Dumitreu Florea, fost consilier județean PSD timp de 24 de ani (1996-2020), cu 6 mandat consecutive, a murit la vârsta de 79 de ani, în urma unui infarct.
Dumitru Florea era tatăl Adinei Florea, „procurorul lui Dragnea”, cea care coordonează infama și muribunda Secție de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), numită și „Secția Specială”.
În 2018, ministrul Justiției de atunci, Tudorel Toader, a propus-o pe Adina Florea la conducerea DNA, în locul Laurei Codruța Kovesi (revocată ilegal de același „Slugărel” Toader), dar președintele Klaus Iohannis a respins jenanta propunere.
„Suntem onorați că te-am cunoscut, prietenii și colegii tăi. Sincere condoleanțe familiei!”, a transmis PSD Constanța pe Facebook, după moartea lui Dumitru Florea (79 de ani).
„Un caracter puternic, o personalitate. Un om de inițiativă, întreprinzător, om de familie și cetățean marcant al Dobrogei. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Suntem alături de familia îndoliată”, a transmis și Felix Stroe, președintele Organizației Județene PSD Constanța.
„Problemele sunt ale lui Kovesi, ale lui Iohannis și alții ca ei”
În septembrie 2018, când Adina Florea a fost propusă pentru prima dată la șefia DNA, tatăl ei, Dumitru Florea (agronom de profesie), a avut o intervenție halucinantă la B1 TV.
Consilier județean PSD la Constanța, acesta a spus, telefonic: „Eu cred că Adina va pune mâna și va încerca să rezolve problemele de la DNA. Nu știu dacă le va rezolva așa de repede. Sunt diferite probleme. Problemele sunt ale lui Kovesi, ale lui Iohannis și alții ca ei”.
Unul dintre prezentatorii emisiunii i-a sugerat să reformuleze afirmația, în sensul că președintele țării nu a avut nicio problemă cu DNA. „N-a avut, dar poa’ să aibă!”, a venit replica amenințătoare a lui Dumitru Florea.
Dumitru Florea a mai făcut o gafă flagrantă. Referindu-se la cine ar putea avea probleme cu DNA-ul condus de fiica sa, cei din PSD sau cei din tabăra anti-PSD, Florea a spus: „Eeeei, păi ăia n-au cum să fie încântați!”. „Ăia”, adică opozanții PSD-ului.
VIDEO: Intervenția halucinantă a lui Dumitru Florea la B1 TV
Dumitru Florea a fost membru PSD de la începutul anilor ’90. Din 1996, a fost permanent consilier județean la Constanța până în 2020, adunând 6 mandate și 24 de ani (1996-2020).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Jurnalista Emilia Șercan, spaima plagiatorilor din România, trece prin momente grele. În ziua a doua de Crăciun și-a piedut mama, care s-a infectat cu Covid-19 în spitalul din Vatra Dornei, județul Suceava, orașul-stațiune în care locuia.
Emilia Șercan e furioasă pe sistemul de sănătate, care-și expune pacienții unor infectări ce se pot dovedi fatale. Mama jurnalistei avea multe boli grele (comorbidități, cum li se spune în buletinele oficiale), iar infectarea cu Covid putea să-i fie fatală. S-a păzit acasă, dar la spital s-a infectat.
„Pe 26 decembrie a făcut stop cardio-respirator. Asta e cauza decesului în certificatul medical constatator, eliberat de Spitalul din Vatra Dornei. Cauza reală am aflat-o însă în dimineața zilei în care ne pregăteam de înmormântare, după ce am primit un SMS de la DSP Suceava: fusese infectată cu SARS CoV-2. Nu pot povesti aici șocul, revolta, confuzia care ne-a cuprins, dar nici despre modul în care a trebuit ținută slujba de înmormântare”, scrie Emilia Șercan, cu sufletul îndoliat.
Jurnalista a tras o concluzie amară: „Dacă nu s-ar fi internat în spital și s-ar fi chinuit în continuare acasă, așa cum s-a chinuit de când a început pandemia, probabil că acum era în viață”.
Povestea zguduitoare a mamei Emiliei Șercan, scrisă de Emilia Șercan
„Astăzi se împlinesc două săptămâni de când s-a prăpădit mama mea. S-a întâmplat a doua zi de Crăciun, pe 26 decembrie.
M-am gândit mult dacă să scriu despre lucrul ăsta și cum și-a găsit sfârșitul. Am decis să o fac pentru că mama mea, în mod direct și indirect, a fost o victimă a sistemului medical și a statului impotent, incapabil să ia decizii care să protejeze viețile cetățenilor săi.
Mimi, așa cum i-am spus întotdeauna mamei, a dus în ultimii 13 ani mai multe bătălii pentru propria viață și a suferit cum e greu de imaginat că cineva o poate face. A supraviețuit unui cancer de col uterin, depistat în stadiu 3B, și unui atac vascular cerebral, iar de la an la an a dezvoltat alte și alte probleme grave de sănătate.
A trecut prin cinci intervenții chirurgicale, iar în ultimii ani s-a luptat cu o hipertensiune arterială severă și o bronhopneumonie cronică, din cauza cărora se învârtea într-un cerc vicios: făcea tensiune, iar din cauza ei nu mai putea să respire, sau făcea crize de respirație, iar din cauza lor îi creștea tensiunea spre 20.
Pe 10 decembrie a făcut o astfel de criză și a fost internată la Spitalul din Vatra Dornei, spital non-Covid. La internare a fost testată real-time PCR pentru Covid, iar rezultatul a fost negativ. Scrie negru pe alb pe biletul de externare. A fost internată până pe 22 decembrie. Cu o seară înainte de externare, mi-a spus că a răcit puțin, lucru care m-a îngrijorat.
