Adunarea Experților a reușit, totuși, să desemneze miercuri un succesor al răposatului ayatollah Ali Khamenei, ucis sâmbătă la Teheran, la vârsta de 86 de ani. Dar de frica bombardamentelor, ședința celor 88 de clerici-electori n-a mai avut loc într-o clădire sau într-o sală, ci a fost organizată în sistem online – fiecare din „bârlogul” lui.
Inițial, s-a răspândit vestea că Adunarea Experților a fost decimată de bombardarea, de către israelieni, a clădirii din orașul sfânt Qom (situat la 147 de kilometri sud-vest de Teheran) în care fusese programată, în secret, ședința de desemnare a celui de-al treilea ayatollah al Iranului, după Ruhollah Khomeini (1979-1989) și Ali Khamenei (1989-2026).
Dar curând lucrurile s-au lămurit: cei 88 de clerici-electori din Adunarea Experților – sau câți or fi fost – nu se aflau în clădirea respectivă, ci erau risipiți în diverse locații, pentru a nu fi nimiciți „en gros”. Ulterior, ei și-au votat online noul ayatollah.
Mojtaba Hosseini Khamenei (56 de ani) este al doilea fiu al lui Ali Khamenei, fostul lider suprem de la Teheran, ucis în atacul americano-israelian din dimineața de 28 februarie.
– Advertisement –
Mojtaba Khamenei a supraviețuit bombardamentului în care au murit tatăl său și familia, dar a fost decapitată și aproape toată conducerea Iranului.
Noul lider suprem n-a deținut funcții politice înalte, dar era foarte influent ”în culise”. Radical anti-occidental la fel ca tatăl său, este asociat cu Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), la presiunea cărora ar fi fost ales.
„Prințișorul” Mojtaba a fost sancționat de SUA încă din 2019
Alegerea fiului lui Ali Khamenei este considerată controversată, pentru că el însuși respingea ideea monarhiei ereditare. Dar situația poate fi considerată excepțională având în vedere că în atac au fost ucise inclusiv persoane care erau considerate posibili succesori ai liderului suprem al Iranului.
– Advertisement –
Și SUA îl considera pe Mojtaba Khamenei lider în Iran, de mai multă vreme. Departamentul Trezoreriei a impus sancțiuni împotriva sa în 2019 (când președinte era tot Donald Trump), spunând despre Khamenei-junior că-l reprezenta pe tatăl său „într-o capacitate oficială, deși nu a fost niciodată ales sau numit într-o funcție guvernamentală”, în afară de activitatea din biroul tatălui său.
„Liderul Suprem i-a delegat o parte din responsabilitățile sale de conducere lui Mojtaba Khamenei, care a lucrat îndeaproape cu comandantul Forței Qods a Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC-QF) și cu Forța de Rezistență Basij pentru a promova ambțiile regionale destabilizatoare ale tatălui său și obiectivele interne represive”, nota Departamentul Trezoriei al SUA.
Iran International, publicație de opoziție din exil, arăta în 2023 că Mojtaba este liderul de facto al forțelor paramilitare IRGC și Basij, care au sarcina de a reprima orice voce de opoziție în interiorul regimului.
De asemenea, publicația dezvăluia un document referitor la o întâlnire tensionată între comandanți de rang înalt ai IRGC și clerici cu ayatollahul Ali Khamenei, în care rolul mult prea influent al fiului Mojtaba era pus sub semnul întrebării. Conform documentului, Khamenei-junior a fost apărat vehement de mulți comandanți puternici ai Gardienilor Revoluției, care l-au numit „un savant în știința militară”.
Deși nu avea o funcție oficială, Mojtaba avea un rol semnificativ în numirea și demiterea unor oficiali de rang înalt atât în Organizația de Informații a IRGC, cât și în Organizația de Protecție a Informațiilor a IRGC, două instituții formal separate și extrem de importante în funcționarea organizației.
Iran International mai arată că, în iulie 2022, o agenție de presă iraniană i-a atribuit lui Mojtaba Khamenei titlul de „Ayatollah”, fapt care a reaprins suspiciunile că el îi va succeda tatălui său ca lider suprem. Agenția a folosit titlul într-un anunț despre înscrierea lui Mojtaba Khamenei la cursul de teologie al seminarului din Qom, unde studia și preda.
„Moarte lui Mojtaba, ca să nu devină niciodată următorul lider!”
Mojtaba Hosseini Khamenei s-a născut pe 8 septembrie 1969, în Mashhad (3,1 milioane de locuitori) – al doilea cel mai populat oraș iranian, după Teheran.
Mojtaba a crescut într-o perioadă în care tatăl său ajuta conducerea opoziției împotriva șahului Reza Pahlavi. În 1979, când șahul a fost alungat, Khameni-junior avea 10 ani.
În tinerețe, Mojtaba Khamenei s-a implicat ca luptător în războiul Iran–Irak (1980–1988), notează Reuters. Tânărul fiu al lui Ali Khamenei avea 19 ani în 1988, când tatăl său era președintele Iranului (în 1989 avea să devină ayatollah).
Soția lui Mojtaba Khamenei este fiica unui conservator radical proeminent: fostul președinte al Parlamentului, Gholamali Haddadadel. Împreună au trei copii.
Mojtaba Khamenei a jucat un rol important în alegerile prezidențialecontroversate din Iran din 2005 și 2009, sprijinindu-l pe Mahmoud Ahmadinejad. Scrutinul a fost marcat de acuzații de fraudă electorală și proteste masive, iar Mojtaba a fost ținta protestelor pentru că ar fi influențat rezultatul alegerilor.
Think tank-ul american Counter Extremism menționează că fostul președinte al Parlamentului, Mehdi Karroubi, i-a scris lui Ali Khamenei în 2005 și din nou în 2009, acuzându-l pe fiul acestuia că a intervenit în alegerile prezidențiale iraniene.
Potrivit lui Karroubi, Mojtaba Khamenei ar fi influențat decizia tatălui său și a unor oficiali de rang înalt ai IRGC de a-și retrage sprijinul pentru Mohammad Bagher Ghalibaf, fost comandant al aviației IRGC, și de a-l susține pe Mahmoud Ahmadinejad.
Liderul suprem a respins aceste acuzații și l-a plasat pe Karroubi în arest la domiciliu în 2009. În același an, Mojtaba Khamenei ar fi contribuit la asigurarea realegerii lui Mahmoud Ahmadinejad în alegerile prezidențiale din 12 iunie.
Când protestele s-au răspândit în Iran, contestând rezultatul alegerilor, Khamenei ar fi ordonat miliției Basij să le reprime violent, ceea ce a dus la peste 20 de morți. Protestatarii ar fi scandat: „Moarte lui Mojtaba, să nu devină niciodată următorul lider!”.
La începutul anului 2012, Ahmadinejad l-a acuzat pe Mojtaba Khamenei că a deturnat 600.000 de euro din fonduri guvernamentale. Ahmadinejad a făcut această acuzație după ce o facțiune pro-Khamenei îl acuzase pe consilierul său și șeful de cabinet, Esfandiar Rahim Mashaei, de deturnarea a două miliarde de dolari.
Mashaei este ginerele lui Ahmadinejad. Președintele de atunci ar fi declarat că, dacă Mashaei este anchetat, atunci și Mojtaba Khamenei să fie anchetat!
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI.Vă mulțumim!
Plasat de baronul PSD de Olt la cârma Ministerului Agriculturii în 2021, Adrian Chesnoiu a aplicat învățăturile maestrului său într-ale corupției. A fraudat concursuri de angajare, iar astăzi i-a venit prima sentință: 4 ani de închisoare cu executare.
Fost deputat PSD de Olt (2020–2024) și fost ministru al Agriculturii în Guvernul Ciucă (2021–2022), Adrian Chesnoiu (43 de ani) a fost condamnat astăzi de 3 judecători, de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), la 4 ani de închisoare cu executare, într-un dosar legat de fraudarea unor concursuri de angajare în minister.
Pe lângă condamnarea la 4 ani de închisoare, instanţa supremă l-a obligat pe Chesnoiu la plata sumei de 50.995 de lei, reprezentând cheltuielile salariale efectuate abuziv de Ministerul Agriculturii în perioada 1 aprilie – 28 iunie 2022.
Chesnoiu mai are de achitat şi 13.500 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
– Advertisement –
Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel, care va fi judecat de un complet de 5 judecători.
În prezent, Chesnoiu ocupă funcţia de director general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) – o altă sinecură „cu măduvă”, obținută prin sforile trase de protectorul său, Paul Stănescu.
A fraudat concursul de angajare ca un borfaș de cartier
Adrian Chesnoiu a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2022, fiind acuzat de abuz în serviciu şi săvârşirea a patru infracţiuni de instigare (sub forma participaţiei improprii) la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru altul de foloase necuvenite, relatează Agerpres.
– Advertisement –
Conform DNA, în perioada 9 februarie – 11 aprilie 2022, Adrian Ionuţ Chesnoiu, în calitate de ministru al Agriculturii, ar fi determinat o persoană din subordine, la vremea respectivă membru în mai multe comisii de examinare, să-i furnizeze lui Andrei-Cristian Răducan (persoană de încredere a ministrului) o parte din subiectele concepute pentru probele scrise ce urmau a fi susţinute cu ocazia organizării a patru concursuri pentru ocuparea unor posturi de: consilier clasa I, şef serviciu, director executiv adjunct şi director executiv ai unor direcţii judeţene.
