La o zi după ce Moise Guran a anunțat că iese din presă și intră în politică, alăturându-se Alianței USR-PLUS, Europa FM a anunțat cine-i ia locul la postul de radio: Ioana Ene Dogioiu, editorialistă la Ziare.com.
Ioana Ene Dogioiu se alătură chiar de astăzi echipei de realizatori a emisiunii „Piaţa Victoriei”, având prima apariție în direct joi, 16 ianuarie, de la ora 18.15, anunță postul de radio, citat de Paginademedia.ro.
Ioana Ene Dogioiu este prima voce care s-a auzit la Știrile Europa FM, în anul 2000, când radioul s-a lansat cu jurnalul prezentat de ea (atunci cu numele Nadina Forga) şi de Rareş Petrişor. Acum, revine să completeze echipa emisiunii „Piața Victoriei”, formată din Cristian Tudor Popescu, Anca Simina, Alice Iacobescu şi Tudor Muşat.
Până acum, realizator la „Piața Victoriei” era și Moise Guran, care a decis „să se transfere” în politică.
Ioana Ene Dogioiu: „E o revenire firească, naturală, la radioul care mi-a rămas mereu în suflet. Lansarea Europa FM, pe 26 mai 2000, chiar cu un jurnal prezentat de mine şi de Rareş, e un moment profesional, dar şi personal extrem de valoros. E ca o reîntregire sufletească, dincolo de – evident – provocarea profesională de a face interviuri la înălţimea celor care au făcut din această emisiune un reper într-un timp atât de scurt”.
Ioana Ene Dogioiu a lucrat la TVR, Realitatea TV, Radio Total, şi, din 2007, la publicaţia online Ziare.com, unde este senior editor şi realizator de interviuri, cu precădere din domeniul politic şi juridic. Ioana Ene Dogioiu are licenţă în Drept, la Universitatea Bucureşti.
În anul 2000, Ioana Ene Dogioiu a prezentat primul buletin de știri de la Europa FM, pe atunci cu numele Nadina Forga. Jurnalista a explicat într-un text publicat în urmă cu doi ani, pe Ziare.com, cum a survenit această schimbare de nume.
De la Nadina Forga la Ioana Ene Dogioiu
„Ca să clarificăm definitiv: numele meu din ceritificatul de naștere este Nadina-Ioana Forga. Prin căsătorie am devenit Nadina-Ioana Dogioiu.
Când am început să scriu articole de opinie pentru Ziare.com eram angajată a TVR și, pentru a nu implica în opiniile mele, sub nicio formă, instituția în care lucram, cu atât mai mult cu cât făceam parte dintre angajații indezirabili pentru Alexandru Sassu și echipa sa, am ales să scriu sub un pseudonim, ceea ce însemna deloc lipsa răspunderii personale și a instituției de presă pentru textele mele.
Am ales să semnez Ene, care nu este un nume de cod, ci numele bunicului meu matern. L-am ales ca un omagiu pentru omul care a fost un anticomunist înverșunat și pentru ca numele acesta să mă împiedice să fac vreodată cel mai mic compromis, așa cum nu a făcut el, plătind prețul care era de plătit.
În ziua în care contractul meu cu TVR a încetat, numele de semnatură a devenit Ene Dogioiu. Nimic conspirativ, nimic obscur”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Continuă înțepăturile între foști colegi de gazetărie, trecuți pe la Europa FM. După Vlad Petreanu, și Robert Turcescu l-a atacat pe Moise Guran, dar dintr-o altă perspectivă.
Dacă Vlad Petreanu i-a reproșat lui Moise Guran intrarea în politică – „a căzut în păcatul jurnalistului intoxicat de propria lui faimă” -, Robert Turcescu s-a plâns că același Moise Guran a distrus emisiunea pe care, înaintea noului vector al USR-PLUS, o realizase actualul deputat PMP.
Mesajul lui Robert Turcescu pe Facebook
„Nu pot decât să mă bucur că Moise Guran pleacă din presă: mi-era o milă de emisiunea «România în direct», în ce hal ajunsese… Acu’ nu știu ce-o să se aleagă de USR, dar nici nu mă frământă.”
Robert Turcescu a realizat emisiunea „România în direct”, la Europa FM, înaintea lui Moise Guran.
Nu e prima dată când Robert Turcescu îl ironizează pe Moise Guran. În noiembrie 2016, el l-a atacat pe motiv că succesorul său la emisiunea „România în direct” a apărut în clipul laudativ realizat de Ambasada Suediei cu ocazia decorării şefei DNA, Laura Codruța Kovesi, cu Ordinul „Steaua Polară”.