A doua zi, înainte de externare i-am spus medicului care o avea în grijă că aș vrea să fie testată pentru Covid și m-am oferit să plătesc testarea. Era ora 10.55. Medicul mi-a spus că nu mai e posibil lucrul acesta, pentru că recoltarea pentru Covid se face până în ora 10.00.
Probabil în spital simptomele nu au fost foarte puternice pentru că a făcut tratament cu două antibiotice pentru o infecție nosocomială, luată cel mai probabil de la o spirometrie făcută în octombrie. După externare a avut o stare ușor febrilă și probleme de respirație. A refuzat să meargă din nou la spital, pentru că întotdeauna a urât spitalul din Vatra Dornei. De fapt, ura mizeria cruntă de la WC-ul spitalului. De multe ori, îmi spunea că probabil și la WC-ul din Gara de Nord e mai curat decât la cel din spital.
Pe 26 decembrie, nepotul meu a chemat Salvarea împotriva voinței ei, pentru că starea i se degradase mult. A fost convinsă să fie transportată la spital. Circa cinci ore mai târziu, a făcut stop cardio-respirator. Asta e cauza decesului în certificatul medical constatator, eliberat de Spitalul din Vatra Dornei.
Cauza reală am aflat-o însă în dimineața zilei în care ne pregăteam de înmormântare, după ce am primit un SMS de la DSP Suceava: fusese infectată cu SARS CoV-2. Nu pot povesti aici șocul, revolta, confuzia care ne-a cuprins, dar nici despre modul în care a trebuit ținută slujba de înmormântare.
Având în vedere severitatea problemelor de sănătate pe care le avea, Mimi a fost o victimă sigură. Odată infectată, șansele de recuperare în cazul ei ar fi fost minime. Totuși, problema e alta. Cum a fost posibil să fie infectată cu Covid într-un spital non-Covid? Care e protecția pe care statul o oferă persoanelor vulnerabile, care au nevoie de tratament și au nevoie să fie îngrijite, în sistemul de sănătate actual, paralizat de incompetență, dezordine și subfinanțare ?
L-am auzit aseară la televizor pe Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății, vorbind despre «siguranța pacientului». Lucrul ăsta m-a determinat să scriu despre modul tragic și fulgerător în care s-a prăpădit mama mea. Deși avea probleme grave de sănătate, niciuna nu-i punea în mod iminent viața în pericol. Iar dacă nu s-ar fi internat în spital și s-ar fi chinuit în continuare acasă, așa cum s-a chinuit de când a început pandemia, probabil că acum era în viață.
Sunt trei chestiuni pe care statul, ministrul Sănătății și actualul Guvern trebuie să le reglementeze, astfel încât nicio altă viață să nu mai fie pierdută într-un mod asemănător:
(1) testarea la externare a pacienților vulnerabili din spitalele non-Covid;
(2) testarea periodică a personalului medical și auxiliar din spitalele non-Covid;
(3) stabilirea unor proceduri de dezinfectare periodică a spitalelor non-Covid.
1. Numărul celor care se internează acum este infim comparativ cu perioada de dinainte de pandemie. Doar cei care sunt în situații-limită ajung în spital. Totuși, cum e posibil să te internezi într-un spital non-Covid și să te infectezi acolo? Să fii infectat acolo, mai exact. Ministerul Sănătății ar trebui să instituie un protocol care să prevadă în mod obligatoriu testarea pentru Covid la externare a pacienților din grupele de risc din spitalele non-Covid. Astfel, poate unele vieți mai pot fi salvate.
2. Dacă toți pacienții sunt testați la internarea într-un spital non-Covid, asta înseamnă că mama mea, care era negativă pe data de 10 decembrie, a luat infecția de la un cadru medical sau de la cineva din personalul auxiliar. Care e protocolul de testare periodică a acestora categorii? E normal ca personalul medical și auxiliar să fie testat doar dacă prezintă simptome, așa cum se întâmplă acum? Sper că nu e vreo surpriză pentru responsabilii din sănătate faptul că există persoane asimptomatice, iar aceste persoane asimptomatice, care pot fi medici, asistente, infirmiere etc., pot infecta pacienții din spitalele non-Covid atunci când merg la muncă. Măcar să fie testate periodic cadrele medicale și personalul auxiliar, mai ales că unii, prea mulți chiar, refuză vaccinarea.
3. Mama mea s-a prăpădit în spital pe 26 decembrie. A stat într-un salon de spital – de tranzit, ce-i drept – timp de circa 7 ore. Rezultatul pentru testul ei a venit abia pe 29 decembrie, pentru că pe 26 și 27 decembrie nu s-a lucrat. Saloanele din spitalele non-Covid trebuie dezinfectate periodic printr-o procedură stabilită de Ministerul Sănătății sau de Institutul Național de Sănătate Publică și nu trebuie lăsat la mâna managementului fiecărei unități.
Și nu în ultimul rând, am două întrebări pentru autoritățile statului, pe care o voi adresa în mod formal către Ministerul Sănătății și către Institutul Național de Sănătate Publică:
1. Care este numărul persoanelor care s-au infectat cu coronavirus, începând din martie și până acum, în toate spitalele non-Covid din România?
2. Care este numărul persoanelor care s-au infectat cu coronavirus în toate spitale non-Covid din România, începând din martie și până acum, și câte au murit?”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Jurnalistul Adrian Ionescu a decedat la vârsta de 64 de ani, a anunţat, miercuri, Liga Profesionistă de Fotbal (LPF) pe site-ul său oficial. Adrian Ionescu era angajat al instituției din 1997.