„Subiectele respective ar fi ajuns ulterior la candidaţii «agreaţi», respectiv Aurel Sandu, Mihai-Cosmin Corobea, Mihai Pârv şi Cătălin Ionuţ Lăscaie. După primirea subiectelor şi promovarea probei scrise, inculpatul Cătălin Ionuţ Lăscaie ar fi fost respins la proba interviului”, spun anchetatorii.
Procurorii menţionează că, la intervenţia directă a fostului ministru, în cazul candidatului Aurel Sandu, membrii comisiei ar fi fost nevoiţi să-l promoveze, deşi acesta nu obţinuse un punctaj corespunzător.
„Ca urmare a acestui demers, persoana respectivă a fost numită în funcţia de şef serviciu, obţinând, în perioada ocupării funcţiei, venituri salariale în valoare de 50.995 lei”, arată DNA.
Chesnoiu a demisionat din funcţia de ministru în iunie 2022, după ce DNA a solicitat ridicarea imunităţii sale parlamentare.
E patriot! E cu steagul!
Celelalte condamnări din „dosarul Chesnoiu”
Andrei Cristian Răducan (la data faptelor, director general adjunct în Ministerul Agriculturii) – 2 ani cu suspendare şi efectuarea a 100 de zile muncă neremunerată în folosul comunităţii (în cadrul Parohiei Berceni I sau la Centrul Social de tip „After School” Berceni).
Aurel Sandu (fost şef serviciu în Ministerul Agriculturii) – 1 an cu suspendare şi 100 de zile muncă neremunerată în folosul comunităţii (la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Sector 3 sau Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă – Bucureşti).
Mihai Cosmin Corobea (fost consilier clasa I în Ministerul Agriculturii) – 1 an cu suspendare şi 100 de zile muncă neremunerată în folosul comunităţii (la DGASPC Sector 1 sau Direcţia Generală de Poliţie Comunitară Sector 1).
Mihai Pârv (fost director executiv adjunct gradul II la Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Arad) – 1 an cu suspendare şi 100 de zile muncă neremunerată în folosul comunităţii (la Spitalul Judeţean Arad sau DGASPC Arad).
Cătălin Ionuţ Lăscaie (fost consilier judeţean şi vicepreşedinte al PSD Dâmboviţa) – 1 an cu suspendare şi 100 de zile muncă neremunerată în folosul comunităţii (la Primăria Oraşului Răcari sau la Primăria Lunguleţu).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI.Vă mulțumim!
Continuă scufundarea flotei iraniene. De data asta, a fost lovită o super-fregată, la mare distanță de coastele țării fundamentaliste. O noutate o reprezintă și autorul naufragiului: un submarin american care a lansat o torpilă nimicitoare în Oceanul Indian, la intrarea în Marea Arabiei.
După 16 navea iraniene scufundate de rachetele americane în porturile republicii islamice sau în apropierea coastelor aceste țări, cea de-a 17-a a fost lovită mortal la 3.000 de kilometri de cea mai apropiată coastă iraniană.
S-a întâmplat în apropiere de Sri Lanka, la sud-vestul „insulei ceaiului”. Au fost confirmați 87 de morți și 130 de dispăruți, plus zeci de răniți, după ce un submarin american a atacat nava iraniană IRIS Dena în largul țări insulare Sri Lanka din Oceanul Indian.
A existat un apel de ajutor din partea navei iraniene. Ministrul de Externe dn Sri Lanka, Vijitha Herath, a declarat că armata țării sale a salvat cel puțin 30 de membri ai echipajului, aflați la bordul navei IRIS Dena, care se scufunda. Ei au fost internați la Spitalul Karapitiya din Galle, oraș-port de 112.000 de locuitori, din sud-vestul Sri Lankăi, cu deschidere spre Marea Arabiei.
– Advertisement –
Fregata a fost scufundată lângă orașul Galle din Sri Lanka, departe de Iran
Probabil, peste 200 de morți
Un purtător de cuvânt al Marinei din Sri Lanka a declarat, inițial, că informația privind dispariția a 101 persoane nu este adevărată, confirmând totuși că 32 de persoane rănite în incident au fost salvate și se află în spital.
O sursă a agenției Reuters a declarat însă altceva. „Ceea ce știm în acest moment este că 79 de persoane au fost salvate și duse la spital, iar una dintre ele era grav rănită. Se crede că alte 101 persoane sunt dispărute, iar nava s-a scufundat”, a declarat o sursă din Marina militară din Sri Lanka, care a refuzat să-și dezvăluie numele, deoarece nu era autorizată să comunice cu mass-media.
Sursele agenției de presă au mai spus și că una dintre persoanele duse la spital a decedat.
– Advertisement –
Ulterior, bilanțul morților și al rănților a crescut. E posibil ca numărul morților să treacă de 200.
Potrivit cotidianului sri-lankez Daily Mirror, Marina și Forțele Aeriene din Sri Lanka au declanșat o operațiune comună de salvare după ce nava iraniană IRIS Dena, o fregată din Flota Sudică a Republicii Islamice, a transmis un SOS din zona costieră de lângă orașul Galle.
Ministrul Apărării din Sri Lanka, Vijitha Herath, a spus că SOS-ul transmis de IRIS Dena a fost recepționat la răsăritul soarelui.
VIDEO: Torpila care a scufundat fregata
După exercițiile din India, IRIS Dena se îndrepta spre Iran, pentru a lupta împotriva americano-israelienilor
Armata SUA a distrus 17 nave iraniene, inclusiv un submarin, a declarat comandantul Comandamentului Central al SUA, Brad Cooper. Într-un videoclip postat pe rețeaua X, acesta a precizat: „Astăzi nu există nicio navă iraniană în curs de navigație în Golful Arabiei, Strâmtoarea Ormuz sau Golful Oman”.
IRIS Dena era o navă de aproximativ 95 de metri lungime, cu un deplasament de aproximativ 1.500 de tone, propulsată de patru motoare de 5.000 de cai-putere. Era una dintre cele mai moderne nave din flota de război a Iranului, având ca dotări, printre altele, lansatoare de rachete și torpile ușoare, sisteme antiaeriene și un helipad, plus radare de ultima generație și sisteme de război electronic.
Nava de război iraniană participase recent la exercițiul naval multinațional MILAN 2026 și la parada navală organizată la Visakhapatnam (India), înainte de producerea incidentului.
Americanii au scufundat nava IRIS Dena întrucât aveau informații că aceasta se îndrepta spre Iran, pentru a participa la luptele cu trupele americano-israeliene.
Este prima navă scufundată de un submarin american după cel de-al Doilea Război Mondial.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI.Vă mulțumim!
Dormitorul nu este doar camera în care dormi. Este locul în care începe și se încheie fiecare zi. Aici îți aduni gândurile, te retragi după un program aglomerat și te pregătești pentru un nou început. De aceea, felul în care-l amenajezi influențează mai mult decât crezi starea ta de bine.
Poate ai tratat dormitorul ca pe un spațiu strict funcțional: un pat, un dulap și două noptiere. Dar dacă-l privești ca pe o oază de relaxare, vei descoperi că detaliile contează. De la materialele alese până la modul în care cade lumina, totul contribuie la atmosfera generală.
Un exemplu simplu este alegerea mobilierului. Când optezi pentru piese durabile și bine finisate, cum este mobila de dormitor din lemn masiv produsă și distribuită de Simex, simți diferența atât la nivel vizual, cât și la atingere. Lemnul natural adaugă căldură și stabilitate, două elemente care ajută la crearea unui spațiu calm.
Patul – piesa centrală a dormitorului
Patul este elementul în jurul căruia se construiește întreaga amenajare. Nu vorbim doar despre design, ci și despre confort și susținere.
– Advertisement –
Atunci când alegi patul, ține cont de:
dimensiunea camerei;
dimensiunea saltelei;
înălțimea cadrului;
materialul din care este realizat.
Un pat prea mare într-o cameră mică va încărca spațiul și va limita circulația. În schimb, un model proporționat corect creează echilibru.
La fel de importantă este salteaua. O saltea potrivită trebuie să susțină corect coloana și să distribuie greutatea uniform. Nu există o variantă universală; alegerea depinde de preferințele tale și de poziția în care dormi cel mai des.
– Advertisement –
Materialele care influențează atmosfera
Materialele naturale contribuie la senzația de confort. Lemnul masiv, bumbacul, inul sau lâna creează un mediu plăcut și echilibrat.
De exemplu:
un cadru de pat din lemn masiv adaugă stabilitate vizuală;
lenjeria din bumbac permite pielii să respire;
o cuvertură din fibre naturale completează atmosfera.
Evită suprafețele foarte lucioase sau materialele reci în exces, mai ales dacă-ți dorești un spațiu relaxant! Dormitorul nu este locul potrivit pentru contraste agresive sau culori stridente.
Culorile care te ajută să te relaxezi
Paleta cromatică influențează starea ta de spirit. În dormitor, tonurile neutre și naturale sunt, de regulă, cele mai potrivite.
Poți alege:
bejuri calde;
nuanțe de gri deschis;
verde salvie;
albastru prăfuit.
Aceste culori creează un fundal calm și pot fi combinate ușor cu mobilier din lemn sau textile simple.
Dacă-ți plac culorile mai intense, folosește-le ca accente: o pernă decorativă, un tablou sau o piesă mică de mobilier! Astfel, păstrezi echilibrul fără să încarci vizual spațiul.