„Să-i spuna cineva și lui Moise Guran cum se face o odă. Păi, ori suntem profesioniști, ori nu mai suntem!”, a scris, răutăcios, Robert Turcescu.
Moise Guran și-a anunțat miercuri despărțirea de presă și intrarea în politică.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Marți, 14 ianuarie, cu o întârziere de trei zile, Cornel Nistorescu a explicat, în post scriptum-ul unui editorial de pe Cotidianul.ro, de ce a dispărut dintr-o emisiune a postului Antena 3.
Cornel Nistorescu este ziarist de casă al televiziunii de diversiune și propagandă a lui Dan Voiculescu. De câțiva ani, el a pus umărul constant la campaniile abjecte purtate de Antena 3 împotriva justiției, a democrației, a statului de drept. A înjurat vârtos Uniunea Europeană și mișcarea #Rezist.
Dar vineri, 10 ianuarie, a plecat din emisiunea moderată de Adrian Ursu. A făcut-o intempestiv, supărat că se discuta prea mult despre crime și prea puțin despre „statul paralel”.
plecarea lui Nistorescu a fost precedată de o discuție aspră cu moderatorul emisiunii, Adrian Ursu.
Dialogul Adrian Ursu – Cornel Nistorescu
Adrian Ursu: Asta cum e, domnu’ Nistorescu? E cu instituții? E cu două instituții: e cu Procuratura, care n-a făcut prelungirea mandatului…
Cornel Nistorescu: Adriane, azi s-au mai petrecut cinci crime în România. O directoare de spital am înțeles că a fost omorâtă în birou… da? Păi, stai un pic, să vedem, a ajuns Poliția la ora fixă acolo? Intrăm într-o zonă… intrăm într-o zonă…
Adrian Ursu: În care zonă intrăm, domnu’ Nistorescu?
Nistorescu: Într-o zonă oribilă. Uite, eu apreciez foarte mult efortul pe care l-ați făcut și marile campanii pentru apărarea adevărului. Dar nu pot să particip la o asemenea discuție, legată numai de crime. Nu… nu sunt… nu mă pricep… și am o…
Ursu: Păi, vă mulțumesc atunci, dacă nu doriți să participați.
Nistorescu: Vă mulțumesc tare frumos și vă doresc o seară bună.
Ursu: Vă doresc o seară extraordinară… și să trăiți într-o țară fără prihană și fără de crimă.
Nistorescu: … nu, nu, instituțiile…
Ursu: Există și ronduri de flori în care putem să plantăm panseluțe, să știți, e foarte bine…
Nistorescu: O să vorbim și despre instituții și o să…
Ursu: Extraordinar! Fix despre instituții vorbeam, dacă erați un pic atent și erați prezent în această emisiune și nu în altă parte.
Nistorescu: Vă mulțumesc tare mult și vă doresc o seară…
Ursu: Vă mulțumesc și eu. Vă doresc o seară extraordinară!
Adrian Ursu
Ulterior, la circa un minut după plecarea lui Cornel Nistorescu, Adrian Ursu l-a „înțepat” din nou. Când avocata Maria Vasii a spus că vrea „să-i răspundă domnului Nistorescu”, Ursu a intervenit ironic: „Nu, nu-l deranjați, că dânsul e cu pacea mondială. Cred că vrea să fie cu pacea mondială”.
VIDEO: Scena „exit”-ului lui Cornel Nistorescu
Explicațiile lui Cornel Nistorescu (Cotidianul.ro)
„De ce am plecat din studioul Antenei 3, de la emisiunea de vineri seara, de la orele 21,00? Pentru că în discuțiile prealabile cu reprezentantul postului am convenit că particip la o dezbatere de două ore pe tema interceptării magistraților și a numărului mare de dosare penale deschise acestora în perioada de teroare a DNA-ului condus de Laura Codruța Kovesi. Mai știam că la emisiune participă și una sau două doamne judecătoare dintre cele care solicită CSM-ului o analiză a perioadei de abuzuri comise de DNA și SRI asupra magistraților după 2014. Nu a fost vorba că iau parte la o emisiune despre cazul Caracal și nici despre alte crime și cercetări de fapte criminale. De altfel, nu cred că ne aflăm în fața unui val de violență care să depășească alarmant o medie apropiată de a altor țări. Doar traficul de carne vie și consumul de droguri ce au depășit cu mult o linie roșie și despre care și presa și și autoritățile evită discuțiile serioase. În România, din cauza goanei după audiență, subiectele legate de crime și violențe sunt pe cale să domine programele de televiziune, mai ales în prime-time. Jurnaliștii și comentatorii au devenit ghicitori și păreriști, clevetitori prețioși și, mai rar, investigatori de crime și bătăi cu violență. Nu-mi rămîne decît regretul că Antena 3, copleșită de succesul OTV-ist al României TV, se consideră în concurență cu o televiziune bulevardieră și începe să împrumute din maniera acesteia.”
