de 20 mai, Înalta Curte nu va da sentința nici în acea zi, ci va acorda un nou termen, pe la jumătatea lunii iunie. Apoi, un nou tertip va trimite dosarul în toamnă, pentru că urmează vacanța judecătorească de vară.

    Practic, Înalta Curte este ținută în șah de Curtea Constituțională, al cărei președinte, Valer Dorneanu, este un vechi activist PSD.

    Se poate interpreta și că lipsa unei decizii a CCR constituie un pretext pentru Înalta Curte de a amâna finalizarea procesului și pronunțarea unei sentințe. Aici există un șir de complicități și de lașități, care au un mare beneficiar: Liviu Dragnea.

  • Condiția celor 200.000 de semnături pentru alegeri ar putea fi eliminată. Partidul unui „american” a obținut în instanță sesizarea CCR

    O mare frână în reformarea clasei politice o constituie condiția de a strânge 200.000 de semnături (partidele), respectiv 100.000 de semnături (candidații independenți), pentru a candida la alegeri. Această frână ar putea fi eliminată de Curtea Constituțională, unde a ajuns speța.

    John Banu Muscel

    Totul a plecat de la o contestație a Partidului Națiunea Română (PNRo), fondat de româno-americanul John Banu Muscel. „Vrem să democratizăm viața politică din România. Nu e normal, nu e nici constituțional să pui piedici în calea candidaturilor de orice fel. În loc să încurajeze implicarea cât mai multor oameni în politică, legea o descurajează. Această situație trebuie să înceteze”, a declarat John Banu Muscel pentru ziaristii.com.

    Stabilit de peste 35 de ani în Florida, unde a dezvoltat afaceri de succes în domeniul cercetării tehnologice oceanografice, acesta a declanșat acțiunea civică în urma căreia Ministerul de Externe a acceptat să înființeze un consulat românesc la Miami, unde există o consistentă comunitate de români.

    Juristul-șef al PNRo, Constantin Florea, a contestat în instanță decizia Biroului Electoral central (BEC) de a respinge lista de candidați la europarlamentare a PNRO, pe motiv că partidul nu a depus dovada că ar fi strâns cel puțin 200.000 de semnături. Contestația nu are ca obiectiv admiterea PNRo la aceste alegeri, ci posibilitatea de a ridica excepția de neconstituționalitate în privința prevederilor legale care impun această condiție.

    Pe 11 aprilie, Tribunalul București a admis cererea PNRo, sesizând Curtea Constituțională în privința neconstituționalității a două prevederi legale: art. 16, alin. 4, respectiv art. 18, alin. 1 din Legea 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

    Cele două articole incriminate

    Art. 16, alin. 4: „Pentru a fi înregistrate la Biroul Electoral Central, listele de candidați propuse de partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minoritățile naționale, alianțele politice sau alianțele electorale trebuie însoțite de o listă cuprinzând cel puțin 200.000 de susținători. Lista susținătorilor se depune într-un singur exemplar”.

    Art. 8, alin. 1: „Un alegător poate susține un singur / o singură partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale sau candidat independent”.

    Cele două articole de lege care vor fi supuse controlului de constituționalitate

    Decizia Tribunalului București

    „Admite cererea de sesizare a Curții Constituționale. Dispunesesizarea Curții Constituționale cu soluționarea execepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14, alin. 4, și art. 18, alin. 1 din Legea nr. 33/2007”.

    Ce urmează?

    Dacă forul constituțional va declara neconstituțională condiția celor 200.000 de semnături, atunci se vor desprinde două posibile soluții: scăderea numărului de semnături (de exemplu, la 25.000 de semnături) sau renunțarea totală la o asemenea condiție.

    Cele 200.000 de semnături și pragul electoral de 5% sunt două frâne extrem de nocive în calea reformării clasei politice.

    CITIȚI ȘI:

    * „A venit Eliberatorul!”. Dragnea luptă cu „străinii care vin în cotropire”. Delirul lui Codrin Ștefănescu despre mitingul PSD de la Craiova

    * „Vrem în Europa! Nu ne puteți lăsa să sfârșim ca prizonieri ai unui grup de politicieni corupți!”