Iluminatul – mai mult decât o simplă sursă de lumină
Lumina din dormitor ar trebui să fie caldă și difuză. Evită becurile cu lumină rece, care creează un efect prea puternic și obositor!
Ideal este să combini mai multe surse de iluminat:
o plafonieră cu lumină caldă;
veioze pe noptiere;
o lampă de podea într-un colț de relaxare.
Această combinație îți permite să adaptezi intensitatea luminii în funcție de momentul zilei. Seara, o lumină mai redusă te ajută să intri treptat în stare de odihnă.
Organizarea care îți aduce liniște
Un dormitor aglomerat vizual poate crea senzația de dezordine mentală. De aceea, organizarea eficientă este esențială.
Alege dulapuri și comode care oferă suficient spațiu de depozitare! Ideal este ca hainele, lenjeriile și obiectele personale să fie păstrate în spații închise, nu la vedere.
Poți folosi:
cutii de depozitare pentru sertare;
organizatoare pentru accesorii;
compartimentări interioare în dulap.
Ordinea nu înseamnă rigiditate, ci un mediu în care găsești rapid ceea ce ai nevoie.
Textilele care schimbă complet atmosfera
Textilele au un rol important în definirea stilului dormitorului. Perdelele, draperiile, covorul și lenjeria de pat contribuie la confortul general.
Alege materiale plăcute la atingere și culori care se armonizează cu restul amenajării! Draperiile mai groase pot ajuta la reducerea luminii exterioare și la crearea unui ambient potrivit pentru somn.
Un covor moale lângă pat adaugă confort dimineața, când pășești pe podea. Sunt detalii simple, dar care influențează experiența zilnică.
Spațiul pentru tine, dincolo de somn
Dormitorul poate fi mai mult decât un loc de dormit. Dacă spațiul îți permite, poți amenaja un mic colț personal.
Poate fi:
un fotoliu cu o lampă pentru citit;
o măsuță de toaletă cu oglindă;
un birou compact pentru momentele de liniște.
Important este să nu transformi dormitorul într-un spațiu de lucru permanent. Ideal, acest loc rămâne asociat cu relaxarea și odihna.
Aerul și confortul termic
Un aspect adesea ignorat este calitatea aerului. Aerisirea zilnică ajută la menținerea unui mediu sănătos. Temperatura moderată și umiditatea echilibrată contribuie la un somn odihnitor.
Nu este nevoie de soluții complicate. Obiceiuri simple, precum aerisirea camerei dimineața și evitarea supraîncălzirii, pot face diferența.
Personalitatea ta în detalii
Dormitorul ar trebui să reflecte stilul tău, nu doar tendințele momentului. Alege obiecte care-ți aduc o stare bună: fotografii, tablouri, o plantă preferată sau o carte pe noptieră!
Nu încărca pereții cu prea multe decorațiuni! Câteva elemente bine alese sunt suficiente pentru a da caracter spațiului.
Gândește-te la dormitor ca la un refugiu personal! Fiecare decizie, de la pat până la ultima pernă decorativă, contribuie la felul în care te simți acolo.
Când reușești să creezi un echilibru între funcționalitate și estetică, dormitorul devine cu adevărat o oază de relaxare. Un spațiu în care îți lași grijile la ușă și îți oferi timp pentru tine, zi de zi.
Publicistul Cristian Popescu e intrigat de faptul că un grup de 28 de elevi de gimnaziu, din Focșani, a ales să plece în excursie în Dubai, alături de două profesoare.
Izbucnirea războiului din Iran și blocarea transportului aerian în țările din Golful Persic a dezvăluit amploarea turismului făcut de români în zonă, mai ales în Dubai. Printre aceștia: un grup din Focșani, format din 28 de elevi de gimnaziu și două profesoare ale lor.
Anularea curselor aviatice, începând de sâmbătă, 28 februarie, a făcut ca grupul din Focșani să fie nevoit să rămână în Dubai câteva zile în plus. Au apărut discuții legate de cazare, mâncare, repatriere, cereri de ajutor – inclusiv financiar – de la guvern. S-a format rapid și un puternic curent de respingere a oricărei forme de sprijin financiar din bani publici: ce-au căutat într-o zonă de război? Dacă au avut bani să plece în Dubai, să aibă bani și pentru revenirea în țară!
Publicistul Cristian Tudor Popescu (69 de ani) a pus însă problema și altfel (pe 2 martie): „Ce mama dracului caută 28 de elevi de gimnaziu (clasele 5-8 – n. red.), împreună cu două profesoare, în Dubai? (…) Ce să vadă școlarii în Dubai? Ce obiective culturale, ce muzee, ce monumente sunt acolo?”.
– Advertisement –
Cu o zi înainte, tot pe Facebook, CTP scrisese despre Donald Trump – „dictatorul care vânează dictatori”.
CTP pe 2 martie: „Lecția Dubai”
„Ce mama dracului caută 28 de elevi de gimnaziu, împreună cu două profesoare, în Dubai? Nu era previzibil, de vreo lună încoace, atacul Israel-SUA asupra Iranului, întinderea războiului în tot Orientul Mijlociu?
Și ce să vadă școlarii în Dubai? Ce obiective culturale, ce muzee, ce monumente sunt acolo? Burj al-Arab 7 stele? Pisi la Plajă? Gigălăi? Arabi – și alte naționalități – împovărați de bani? Urmăriți internațional? Ciocolată Dubai?
– Advertisement –
Elevii și profesoarele sunt din Focșani. Până să viziteze Dubaiul, se vor fi dus să vadă ansamblul Brâncuși? Ce-i drept, e mai greu de ajuns din Focșani în Târgu Jiu decât în Orient…”
CTP pe 1 martie: „Dictatorul vânător de dictatori”
„Totalitarismul feroce al conducerii Iranului este echivalent cu totalitarismul nazist, care nu a cedat nici când a murit Hitler; în locul național-socialismului, religia musulmană dusă la extrem. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice = SS. Disprețul și cruzimea cu care omoară zeci de mii de iranieni, demne de Führer.
Trump este un dictator dezgustător. E foarte departe de a fi un nou F. D. Roosevelt. Nu pentru a instala democrația a atacat Iranul sau Venezuela. Dar, fapt este că a anihilat doi dictatori scăldați în sânge și droguri. Istoria lucrează și așa.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI.Vă mulțumim!
La umbra războiului declanșat de Aliați împotriva dictaturii clericale islamiste din Iran, pe plaiuirle mioritice se poartă un război cu mult mai periculos pentru viitorul României. Este războiul pentru controlul asupra justiției și a serviciilor secrete ale statului român. Un război pe care, deocamdată, România îl pierde…
Prin intermediul unuia dintre cei mai loiali „locotenenți” – fostul lor avocat și în prezent ministrul Justiției, Radu Marinescu –, Clanul LOV-Manda (Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda) realizează o masivă și extrem de toxică „rotire de cadre” în „camera de comandă” a justiției române.
Propunerile făcute de Marinescu pentru funcţiile de conducere de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) confirmă că avocatul de casă al Clanului PSD din Craiova nu a avut niciodată intenția să reformeze justiția. De fapt, doar proștii l-au crezut…
Propunerile făcute de Marinescu sunt un „carcalete” de oameni verificați ai sistemului de „spălat mafioți” care a compromis justiția română în ultimii ani. Oameni obedienți care sunt mutați dintr-o funcție în altă funcție, astfel încât infernala mașinărie a justiției corupte să rămână funcțională și să servească în continuarea mafia politică, ocupată cu jefuirea banilor europeni și a bugetului public al statului.
– Advertisement –
Marius Voineag / FOTO: Iquam Photos/Ilona Andrei
Marius Voineag – șeful unui DNA incapabil să repornească lupta anticorupție ori, mai exact, al unui DNA atent să nu cumva să deranjeze marea corupție – este propus la funcția de adjunct al procurorului general.
Alex Florența / FOTO: Agerpres/EPA
Alex Florența – procurorul general total inactiv pe subiectul marii corupții, foarte lent când a fost nevoie să se implice în combaterea extremismului legionar, antisemit și a acțiunilor ostile lansate de Rusia și agenții ei în perioada alegerilor, procuror general cu timpi de reacție foarte întârziați în combaterea cazurilor de mare evaziune fiscală și cu nicio reacție după dezvăluirile Recorder – este propus pentru funcția de adjunct la DIICOT.
Codrin Horațiu Miron / FOTO: DottoTv
Codrin Horațiu Miron – șeful Serviciului Teritorial DIICOT Timiș, care la audierea publică pentru candidatură ne-a „aburit” cu lupta împotriva drogurilor la festivalurile de muzică, dar a tăcut mâlc pe subiectele importante cum ar fi dosarele economice City Insurance și Nordis, care zac în sertarele DIICOT, dosarele de trafic de persoane, pornografie infantilă și de spălare de bani, în care DIICOT se mișcă foarte lent etc. – este propus la funcția de șef al DIICOT.
– Advertisement –
Viorel Cerbu / FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea
Viorel Cerbu – cumintele și loialul adjunct al șefului DNA și care a girat mandatul submediocru al lui Voineag, în timpul căruia a fost protejată „de facto” marea corupție din România – este propus să conducă DNA.