Cornel Nistorescu, înainte de a părăsi studioul
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Liderul USR a confirmat că partidul pe care îl conduce are „discuţii serioase” cu jurnalistul Moise Guran pentru „implicare activă” în politică. În spaţiul public, au apărut informaţii că Moise Guran ar putea fi şeful de campanie electorală pentru alianţa USR-PLUS în alegerile locale şi parlamentare din 2020. Dar Dan Barna a spus în această seară, la Digi 24, că e vorba chiar de mai mult decât de dirijarea unei campanii electorale.
Declaraţiile lui Dan Barna despre relaţia Moise Guran-USR&PLUS
„Avem discuţii serioase cu Moise Guran. El este o figură publică dispusă să se implice în politică, este dispus să se implice în acest proiect care este alianţa USR-PLUS, pentru că el e mai mult decât asocierea a două partide. E implicarea activă în politică a unei noi generaţii”
„Ori dincolo de momentul că PNL e acum pe un val de încredere, dincolo de faptul că PSD e un partid care se scufundă în fiecare zi, şi e foarte bine că e aşa, faptul că la 30 de ani de la Revoluţie o generaţie de oameni care nu erau interesaţi de politică – eu însumi nu eram – se implică în politică este o schimbare importantă pentru viitorul României”
„Or, tocmai de aceea alianţa USR-PLUS trebuie să reziste. Şi de aceea e nevoie de Moise Guran şi de alţi oameni ca el din spaţiul public să vină în politică, pentru că ei creează aerul acela proaspăt de care e nevoie”
„Discuţiile pe care le avem cu Moise Guran vizează o implicare asumată, reală, în cadrul USR-PLUS, nu doar un serviciu cumpărat, în niciun caz nu vorbim de acest lucru. Vom vedea în zilele următoare dacă îl putem găsi pe Moise Guran membru USR. Orice e posibil. Discutăm despre implicare reală şi activă în cadrul alianţei USR-PLUS”
Moise Guran a spus că se gândeşte
Ziarul „Libertatea” a dezvăluit în premieră, luni, o informaţie potrivit căreia Dacian Cioloș, președinte PLUS, și Dan Barna, președinte USR, i-au propus jurnalistului Moise Guran, de comun acord, să devină directorul campaniei electorale pentru alegerile din 2020.
Jurnalistul a spus că se gândește, iar în zilele următoare va da un răspuns. După Rareș Bogdan, fost realizator la Realitatea TV, ajuns europarlamentar şi prim-vicepreşedinte al PNL, implicarea lui Moise Guran ar fi al doilea mare „transfer” dinspre mass-media către politică în ultimul an.
Moise Guran are 46 de ani și coordonează platforma online BiziDay. De asemenea, are o emisiune interactivă la Europa FM. Este un cunoscut și influent comentator politic și economic.
Alianța USR-PLUS a pierdut mult din susținerea publică după victoria lui Klaus Iohannis și preluarea guvernului de către PNL.
Decizia celor doi lideri arată că sunt în căutarea unei soluții „magice” pentru a relansa proiectul politic USR-PLUS. Dacian Cioloș și Dan Barna au nevoie de cineva care să construiască o strategie electorală de succes pe culoarul îngust lăsat de PNL. Ce nu e clar după declaraţiile lui Dan Barna din această seară este în ce partid va intra jurnalistul, în USR sau în PLUS. Liderul USR a lăsat de înţeles că e vorba mai degrabă de USR.
Mii de publicații și site-uri europene, inclusiv ziare prestigioase, au distribuit în ultimele zile informația că noul premier finlandez ar pregăti schimbări spectaculoase pe piața muncii: reducerea săptămânii de lucru de la 5 la 4 zile + reducerea zilei de puncă de la 8 la 6 ore.
Informația, însă, este una veche și reluată denaturat acum, scrie ediția finlandeză a Newsnow, citată de radiodifuzorul public din țara nordică, Yle.
Sursa citată indică diverse publicații de prestigiu și/sau foarte populare din Marea Britanie, de la „The Guardian” la „Daily Mail”. Acestea au distribuit zilele trecute informația că noul premier finlandez, Sanna Marin (34 de ani) ar fi anunțat planul de a reduce săptămâna de lucru la 4 zile, cu 6 ore de lucru pe zi.
Informația nu e adevărată! Această măsură, evident populistă, nu este prevăzută în programul de guvernare al guvernului finlandez. Mai mult: surse guvernamentale finlandeze, citate de Newsnow, spun că ideea nici măcar nu este luată în calcul în viitorul apropiat.