  • Amânare de o zi în războiul de la Curtea Constituțională. Dragnea mai poate trage sfori până mâine

    Membrii Curții Constituționale (CCR) au decis amânarea până joi, la ora 10.00, pronunţarea în conflictul juridic dintre Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupţie.

    De obicei, amânările aveau termene mai lungi. De data asta, termenul neobișnuit de scurt (mai puțin de 24 de ore) a fost justificat prin problemele de sănătate ale judecătorului-raportor Petre Lăzăroiu, care urmează să se opereze la coloană.

    Membrii CCR au stabilit ca dezbaterile să fie reluate joi, la ora 10.00, pentru ca la şedinţă să poată participa şi Petre Lăzăroiu, care apoi va putea fi supus intervenţiei chirurgicale.

    Punctele de vedere ale părților au fost exprimate în ședința de astăzi.

    Preşedintele Înaltei Curți, Cristina Tarcea, a arătat că o decizie a Curţii Constituţionale prevede că vicepreşedintele Camerei Deputaţilor nu are competenţa să sesizeze un conflict juridic la CCR, pentru că această atribuţie nu poate fi delegată de către preşedintele Camerei Deputaţilor.

    Miza deciziei CCR în această speță este anularea condamnării lui Liviu Dragnea la 3 ani și jumătate de închisoare, în dosarul „Angajări fictive în Teleorman”, condamnarea pronunțată în primă instanță de un complet de 3 judecători de la Înalta Curte.

  • Război în CCR. PSD-istul Dorneanu e disperat să-l scape azi pe Dragnea, deși cauza ar trebui amânată

    Președintele Curții Constituționale (CCR), Valer Dorneanu, a făcut presiuni și a încercat să convingă judecătorii că o soluție în cauza „Iordache – Dragnea – completurile de trei judecători” ar trebui pronunțată azi, au declarat pentru G4Media.ro surse apropiate CCR.

    Mulți dintre cei 9 judecători ai Curții s-au ponunțat pentru amânarea cauzei, dat fiind că atât Înalta Curte, cât și PNL au contestat la CCR dreptul lui Florin Iordache de a sesiza Curtea Constituțională. Contestația PNL va fi luată în discuție pe 7 mai, a anunțat Curtea.

    Ar fi absurd ca instituția condusă de Valer Dorneanu, vechi propagandist PSD, să decidă astăzi pe o sesizare a lui Iordache care pe 7 mai s-ar putea dovedi nelegală, deci nulă!

    Graba cu care vrea Dorneanu să dedidă în privința completurilor dee 3 judecători de la Înalta Curte are legătură cu dosarul lui Liviu Dragnea, „Angajări fictive în Teleorman”, al cărui ultim termen se va judeca peste 5 zile. Luni, 15 aprilie, Dragnea ar putea fi condamnat definitiv, iar Dorneanu caută o chichiță pentru a-l scăpa.

    Potrivit surselor G4Media.ro, unul dintre oamnii-cheie ai PSD care ar fi ținut legătura cu președintele Dorneanu în această cauză este Georgică Tobă, secretarul general adjunct de la Camera Deputaților.

    Raportul întocmit de judecătorul-raportor Petre Lăzăroiu în ceea ce privește sesizarea depusă de Florin Iordache la CCR referitor la completurile de trei judecători de la ÎCCJ este orientat spre admiterea acțiunii fostului ministru al Justiției, au declarat pentru G4Media.ro surse din cadrul Curții Constituționale.

    Petre Lăzăroiu a fost desemnat de președintele CCR, Valer Dorneanu, judecător-raportor în această speță care l-ar putea scăpa pe Liviu Dragnea de condamnarea în primă instanță de trei ani și jumătate de închisoare cu executare primită anul trecut în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman.

  • Înalta Curte confirmă acțiunea PNL: Dragnea speră degeaba, Iordache nu avea dreptul să sesizeze CCR!