Cristina Chiriac – șefa DNA Iași, cea mai slabă structură teritorială a DNA, cu doar trei dosare penale trimise în instanță în 2025, structură probabil chiar mai slabă decât DNA Dolj, fosta „oaie neagră” a DNA; procuror care are de explicat milionul de euro din cont, conform propriei declarații de avere din 2024; procuror care în 2017 a băgat la sertar ancheta privind agresiunile sexuale comise de fostul episcop de Huși, Corneliu Bîrlădeanu (Cornel Onilă), dosar redeschis abia 2019 – este propusă la funcția de procuror general.
Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, și europarlamentarul Claudiu Manda liderii Clanului PSD de Craiova / FOTO: Facebook
Clanul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda încearcă să realizeze, cu ajutorul „avocatului de casă” Radu Marinescu, o lovitură magistrală atât la nivel de justiție, cât și în PSD.
Dacă vor reuși să-și impună oamenii la conducerea parchetelor, cei doi lideri PSD vor fi „nașii” a căror mână trebuie pupată de mafioții din politică și nu numai, pentru a scăpa de procese și de pușcărie. Controlul pe care acest Clan îl are asupra PSD va fi unul absolut și foarte probabil o vom vedea pe „tănțica” LOV candidând la funcția de președinte al PSD și – de ce nu? (cerul este limita, nu-i așa?) – la cea de președinte al României.
Clanul mai are de obținut controlul serviciilor secrete – și România va fi a lor pentru mulți ani! Lupta pentru controlul SRI și al SIE nu se poartă însă la vedere, cum este cazul parchetelor. Cele două servicii secrete nu sunt controlate, de facto, de directori. Aceștia sunt numiți politic, de obicei habar n-au despre activitatea concretă, specială a serviciilor secrete; în multe situații, mai mult încurcă decât ajută – și asta, când nu fac tâmpenii ca niște politruci ce sunt.
Serviciile secrete sunt conduse, de facto, de oameni din eșalonul doi. SRI este condus de prim-adjunctul directorului SRI, ajutat de doi adjuncți ai directorului SRI. Aceste trei persoane coordonează activitatea SRI sub aspect operativ, informativ, tehnic etc. SIE este condus, de facto, de prim-adjunctul directorului SIE (care este și șef al Directoratului de Informații) și de adjunctul directorului SIE (care este și șef al Directoratului de Resurse).
Pentru mafia politică, cel mai important și periculos serviciu secret – mare dușman în timpul ofensivei anticorupție din vremurile când DNA era condusă de Laura Codruța Kövesi – este Serviciul Român de Informații. Aici va fi o luptă dură, atât pentru numirea directorului, cât și pentru numirea adjuncților.
Președintele Nicușor Dan / FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea
În acest război cumplit care se poartă în România pentru apărarea statului de drept și a democrației, rămâne în așteptare reacția președintelui Nicușor Dan.
Deja acest om a dezamăgit pe mulți dintre cei care i-au acordat, cu speranță, votul. Va continua să dezamăgească? Se va trezi și va înțelege importanța funcției care i-a fost acordată de români? Vom vedea.
Patronul-antrenor, aroganța, oboseala, cele 17 puncte pierdute cu ultimele 6 clasate și catastrofalele „duble” cu contracandidatele FC Argeș și CFR Cluj au aruncat FCSB în afara play-off-ului, situație nemaiîntâlnită pentru o campioană a României.
FCSB, echipa patronată de Gigi Becali (67 de ani), a ratat calificarea în play-off-ul Superligii (locurile 1-6), stabilind două premiere negative:
prima ediție în care FCSB joacă în play-out, în cei 11 ani de când Superliga se dispută în acest sistem (sezon regulat + play-off/play-out), adică din 2015-2016;
prima echipă campioană care în ediția următoare nu prinde play-off-ul.
Ba, mai mult: înaintea acestei ratări monumentale, FCSB a câștigat Superliga de două ori la rând (în 2024 și 2025)!
Deși a ratat pe trei fronturi, FCSB mai are o șansă de a ajunge din nou în cupele europene
În sezonul actual, FCSB a ratat și Cupa României (eliminată în faza grupelor, clasându-se după Univ. Craiova și Gloria Bistrița în Grupa B), și calificarea din grupa Europa League (a încheiat pe locul 27 din 36, au mers mai departe primele 24).
– Advertisement –
Și totuși, FCSB mai are o șansă de a prinde cupele europene și în sezonul următor. Sistemul de organizare a Superligii prevede că ocupantele locurilor 7 și 8 (primele două din play-out) vor disputa un baraj, iar învingătoarea acestuia va juca meciul decisiv pentru desemnarea ultimei reprezentante a României în Conference League, adversară fiindu-i formația de pe locul 3 sau 4 în play-off (în funcție de câștigătoarea Cupei României).
Aflată pe locul 24 în clasamentul coeficienților UEFA la echipe de club, România poate înscrie patru formații în tururile preliminare ale cupelor europene:
una în Champions League (C1): campioana;
una în Europa League (C2): câștigătoarea Cupei României;
două în Conference League (C3): echipa de pe locul 2 sau 3 (în funcție de câștigătoarea Cupei), plus câștigătoarea barajului dintre locul 3 sau 4 din play-off și „regina” locurilor 1-2 din play-out.
Clasament Superliga după 29 de etape (din 30)
– Advertisement –
În absența FCSB, în play-off-ul Superligii vor evolua două echipe din București (Rapid, Dinamo), două din Cluj (U și CFR), una dn Craiova și una din Pitești. Favorită la titlu pare a fi Univ. Craiova, dar înjumătățirea punctelor din sezonul regulat și derby-ul Rapid – Univ. Craiova din weekend-ul următor pot strânge clasamentul. Prin prisma punctajului înjumătățit, toate cele 6 echipe din play-off au șanse la titlu!
5 cauze ale naufragiului
În cazul FCSB se poate vorbi de un autosabotaj: modelul feudal impus de Gigi Becali, cel de patron-antrenor, s-a întors împotriva acestuia. În fotbalul modern nu e admisibil ca proprietarul echipei să stabilească formula de bază (primul „11”), iar pe parcursul meciului – și mai ales la pauză – să dicteze, telefonic, schimbările care trebuie făcute. Autoritatea antrenorului și a staff-ului său este făcută țăndări.
Mătănii cu putere limitată
Aceasta este principala cauză a naufragiului FCSB în actuala ediție de campionat. Dar mai sunt și alte patru cauze.
1. Oboseala. FCSB a jucat 16 meciuri în cupele europene (tururi preliminare + grupă): 4 în Liga Campionilor, 12 în Europa League. Plus Supercupa României (2-1 cu CFR Cluj). Plus 29 de partide în Superligă și 3 în Cupa României. În total: 49 de meciuri, cu 17 mai mult decât majoritatea echipelor din prima ligă.
2. Aroganța. Până prin etapa a 26-a, toate vocile de la FCSB declarau cu maximă certitudine: „Până la urmă vom prinde play-off-ul, nu se poate play-off fără FCSB”. Iar patronul Becali plusa: „Intrăm în play-off și după aia luăm și campionatul, că nu ne mai poate sta nimeni în cale!”.
3. „Dublele” cu FC Argeș și CFR Cluj. În cele patru partide cu cele două contracandidate directe la intrarea în play-off, FCSB a obținut un singur punct (unul din 12!) – pe terenul lui CFR Cluj. Practic, între FC Argeș și FCSB, calificarea s-a decis în meciurile directe, ambele câștigate la zero de piteșteni.
4. Complexul de superioritate. FCSB a pierdut puncte cu fiecare dintre ultimele 6 clasate! Și nu puține: din cele 36 de puncte pe care le putea lua în „dublele” cu Farul, Petrolul, Csikszereda, Unirea Slobozia, Hermannstadt și Metaloglobus, campioana României a luat doar 19 – puțin peste jumătate. Așadar, în această zonă a pierdut 17 puncte! Câteva dintre ele i-ar fi fost suficiente pentru a prinde play-off-ul.
Bătuți de Slobozia și Metaloglobus, remize cu Hermannstadt, Csikszereda și Petrolul
Pare incredibil, dar FCSB a fost învinsă și de Metaloglobus (care are doar două victorii în 29 de partide!), și de Unirea Slobozia (chiar la București!). Tot la București a câștigat și Farul. În plus, Hermannstadt a smuls campioanei două remize, iar Csikszereda și Petrolul câte una.
Per total, FCSB a pierdut 4 meciuri acasă și 5 în deplasare. A mai făcut 3 egaluri acasă și 4 în deplasare. Cele 13 victorii (7 acasă și 6 în deplasare) n-au fost suficiente pentru a prinde Top 6.
Rezultatele FCSB în Superliga 2025-2026
1-0 (a) și 0-1 (d) cu Univ. Craiova
2-1 (a) și 2-2 (d) cu Rapid
0-0 (a) și 3-4 (d) cu Dinamo
??? (a) și 2-0 (d) cu U Cluj
1-4 (a) și 2-2 (d) cu CFR Cluj
0-2 (a) și 0-1 (d) cu FC Argeș
2-1 (a) și 1-3 (d) cu FC Botoșani
4-0 (a) și 4-2 (d) cu UTA
1-0 (a) și 4-1 (d) cu Oțelul Galați
1-2 (a) și 2-1 (d) cu Farul Constanța
1-1 (a) și 1-0 (d) cu Petrolul Ploiești
1-0 (a) și 1-1 (d) cu Csikszereda
0-1 (a) și 2-0 (d) cu Unirea Slobozia
1-1 (a) și 3-3 (d) cu Hermannstadt
4-1 (a) și 1-2 (d) cu Metaloglobus
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Regimul criminal din Iran se joacă de-a cel de-al Treilea Război Mondial.