În ultima vreme, Adrian Ionescu funcționa ca referent de specialitate în Departamentul de Competiţii al Ligii Profesioniste de Fotbal. El împlinise de curând 64 de ani, fiind născut pe 7 decembrie 1956.
Adrian Ionescu a fost jurnalist la Agerpres, iar din 1997 a lucrat la Liga Profesionistă de Fotbal, mai întâi ca ofiţer de presă, apoi ca observator LPF.
În această toamnă, Adrian Ionescu a fost aproape de a semna cu Dinamo, ca secretar general al clubului. Mutarea nu s-a mai perfectat, din cauza turbulențelor de la clubul bucureștean.
În 1996, Adrian Ionescu a încercat să se stabilească în Anglia, lucrând o vreme la recepția unui hotel. După un an a revenit în țară și a preluat funcția de ofițer de presă al LPF, pe vremea când Liga era condusă de Dumitru Dragomir.
Comunicatul LPF
„Liga Profesionistă de Fotbal anunță cu durere și profundă tristețe decesul lui Adrian Ionescu, referent de specialitate al Departamentului de Competiții al LPF. Adrian Ionescu împlinise 64 de ani în urmă cu câteva zile, fiind născut pe 7 decembrie 1956.
Ziarist de o deosebită valoare, Adrian Ionescu și-a dedicat întreaga viață acestei meserii și fotbalului, pe care l-a slujit în ultimele peste două decenii de viață în calitate de membru al Ligii Profesioniste.
Dumnezeu să-l odihnească! Liga Profesionistă transmite sincere condoleanțe familiei îndurerate!”
Andronic, Iancu, Ionescu
Adrian Ionescu (64 de ani) este al treilea jurnalist român decedat în această lună decembrie.
Cu numai două zile în urmă, pe 28 decembrie, a murit Liviu Iancu (45 de ani), un jurnalist excepțional și un foarte bun scriitor. El a făcut infarct. Lucra la Profit.ro și publicare un volum devenit best-seller, „Xanax”.
Tot în această lună, pe 11 decembrie, a murit Octavian Andronic (74 de ani), în urma unui atac de cord. Andronic a fost unul dintre baronii presei FSN-iste a anilor ’90. A fost directorul cotidianului „Libertatea”, iar caricaturile și le semna cu numele scurt, Ando.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Creatorul de modă francez Pierre Cardin a murit la vârsta de 98 de ani, a anunțat marți familia acestuia, potrivit „Le Figaro”.
Pierre Cardin s-a alăturat în 1946 casei Christian Dior, contribuind la naşterea New Look care a revoluţionat moda de după război.
El şi-a creat propria casă de modă în 1950 şi şi-a făcut rapid un nume. Om de afaceri strălucit, Pierre Cardin a creat un imperiu, pe care l-a extins apoi în numeroase ţări asiatice, în special China, bazându-se pe creaţiile sale, dar şi pe o serie impresionantă de produse sub licenţă.
Pierre Cardin a rămas activ şi a supervizat munca echipelor din casa de modă până de curând.
Cunoscut pentru fascinaţia sa faţă de spaţiu şi viitor, puternic înrădăcinată în anii 1960 şi 1970, exprimată prin celebra rochie Cosmos sau prin salopetele sale raiate purtate sub fustele cu bretele, Cardin spunea în cartea „Pierre Cardin”, scrisă de colaboratorul său apropiat Jean-Pascal Hesse şi publicată în 2017: “Haina pe care o prefer este cea pe care o inventez pentru o viaţă care nu există încă, lumea de mâine”.
Îndrăzneala tăieturilor sale, adesea radicale şi uneori geometrice, moderniste, a marcat generaţii de stilişti.
Perfidul Covid-19 a răpus-o, în noaptea de marți spre miercuri, pe Doina Păuleanu(72 de ani), directoarea Muzeului de Artă din Constanța. Era una dintre cele mai proeminente figuri ale vieţii culturale din Dobrogea, recunoscută drept un autentic profesionist în domeniu.
Doina Păuleanu era mereu, din fire, de o bună dispoziție și de un optimist absolut debordante, molipsitoare. Obișnuia să repete că toate problemele de pe lumea asta au o rezolvare, mai puțin… boala! Și iată că a avut dreptate, pentru că a fost victima acestui teribil virus SARS-Cov-2.
“Era înzestrată cu o vastă cultură enciclopedică. Avea un discurs hipnotizant. Putea să vorbească minute în șir, în fraze complicate, doldora de informații, folosind cuvinte fără niciun dezacord verbal, fără să-și piardă nicicând șirul gândurilor. Vernisajele la care vorbea erau adevărate lecții de istoria artei. Spunea cu umor că poate vorbi cu lejeritate despre orice, mai puțin despre matematică și fizică. Numele său este cunoscut în întreaga țară și pronunțat cu respect. E greu, mult prea grea să scrii, să vorbești la timpul trecut despre Doina Păuleanu, o personalitate inegalabilă a culturii constănțene și românești”, o descrie cu emoție Mirela Stângă, jurnalist cultural constănțean.
Ultimul ei volum, albumul „Peninsula misterioasă. Incursiune în istoriile Constanței“, a fost lansat în noiembrie 2019. Acum aștepta să-i iasă de sub tipar o nouă carte.
Se pregătea de pensionare și își dorea ca, până atunci, să se materializeze una dintre cele mai mari dorințe ale sale: dezvelirea oficială a bustului Reginei Maria, amplasat deja în fața Muzeului de Artă din Constanța. Bustul, turnat în bronz de Oscar Han, a fost adus de la Balcic la Constanța, după cedarea Cadrilaterului, și zăcea aproape uitat în depozitele muzeului.