    Împotmolit pe frontul ordonanțelor de urgență, Liviu Dragnea și-a pus toate speranțele în Curtea Constituțională (CCR). Numai că Înalta Curte de Casație și Justiție informează CCR că sesizarea lui Florin Iordache este ilegală. În plus, PNL a introdus o acțiune care ar putea amâna judecata constituțională până după eventuala condamnare a lui Dragnea.

    Miercuri, 10 aprilie, Curtea Constituțională are pogramată discutarea contestației depuse de Florin Iordache pe tema formării completurilor de trei judecători la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Pare a fi ultima carte jucată de președintele PSD în tentativa sa disperată de a scăpa de condamnarea definitivă în dosarul angajărilor fictive din Teleorman.

    Luni, 15 aprilie, este programat ultimul termen de judecată la ÎCCJ în acest dosar. Există însă două probleme:

    1. Cristina Tarcea, șefa Înaltei Curți, spune că sesizarea s-a făcut în afara cadrului legal, deci este nulă.
    2. PNL a contestat la CCR dreptul lui Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, de a sesiza Curtea Constituțională.

    Delegat de Liviu Dragnea ca președinte interimar al Camerei Deputaților, Florin Iordache a sesizat CCR în această speță, în numele Camerei, pe motiv de conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte. Iordache pretinde că nu ar fi fost respectată legea în cazul formării completurilor de trei judecători.

    Două astfel de completuri l-au judecat și condamnat deja pe Dragnea: unul în dosarul „Referendumul din 2012” (în care s-a ajuns la condamnare definitivă – 2 ani cu suspendare), celălalt în dosarul „Angajări fictive în Teleorman” (3 ani și 6 luni de închisoare în prima instanță).

    Acțiunea Cristinei Tarcea, șefa Înaltei Curți

    Cristina Tarcea, șefa ÎCCJ, spune că Florin Iordache nu avea dreptul să sesizeze CCR. Președintele Curţii Supreme susţine că doar Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, putea sesiza Curtea Constituţională cu privire la un conflict de natură constituţională, fiind un drept ce nu poate fi delegat. Poziţia face parte din punctul de vedere transmis de ÎCCJ către CCR cu privire la sesizarea înaintată de Parlament pe tema completurior de 3 judecători.

    „Dreptul de a sesiza Curtea Constituţională cu o cerere pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională poate fi exercitat doar de către preşedintele Camerei Deputaţilor şi nu poate forma obiectul delegării”, susţine Cristina Tarcea în cererea adresa CCR, în cazul completelor specializate.

    Pe 25 martie, Cristina Tarcea a catalogat sesizarea lui Iordache către CCR drept „un abuz, o presiune asupra instanţelor de judecată şi o imixtiune inacceptabilă în actul de justiţie”.

    „Ceea ce s-a întâmplat astăzi mi se pare un abuz. Şi spun asta pentru că pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se află un dosar, dacă nu chiar mai multe dosare în care s-a invocat o excepţie de nelegalitate a compunerii completului de trei judecători. Excepţie întemeiată pe aceleaşi argumente care au fost invocate în sesizarea transmisă la Curtea Constituţională. Or, în condiţiile în care nu laşi o instanţă legal învestită să se pronunţe cu privire la problema de drept şi te duci la un alt organ al statului, la o altă instituţie a statului, aceasta nu poate să fie decât o presiune asupra instanţelor de judecată şi o imixtiune inacceptabilă în actul de justiţie. Deci, nu mi se pare normal să nu laşi judecătorul în faţa căruia s-a invocat o excepţie să se pronunţe şi să-i forţezi mâna ducându-te cu exact aceeaşi problemă la o altă instituţie, la Curtea Constituţională”, a declarat Cristina Tarcea la Realitatea TV.

    Sesizarea PNL la CCR

    Și PNL a atacat la Curtea Constituţională prevederile din Regulamentul Camerei Deputaţilor referitoare la delegarea atribuţiilor preşedintelui către vicepreşedinţi. Liberalii au cerut amânarea sesizării lui Florin Iordache privind un posibil conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în corupţie.