Franța, Marea Britanie și Germania au anunțat că vor ataca și ele Iranul dacă armata iraniană nu încetează imediat să atace baze militare europene din regiune.
Ieri, Iranul a atacat bazele militare britanice din Cipru, Qatar și Bahrein, precum și baze militare germane din Irak și Iordania. La fel, o bază militară franceză din Emiratele Arabe Unite.
Interesele celor trei mari puteri europene sunt grav afectate de acțiunile Iranului în regiune. Asta nu va rămâne fără răspuns.
– Advertisement –
Franța, Marea Britanie și Germania trebuie să-și arate sprijinul față de aliații din Orientul Mijlociu, pentru a nu-și pierde credibilitatea.
Deja, președintele Franței a declarat că aduce un portavion din Marea Baltică în Marea Mediterană, aproape de zona războiului din Golf.
Emiratele Arabe Unite și-au închis ambasada de la Teheran și și-au chemat acasă ambasadorul.
– Advertisement –
În Emirate, peste 20.000 de turiști sunt blocați acum din cauza atacurilor Iranului. Aeroportul e închis, ca și spațiul aerian. A fost lovit hotelul de lux Burj al Arab, dar și alte clădiri importante.
Iranul mizează totul pe tactica haosului și a războiului de uzură. Regimul iranian dorește să antreneze în conflict cât mai multe țări din regiunea Orientului Mijlociu, dar și din Europa. Scopul e ca, pe fondul acesta, SUA și Israel să dea înapoi.
Donald Trump spune că a acceptat cererea regimului de la Teheran de a purta negocieri, dar că nu e dispus să întrerupă atacurile pe durata acestora.
China protestează, condamnând abordarea lui Trump, ca și atacarea Iranului și uciderea liderului suprem Ali Khamenei.
Un scenariu în care în luptă intră Franța, Germania și Marea Britanie, alături de SUA și Israel, dar și China (plus Rusia, cât mai poate), alături de Iran, e unul de coșmar. Am fi extrem de aproape de un al Treilea Război Mondial.
***
Eliberarea Iranului a început cu o atroce crimă de război. Sâmbătă, 148 de civili iranieni au fost uciși de trei rachete trase direct într-o școală de fete. Peste 100 de copii au fost omorâți. Erau fete aflate la cursuri.
Iranul acuză SUA și Israelul că au comis această crimă. Israelul neagă vehement, iar SUA încă cercetează incidentul.
Garanțiile date de Israel sunt cel puțin îndoielnice. În războiul din Gaza, armata israeliană a ucis deseori copii și civili adulți, complet neimplicați în conflict.
Haideți să vedem unde era situată școala care a fost spulberată de rachete. Clădirea se afla în sudul Iranului, în localitatea Minab.
Școala copiilor uciși era la 600 de metri de o unitate militară a Corpului Gardienilor Revoluției. E posibil ca acești copii să fi avut ghinionul vieții lor, iar rachetele care le-au distrus școala să fi fost lansate cu eroare de geolocație de 600 de metri.
Iranul nu avea niciun interes să distrugă această bază. În interiorul ei se află cei mai fanatici militari pro-regim, trupe de elită ale sistemului. Singurii care aveau toate motivele să distrugă acest centru militar erau SUA și Israel.
Chiar dacă această crimă oribilă a fost comisă de SUA și Israel, regimul din Iran rămâne unul criminal și terorist. Școala de fete nu ar fi fost distrusă dacă la Teheran s-ar fi aflat un regim democratic. Acei copii ar fi fost în viață.
Crimele de război și actele de terorism asupra civililor trebuie identificate și denunțate oriunde le întâlnim. O rachetă e la fel de letală, chiar dacă e lansată de americani, israelieni, iranieni sau ruși. Ce numim crime de război în Ucraina, suntem obligați să numim și în Iran.
***
Doar poporul iranian poate să dărâme regimul criminal de la Teheran. Uciderea dictatorului Khamenei e un șoc extraordinar pentru sistemul dictatorial din Iran, dar nu-l distruge. Republica islamică Iran e în picioare și ripostează, intern și extern.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, mulți iranieni au ieșit în stradă, să serbeze uciderea monstrului care i-a terorizat zeci de ani. Forțele de securitate ale regimului au tras în mulțime, cu muniție de război. Există morți și răniți.
Pe străzile din Iran nu sunt doar iranieni care sărbătoresc uciderea lui Khamenei, ci și iranieni care o jelesc sincer și jură răzbunare. Sunt numeroși, chiar dacă preferăm să nu-i vedem. Sincer, și eu aș prefera să nu-i văd, dar ei există, iar asta ne obligă la luciditate.
Poporul iranian numără peste 90 de milioane de oameni, din care zeci de milioane trăiesc într-o logică profund religioasă. Pentru aceștia, Khamenei a murit ca martir, ucis de forțele răului, care doresc să le fure libertatea.
Susținători fanatici ai dictatorului-terorist Ali Khamenei
Ca SUA și Israel să reușească distrugerea regimului terorist de la Teheran, trebuie îndeplinite două condiții esențiale:
1. trupe militare pe solul iranian;
2. poporul iranian să formeze o masă critică împotriva regimului actual.
Exclusiv cu atacuri aeriene nu se va reuși distrugerea regimului.
Iranul riscă două scenarii:
1. Regimul rezistă și răzbunarea sa va fi groaznică. Sistemul se va radicaliza și mai mult.
2. Iranul cade în război civil, între iranienii care doresc democrație și cei care susțin dictatura religioasă.
Țara e locuită de un număr mare de etnii distincte, care acum sunt ținute împreună de actualul regim.
SUA și Israel nu se luptă cu un regim politic. Asta e ce se vede din cancelariile occidentale. Esențial, războiul se duce împotriva unei credințe religioase definită de fanatism extrem. Lupta se duce cu un peisaj mintal deviant, în care Dumnezeu însuși se dorește promovat și impus prin crimă.
Sabotarea justiției de către PSD a cunoscut astăzi – luni, 2 martie 2026 – un episod penibil și periculos. Propunerile făcute de ministrul Justiției, plagiatorul Radu Marinescu, pentru fucțiile de conducere ale marilor Parchete sunt de-a dreptul rușinoase. O declarație clară că PSD vrea o justiție aservită, cu procurori-șefi de proastă calitate profesională și morală, incapabli să lupte cu marea corupție și cu „crema” crimei organizată.
Președintele Nicușor Dan nu are de ales: dacă vrea să-și salveze mandatul și să nu piardă susținerea electoratului justițiar-reformist, singura soluție acceptabilă este respingerea listei propuse de ministrul Marinescu și reluarea procedurii, cu candidaturi mai serioase pentru funcțiile-cheie din Parchete.
Ministerul Justiţiei, Radu Marinescu (PSD), a anunțat luni propunerile pentru funcţiile de conducere de la marile Parchete din România: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
Radu Marinescu
Propunerile confirmă două realități sumbre pentru justiția română:
1. ministrul Radu Marinescu rămâne un „soldat credincios” al intereselor nelegitime ale PSD. Om de casă al Liei Olguța Vasilescu și fost avocat al acesteia, Marinescu se pliază pe noua realitate din partid, unde secretar general a ajuns europarlamentarul Claudiu Manda, soțul primăriței din Craiova;
– Advertisement –
2. PSD rămâne un partid toxic, cu o idee fixă: să țină justiția sub papuc, asfel încât numeroși săi corupți să „lucreze” fără emoții.
Procurorii propuși de Radu Marinescu sunt o certitudine a anihilării justiției: fie au eșuat deja în lupta cu corupția, fie au arătat certe abilități în protejarea marilor infractori.
Tandemul care a compromis DNA în ultimii trei ani e propus acum să conducă două Parchete: actualul șef al DNA, Marius Voineag, ar urma să fie adjunct al procurorului general, iar adjunctul său de la DNA, Ioan-Viorel Cerbu, e propulsat spre șefia instituției. Cei doi au fost criticați de multe ori de Nicușor Dan, de aceea ar fi caraghios ca președintele să-i accepte în noile funcții de conducere.
– Advertisement –
Al treilea personaj ce încearcă să pice în picioare prin rotația cadrelor propuă de ministrul Radu Marinescu este actualul procuror general, mediocrul Alex Florența. Pentru următorii trei ani, acesta vânează funcția de procuror-șef adjunct la DIICOT.
În echipa pritocită la partid de ministrul Marinescu, procuror general ar urma să fie Cristina Chiriac, actuala șefă a DNA Iași. În ultimii ani, aceasta două non-calități:
rea-credință – în anul 2017 a ținut la sertar o anchetă privind agresiuni sexuale comise de episcopul de Huși, Corneliu Bîrlădeanu, pe numele de mirean Cornel Onilă, ascunzând probe esențiale; dosarul a fost redeschis în 2019, în urma unei investigații de presă, și a dus la condamnarea prea-sfințitului la 8 ani de închisoare;
management catastrofal – în 2025, DNA Iași, cu cei 8 procurori ai săi, a avut doar trei rechizitorii trimise în judecată, vizați fiind doi administratori de firme, un paznic și câteva persoane fără ocupație; niciun politician sau șef de instituție nu a fost deranjat de anchetatorii Cristinei Chiriac.
Pentru conducerea DIICOT, cel nominalizat este Codrin-Horațiu Miron, în prezent șef serviciu la DICOT Tmișoara.