În ultima vreme, Doina Păuleanu a refuzat interviurile solicitate, pe motiv că este răcită, dar s-a dovedit că, de fapt, se „pricopsise” cu noul coronavirus. Starea sa de sănătate s-a agravat și a ajuns la Spitalul de Boli Infecțioase, unde a fost intubată.
Cetățean de onoare al județului Constanța; Chevalier de L’Ordre des Arts et des Lettres al Franței
Doina Păuleanu – „Doinița”, pentru prieteni și colaboratori apropiați – a fost un om bun, modest, respectuos, optimist și, mai ales, pasionat de a crea ceva bun într-o comunitate din care a plecat prea devreme, lăsând în urmă o moștenire culturală durabilă pentru viitoarele generații.
“De astăzi, viața culturală constănțeană este mai săracă! Unul dintre cei mai reprezentativi oameni de cultură, din județul nostru și din întreaga țară, s-a stins din viață! De acum, Doina Păuleanu va avea în custodie operele de artă ale marilor artiști aflați Acolo Sus! Cuvintele sunt prea puține pentru a putea descrie un om minunat, un om deosebit, un om integru, un om de cultură, așa cum a fost doamna Doina Păuleanu! Cu profundă durere, transmit atât familiei, cât și celor apropiați doamnei Doina Păuleanu, sincere condoleanțe! Dumnezeu să o odihnească în pace!”, scrie liberalul Mihai Lupu, președintele Consiliului Județean Constanța, în comunicatul care a anunțat public trista veste.
Doina Păuleanu (născută la Brașov, pe 29 martie 1948), a absolvit Institutul de Arte Plastice (astăzi Universitatea de Artă) „Nicolae Grigorescu“ din Bucureşti, secţia Istoria şi Teoria Artei, promoţia 1971, fiind colegă cu Andrei Pleșu, cu care a rămas într-o relație strânsă de prietenie și prețuire reciprocă toată viața. De altfel, acesta a fost prezent deseori la Constanța, inclusiv la lansările de carte ale colegei și prietenei sale, pentru care a și scris adesea prefețe sau cronici.
Doina Păuleanu și Andrei Pleșu – doi colegi de facultate, rămași prieteni apropiați
Doina Păuleanu eradoctor în Istoria Artei (Universitatea Bucureşti) şi, din anul 1990, director al Muzeului de Artă Constanţa, unde lucra, ca muzeograf, de la absolvirea facultății, în 1971.
Criticul și istoricul de artă Doina Păuleanu a publicat, de-a lungul timpului, numeroase lucrări în domeniul său, dar şi despre principalele vestigii și atracţii istorice și culturale ale oraşului Constanţa și ale Dobrogei în general: volume de critică de artă, istorie a artei, management cultural sau antropologie urbană. Amintim doar câteva:
“Viaţa tăcută a naturii”;
“Grupul celor patru”;
“Tonitza”;
“Cazinoul din Constanţa”;
„Constanţa. Aventura unui proiect european” (2003);
„Catedrala Sf. Apostoli Petru şi Pavel Constanţa” (2008);
„Moscheea Regală Carol I din Constanţa” (2010);
“ Singularitate şi reconstrucţie imaginară. Pictori români la Balcic” (publicată în 2010, una dintre temele sale favorite fiind „Cadrilaterul” românesc, dintre 1913-1940, cu minunatul Balcic, unde M. S. Regina Maria aduna crema artelor plastice românești).
Cetățean de onoare al județului Constanța (prin hotărârea Consiliului Județean din 2019), Doina Păuleanu a primit, pentru activitatea laborioasă și opera valoroasă, numeroase distincții și recunoașteri, naționale și internaționale, dintre care menționăm:
Ordinul Meritul Cultural, în grad de ofiţer, în 2004;
Premiul naţional de Muzeologie „Margareta Sterian”, în 2004;
Premiul Academiei Române “George Oprescu”, în domeniul istoriei artei – 2005 (pentru lucrarea “Constanța 1878–1928. Spectacolul modernității târzii”);
Premiul Chevalier de L’Ordre des Arts et des Lettres, din partea Ministerului Culturii din Franța, în anul 2008.
Și datorită Doinei Păuleanu, Muzeul de Artă constănțean este unul dintre cele mai valoroase din țară
Și grație eforturilor și competenței Doinei Păuleanu, Muzeul de Artă Constanța deține una dintre cele mai mari și valoroase colecții de artă din țară, opere ce fac parte din patrimoniul inestimabil al României. În acestă instituție de cultură se află opere aparținând marilor pictori și sculptori români, cele mai importante fiind semnate de Nicolae Tonitza, marea sa iubire artistică, sau de Nicolae Grigorescu, precum și de mulți alți artiști români de mare valoare.
Colecția de picturi realizate la Balcic de către cei mai reprezentativi pictori români din interbelic este cea mai valoroasă din țară, pentru acea perioadă.
„Un om extraordinar s-a stins după o luptă încrâncenată cu un virus nemilos. O mare pierdere pentru cultura românească, un gol imens în sufletele noastre! Noi, colectivul muzeului al cărui bun părinte a fost cu pasiune şi dăruire atâţia ani, nu putem pune în cuvinte durerea imensă pe care o trăim în aceste clipe! Drum bun, Om Frumos, fie ca sufletul tău nobil să-şi continue viaţa în Lumină, să inspire şi să vegheze la fel cum a făcut aici, pe pământ!”, au scris colegii Doinei Păuleanu, pe pagina de Facebook a Muzeului de Artă din Constanţa.