În august 2019 – arată Newsnow -, mai mulți politicieni și activiști social-democrați finlandezi au luat parte la un eveniment prin care erau marcați 120 de ani de la înființarea partidului lor. Atunci, la o dezbatere, Sanna Marin (fost ministru al Transporturilor, devenit acum premier) a invocat ideea de a spori productivitatea prin reducerea săptămânii de lucru la 4 zileSAU a programului zilnic de lucru la 6 ore. Marin a transmis chiar un tweet pe această temă.
Așadar, era cu „sau”, nu cu „și”! Ori o măsură, ori cealaltă, nicidecum amândouă! Și era doar o discuție, nu o decizie!
Informația a atras, atunci, puțină atenție din partea presei. Ea a revenit în prim-plan printr-un material publicat în decembrie 2019 de site-ul austriac Kontrast, care a citat vorbele Sannei Marin din urmă cu câteva luni.
Apoi, informația a fost reluată de publicația belgiană New Europe, citată de multe dintre publicațiile britanice care au răspândit-o la începutul săptămânii. În New Europe, însă, informația inițială apărea, potrivit site-ului finlandez, scoasă din context, lăsând impresia că poziția referitoare la reducerea săptămânii de lucru ar fi fost exprimată de Sanna Marin după preluarea funcției de premier. Între timp, articolul de pe New Europe a fost modificat, având o formă – în sfârșit – corectă.
Site-ul finlandez Newsnow comentează amar: „Nu este cea mai păguboasă mostră de știre falsă, dar modul cum a fost preluată, adaptată și, esențial, a rămas neverificată de către publicații altfel credibile este îngrijorător, într-o epocă în care oamenii se pripesc să răspândească informații fără să verifice cât de adevărate sunt”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
La nici două luni după ce și-a schimbat partenerul de dialog la Digi 24, Cristian Tudor Popescu (63 de ani) face o nouă schimbare. De data asta, n-a mai fost inițiativa lui.
Jurnalista Roxana Lăzărescu va fi noua realizatoare a emisiunii „Cap Limpede”, de la Digi 24, în care invitat permanent este Cristian Tudor Popescu.
Schimbarea a fost determinată de plecarea Alinei Manolache la ziarul „Libertatea”. Ea este cea care se ocupa de producția emisiunii „Cap Limpede”.
CTP a colaborat cu Alina Manolache doar câteva săptămâni. Înainte de emisiunea „Cap Limpede”, el a dialogat câțiva ani cu Cosmin Prelipceanu, în emisiunea acestuia, „Jurnalul de Seară”. Pe 14 noiembrie însă, între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, CTP a anunțat că nu va mai colabora cu Cosmin Prelipceanu, ci cu Alina Manolache.
Plecarea Alinei Manolache la „Libertatea” a dus însă la al treilea partener de dialog în mai puțin de două luni.
Noul sezon al emisiunii „Cap Limpede”, de această dată cu Roxana Lăzărescu la pupitru, va debuta vineri, 10 ianuarie, de la ora 21.00.
Informația a apărut discret pe post, într-un promo pentru emisiune, a observat Paginademedia.ro.
Jurnalista Roxana Lăzărescu se va ocupa, în continuare, și de jurnalele zilnice de la postul de știri.
Roxana Lăzărescu
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Vedeta de prime time a postului România TV, Victor Ciutacu (format la școala Antenei 3), a începutul anul vizitându-i pe doi dintre infractorii celebri ai patriei: Adrian Năstase și Ioan Becali. Interviurile cu cei doi ex-pușcăriași au fost difuzate joi, respectiv vineri (2 și 3 ianuarie). Ciutacu a pus la îndoială condamnările primite de cei doi mega-infractori.
Pentru interviul cu Adrian Năstase, Victor Ciutacu și echipa România TV s-au deplasat la sediul Fundației Nicolae Titulescu, al cărei președinte este fostul premier PSD. „Tonomatul” Ciutacu i s-a adresat acestuia cu „domnule prim-ministru”, în amintirea vremurilor când lucra în Guvernul Năstase (2000-2004), la Ministerul Privatizării, în echipa Mușetescu-Mucea.
În interviul cu Ioan Becali, realizat – după toate aparențele – în barul din Pipera al mafiotului, Victor Ciutacu a schimbat modul de adresare. Din „Giovanni” și „ce mai faci?”, „cum îți mai merge?” nu l-a scos pe fostul impresar. Persoana a doua singular, ca între doi vechi tovarăși, dintre care unul scuipă ziariști (e drept, cu tonomatele se poartă frumos).
Năstase și Ciutacu
„Un om special”
„Ne aflăm într-un loc special, împreună cu un om special. Bună ziua, Giovanni, bine te-am găsit!”, a marcat teritoriul, din start, tonomatul fugarului Ghiță. „Un om special” care, oleacă mai la vale, ne va povesti cu mândrie cât de mafiot a fost el la viața lui.
