Colegii de la G4Media au dezvăluit de dimineaţă:
1. Liviu Dragnea a plecat din ţară pe şest, cu un avion privat al Ţiriac Air, spre Verona, cu escală în Bulgaria.
2. Codrin Ştefănescu a minţit când a spus, la început de an, că Dragnea îşi face vacanţa în România (asta e deducţie la ştirea 1, presupunând că e 100% reală – ceea ce eu cred).
Când afli că el lider maximo a plecat din ţară pe „neve”, ce-ţi trece prin cap, având în vedere personajul? Că a FUGIT, evident! Are de ce? 1.000 de motive. Au făcut-o şi alţii? Întrebaţi-l pe „mortul” Comana, care i-a dat primul milion de euro lui Livache şi-a fost găsit „spânzurat” în toaleta unui avion spre Costa Rica (în care abia ai loc să stai pe vine!). Sau pe Elena Udrea. Ori pe Bica, plecată „la mustaţă” din ţară. Şi de ce nu pe „Hitler”-Mazăre, azi primar peste o mare capitală de maimuţe, undeva departe de Constanţa şi de DNA. Sau chiar pe Ghiţă, ajuns în Serbia, ţară a cărei companie a închiriat avionul cu care au plecat Daddzy şi iubita spre lumea lui Romeo şi Julieta.
Atenţie la acest detaliu: „a plecat din țară încă de pe data de 2 ianuarie seara, în jurul orei 20.00, de pe terminalul deținut de Țiriac Air, cu un avion privat închiriat de la o companie sârbească„, potrivit G4Media. Întăresc ideea din finalul frazei anterioare.
Deci, DA! Dragnea are toate motivele să fugă din ţară. Mai ales că e în frunta listei celor mai vânaţi. Nu în sens de victimă gratuită, ci ca terorist politic în viaţă. No. 1! El a declanşat atacul la România democratică, europeană, pro-occidentală, nu altul. El este el capo di tutti capi. E firesc să-l vrea „dovedit” orice magistrat cinstit din ţara asta.
Ar avea Liviu Dragnea motive să rămână în România? Să lupte „până la capăt”, vorba colegilor săi penali, care aşteaptă salvarea exclusiv prin „managementul” său de război total? Doar dacă ar trebui să iasă „ca prostul din politică şi din viaţă”, cum însuşi şi-a anunţat partidul când i-a cerut să-l susţină în marea luptă cu „statul paralel”. Altfel, ca om cu miros fin de şacal politic, Liviu Dragnea n-ar avea niciun motiv să se întoarcă nici la Bucureşti, nici la Teleorman.
Dar dacă ar şti SIGUR că a pierdut partida? În cazul ăsta, sunt 100% convins că Liviu Dragnea n-ar fi mai prost decât Elena Udrea, Bica, Popoviciu sau chiar Mazăre încât să se arunce în gura lupului, doar aşa, ca să se ţină de cuvânt cu „până la capăt”.
Întrebare: este România de azi în situaţia asta? Are Dragnea convingerea că va câştiga bătălia cu justiţia, că va scăpa de puşcărie, la cum se prezintă situaţia din teren? Răspuns: NU. Dimpotrivă. Are multe motive să simtă mirosul înfrângerii sale.
Economic, a adus ţara pe buza prăpastiei, cu o datorie astronomică pentru o piaţă mică precum cea dâmboviţeană, cu salarii şi pensii umflate artificial tocmai pentru a-şi finanţa războiul anti-DNA&justiţie, cu piaţă imobiliară în cădere liberă, cu preţuri galopante. Şi-a creat deja un mare duşman, pe acest front al buzunarului, chiar dacă asta nu-l loveşte direct acum. Dar îi şubrezeşte poziţia.
Apoi, sunt destule semne proaste pe tărâmul lui:
- Se strânge laţul cu represiunea din 10 august: ditamai ONU a intrat pe fir, procurorii au spart secretele lui Carmen Dan, oameni din cercul de încredere la vârful MAI au început să vorbească, victimele şi comunitatea internaţională presează.
- PSD e un partid în cădere liberă, în sondajele REALE nu sare de 20% intenţie de vot (la prezenţă tip prezidenaţiale 2014).
- Din exterior, muşcă tot mai dihai şacalii „statului paralel”, în frunte cu „securistul” Victor Ponta şi-al său Pro-România. Pe drumul ăsta şi cu o strategie ca până acum, PSD moare precum CDR în 2000.
- Başca Iohannis reîncărcat preşedinte-jucător, plus opoziţia tot mai unită, strada şi diaspora&generaţia Facebook.
Şi să nu omitem factorul Europa. Liderii UE s-au „prins” că România lui Dragnea nu-i Ungaria lui Orban. Dacă te „dai” la ea, o demobilizezi. Dragnea nu are sub el o armată disciplinată naţionalistă, care să moară pentru „cauză”. Aici, nu există cauză de tip Orban. Dragnea are alături o mulţime de trădători, care l-ar vinde şi mâine dacă aşa s-ar salva ei. Iar el ştie bine asta. În plus, UE nu mai tolerează „i-liberalism” în România. Nu din dragoste, ci din pragmatism. Ştie că Dragnea e slab, pe fond. Fără a mai pomeni de bani, de nevoia sa de bugete pentru a ţine în viaţă economia, caz în care ajunge inevitabil tot la mâna Bruxelles-ului.
Deci, dacă aş fi Dragnea, aşa aş gândi. Nu ştiu ce ştie el. Dar privesc semnele. Şi nu-mi miros a bine pentru el. Vine acasă? Prea bine. Are onoare, s-ar zice. Dar la ce-i va folosi dacă peste câteva luni va intra la puşcărie? La nimic. Va râde Mazăre de el, călare pe cocotier.
Dar cred că Dragnea se va întoarce. Nu că îl aşteaptă însuşi Jean Claude Juncker, venit la Ateneul Român să-l salute şi să audă strigătele pro-Europa ale #Rezist. E diplomat bătrân, luxemburghezul! Ştie să-ţi dea „bomboana pe colivă”, vorba lui Carmen Dan.
Vine pentru că Liviu Dragnea are orgoliu. Şi Ceauşescu s-a întors din Iran, deşi bănuia ce-l aşteaptă. Dar nu credea, în vanitatea lui de dictator, c-o va păţi în halul ăla. De-aceea, nu vă faceţi griji. Liviu se întoarce acasă, alături de tânăra soţie, şi de-ar fi să piară pe limba lui. Mai are de dus o ultimă bătălie. Una pe viaţă şi pe moarte. Cu daune mari, pe toate fronturile. Dar nu asta-i problema lui. El trebuie să demonstreze că nu pleacă, aşa, ca prostul din această viaţă. Casă de piatră!