Nu e vorba că soţul unei judecătoare e fan PSD. Nici că soarta ţării a căzut pe umerii a cinci magistraţi de la care toţi românii pro-occidentali aşteaptă acum izbăvirea, când de fapt nu ei poartă răspunderea pentru că am ajuns în acest punct de cotitură.
Ne-ar lua mult timp să înşirăm aici toate motivele. Oricum, esenţială e ziua alegerilor pentru Parlamentul României din de-acum acel trist an 2016. Atunci a început acest asalt, care n-a fost oprit nici azi la Înalta Curte.
Ne e clar că amânarea dată azi, pentru ziua de 20 mai, este o MARE victorie a lui Liviu Dragnea şi a tuturor celor care, direct şi indirect, îl susţin?
De ce? Pentru că e foarte puţin probabil că aceea va fi şi ziua pronunţării sentinţei definitive. Iar după doar 10 zile, o judecătoare va ieşi la pensie. Caz în care, în lipsa unei sentinţe finale, procesul o va lua de la capăt.
Liber la ordonanţe!
Practic, Dragnea a scăpat azi. Nu spun că definitiv. Sau că n-ar putea apărea surprize neplăcute pentru el. Asta în situaţia în care, vineri, CCR nu va da din nou o decizie în favoarea lui, a lui Vâlcov şi a altor condamnaţi definitiv, privind ilegalitatea completului de 3 judecători (cel care l-a condamnat deja la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, în primă instanţă).
Spun doar că, după noua amânare de azi, Dragnea a primit liber să continue cu distrugerea justiţiei şi a statului de drept. Îl va schimba urgent pe Tudorel Toader, dacă nu-i pune pe masă lui Dăncilă ordonanţa care să-l scape înainte de 20 mai. O va chema pe Dăncilă şi-o va avertiza c-o trage după el în puşcărie, pentru măcelul din 10 august, dacă nu adoptă mult-ceruta OUG.
Va băga din nou cărbuni în SS, secţia creată de el şi de Tăriceanu pentru sabotarea justiţiei independente din interior. Va asmuţi Inspecţia Judiciară pe magistraţii tineri, care îşi vor mai fi permis să protesteze. Îi va atenţiona pe şefii de instanţe că-i lasă fără privilegii dacă nu sar la gâtul tinerilor judecători şi procurori. Le va da bani mai mulţi. Iar lista acestor manevre e mai lungă, ştiu consultanţii mai bine.
Exemplul judecătoarei din Polonia
Azi, Dragnea a primit o mare gură de oxigen să-şi poată continua asaltul la adresa României pro-europene. Culmea, în ziua în care România – ţară aflată oficial la şefia UE – era criticată puternic în Parlamentul European pentru sabotajul democraţiei.
Nu e vina judecătorilor care au acceptat amânarea. Sigur că mi-aş dori ca unii dintre ei să fie şi patrioţi, nu doar magistraţi oneşti, cum a fost şefa Curţii Supreme din Polonia, care a refuzat să iasă la pensie tocmai pentru a nu face pe placul politicului distrugător de lege. Dar nu e cazul acum să facem astfel de comparaţii. Şi nici să căutăm ţapi ispăşitori. Nu ne ajută cu nimic.
Încă un an şi jumătate cu Dragnea şi Tăriceanu?!
Nu ne rămâne decât să facem ce-am făcut şi până acum. Să rezistăm. Să strângem din dinţi sperând că se vor trezi tot mai mulţi dintre semenii noştri. Că vor înţelege măcar unii dintre PSD-iştii din Parlament, care ţin în braţe actualul Guvern, spre ce prăpastie se îndreaptă România.
Dacă pe 20 mai nu vom avea o sentinţă definitivă, orizontul arată foarte rău. Încă un an şi jumătate cu Dragnea şi Tăriceanu distrugând ţara din interior şi aruncând în aer, pas cu pas, relaţiile României cu partenerii care îi asigură practic supravieţuirea financiară – mă tem că va fi devastator!
Ei nu mai pot da înapoi
Sigur că, teoretic, PSD şi ALDE scădea în sondaje. Dar ce garanţie avem că nu-şi vor folosi puterea pentru a anihila orice formă de opoziţie? Că nu vor forţa la „blană” forţa secţiei SS pentru a sălta pe oricine va cuteza să se opună? Sau că nu vor face din ANAF un instrument de presiune financiară asupra oricui se încumetă să le stea în cale? Ori că nu vor modifica legile electorale, după modelul celor din justiţie, astfel încât să-şi ultramaximizeze puterea şi s-o sugrume pe cea a opozanţilor?
Toate aceste scenarii sunt posibile cu Dragnea în libertate. Plus multe altele. El nu mai are de ales. Nu mai poate da înapoi. Pentru el, singura soluţie e să calce pe gât pe tot mai mulţi dintre cei care i se opun. Să continue asaltul. E singura speranţă care i-a mai rămas, ca să scape. Cu cât distruge mai mult, cu atât îşi măreşte şansele de a-şi salva pielea.
Atacă pentru a spori „hemoragia” românilor spre UE
Care e preţul acestui plan? Îngroparea României. Economia nu are cum să nu resimtă şocul instabilităţii (vezi prăbuşirea Turciei). Inflaţia va înghiţi veniturile oamenilor (inclusiv ale celor care îl susţin). Vor încerca să tipărească bani, de aceea au nevoie să preia controlul asupra BNR.
Dragnea va face tot ce-i stă în putere pentru a distruge orice rezistenţă, chiar cu preţul înrăutăţirii dramatice a vieţii de zi cu zi. Şi? Cine va fi deranjat şi nu va putea schimba nimic va fi invitat astfel să-şi ia tălpăşiţa din ţară. Cei care rămân vor fi obligaţi să suporte orice. Şi oricât.
Cui îi foloseşte că emigrarea va atinge cote astronomice? Tot lui. Scapă de rezistenţă civică şi de surse de revoltă. Pensionarii sunt obişnuiţi să sufere, iar bugetarii nu au exerciţiul protestului. Plus că o parte dintre ei susţin acest plan anti-democraţie.
Lucrurile arată foarte rău pentru România, de azi înainte. Nu e o invitaţie la depresie. Dimpotrivă, una la rezistenţă. Şi la speranţă. Avem ceva mai bun de făcut? În fond, asta facem din 2016 încoace. Din ziua în care nu neapărat votanţii PSD şi ALDE au dat România pe mâna celor care o distrug azi, ci ceilalţi. Cei care nu sunt votanţii lui Dragnea şi Tăriceanu, dar au făcut ceva pe el de vot.
Poate vom avea totuşi o sentinţă finală pe 20 mai…