„Pe voi, cei din Dosarul Transferurilor, v-a condamnat ca să dea un exemplu”, a decretat Ciutacu, ca să fie clar că are de-a face cu un nevinovat, cu un abuzat. Așa a vrut Sistemul, să-l bage în pușcărie, nu că ar fi fost probe împotriva ciorditorilor… Și a mai spus-o o dată Ciutacu, ca să le intre bine-n cap și celor care încă se mai uită în gura Statului Paralel...
„Când m-ai sunat din pușcărie, revoltat, eu eram la Veneția. Și ți-am spus: «Giovanni, lasă-mă până luni!»”, a mai bifat Ciutacu o bornă a tovărășiei cu mafiotul.
Alte mostre de tutuială: „cât ai stat acolo”… „eu te-am auzit”… „tu mai trecusei printr-un sistem de detenție?”… „aveai un loc de muncă oficial?”… „cât ai stat efectiv?” („Eu am făcut 2 ani și 7 luni”. Bun! Are omul și facultate!)…
Omul special
Tonomatul bun și ziariștii răi
Becali ține să spună două vorbe și despre ziariștii pe care i-a jignit, scuipat, amenințat. Îi definește clar: „trepăduși care se credeau ziariști, dar care erau milițieni, erau procurori, erau judecători, erau avocați ai acuzării, numai avocați ai apărării nu erau niciodată”. Dar nu-și face probleme, pentru că „nu sunt mulți”. Cei mai mulți sunt băieți buni, zice mafiotul, „uite-așa, ca tine, Victore”.
Și ca să-și convingă auditoriul că el nu e mafiot de-ăsta răsuflat, de Ferentari, ci unul serios, cu ADN italian, povestește cum a lucrat el pentru Camorra, mafia napoletană. Ciutacu îi soarbe vorbele, îl privește cu admirație, ca pe un Naș adevărat. Căci și el – ne-a spus-o don Giovanni – e un ziarist adevărat, nu un procuror sau judecător, ca alții…
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
De astăzi, 1 ianuarie 2020, „Evenimentul zilei” nu mai există pe tarabele de ziare. A dispărut în forma tipărită. S-a închis. E un deces care m-a mișcat profund, pentru că m-am născut ca ziarist odată cu „Evenimentul zilei”, pe 22 iunie 1992.
În iunie 1992 aveam 23 de ani, eram student în anul 4 (penultimul) și mă aflam în plină sesiune. Îmi făcusem încălzirea ca reporter la „Expres Magazin”, unde debutasem pe 2 august 1991.
Am făcut parte din mica echipă de la „Expres Magazin” (vreo 20 de oameni) cu care Ion Cristoiu a lansat „Evenimentul zilei”. Eram reporter la secția Tineret-Învățământ (doar eram student!), condusă de Alex Revenco. Au început să apară și fețe noi în redacție, pentru că un cotidian înghite mult mai multă informație decât un săptămânal.
La început, Cristoiu făcea angajări cu prudență, pentru că nu știa dacă noul ziar „va prinde”. Apoi, entuziasmat de creșterea explozivă a tirajului, a făcut angajări consistente, dar ținute sub control. Meritul lui a fost că a angajat mulți oameni care nu lucraseră niciodată în presă, acolo și atunci își descopereau aptitudinile de ziariști.
În toamnă, la numărul 100, Cârciog, Nistorescu și Cristoiu (acționarii ziarului) au dat o petrecere la Athénée Palace, cu toți angajați ziarului și cu mulți invitați, ca să marcheze succesul formidabilei publicații.
1992: Ion Cristoiu – Cornel Nistorescu – Mihai Cârciog, la aniversarea numărului 100 al EVZ
Pe vremea aceea, Cristoiu era de-a dreptul genial. V-o spun în cunoștință de cauză, pentru că la nici două luni de lansarea ziarului, m-a numit șeful secției Sport, calitate care mă obliga să fiu prezent la cele două ședințe ale zilei, cea de sumar (ora 10.00) și cea de pagina 1 (pe la 15.30), ambele conduse de Cristoiu. Așadar, eram martor și beneficiar al lecților de jurnalism pe care acesta le preda zilnic. Și, credeți-mă, aveai ce învăța! Cristoiu de atunci nu semăna nici 1% cu cel de astăzi.
În 1994, îmbătat de succesul fulminant și deja confirmat (doi ani de dominație totală a presei scrise), Ion Cristoiu a preluat și comanda administrativă a trustului Expres, cel care edita „Evenimentul zilei” și două săptămânale aflate în declin și care aveau să dispară: „Expres Magazin” („copilul” de odinioară al lui Ion Cristoiu, abandonat între timp) și „Expres” („jucăria” lui Cornel Nistorescu).