Doina Păuleanu în tinerețe
Ca un omagiu adus defunctei, astăzi a fost dezvelit oficial bustul Reginei Maria, pe care Doina Păuleanu l-a găsit rătăcit prin depozitele constănțene
Astăzi, în prezența președintelui Consiliului Județean Constanța (CJC), Mihai Lupu, a vicepreședintelui Consiliul Județean, Stelian Gima, a viceprimarului municipiului Constanța, Ionuț Rusu, precum și a consilierului președintelui CJC pe probleme de cultură, Vasile Gherghilescu, a fost dezvelită această operă monumentală, realizată de marele sculptor român Oscar Han în anul 1932, fiind amplasată pe un soclu înalt special, ridicat în fața Muzeului de Artă din Constanța.
„Astăzi trebuia sa fie o zi frumoasă, o zi de o reală emoție, în care nu numai că am dezvelit o operă monumentală, ci bustul suveranului ce ne-a unit prin grijă și curaj! Din păcate, omul de cultură care a marcat istoria culturală a Constanței, Doina Păuleanu, cea care a avut acest vis de a pune în valoare bustul Reginei Maria, din păcate nu mai este de puțin timp printre noi. Așa cum știți cu toții, a plecat într-o altă lume, poate o lume mai bună, care o va prețui mai mult decât am reușit noi să o prețuim. Cea care a lăsat cel mai mare gol în lumea oamenilor de artă constănțeni va ramâne în sufletele noastre! Pentru a-i prețui memoria și a o cinsti, voi iniția un proiect de hotărâre al Consiliului Județean Constanța, ca acest muzeu, căruia și-a dedicat practic toată viața, să se numească Muzeul de Artă «Doina Păuleanu» Constanța.Îi rog pe toți constănțenii să păstrăm împreună un moment de reculegere în memoria celei care a fost Doina Păuleanu!”,a spus președintele Consiliului Județean Constanța, Mihai Lupu.
Ceremonia dezvelirii bustului Reginei Maria și a depunerii de coroane de flori, în fața îndoliatului Muzeu de Artă din Constanța
Bustul Reginei Maria este o lucrare pe care primarul din Balcic, Octavian Moșescu, i-a comandat-o sculptorului român Oscar Han. Realizat în anul 1932, acesta a fost dezvelit în septembrie 1933, iar în 1940, când s-a cedat “Cadrilaterul” Bulgariei, sculptura a ajuns la Constanța, fiind depozitată în diverse spații. Lucrarea era înscrisă în patrimoniul Muzeului de Artă Constanța ca fiind… anonimă: „bust de femeie”! În data de 27 noiembrie 2020,cu doar câteva zile înainte de Ziua Națională a României, bustul din bronz al Reginei Maria a fost înălțat pe soclul special ridicat în fața Muzeului de Artă Constanța.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
A murit Diego Armando Maradona, la numai 60 de ani! A fost, probabil, cel mai mare jucător din istoria fotbalului. Geniul absolut. A câștigat „de unul singur” Campionatul Mondial din 1986 (din Mexic), a dus Argentina în finală și în 1990 (în Italia). Și avea doar 1,65 metri…
Diego Armando Maradona: 30 octombrie 1960 (Lanus) – 25 noiembrie 2020 (Buenos Aires)
În această zi de doliu pentru Argentina, Maradona a suferit un stop cardiac la Tigre, zona de lux în care locuia, la marginea capitalei Buenos Aires. A fost transportat urgent cu ambulanța la spital, anunță presa locală. Cotidianul Clarin.com confirmă decesul legendarului fost fotbalist.
Ziariștii susțin că fostul mare fotbalist a decedat după un stop cardiorespirator.
Recent, Maradona suferise o intervenție chirurgicală pe creier, după ce i se descoperise un cheag de sânge. Fostul fotbalist fusese spitalizat pe 3 noiembrie într-o clinică din La Plata, dar ulterior medicii au transmis că se află în afara oricărui pericol.
Maradona suferea de deshidratare, anemie și depresie, spunând că ”este foarte supărat pentru că nu se mai poate deplasa aşa cum şi-ar dori”, după operaţia de la genunchi, şi se considera un „bătrânel”, conform medicului său personal, Leopoldo Luque.
Maradona tocmai împlinise 60 de ani şi nu a putut sărbători aşa cum şi-ar fi dorit, după ce a fost contact cu un caz pozitiv Covid-19. Testul său Covid a fost negativ, dar fostul jucător a părut foarte slăbit în ultima vreme.
„Mâna lui Dumnezeu” și „golul secolului”, la distanță de 4 minute
A fost numit „Butoiașul atomic”, iar pe drumul spre titlul mondial din 1986 a marcat și un gol cu mâna. Era o confruntare titanică în sferturi de finală: Anglia – Argentina, pe „Estadio Azteca” din Ciudad de Mexico. Era în joc orgoliul a două națiuni care tocmai se încleștaseră în „războiul Malvinelor” (aprilie – iunie 1982).
În minutul 51, la 0-0, Maradona a dirijat mingea cu mâna în poarta britanicilor, după un duel aerian cu portarul Shilton. Dacă ar fi existat sistemul de arbitraj video (VAR), acel gol ar fi fost anulat, iar Maradona s-ar fi ales cu cartonașul galben. Dar arbitrul tunisian Ali Bin Nasser n-a văzut hențul, așa că tabela s-a deblocat.
Întrebat ulterior dacă a lovit mingea cu capul sau cu mâna, Maradona a spus: „A fost mâna lui Dumnezeu!”. Peste ani, în cartea sa biografică, starul argentinian a spus: „Nu regret niciun moment acel gol cu mâna, nu-l voi regreta nici mâine, nici peste 10 sau 20 de ani şi nici măcar pe patul morţii”.