    „PNL a atacat la Curtea Constituţională Regulamentul Camerei Deputaţilor, solicitând CCR să se pronunţe asupra delegării de competenţe pe care poate să o facă preşedintele Camerei Deputaţilor către vicepreşedinţi. Punctul nostru de vedere este foarte clar: preşedintele Camerei Deputaţilor nu poate să delege către vicepreședinți atribuţii ale preşedintelui Camerei Deputaţilor prevăzute de Constituţie. Tocmai din acest motiv am solicitat Curţii Constituţionale să amâne analiza conflictului juridic de natură constituţională provocat de Florin Iordache în numele inculpatului Liviu Nicolae Dragnea până la judecarea pe fond a sesizării noastre”, a anunţat, luni, preşedintele PNL, Ludovic Orban.

    „Nu putem accepta ca un organism atât de important în statul român, cum este CCR, să se transforme într-o instituţie de amnistiere a lui Liviu Dragnea. Este limpede pentru orice om cu scaun la cap că toate conflictele declanşate de Florin Iordache în numele lui Liviu Dragnea au ca scop să-l scape de pedeapsă pe Liviu Dragnea. CCR nu poată să devină o firmă de avocaţi a lui Liviu Dragnea sau un organism de amnistiere sau de graţiere pentru Liviu Dragnea”, a adăugat Orban.

    Curtea Constituţională a anunțat că va discuta pe 7 mai sesizarea PNL privind prevederile din Regulamentul Camerei Deputaţilor referitoare la delegarea atribuţiilor preşedintelui către vicepreşedinţi.

    În mod logic, CCR ar trebui să amâne până după 7 mai discutarea sesizării făcute de Florin Iordache, pentru ca mai întâi să lămurească dacă vicepreședintele Camerei Deputaților are dreptul legal de a face o asemenea sesizare.

    Deocamdată, discutarea sesizării lui Iordache a fost programată pentru 10 aprilie, adică mâine, când ar putea fi dispusă amânarea.

  • Efectul deciziei CCR: pentru a crește alocațiile copiilor, Guvernul trebuie să adopte soluția PNL. „Bugetul rușinii naționale” a trecut de Curtea Constituțională, nu însă și Legea plafoanelor bugetare

    Curtea Constituţională a României (CCR) a luat astăzi două decizii care complică situația Guvernului: a respins sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind Legea bugetului de stat pe anul 2019, dar a declarat neconstituțională Legea plafoanelor bugetare.

    Mărirea alocațiilor copiilor nu mai poate fi făcută prin creșterea deficitului bugetar cu 0,21%, ci trebuie găsite resurse bugetare menținând deficitul maxim la 2,55%.

    Luna trecută, după ce Opoziția a reușit să impună, prin vot, creșterea alocațiilor copiilor („amendamentul Sghiartău”, la care PSD și ALDE s-au opus cu înverșunare), PSD nu s-a străduit să găsească banii necesare în cadrul bugetului existent, păstrând deficitul bugetar la 2,55%.

    Liviu Dragnea a dat ordin ca banii pentru creșterea alocațiilor să fie luați din împrumuturi, ceea ce va crește deficitul bugetar la 2,76%.

    Urmare a deciziei de astăzi a CCR privind Legea plafoanelor, luată în unanimitate, Guvernul nu poate crește deficitul de la 2,55% la 2,76%. Executivul trebuie să identifice resurse bugetare în cadrul actualului buget, în limitele deficitului de 2,55%.

    Curtea Constituțională a respins, cu majoritate de voturi, obiecția de neconstituționalitate pe legea bugetului, dar a acceptat-o cu unanimitate pe cea privind Legea plafoanelor bugetare, pe motiv că nu a fost respectat parcursul legislativ.

    Modificarea legii privind plafoanele a venit la inițiativa lui Liviu Dragnea, liderul PSD propunând să fie majorat deficitul bugetar de la 2,55% la 2,76% pentru a fi finanțată creșterea alocației copiilor.