Cristoiu a continuat să surprindă editorial, având mereu doi-trei pași înaintea concurenței, dar a fost un dezastru managerial. A făcut angajări de-a valma, umflând schema de personal până la cote aberante. Aveau, n-aveau treabă cu jurnalismul, Cristoiu îi angaja. Nu mai funcționa filtrul din primii doi ani. Cred că atunci ar fi angajat și curca din Găgești, dacă ar fi dat cineva telefon pentru ea.
Prin 1994-1996 colaboram cu TVR. Șase dintre ziariștii puternicei secții Sport: Răzvan Ionescu – Grigore Cartianu – Alin Paicu – Matei Udrea – Horia Ivanovici – Lucian Ioniță. TFL-iști încă de atunci!
Dimensiunile dezastrului le vedeam în ziua de salariu. Pe atunci nu existau carduri, trebuia să treci pe la Casierie ca să-ți iei leafa. Iar la Casierie se formau cozi ca la Caritas, trebuia să stai vreo două-trei ore ca să-ți vină rândul. Noi, cei implicați în facerea ziarului, nu aveam timp de pierdut, așa că ne luam banii a doua sau a treia zi, când se elibera Casieria. Pe mulți dintre oamenii aceia de la coadă nici nu-i cunoșteam, pentru că ei nu făceau parte din viața redacției. Apăreau în Casa Scînteii doar în ziua de salariu.
Acest tip de management, dublat de surprinzătoarea incapacitate a lui Ion Cristoiu de a înțelege că nu te poți întoarce brusc, a doua zi după alegeri, împotriva celor pe care i-ai susținut ani de zile (Emil Constantinescu și Convenția Democrată), a dus la un dezastru financiar. Pe de o parte, cheltuielile creșteau; pe de altă parte, încasările scădeau vertiginos, pentru că tirajul se prăbușea. Era toamna lui 1996, iar cititorii EVZ voiau să savureze victoria istorică împotriva lui Ion Iliescu și a PDSR (fostul FSN, actualul PSD), nu o ofensivă mediatică anti-CDR.
Încăpățânarea lui Ion Cristoiu de a menține această linie a dus la debarcarea sa, în februarie 1997. Mihai Cârciog (acționarul principal, cu peste 50%) și Cornel Nistorescu (acționarul secundar) l-au destituit pe Cristoiu de la ziarul pe care el îl inventase și-l ridicașe cu o mână de tineri entuziaști. Nistorescu și-a asumat conducerea ziarului, și n-a făcut-o rău, chiar dacă îi lipsea harul lui Cristoiu. Publicul a apreciat însă atitudinea severă față de „Ciuma Roșie”.
Cristoiu a devenit tot mai irelevant la ziarele pe la care s-a perindat („Național”, „Cotidianul”, „Monitorul de București”, „Curentul”), dar s-a menținut în prim-plan prin televiziune. A făcut zig-zag-uri între taberele politice până când a ajuns cel pe care-l vedeți azi la antena 3, fericit să stă de vorbă cu Gâdea.
Plecat de la EVZ în 1996, înainte de debarcarea lui Cristoiu, am revenit în martie 2004, când ziarul era pe cale de a trece la trustul elvețian Ringier. Plecasem ca șef de secție, mă întorceam după 8 ani ca redactor-șef adjunct. N-am lucrat multă vreme cu Cornel Nistorescu, pentru că acesta a părăsit conducerea ziarului în septembrie 2004.
Din decembrie 2004, ca urmare a demisiei în masă a echipei conduse de Dan Turturică (redactor-șef), am gestionat supraviețuirea ziarului în condiții extreme. Eram o mână de oameni (mai puțini chiar decât la începuturi!), trebuia să scoatem ziarul zi de zi, dar și să construim o nouă echipă puternică. A venit redactor-șef Răzvan Ionescu, eu am devenit prim redactor-șef adjunct, poziție din care am trudit pentru ca EVZ să rămână în top. Și în top l-am lăsat în aprilie 2008, când Răzvan Cornețeanu și Laurențiu Ciocăzanu m-au convins să preiau „Adevărul” ca redactor-șef. Pe atunci, EVZ vindea peste 70.000 de exemplare zilnic.
Am plecat și pentru că în managementul EVZ se produseseră niște schimbări care nu-mi inspirau încredere.