VIDEO: „Mâna lui Dumnezeu” – 1986
În sfertul de finală cu Anglia, din 1986, la numai patru minute după ce deschisese scorul cu mâna, Maradona a marcat „golul secolului”, la capătul unui slalom ireal, în care a înșirat 6 adversari.
VIDEO: „Golul secolului” – 1986
Au marcat și englezii o dată, prin Garry Lineker, în minutul 81, dar Argentina s-a calificat în semifinale și avea să câștige titlul mondial.
Echipa de club la care Maradona a obținut cele mai mari performanțe a fost Napoli, de două ori campioană a Italiei cu argentinianul la cârmă.
Maradona a avut mari probleme cu drogurile. La ultimul său Campionat Mondial, cel din 1994 (din SUA), a fost depistat pozitiv la cocaină chiar înaintea meciului cu România, din optimi de finală. A fost suspendat și n-a putut juca în acea partidă, câștigată de Hagi, Ilie Dumitrescu, Gică Popescu și ceilalți „tricolori” cu 3-2.
Maradona jucase contra României la Campionatul Mondial din 1990, când a fost 1-1.
Ideile sale ciudate (mare susținător al unor dictatori precum cubanezul Fidel Castro și venezueleanul Hugo Chavez) nu-i știrbesc statutul de fotbalist uriaș, colosal, enorm. Probabil, cel mai mare din istorie.
Actrița Draga Olteanu Matei a murit, la 87 de ani, în Secția de Terapie Intensivă a Spitalului „Sfântul Spiridon” din Iași. Medicii nu au putut-o salva.
Draga Olteanu Matei a fost adusă în stare gravă vineri seara la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) a spitalului ieșean. Actrița se afla în comă, cu hemoragie digestivă. După patru zile de spitalizare, medicii i-au declarat decesul.
Inițial, după internare, actrița-pacientă a comunicat cu echipa medicală, dar în următoarele zile n-a mai reușit să articuleze vreun cuvânt. Înțelegea ce i se spune, dar nu putea vorbi.
Şefa UPU-SMURD Iaşi, Diana Cimpoeşu, a declarat că, în pofida eforturilor echipei medicale, starea actriţei s-a degradat, ea având multiple afecţiuni. Marţi, medicul a explicat că Draga Olteanu Matei se afla la Terapie Intensivă, cu suport respirator şi hemodinamic., fiind o pacientă ”extrem de fragilă”, care necesita menţinerea funcţiilor vitale.
”A suferit o hemoragie digestivă superioară, cea mai probabilă cauză fiind tratamentul anticoagulant pe care pacienta îl are de mai multă vreme pentru o afecţiune cardiovasculară. Este vorba de o pacientă şi cu afecţiuni cronice, boli cardiovasculare şi endocrine. O pacientă care a fost preluată în urgenţă. S-au început terapia şi investigaţiile diagnostice. Este în Anestezie Terapie Intensivă, la Clinica de Gastroenterologie şi Patologie Iaşi”, declara medicul Diana Cimpoeşu.
După pensionarea sa din Teatrul Național din București (2007), actrița locuia în Piatra Neamț, dar a fost transportată la Iași din cauza situației critice în care se afla.
A debutat în 1956, s-a retras în 2007
Draga Olteanu Matei a jucat în 90 de filme, în peste 50 piese de teatru și 100 roluri de televiziune. Din punct de vedere artistic, s-a situat la un nivel foarte ridicat. A făcut roluri memorabile, inclusiv pe cel din „Nea Mărin miliardar” (Veta), cel mai popular film din istoria cinematografiei române.
A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” în 1956, iar în luna septembrie a aceluiași an a debutat în piesa „Ziariștii” de Alexandru Mirodan.
De-a lungul carierei sale a jucat în numeroase piese de teatru, printre care:
„Coana Chirița” – după Vasile Alecsandri -, pentru care a scris și un scenariu de film în două serii: „Coana Chirița” (1986) și „Chirița la Iași” (1987)
„Gaițele” – de Alexandru Kirițescu (1977)
„Căruța cu paie” – de Mircea Ștefănescu
„Hagi Tudose” – de Barbu Ștefănescu Delavrancea
„Domnișoara Nastasia” – de G. M. Zamfirescu
„Pisica în noaptea de Anul Nou” – de D. R. Popescu
„Autorul e în sală” – de Ion Băieșu
„Azilul de noapte” – de Maxim Gorki,
„Crimă pentru pământ” – o dramatizare după romanul cu același nume al lui Dinu Săraru.
În ultimii ani, retrasă la Piatra neamț, actrița s-a manifestat ca mare admiratoare a Antenei 3, televiziune de propagandă căreia i-a susținut intens campaniile anti-justiție și pro-corupție.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Radu Călin Cristea, fost jurnalist și membru al CNA, a murit sâmbătă, la vârsta de 65 de ani. A fost un personaj controversat, apreciat pe vremea stagiului său la Radio Europa Liberă (e drept, după 1989) și detestat pentru rolul de slujitor fidel al regimurilor PSD-iste Ponta (2012-2015) și Dragnea (2017-2019).
În ultimii 7 ani, Radu Călin Cristea a fost membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA). El a fost numit în 2013, cu susținerea PNL-ului nociv din vremea USL, în locul devenit vacant prin demisia actorului Mihai Mălaimare.
În 2014, când PNL a dat semne că revine pe traiectoria lui normală, Radu Călin Cristea a fost preluat de PSD. A fost propus de Guvernul Ponta pentru un mandat – de 6 ani – în CNA, iar majoritatea parlamentară (controlată de PSD) l-a votat cu voioșie.