    Când l-a trimis la CCR, Klaus Iohannis a catalogat bugetul pe 2019 drept „bugetul rușinii naționale” și a spus că acesta este „nerealist, supraevaluat și întârziat”.

  • Din cauza acestui palat, Ciorbea nu atacă la CCR ordonanța criminală!

    Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, refuză să atace la Curtea Constituțională ordonanța de urgență adoptată marți de Guvernul Dăncilă, ordonanță prin care au fost modificate toate legile justiției, iar procurorii au fost transformați în subalterni ai lui Tudorel Toader.

    Ordonanța de urgență este evident neconstituțională, în primul rând pentru că nu-și justifică urgența, așa cum cere explicit Constituția.

    Singurul care poate sesiza CCR în legătură cu ordonanțele de urgență este Avocatul Poporului. În mandatul lui Ciorbea, acesta ne-a obișnuit însă cu inacțiunea. Pur și simplu, el lasă să treacă ordonanțe de urgență flagrant neconstituționale.

    Slugărnicia lui Ciorbea față de PSD+ALDE și de Dragnea+Tăriceanu poate fi explicată prin foamea de bani a fostului prim-ministru, senator și primar al Capitalei (căci Ciorbea le-a bifat pe toate).

    Lăcomia l-a împins să se împrumute la bănci sume enorme și să se lăfăie într-o vilă de lux, cu suprafața de 700 de metri pătrați, într-o zonă exclusivistă a Capitalei. Vila se află pe o limbă de pământ, pe malul lacului Floreasca.

    În 2012, când Ciorbea a candidat pentru un loc de senator pe lista USL (PSD-PNL), declarația sa de avere a produs un în opinia publică: actualul Avocat al Poporului figura cu 4 credite totalizând 1.515.700 de euro, contractate în 2007 și având scadența în 2024! Cea mai mare parte a banilor a fost „înghițită” de construcția vilei de pe malul lacului Floreasca.

    Victor Ciorbea, din specia „omul fără caracter”

    Victor Ciorbea a obținut în 2007 un credit personal de 240.000 de euro și un credit ipotecar de 360.000 de euro, iar în 2008 două credite ipotecare, fiecare de câte 330.000 de euro, toate având scadența în 2024.

    De asemenea, fostul premier are un contract de împrumut în valoare de 65.000 de euro, contractat cu scadență în 2012, și un altul de 90.000 de dolari, cu scadența în 2020.

    Aceste împrumuturi uriașe l-au transformat într-un sclav al PSD. Nevoia de bani l-a împins în funcții publice bine plătite, dar și la nesimțirea de a solicita insistent să cumuleze salariul uriaș cu pensia nesimțită.

    Pentru a obține din partea guvernării PSD-ALDE privilegii nerușinate, Ciorbea sacrifică interesele poporului român și apără clica de hoți care distruge România. El comite enorme abuzuri în serviciu prin refuzul de a ataca la CCR ordonanțele de urgență evident neconstituționale.

  • Ciorbea, avocatul penalilor, s-a întâlnit cu Adrian Severin și alți infractori pentru a demola Justiția

    Victor Ciorbea, cel care deține poziția de Avocat al Poporului, s-a întâlnit cu mai mulți infractori. Printre aceștia s-au aflat Adrian Severin, închis pentru luare de mită, și Aurel Jean Andrei, condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul retrocedărilor de pe litoral.

    Scopul întâlnirii a fost acela de declanșare a procesului demolării sentințelor definitive luate de completurile de trei judecători, urmând aceeași cale ca la completurile de cinci judecători de la ÎCCJ.

    Această modalitate de contestare a fost creată de o decizie controversată luată de CCR, criticată de GRECO, Comisia de la Veneția și de raportul MCV al Comisiei Europene.

    Ciorbea, avocatul penalilor, s-a întâlnit cu Adrian Severin și alți infractori pentru a demola Justiția

    „Avocatul Poporului, domnul Victor Ciorbea, alături de doamna Emma Turtoi, Şef Serviciu Contencios Constituţional şi alţi doi consilieri din cadrul instituţiei, s-au întâlnit cu doamna Adina Anghelescu, Senior Editor la publicaţia LUJU.ro, domnul Toni Neacşu, avocat, domnul Profesor Universitar Dr. Adrian Severin, domnul Prof. Univ. Dr. Constantin Sima şi domnul Lector Univ. Dr. Jean Paul Andrei”, se arată într-un comunicat emis de instituție către Agerpres.