Regele Mihai în redacția EVZ. La mijloc: colegul gazetar Călin Hera
Câțiva ani mai târziu, ziarul a fost vândut de Ringier, ajungând – via Bobby Păunescu – să fie patronat de Dan Andronic, cu bani a căror proveniență e investigată de DNA. Problemele penale ale acestuia au fost transferate în conținutul ziarului, care a devenit o tribună de luptă împotriva justiției. Ultimii ani de existență ai EVZ, în varianta tipărită, au fost o rușine absolută. Andronic s-a înconjurat de personaje docile sau amorale (gen Mirel Curea), care au imprimat ziarului o nuanță interlopă. O fițuică în care s-au lăfăit marii infractori.
În aceste condiții, decesul fostului mare ziar de odinioară era inevitabil. Destinul a făcut ca în această barcă a fărădelegii să se afle și Ion Cristoiu, marcând începutul (glorios) și sfârșitul (mizer) al EVZ.
Am lucrat la „Evenimentul zilei” timp de 8 ani: 1992-1996 și 2004-2008. Aproape în tot acest timp, am condus ziarul sau secții ale sale. Am făcut parte din echipa fondatoare, având articol publicat chiar în numărul 1. Mă bucur că n-am fost invitat să scriu un ferpar la parastasul său! Ceea ce aș fi scris eu n-ar fi fost publicat niciodată.
Știrea de final
(Publicată de Paginademedia.ro)
„Luni, 30 decembrie, ultima zi în care Evenimentul zilei mai apare pe hârtie. Publicația și-a încetat apariția la 27 de ani după ce a fost fondat de Mihai Cârciog, Ion Cristoiu și Cornel Nistorescu, iar de la 1 ianuarie 2020 EVZ va fi disponibil doar online.
Pagina de deschidere vine cu un mesaj al patronului Dan Andronic: «Evenimentul zilei nu dispare!»
«Evenimentul zilei nu va dispărea, pentru că el a însemnat mai mult decât un ziar. Este o stare de spirit. A unor oameni care iubesc meseria de ziarist, care nu fac compromisuri cu lucrurile în care cred, care nu sunt dispuși să se aplece în altă parte decât asupra mesei de scris. Care vor face pe online ceea ce au făcut pe hârtie», notează Andronic.
Redactorul-șef, Simona Ionescu, și Mirel Curea, prim redactor-șef adjunct, au scris la rândul lor opinii despre trecrea EVZ de la hârtie la exclusiv online.
«Cititul ziarului foșnitor a devenit incomod, nepractic, în condițiile în care astăzi, omul este despărțit de informație doar de un clic. Schimbarea de reflex a cititorilor a avut consecințe imediate. Faptul că oamenii nu au mai cumpărat ziare a dus la scăderea bugetelor de publicitate pentru print către zero. Totodată, hârtia s-a scumpit în galop. Cum să mai trăiești?», notează Mirel Curea.
Simona Ionescu: «De la 1 ianuarie 2020, intrăm în Programul 2: ne concentrăm exclusiv pe online, pe dezvoltarea site-ului evz. ro. Închidem un capitol și ne-a cuprins nostalgia. Avem o istorie frumoasă în spate și am ales ca în ultimul număr care se va așeza în colecția ziarului, păstrată la Biblioteca Națională, să împărtășim cititorilor noștri o parte din amintirile celei mai tumultoase redacții a unui cotidian național».
Paginile ultimului EVZ sunt doar cu povești ale foștilor și actualilor angajați sau cu mesaje ale unor nume celebre:
Ion Cristoiu a povestit, într-un interviu, despre începuturile ziarului.
Miron Mitrea: «Evenimentul zilei este ziarul despre care am amintiri amestecate, care m-a adus, de multe ori, pe prima pagină. Chiar și când eram cazat, pentru o perioadă, într-o locație cu confort redus».
Traian Băsescu: «M-ați însoțit în toate bătăliile politice».
Marcel Vela, ministrul de Interne: «Evenimentul zilei a pictat în fiecare zi timpul în evenimente».
Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române: «Evenimentul zilei a fost și rămâne un reper al pluralismului pentru care, acum trei decenii, mulți români și-au dat viața».
Dr. Monica Pop: «Dragă Evenimentul zilei, noi nu ne despărțim niciodată».”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Una dintre marile surprize ale sfârșitului de an a fost anunțul unei vedete Pro TV, Elena Lasconi, că va părăsi televiziunea pentru a încerca să devină primărița unui oraș de 30.000 de locuitori, cu o industrie distrusă ca după bombardament: Câmpulung Muscel, județul Argeș.
Elena Lasconi pleacă de la Pro TV după o „logodnă” de 24 de ani. Ea e hotărâtă să intre în administrație și, inevitabil, în politică. În 2020 va candida pentru postul de primar în Câmpulung Muscel, unde și-a cumpărat o casă. Nu se va aventura ca independent, ci va opta pentru un partid. Care va fi acela? Vom afla în ianuarie, deocamdată poartă negocieri.