Tot cu voioșie salutase și el numirea lui Victor Ponta în funcția de prim-ministru, deci erau chit. În luna mai 2012, într-un comentariu publicat în ziarul „Adevărul” (unde avea o rubrică săptămânală), Radu Calin Cristea îl tămâia astfel pe V. V. Ponta: „Scriu acest comentariu salutând voios, în fine, apariția în fruntea Executivului a unui politician tânăr, sănătos la minte și la trup, în formă și plin de haz. Remarc cu plăcere stilul dezinvolt, aplicat, sportiv al noului Premier ca pe un semn că se poate discuta normal, franc, fără încruntări prețioase despre cele mai incomode teme ale guvernării”.
Ca membru al CNA, timp de 7 ani, Radu Călin Cristea a arătat multă ură împotriva jurnaliștilor onești, pe care a încercat să-i pedepsească prin amenzi uriașe pentru „îndrăzneala” de a-i critica pe idolii și binefăcătorii săi, Victor Ponta și Liviu Dragnea. Inclusiv textele sale, găzduite de diverse publicații, au mers în această direcție: susținere totală pentru personajele corupte, injurii și ironii pentru cetățenii care contestau în stradă, pe site-uri sau pe Facebook epopeea dragnistă de distrugere a justiției.
Televiziunile de propagandă pro-corupție, anti-justiție și anti-stat de drept (în principal, Antena 3 și România TV) și-au făcut de cap în acești ani pentru că oameni precum Radu Călin Cristea au refuzat să le sancționeze drastic în cazuri flagrante de încălcare a legii. Inclusiv campaniile electorale au fost viciate de „dezvăluirile” diversioniste, manipulatoare făcute de profesioniștii minciunii, pe care Radu Călin Cristea și alții ca el i-au apărat, încurajat și chiar instigat să nu țină cont de lege.
12 ani la Europa Liberă, 7 ani la CNA
Radu Călin Cristea a fost critic literar, scriitor, eseist, jurnalist și înalt funcționar al statului (membru CNA, cu rang de secretar de stat).
Radu Călin Cristea s-a născut în anul 1955, în comuna Ineu, regiunea Arad. A urmat un liceu din Arad, iar în 1978 a absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București. A debutat publicistic în 1973 în revista „Orizont” din Timișoara, iar editorial cu volumul de eseuri „Emil Botta – despre frontierele inocenței”, la Editura Albatros, în 1984.
A fost colaborator şi redactor la programul „Actualitatea Românească” de la Radio Europa Liberă (1990-2002).
De asemenea, a fost director al Muzeului Literaturii Române din București, iar în vara anului 2012 a fost director general (interimar) al TVR.
Vladimir Tismăneanu, în 2019: „Unul dintre cazurile cele mai abjecte de rinocerizare”
În ianuarie 2019, reputatul politolog Vladimir Tismăneanu a scris, pe pagina sa de Facebook, două texte necruțătoare la adresa lui Radu Călin Cristea. Cei doi se intersectaseră de mai multe ori în ultimii 30 de ani. Profesorul-istoric stabilit la Washington a dezvăluit câteva episoade care creionează „caracterul” lui Cristea.
„Pe Radu Călin Cristea îl cunosc de aproape trei decenii. Este unul dintre cazurile cele mai abjecte de rinocerizare. Ceea ce face acum în CNA, inclusiv prigoana împotriva jurnaliștilor care refuză să îngenuncheze, ține de un amoralism pe cât de mizerabil, pe atât de bine remunerat. Lipsit de operă, de o monumentală sterilitate, calofilul de-odinioară nu lasă în urma sa decât un miros fetid de guzgan păduchios…”
„Acum câțiva ani, a scris un serial împotriva mea în publicația firmei Muşat și Asociații (Observator Muşatin). Titlul era «Homo Brucanus». Când i s-a spus că unicul lucru care mă putea aşeza în compania lui Brucan era evreitatea, a schimbat titlul, dar nu şi-a cerut niciodată scuze. Nici el, nici stăpânii lui.”
„L-am ajutat de câteva ori in viață. A publicat în Wall Street Journal-Europe recomandat de mine. Este jegul personificat. Nu sunt un fan al televiziunii lui Guşă. Dar, o spun deschis, când coprofagul RCC lovește ignobil, imund și laş în libertatea presei, îmi ridic vocea și spun: Marş de-aici, javră râioasă! Ești întruchiparea proverbului «Facerea de bine, amor cu mama…». Morala acestei triste poveşti: Pe cine nu laşi să moară, nu te lasă să trăieşti…”
„Ura ta morbidă pentru Traian Băsescu vine din momentul în care ți s-a refuzat oferta de a conduce TVR. Ne-am întâlnit la un restaurant de pe Pangratti, te-ai plâns de felul cum ai fost mințit de familia Săftoiu. Ai primit ce-ai dorit de la Ponta. Acum de la Tăriceanu. Ești, vorba lui Păunescu, cu care te asemeni la«caracter», nu și la talent, un cățel pe niște scări…”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Actorul Costin Mărculescu a fost găsit mort, în noaptea de miercuri spre joi, în cada apartamentului său. Pe 29 iunie ar fi împlinit 51 de ani. Avea un anturaj dubios și o viață dezordonată, plină de scandaluri. Folosea un limbaj vulgar, inclusiv în public. Dezagreabil în aparițiile televizate, complet lipsit de valori morale (era mereu de partea infractorilor). Poza în afacerist de succes, dar era copleșit de datorii și de dezastrul din viața sa personală. Procurorii îl urmăreau pentru evaziune fiscală.