Unul dintre adjuncții lui Miron ar urma să fie Gill-Julien Grigore-Iacobici, ginerele primăriței Gabriela Iacobici (PSD) din comuna Grădina, județul Constanța. Soția și socrul lui Gill-Julien (Sonia Grigore-Iacobici, respectiv Ion Iacobici) au fost trimiși în judecată de DNA în 2011, sub acuzația de fraudă cu fonduri europene. Ulterior, cei doi au fost condamnați definitiv la 3 ani de închisoare cu suspendare.
Propunerile ministrului Justiției pentru șefia marilor Parchete
procuror general – Cristina Chiriac
adjunct al procurorului general – Marius Voineag
procuror-șef DNA – Ioan-Viorel Cerbu
procuror-şef adjunct al DNA – Marinela Mincă
procuror-şef adjunct al DNA – Marius Ionel Ștefan
procuror-șef DIICOT – Codrin-Horaţiu Miron
procuror-şef adjunct al DIICOT – Alex Florin Florența
procuror-şef adjunct al DIICOT – Gill-Julien Grigore-Iacobici
Potrivit legii, pot fi numiţi în funcţiile de conducere procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de procuror sau judecător.
Propunerile motivate ale ministrului Justiţiei vor fi înaintate Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în vederea emiterii avizului consultativ motivat.
Funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte şi cea de procuror-şef al DNA rămân vacante începând cu data de 31 martie, iar cea de procuror-şef al DIICOT – de la 14 aprilie.
Comunicatul Ministerului Justiției
„În perioada 23-26 februarie 2026, s-au desfășurat, la sediul Ministerului Justiției, interviurile în vederea efectuării propunerilor de numire pentru ocuparea funcțiilor de procuror general și de adjunct al procurorului general ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procuror-șef și 2 funcții de procuror-șef adjunct ai Direcției Naționale Anticorupție și procuror-șef și 2 funcții de procuror-șef adjunct ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Interviurile au fost desfășurate în fața comisiei de interviu constituită, potrivit legii, din reprezentanții Ministerului Justiției, ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Institutului Național al Magistraturii și ai Academiei de Studii Economice și compusă din ministrul Justiției, secretar de stat, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, procurori, un profesor de management și un psiholog. În urma fiecărei serii de interviuri, au avut loc consultări extinse și minuțioase între ministrul justiției și ceilalți membri ai comisiei de interviu.
În vederea consolidării transparenței și a încrederii publice în procedura de selecție a procurorilor pentru funcții de conducere de rang înalt, Ministerul Justiției publică principalele elemente avute în vedere în procesul de evaluare a candidaților.
Demersul se înscrie în cadrul angajamentelor asumate de România în procesul de cooperare cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, având ca obiectiv alinierea procedurilor naționale la standardele internaționale privind obiectivitatea, integritatea și responsabilitatea decizională în numirea procurorilor cu funcții manageriale.
În acest context, în urma analizei candidaturilor prin prisma celor precizate mai sus, ministrul Justiției a selectat și propus următorii procurori:
1. Pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe doamna procuror Cristina CHIRIAC
Pentru formularea acestei propuneri, ministrul Justiției a avut în vedere, în esență, următoarele aspecte:
– doamna procuror dispune de o experiență profesională vastă și de înalt nivel, dublată de o pregătire juridică remarcabilă, precum și de reale aptitudini manageriale. Acestea sunt demonstrate atât prin activitatea desfășurată într-o funcție de conducere în cadrul DNA, cât și prin conținutul proiectului prezentat, al lucrărilor depuse și al susținerilor formulate în fața comisiei de interviu;
– demonstrează o capacitate deosebită de a valorifica, inclusiv în plan managerial, experiența vastă dobândită în cadrul PÎCCJ, DIICOT și DNA, prin identificarea și promovarea utilizării instrumentelor moderne, de natură tehnică, în activitatea de urmărire penală, corelată cu o abordare strategică orientată spre eliminarea avantajelor economice rezultate din săvârșirea infracțiunilor de corupție și a celor asimilate acestora;
– a acordat o importanță deosebită managementului cunoașterii și comunicării directe, demonstrând capacitatea de a mobiliza eficient resursele disponibile, cu prioritate pe cele umane, precum și de a valorifica în mod strategic avantajele competitive ale PÎCCJ, în vederea plasării acestei structuri de parchet într-o nouă etapă de dezvoltare și consolidare instituțională;
– proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de procuror general al PICCJ, precum și interviul susținut în fața comisiei de interviu, au evidențiat o viziune clară asupra rolului conducerii Ministerului Public, subliniind legătura indestructibilă dintre calitatea actului de justiție și calitatea managementului instituțional. Doamna procuror a arătat că rolul conducerii nu se limitează la îndeplinirea formală a atribuțiilor de coordonare, ci implică asumarea unui leadership activ, capabil să stabilească obiective clare, să definească priorități operaționale și să asigure implementarea coerentă a politicilor instituționale la toate nivelurile ierarhice;
– doamna procuror Cristina Chiriac manifestă o preocupare deosebită pentru asigurarea independenței operaționale a procurorilor, considerată un pilon fundamental al statului de drept și o condiție esențială pentru menținerea încrederii în Ministerul Public. Aceasta susține rolul activ al instituției în dezbaterile privind cadrul legislativ referitor la statutul procurorului și independența acestuia, precum și promovarea unei culturi organizaționale bazate pe etică, integritate și responsabilitate profesională, arătând că rolul procurorilor cu funcții de conducere în gestionarea riscurilor de integritate trebuie realizat într-un mod care să nu afecteze independența procurorilor din subordine.
2. Pentru funcția de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe domnul procuror Marius VOINEAG
Pentru formularea acestei propuneri, ministrul Justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:
– domnul Marius VOINEAG este un procuror cu o experiență profesională vastă, multilaterală, dobândită inclusiv în funcții de conducere, respectiv procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (31.03.2023-prezent), procuror-şef adjunct al Secției de urmărire penală și criminalistică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (10.08.2020-30.03.2023), procuror-șef al Serviciului de combatere a criminalității economico-financiare – DIICOT Structura Centrală, președinte al Consiliului de coordonare al Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate. Experiența dobândită de acesta în funcțiile de execuție și conducere a creat fundamentul necesar pentru a înțelege în profunzime specificul managementului unei instituții complexe, raportat la realitățile concrete;
– a rezultat că acesta cunoaște în detaliu mecanismele de funcționare ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a instituțiilor cu care colaborează, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii și instituțiile coordonate, Inspecția Judiciară, poliția judiciară. De asemenea, acesta cunoaște proiectele și resursele pe care instituțiile din justiție le gestionează, precum și strategiile naționale și sectoriale relevante;
– având în vedere experiența sa profesională, CV-ul său, proiectul de management întocmit, răspunsurile formulate la întrebările membrilor Comisiei de interviu, precum și lucrările depuse, rezultă ca acesta a dobândit o serie de competențe necesare și utile exercitării atribuțiilor funcției pentru care candidează, respectiv: viziuni moderne, o abordare multidimensională a fenomenului infracțional, înțelegere aprofundată a mecanismelor de funcționare ale Ministerului Public în ansamblul său, bune abilități de comunicare, precum și de lucru în echipă, ocupându-se în trecut de organizarea și conducerea echipei de procurori din cadrul Serviciului de combatere a criminalității economico-financiare. De asemenea, acesta a deprins aptitudini foarte bune privind analiza informațiilor, dobândite în urma desfășurării anchetelor complexe, precum și aptitudini privind desfășurarea cu celeritate a activității de urmărire penală și implementarea principiului „follow the money” în cauzele în care se urmărește recuperarea produsului infracțional;
– are experiență în gestionarea provocărilor generate de schimbări profunde în activitatea parchetelor, cum ar fi cele legate de digitalizare, în coordonarea echipelor care au avut ca obiective eficientizarea activității și în relația cu instituții și organizații internaționale, și anume Comisia Europeană, GRECO, EPPO, rețelele europene de cooperare judiciară;
– Având în vedere toate strategiile și obiectivele propuse în cadrul proiectului de management și în timpul interviului, parcursul său profesional care a inclus experiența la conducerea DNA, viziunea si coerența managerială, implicarea sa în investigații complexe la nivel înalt, apreciem că toate acestea constituie un fundament solid pentru a putea implementa măsurile propuse de acesta, din perspectiva funcției de adjunct al Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
3. Pentru funcţia de procuror-şef al Direcției Naționale Anticorupție, pe domnul Ioan-Viorel CERBU
Pentru formularea acestei propuneri, ministrul Justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:
– este un procuror cu o experiență profesională foarte bogată, având realizări deosebite, atât în funcții de execuție, cât și în funcții de conducere în cadrul Direcției Naționale Anticorupție;
– dispune de o bună capacitate de a valorifica, inclusiv în plan managerial, experiența multilaterală dobândită în cadrul DNA, PICCJ, DIICOT, inclusiv prin identificarea avantajelor utilizării în cadrul urmăririi penale a instrumentelor moderne, de natură tehnică, în combinație cu urmărirea eliminării avantajelor economice derivate din săvârșirea infracțiunilor de corupție și a celor asimilate acestora;
– îmbină cu măiestrie experiența și cunoștințele din domeniul urmăririi penale cu cele de management judiciar și conștientizează necesitatea adaptării Ministerului Public la continua evoluție a infracționalității, prin utilizarea metodelor și mijloacelor moderne în combaterea infracționalității economico-financiare și în recuperarea produsului infracțiunii;
– din planul de management și din interviul susținut în fața Comisiei de interviu au fost apreciate direcțiile de acțiune pentru limitarea drastică a fenomenului corupției, printre care: abordarea integrată a fenomenului prin eforturi conjugate ale tuturor instituțiilor responsabile și prin utilizarea eficientă a datelor disponibile; întărirea capacității de detectare și investigare a faptelor de mare corupție, inclusiv prin prioritizarea domeniilor cu grad ridicat de risc și impact social major; implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor, urmată de comunicarea cu celeritate a acestora către organele de urmărire penală, fără interferențe în cercetarea penală și în procesul de justiție; corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie realizarea actului de justiție în ceea ce privește corupția, cu respectarea separației puterilor în stat și a normelor constituționale; asigurarea transparenței în achizițiile publice, inclusiv în domeniul apărării naționale;
– din proiectul de management și interviul susținut în fața Comisiei de interviu a rezultat acuratețea politicii de resurse umane care se referă la creșterea performanței DNA, prin asigurarea unui nivel ridicat de exigență în cadrul procedurilor de recrutare și selecție a personalului, precum și promovarea imaginii DNA în vederea creșterii nivelului de atractivitate pentru posturile vacante existente în organigrama instituției.