    „Petiţionarii, care au depus şi memorii la sediul instituţiei, au solicitat Avocatului Poporului sesizarea CCR în legătură cu constituţionalitatea constituirii completurilor de judecată, atât la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cât şi la nivelul celorlalte instanţe judecătoreşti, civile sau penale. Argumentele solicitanţilor au fost invocate din perspectiva considerentelor reţinute de către Curtea Constituţională a României în Decizia 685/2018”, se arată în același comunicat.

    Adrian Severin, fost ministru de Externe și fost europarlamentar PSD, unul dintre petiționari a făcut închisoare pentru luare de mită. Acesta a fost înregistrat de reporterii unei publicații din Marea Britanie când cerea bani pentru susținerea unui amendament în Paralentul European.Aurel Jean Andrei, un jurist care predă la Facultatea de Drept a Universității București, a fost condamnat în urmă cu câteva zile la doi ani de închisoare cu suspendare pentru corupție în dosarul retrocedărilor de terenuri publice de pe litoral.

    Radu Mazăre, fostul primar al Constanței, a fost condamnat la nouă ani de închisoare cu executare în același dosar. Mazăre a fugit din România.

    Toni Neacșu este un avocat care a fost condamnat la închisoare cu suspendare pentru încasare de venituri necuvenite în perioada în care a fost membru CSM. Face parte din cercul de apropiați a lui Liviu Dragnea.

    Ciorbea cere precizări scrise și promite o decizie

    „Avocatul Poporului, domnul Victor Ciorbea, a solicitat petenţilor să depună precizări scrise cu privire la cele relatate şi a declarat că reprezentanţii instituţiei pe care o conduce vor analiza petiţiile înaintate de cei prezenţi, cât şi alte memorii adresate pe aceeaşi temă, şi se va lua o decizie care va fi comunicată”, se arată în comunicatul oficial, citat de Agerpres.

    Trebuie remarcat că această întâlnire a fost posibilă din cauza intervenției ministrului Justiției Tudorel Toader.

    Acesta, într-o emisiune la Antena 3, a spus că doar Avocatul Poporului poate contesta la CCR deciziile definitive ale completurilor de trei judecători.

  • ŞOC la Parlament! Legea Dragnea-Tăriceanu, pentru desecretizarea protocoalelor, e neconstituțională!

    ŞOC la Parlament! Legea Dragnea-Tăriceanu, pentru desecretizarea protocoalelor, e neconstituțională!

    Lovitură cruntă pentru PSD & ALDE! Curtea Constituțională a declarat neconstituțională în integralitate, cu unanimitate de voturi, legea inițiată de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu privind declasificarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI și instituțiile judiciare, în baza unei decizii a CSAT din 2005.

    Dacă ar intra în vigoare, legea le-ar permite infractorilor condamnați definitiv să ceară revizuirea sentințelor.

    CCR nu a discutat pe conținutul legii, ci pe procedura adoptării ei. Judecătorii constituționali au stabilit că declasificarea respectivelor protocoale ar putea fi făcută, eventual, prin hotărâre de guvern, nu prin lege. Iar hotărârea de guvern presupune asumare individuală.

    Legea a fost adoptată pe 14 noiembrie de Parlament, fiind atacată la Curtea Constituțională din mai multe direcții: președintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), PNL şi USR.

    Pe lângă declasificarea protocoalelor, inițiativa prevede și faptul că infractorii condamnați definitiv pe bază de probe obținute prin mijloace tehnice speciale în perioada de existenţă a documentelor vor putea cere revizuirea deciziilor.