Vecinii au dat alerta pentru că actorul nu mai fusese văzut de cel puțin trei zile, nu răspundea la telefon sau la uşă, iar câinele său lătra insistent în apartamentul de la etajul 8.
Când o țeavă de apă caldă s-a spart, cei din jur s-au alertat, iar pompierii au spart ușa. Ambulanțierii l-au găsit în cadă. Corpul actorului se afla în stare de putrefacție. Din acest punct de vedere cazul Mărculescu seamănă cu cel al Cristinei Țopescu, găsită fără suflare pe 12 ianuarie, la cel puțin două săptămâni după ce murise, în casa în care stătea cu chirie.
Costin Mărculescu avea afecțiuni la inimă. Cadavrul său a fost dus la INML, pentru autopsie.
Apropiații spun că Mărculescu lucra la o carte autobiografică, pe care voia s-o lanseze în curând, poate chiar de ziua sa (29 iunie). El s-ar fi lăudat că în volum va face dezvăluiri devastatoare despre multe personaje din lumea sa, inclusiv unele cunoscute.
În tinerețe, Costin Mărculescu a avut șansa de a juca în „Liceenii”, film care a făcut furori după premiera din 1986.
VIDEO: Costin Mărculescu în „Liceenii” și în alte câteva filme
Și-a închis afacerea, avea datorii de 100.000 de euro
Costin Mărculescu avea probleme financiare grave. Își închisese „agenția de fotomodele” cu care se lăuda pe la emisiunile TV, inclusiv în cele deocheate.
În 2019 s-a aflat firma lui Costin Mărculescu, numită Compania Artistică Costin Mărculescu SRL, înregistra pierderi de aproximativ 20.000 de euro. În plus, Mărculescu era căutat de recuperatori pentru (cel puțin) o datorie în valoare de 8.265,09 lei.
Devenit tot mai evident un actor eșuat, chiar ratat, Mărculescu povestea anul trecut o parte din problemele sale.
„Din 1999 până în 2005, agenția mea a avut cam 25.000 de absolvenți. În mod normal, trebuia să fiu miliardar. Numai că eu am dat întotdeauna cu zece mâini la cei de lângă mine. Angajații mei erau în jur de 150. Deci, am dat ani de zile pâinea la 150 de oameni și la un grup de zeci de mari artiști cu care am colaborat. Foarte mulți, din ambele categorii, după ce cineva mi-a distrus agenția, nu mi-au mai dat niciun telefon.
Oamenii sunt OK cu tine când au avantaje. Când mi-a fost distrusă agenția, eu mi-am pierdut vila din Pipera, mașinile, banii, bijuteriile, tot. Peste toate astea, am rămas și cu vreo 100.000 de euro datorii. De opt ani de zile, deși am apărut în peste 2.500 de emisiuni la toate televiziunile, mi-am dat seama acum că toată lumea s-a folosit de mine”.
Era dator și la întreținere
Cristina, una dintre nenumăratele iubite cu care Costin Mărculescu se lăuda în mod obscen, a spus că actorul adunase datorii de sute de lei la întreținere.
„M-a sunat administratorul de la bloc și a spus că avea datorie la întreținere 5 milioane” – adică 500 de lei -, a spus ea.
Conform altor surse, datoriile lui Mărculescu la întreținere ajunseseră la peste 12.000 de lei, de aceea se și agita administratorul blocului.
Cristina, fosta iubită a lui Costin Mărculescu, a mai spus că actorul avea probleme mari cu inima şi chema frecvent ambulanţa. Cei doi plănuiseră să se căsătorească, dar, după ce tânăra l-a părăsit, el a început să se compare cu Mădălina Manole, vorbind despre sinucidere.
A apărut la televizor cu ochii vineți
În anii trecuți, Costin Mărculescu a apărut în public cu ochii vineți. El s-a plâns că a fost snopit în bătaie. Motivul agresiunii a fost tot o datorie pe care „uitase” s-o returneze.
Avid de publicitate, actorul își expunea public momente delicate, precum cel cu ochii vineți, dar derapa penibil și spre vulgaritate, pozând în bărbat bogat, curajos și mare cuceritor.
VIDEO: Costin Mărculescu povestind, la OTV, cum a fost bătut
”Tovarășa profesoară, vă rog foarte mult să-mi dați broaștele înapoi!”
Costin Mărculescu s-a născut pe 29 iunie 1969, la Craiova, şi a debutat în televiziune în anul 1984, la vârsta de 15 ani. În 1986, a fost distribuit în „Liceenii”, cel mai bine vândut film românesc din istorie, jucând alături de Ştefan Bănică Jr., Oana Sârbu, Mihai Constantin, Tudor Petruţ, Ion Caramitru, Tamara Buciuceanu, Iarina Demian, Cesonia Postelnicu, George Ivaşcu.
În Liceenii, Costin Mărculescu a interpretat rolul ”biologului” clasei, venind cu broaște la școală, pentru ”laboratorul de «Naturale»”, spre stupefacția profesoarei ”Isoscel” – Tamara Buciuceanu Botez. A rămas celebră rugămintea sa după ce „profa” de matematică i-a confiscat batracienii, programați pentru disecție: ”Tovarășa profesoară, tovarășa profesoară, vă rog foarte mult să-mi dați broaștele înapoi!”.
Dialog în „LIceenii”: Costin Mărculescu – Tamara Buciuceanu
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Dan Lăzărescu, fost arbitru cu ecuson FIFA, a murit luni, la vârsta de 49 de ani. În ultimii ani, acesta a fost specialist pe arbitraj la TV Telekom Sport.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