4. Pentru cele 2 funcţii de procuror-şef adjunct ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pe:
doamna procuror Marinela MINCĂ;
Pentru formularea acestei propuneri, ministrul Justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:
– proiectul de management evidențiază o înțelegere clară a rolului funcției de procuror-şef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție, respectiv acela de a operaționaliza deciziile strategice, de a asigura coerența activității structurilor interne și de a contribui la buna funcționare a instituției în ansamblul său;
– parcursul profesional al doamnei procuror demonstrează experiență directă în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atât de la nivelul funcţiei de procuror-şef secţie şi membru în colegiul de conducere, funcții exercitate în contexte care presupun responsabilitate decizională, rigoare profesională și respectarea standardelor de integritate;
– se remarcă atenţia deosebită în ceea ce priveşte gestionarea resursei umane, considerată element-cheie al performanței instituționale, propunându-se măsuri privind evaluarea obiectivă a personalului, clarificarea responsabilităților, formarea profesională continuă şi motivarea personalului. Aceste aspecte sunt esențiale pentru exercitarea funcției de procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care presupune coordonarea structurilor interne și sprijinirea conducerii în gestionarea personalului;
– doamna procuror Marinela MINCĂ a integrat în proiect o analiză a impactului corupției asupra societății și asupra funcționării instituțiilor juridice, subliniind necesitatea consolidării mecanismelor de prevenție, măsurile propuse vizând întărirea controlului intern, creșterea transparenței decizionale, promovarea unei culturi organizaționale bazate pe integritate, demonstrând o abordare realistă, adaptată responsabilităților specifice funcției pentru care a candidat;
– nu a fost neglijat nici impactul corupției asupra societății, evidențiind efectele acesteia asupra economiei, prin distorsionarea alocării resurselor și afectarea mediului investițional, asupra coeziunii sociale, cu consecințe directe asupra încrederii publice și a perspectivelor generațiilor tinere, precum și asupra planului politic și instituțional, prin erodarea autorității statului și a funcționării eficiente a instituțiilor, subliniind totodată consecințele pe termen lung ale acestui fenomen asupra dezvoltării durabile și a consolidării statului de drept. Măsurile propuse inclusiv prin răspunsurile prezentate la întrebările comisiei, vizează raționalizarea procedurilor interne, reducerea costurilor generate de disfuncționalități operaționale, corelarea obiectivelor manageriale cu resursele disponibile.
domnul procuror Marius-Ionel ŞTEFAN
Pentru formularea acestei propuneri, ministrul Justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:
– experiența profesională a domnului procuror este amplă și vizează o înțelegere foarte clară a specificului activității Direcției Naționale Anticorupție (DNA), acesta instrumentând cauze complexe privind infracțiuni de corupție și infracțiuni asimilate acestora, domnul procuror Marius-Ionel Ștefan având o vechime de 17 ani, perioadă în care a exercitat atât atribuții specifice unei funcții de conducere, cât și unei funcții de execuție;
– prin prisma funcțiilor de conducere exercitate, în calitatea sa de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș și de procuror-șef al Serviciului Teritorial Pitești din cadrul DNA, acesta a identificat aspecte esențiale pentru funcționarea eficientă a Direcției, transpuse ulterior în obiectivele planului de management;
– proiectul de management se remarcă printr-o structură logică, coerentă și completă, construită pe o analiză riguroasă a cadrului legal, a organizării instituționale și a activității concrete a DNA; introducerea proiectului plasează activitatea direcției într-un context național și european clar definit, cu referire explicită la strategiile relevante în domeniul anticorupției și al dezvoltării sistemului judiciar;
– în urma prezentării de către domnul procuror Marius Ionel Stefan a planului de management, precum si a răspunsurilor al interviu, se constată o îmbinare optimă a experienţei si a cunostinţelor din domeniu judiciar penal cu cele de management judicar, candidatul demonstrând si o preocupare constantă pentru dimensiunea umană a activității instituționale prin dezvoltarea unui climat organizațional bazat pe comunicare deschisă, respect reciproc și recunoașterea meritelor profesionale, elemente esențiale pentru menținerea motivației personalului într-un domeniu caracterizat de presiune profesională ridicată;
– experiența domnului procuror atât în funcții de conducere, cât și de execuție, precum și complexitatea atribuțiilor funcției raportată la aptitudinile profesionale și personale ce au reieșit din analiza documentației depuse (CV, lucrări semnificative, plan de management și interviu), denotă o viziune coerentă si realistă a contextului institutional actual al Direcției Naționale Anticorupție, propunând solutii concrete pe maximizarea activităţii instituţiei.
5. Pentru funcţia de procuror-şef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pe domnul procuror Codrin-Horaţiu MIRON
Pentru formularea acestei propuneri, ministrul Justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:
– este un procuror cu o solidă pregătire profesională și o remarcabilă carieră universitară care, prin proiectul de management, a identificat în mod corect direcțiile de acțiune în vederea creșterii capacității operaționale a DIICOT de combatere a criminalității organizate, pentru sporirea calității și eficienței actului de justiție și de identificare a produsului infracțional ce urmează a fi indisponibilizat prin instituirea măsurilor asigurătorii;
– este, între altele, procuror specializat în combaterea infracționalității economico-financiare, având o experiență practică semnificativă în recuperarea produselor infracțiunii, inclusiv a celor aflate în străinătate;
– viziunea domnului procuror Codrin Horațiu MIRON pentru creșterea capacității operaționale a DIICOT de combatere a criminalității organizate este reprezentată de o prioritizare a anchetelor penale şi concentrarea asupra unor cauze apte să producă un impact deosebit asupra mediului infracţional (droguri, trafic de persoane, migranți, criminalitate informatică, macro-criminalitate economico-financiară);
– din analiza proiectului de management a rezultat justețea strategiei privind identificarea produsului infracțional ce urmează a fi indisponibilizat prin măsuri asigurători, măsurile de acțiune fiind: limitarea accesului grupărilor de criminalitate organizată la resurse financiare prin investigaţii paralele pentru identificarea şi indisponibilizarea produsului infracţional (follow the money), prin măsuri asiguratorii în scopul confiscării speciale/extinse, corelativ cu întărirea componentei de valorificare anticipată şi imediată a bunurilor sechestrate; insistența pentru aplicarea prevederilor legale privind instituția confiscării extinse; cooperarea intensificată cu ANABI și ONPCSB, iar prin intermediul lor, cu structurile omoloage din străinătate;
– în cadrul interviului, domnul procuror a prezentat modelul managerial pentru îmbunătățirea imaginii DIICOT în mass-media și în comunitate, direcțiile de acțiune fiind următoarele: o comunicare publică transparentă, modernă și orientată către cetățean/societate; organizarea de conferințe de presă pe aspecte legate de activitatea organelor de urmărire penală care suscită interesul mass-mediei și publicului; crearea unor conturi pe rețelele sociale, care să promoveze imaginea DIICOT și să reflecte activitatea și rezultatele obținute de structura specializată de parchet.