    Un amendament adoptat de deputaţii juriști pe 30 octombrie prevede că, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se desecretizează toate protocoalele şi/sau acordurile de colaborare şi cooperare încheiate între instituţiile statului român – Serviciul Român de Informaţii (SRI), Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Iniţiativa legislativă mai stipulează că persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele prevăzute la art. 1 au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit.

    Altă prevedere: „Cauzele în care au fost pronunţate hotărâri definitive şi în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale în perioada de existenţă a documentelor prevăzute la art. 1 şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competenţa revine primei instanţe care a soluţionat fondul cauzei”.

    Dacă acest proiect ar deveni lege, toți cei condamnați pe baza interceptărilor sau filajelor, indiferent că e vorba de dosare de omor, violență, crimă organizată sau corupție, ar putea cerea revizuirea în instanțe, notează G4Media.ro. Revizuirea este o cale excepțională de atac, prin care procese cu sentințe definitive pot fi rejudecate.

  • Tudorel e în perfuzii! CEDO a admis „în principiu” sesizarea lui Kovesi privind revocarea de la șefia DNA

    Sesizarea la CEDO formulată de fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, în care contestă modul în care a fost revocată din funcție, a trecut rapid de procedura de filtru, ceea ce înseamnă că este „în principiu” admisibilă și că începe judecata pe fond, dezvăluie Ziare.com.

    Surse specializate pe cazuistica CEDO au declarat, pentru Ziare.com, că rapiditatea cu care a trecut de acest prim filtru sesizarea lui Kovesi, depusă acum mai puțin de o lună, arată ca instituția europeană tratează foarte serios aceasta cauză.

    Nicolae Popescu, avocatul Laurei Codruța Kovesi, a declarat pentru G4media: „Plângerea a trecut de filtru. Peste 90% din plângeri nu trec. Curtea a constatat că îndeplinește criteriile de admisibilitate și va merge într-o etapă superioară. Începe judecata pe fond”.

    Laura Codruţa Kovesi a atacat la CEDO decizia de revocare din funcţia de şef al DNA, a confirmat Parchetul General pe 8 ianuarie 2019.

    Kovesi susține că nu a avut calitatea de „parte” în conflictul constituțional soluționat la CCR, că instanța constituțională a hotărât revocarea sa, dar că nu a fost citată, nici n-a avut posibilitatea de a se apăra.

    Kovesi mai arată că decizia CCR nu a putut fi contestată și că, în consecință, nu i-au fost respectate garanțiile unui proces echitabil.

    „Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în ceea ce privește revocarea din funcția de procuror-șef al DNA, ca urmare a Deciziei nr. 358 din 30 mai 2018, pronunțată de Curtea Constituțională.

    Motivele pe care le-am invocat în acțiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituțională a hotărât revocarea din funcție, deși nu am avut calitatea de parte în conflictul soluționat de instanța constituțională, nu am fost citată în fața Curții Constituționale și nu am avut posibilitatea de a avea cel puțin calitatea de <<intervenientă>>, pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea.

    Decizia Curții Constituționale nu a putut fi contestată, inexistența unei căi de atac fiind stabilită de însăși motivarea Deciziei Curții Constituționale. Astfel, am reclamat și faptul că nu există în dreptul intern un temei de drept prin care să poată fi exercitată o cale de atac împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 358 din 30 mai 2018.

    În procedura în care Curtea Constituțională a emis Decizia nr. 358 din 30 mai 2018 nu au fost respectate garanțiile unui proces echitabil, sub aspectul accesului la un tribunal, având în vedere că nu există în dreptul intern <<un recurs efectiv>>, un temei de drept și o procedură internă bazată pe criterii obiective care să îmi ofere dreptul la o contestație privitoare la drepturile și obligațiile cu caracter civil referitoare la măsurile disciplinare dispuse de ministrul Justiției și decise de Curtea Constituțională printr-o decizie definitivă, fără cale de atac „, a precizat Laura Codruţa Kovesi, prin intermediul Biroului de presă al Parchetului General.

    Pe 9 iulie 2018, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a şefei DNA, Laura Codruța Kovesi, după ce a fost obligat în acest sens de Curtea Constituţională.