Într-un interviu acordat ziarului Adevărul, Elena Lasconi deplânge starea actuală a orașului, care e condus de un primar PSD, Ioan Liviu Țâroiu. Jurnalista trimite o săgeată și spre Ion Iliescu, sub a cărui oblăduire a fost realizată privatizarea catastrofală a Uzinei Aro.
Gândurile și ambițiile Elenei Lasconi
Elena Lasconi
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Alina Manolache, o jurnalistă importantă a postului Digi 24, a decis să demisioneze. Se întâmplă acest lucru după câteva săptămâni de la lansarea unei noi emisiuni de știri și analiză a postului, realizată împreună cu Cristian Tudor Popescu.
Alina Manolache dialoga cu celebrul jurnalist în emisiunea „Cap limpede”. Conform Pagina de Media, jurnalista Digi 24 va pleca la cotidianul „Libertatea”. Ea va mai lucra la Digi 24 până la sfârșitul anului.
Postul Digi 24 este axat pe difuzarea de informații, știri și dezbateri politice și sociale. Stilul sobru, selecția știrilor și prezentarea profesionistă l-au transformat într-un canal TV de referință pe piața media din România.
În mare parte, a preluat mult din misiunea pe care o avea postul public de televiziune, TVR, care a renunțat la ea din cauza intereselor de tot felul și a politizării excesive.
Dar canalul susținut de RCS&RDS a avut întotdeauna o mare problemă cu fluctuația de personal. N-a reușit niciodată să-și creeze o echipă de jurnaliști de referință care să devină un standard în profesie.
Cum ajungeau să devină o marcă importantă a postului, cum dispăreau. Așa s-a întâmplat în cazul lui Adriana Nedelea, Tudor Mușat, Alice Iacobescu, Cristi Citre, Ioana Țigănilă și mulți alții.
„Relația de colaborare cu postul este bazată pe un contract de prestări servicii între două societăți comerciale (firma mea și Digi24). Ca atare, o formă de colaborare flexibilă. Acest contract a fost bazat pe proiecte care, de-a lungul celor 5 ani, au îmbrăcat diverse forme: «Romania 24», «24 într-o oră», «Imparțial», precum și alte proiecte editoriale punctuale. În momentul de față nu există un nou proiect în care să fiu implicat, ca atare și respectivul contract de prestări servicii dintre părți încetează, este suspendat. Dacă vom mai avea proiecte comune în viitor, rămâne de văzut. Cred că reputația profesională, tipul de jurnalism pe care îl practic și imaginea mea publică au fost întotdeauna compatibile cu ținuta și stilul Digi 24 de-a lungul acestor ani și pot spune că m-am regăsit pe deplin în acest parteneriat”, a declarat Tudor Mușat pentru Pagina de Media, la plecarea sa de la Digi 24.
Problema e că managementul editorial al postului Digi 24 nu a încurajat niciodată creativitatea și dezvoltarea personalității jurnaliștilor angajați acolo. Postul de televiziune a fost supus la mari presiuni politice în timpul guvernării PSD. Liviu Dragnea, fostul lider al partidului, s-a arătat în mai multe rânduri nemulțumit de modul în care televiziunea prezenta „activitatea guvernului și a partidului”.
Liviu Dragnea era obsedat să controleze mass-media din România, ceea ce într-o măsură a și reușit. Ce n-a reușit a fost să impună un control asupra internetului și a exprimării libere pe rețelele sociale.
Despre această problemă a vorbit direct jurnalista Alice Iacobescu, care a recunoscut că plecarea ei de la Digi 24 din acest an are legătură cu presiunile politice și cele editoriale exercitate de conducerea postului TV.
„Am constatat de-a lungul ultimilor doi ani că felul în care eu consider că am obligaţia să fac jurnalism se suprapune din ce în ce mai puţin cu felul în care Digi 24 îşi propune să atragă audienţa. (…) Discuţii de complezenţă în studiourile de ştiri realmente nu mai am energia să fac“, a declarat Alice Iacobescu, citată de cotidianul „Adevărul”.
Alina Manolache, ultima demisionară de la Digi 24, a început să lucreze în presă în anul 2005, la postul Realitatea TV. În anul 2010 s-a înrolat în echipa emisiunii „În Premieră”, de la Antena 3. A plecat după doi ani, când a trecut la Digi 24. Ultimii 7 ani și jumătate i-a petrecut aici, ca reporter specializat pe politică. A fost și realizatoare de programe.
E imposibil pentru un post de televiziune de știri să-și păstreze publicul și credibilitatea dacă nu reușește să-și păstreze jurnaliștii proeminenți.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Ziarul