6. Pentru cele 2 funcţii de procuror-şef adjunct ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pe:
domnul procuror Alex-Florin FLORENŢA
Pentru formularea acestei propuneri, ministrul Justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:
– este un procuror cu o experiență profesională solidă, având realizări deosebite, atât în funcții de execuție în cadrul Direcția Națională Anticorupție, cât și în funcții de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și la D.I.I.C.O.T – Structura centrală;
– domnul procuror, prin proiectul de management depus, își propune să ofere un cadru coerent de acțiune pentru consolidarea capacității instituționale a DIICOT, bazat pe convingerea că DIICOT trebuie să fie nu doar o structură de reacție, ci un actor strategic, capabil să anticipeze evoluțiile fenomenului infracțional, să răspundă ferm și profesionist amenințărilor actuale și să contribuie decisiv la protejarea statului de drept, a securității cetățenilor și a intereselor fundamentale ale României;
– își propune promovarea managementului cunoașterii și al comunicării directe, având aptitudinea de a mobiliza resursele, în primul rând pe cele umane și de a valorifica avantajele competitive ale DIICOT pentru trecerea acestei structuri specializate de parchet într-o nouă etapă a evoluției sale, propunând prin proiectul de management: limitarea delegărilor la situații strict justificate operativ și prioritizarea concursurilor de numire, concomitent cu dezvoltarea unor mecanisme de fidelizare a personalului deja format în cadrul direcției; corelarea politicii de resurse umane cu structura reală a fenomenului infracțional, în special în domeniul traficului de droguri, care a reprezentat peste 75% din cauzele soluționate prin rechizitoriu sau acord de recunoaștere a vinovăției în anul 2025; consolidarea echipelor mixte procuror–polițist–specialist, prin stabilitate și continuitate, în detrimentul rotației frecvente a personalului;
– îmbină cu măiestrie experiența și cunoștințele din domeniul urmăririi penale cu cele de management judiciar și conștientizează necesitatea adaptării DIICOT la continua evoluție a infracționalității, prin utilizarea metodelor și mijloacelor moderne în combaterea infracționalității organizate, economico-financiare și în recuperarea produsului infracțiunii. Astfel, în proiectul de management depus, domnul procuror Florența propune o serie de obiective în vederea consolidării capacității funcționale a D.I.I.C.O.T., respectiv: creșterea capacității operative prin adaptarea schemelor de personal și flexibilizarea resursei umane, dimensionarea corectă a schemelor de personal pentru procurori și grefieri, fundamentată pe analize obiective de încărcătură și complexitate. Totodată, în cadrul interviului în fața Comisiei de interviu, domnul procuror a prezentat argumente în vederea consolidării culturii instituirii măsurilor asigurătorii în cauzele cu componentă patrimonială, ca instrument de eficiență și descurajare. În acest sens, un element central îl va constitui abordarea timpurie a dimensiunii financiare a infracțiunii, prin evaluarea preliminară a existenței unui prejudiciu sau a unui beneficiu obținut din infracțiune și identificarea bunurilor susceptibile de indisponibilizare încă din faza inițială a urmăririi penale. În acest scop, se va urmări aplicarea consecventă a măsurilor asigurătorii în cauzele eligibile, indiferent de tipul de infracțiune și se va încuraja utilizarea măsurilor asigurătorii, inclusiv pentru recuperarea cheltuielilor judiciare, conform Ordinului comun al PÎCCJ și MAI nr. 288/2024;
– are certe abilități de leadership, este un bun comunicator și are aptitudinea de a cultiva relații de încredere în mediul profesional.
domnul procuror Gill-Julien GRIGORE-IACOBICI
Pentru formularea acestei propuneri, ministrul Justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:
– este un procuror cu o vastă pregătire profesională și o experientă foarte mare, atât în funcții de execuție, cât şi în funcții de conducere, iar prin proiectul de management, a identificat în mod corect prioritățile de acțiune, punctele slabe ale direcției specializate, oportunitățile, precum şi soluțiile pentru realizarea obiectivelor, în vederea creșterii capacității operaționale a DIICOT de combatere a criminalității organizate, pentru sporirea calității și eficienței actului de justiție și de identificare a produsului infracțional ce urmează a fi indisponibilizat prin instituirea măsurilor asigurătorii;
– domnul procuror a subliniat atât în proiectul de management, cât și prin discursul susținut în fața Comisiei de interviu, că este absolut necesară planificarea riguroasă a activității pe toate palierele ierarhice ale DIICOT, demers care va urmări cu precădere corelarea obiectivelor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism cu obiectivele asumate prin Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar și a justiției ca serviciu public 2025-2029 și a planului de acțiune aferent acesteia și cu obiectivele Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
– a evidențiat în proiectul de management importanța realizării la nivelul structurii centrale și a fiecărei structuri teritoriale ale DIICOT a unei analize de risc, care să ducă la identificarea particularităților pe care le manifestă fenomenul infracțional în fiecare zonă geografică a țării. În acest fel, pe lângă obiectivul general al Direcției de îndeplinire al rolului constituțional prin creșterea eficienței în combaterea criminalității organizate și a terorismului, vor trebui identificate obiectivele specifice fiecărei structuri componente, care să permită o alocare eficientă a resurselor umane și materiale disponibile, conform specificului infracțional al fiecărei zone geografice în parte;
– a pus accentul pe creșterea gradului de digitalizare ca un imperativ pentru fluidizarea şi eficientizarea activităţii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;
– a susținut dezvoltarea unei cooperări eficiente, proactive între procurorii din cadrul direcției și procurorii din parchetele tradiționale, pe acele linii de activitate unde există o competență partajată (trafic de migranţi, trafic de persoane/proxenetism, și altele), precizând că obiectivul poate fi realizat prin constituirea unor grupuri de lucru pe plan local, unde să poată fi examinate informațiile cu interes operativ, să se analizeze de la început eventuala competență de instrumentare a cauzei, pentru a evita declinări ulterioare de competență, cu consecințe asupra validității probatoriului, pierderii unor momente operative, precum și adoptarea unor strategii comune de lucru pentru structurile de parchet implicate.
Propunerile vor fi transmise Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii astăzi, 02.03.2026, pentru obţinerea avizului în conformitate cu art. 147 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI.Vă mulțumim!
Acum 34 de ani, chiar pe 2 martie, după ce rebelii separatiști au atacat și ucis polițiști moldoveni la Tighina și Dubăsari, președintele de atunci al Republicii Moldova a autorizat intervenția asupra forțelor separatiste. Au urmat patru luni de lupte dure: Războiul de pe Nistru.
Țin minte evenimentele, mi s-au întipărit în memorie, deși eram copil. Nu se putea altfel: Nistru e la câțiva kilometri de casa copilăriei mele din nordul Republicii Moldova. Mulți ani mai târziu am observat că evenimentele din copilăria mea se repetă sub ochii întregii lumi.
Războiul din Ucraina, din ultimii patru ani, este o copie a Războiului de pe Nistru din 1992.
Cine știe cum s-a desfășurat atunci conflictul din estul Republicii Moldova nu poate să nu observe că seamănă uluitor cu războiul actual din estul Ucrainei. Astfel că invazia rusească din Ucraina este un scenariu de acum 34 de ani.
– Advertisement –
Atunci, România a fost implicată, iar apoi amenințată că va fi invadată de armata rusă.
În 1990, în penultimul an de existență a URSS, formațiuni paramilitare separatiste pro-ruse au preluat controlul asupra unor clădiri guvernamentale din Tiraspol și au proclamat Republica Moldovenească Nistreană (exact ca în Ucraina!). Așa a început războiul din Transnistria.
Autoritățile de la Chișinău au încercat să restabilească ordinea constituțională în stânga Nistrului pe 2 martie 1992, când Uniunea Sovietică nu mai exista de două luni, iar Republica Moldova era deja independentă.
– Advertisement –
Formațiunile pro-ruse, pe care Kremlinul nu le recunoștea ca fiind ale sale, au ripostat. Aveau armament, erau bine pregătite. O adevărată armată – formată, chipurile, din localnici și din cazaci ori voluntari. Exact ca în Ucraina.
În 1992, rușii au folosit oficial propria armată, Armata a 14-a, în războiul împotriva Republicii Moldova. Numai că Moscova nu a recunoscut că se află în război cu Republica Moldova. Cum nu a recunoscut, din 2022, că este în război cu Ucraina.
Rușii nu recunosc nici astăzi ce au făcut pe Nistru, deși oficialii de la Chișinău consideră ”Operațiunea specială din Transnistria” o agresiune rusească.
Scenariul transnistrean se repetă după trei decenii în Ucraina, dar există și diferențe. Cea mai importantă: comunitatea internațională nu a părut prea interesată de ce i se întâmpla în 1992 micuțului stat din estul Europei.
Singura țară care a sprijinit Republica Moldova, inclusiv militar, a fost… România. Dacă nu era ajutorul românesc, Chișinăul nu avea cu ce să lupte împotriva puternicei și masivei armate rusești.
Voluntarii moldoveni luptau în haine civile și așteptau cu rândul o armă, ca să tragă în forțele separatiste. Nu o spun eu, o spun cei care au luptat atunci pe Nistru.
România a trimis armament, muniție. Ca să înțelegeți cât de mult a ajutat și s-a implicat România, vă dau un citat din generalul Lebed, cel care a condus Armata a 14-a în războiul împotriva Republicii Moldova.
Lebed spunea: ”Dacă România nu încetează retorica sa, peste două zile tancurile rusești vor fi la București… Vom lua dejunul la Tiraspol, prânzul la Chișinău și cina la București”.
În cazul Ucrainei, unii ruși spuneau că ar cuceri-o în trei zile. Istoria are prostul obicei să se repete și este un învățător bun pentru cei care știu s-o asculte.
Republica Moldova nu avea atunci nici măcar armată. În 1992, ministrul Afacerilor Interne a fost numit ministru al Apărării – este vorba de generalul Ion Costaș. Acesta a organizat apărarea Republicii Moldova în acele momente. Am reușit să vorbesc cu domnia sa și mi-a explicat că România a ajutat Republica Moldova să reziste în acel război cu Rusia.
Costaș spune și că aceste două războaie rusești – cel transnistrean și cel ucrainean – seamănă foarte mult.
Negocierile care au urmat au dus la înghețarea războiului, dar mai ales la ținerea Republicii Moldova în sfera de influență rusească pentru aproape 30 de ani. Acum, Chișinăul încearcă să se rupă de legăturile cu Moscova și să adere la Uniunea Europeană.
(Aceste text a apărut în ”Cronica lui Vitalie” de la RFI Romania.)
