Ziad Manasir are 54 de ani și este de origine iordanian. E putred de bogat. Conform revistei „Forbes”, în 2013 el a avut o avere de peste 2,5 miliarde de dolari. În 2015, însă, activele companiei sale de construcții (cea mai mare din fostul spațiu sovietic) au scăzut, valorând 1,1 miliarde de dolari. Asta nu l-a împiedicat pe oligarh să-și construiască cea mai scumpă casă din Rusia. A plătit pentru ea 172 de milioane de euro!
Imobilul se întinde pe 7.000 de metri pătrați. Ce este în interiorul acestei clădiri grandioase cu trei etaje, decorată în stiluri clasice și europene? Printre altele, trei camere de zi, un șemineu, televizoare, sală de muzică, sală de mese și o bucătărie de lungimea a trei apartamente de lux.
Etajul 2 este rezervat în exclusivitate pentru copiii săi – doi băieți și trei fete. Culorile sunt asortate în funcție de gen: albastru și turcoaz în camerele băieților, roz și bej în cele ale fetelor.
Etajul 3, decorat cu elemente pseudo-gotice, îi aparține lui Manasir. Are apartamente private, o suită de vestiare, o bibliotecă și o sală specială pentru muzică.
Casa mai conține câteva crame, o sală de cinema, una pentru bowling, un simulator de golf și karaoke.
Într-o aripă separată, Manasir și-a construit propriul Spa în stil oriental, o cameră cu mătase pe pereți, în care trage din narghilea, și o piscină.
„Serviciile române de securitate au racolat studenți”
Înainte să devină miliardar, Manasir a studiat preț de un an de zile în Republica Socialistă România. Se întâmpla în 1983, în plină epocă a austerității comuniste. „M-am născut la Amman, capitala Iordaniei. Există o universitate foarte bună în Iordania, dar este și singura de profil și nu poate accepta pe toată lumea. Prin urmare, tatăl meu m-a trimis să studiez în România. Un an mai târziu, m-am transferat în URSS, în cadrul programului de schimb de studenți. Inițial am fost la Moscova. Apoi am ajuns, prin repartizare, la Institutul de Petrol și Gaze din Azerbaidjan. Când m-am întors din România, am descoperit că părinții mei știau totul despre viața mea. Cert este că toată lumea a turnat acolo. S-au turnat unii pe alții. Serviciile de securitate românești au racolat studenți ca să scrie denunțuri”, a declarat Manasir într-un interviu acordat publicației rusești „Vedomosti”.
GALERIE FOTO: Imagini din casa lui Ziad Manasir
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Iranul a lansat, în noaptea de marţi spre miercuri, mai multe rachete asupra a două baze militare americane din Irak, la aproape 5 zile după ce o rachetă americană l-a ucis pe generalul iranian Qassem Soleimani. Au fost atacate bazele militare Al-Assad şi Erbil, în care se află militari ai SUA, dar și ai aliaților săi din coaliția internațională împotriva terorismului.
„La 7 ianuarie, în jurul orelor 17.30 (19.00 – ora României), Iranul a tras mai mult de 10 rachete balistice contra forţelor militare americane şi ale coaliţiei din Irak. Este clar că aceste rachete au fost trase dinspre Iran şi au vizat cel puţin două baze irakiene care găzduiesc militari americani şi membri ai coaliţiei la Al-Assad şi Erbil”, a precizat un purtător de cuvânt al Departamentului american al Apărării, Jonathan Hoffman, într-un comunicat.
Bilanțul victimelor e prezentat total diferit de cele două tabere. Iranienii spun că au omorât „cel puțin 80 de teroriști americani”, în vreme ce Washington-ul dă asigurări că nu există nicio victimă.
Televiziunea de stat iraniană a anunţat miercuri dimineață că „cel puţin 80 de terorişti americani” au fost ucişi în atacurile ce au implicat 15 rachete lansate de Iran asupra unor ţinte americane din Irak. Televiziunea regimului de la Teheran susține că niciuna dintre rachete nu a fost interceptată. De asemenea, pretinde că elicoptere și instalații militare americane şi au fost „grav avariate”.
Armata irakiană plusează, anunțând că au fost lansate nu 15, ci 22 de rachete asupra celor două baze militare americane. 17 rachete au lovit baza Al-Assad (dintre care două nu au explodat), iar alte 5 au avut ca țintă baza Erbil.
Președintelui american Donald Trump a avut o primă comunicare pe Twitter, în timpul nopții: „Totul e bine! Rachete lansate din Iran asupra a două baze militare din Irak. Evaluarea pierderilor şi a pagubelor are loc chiar acum. Până acum, totul e bine! Avem cea mai puternică şi bine echipată armată din lume, de departe! Voi face o declaraţie mâine dimineaţă”.
Lipsa victimelor americane a fost confirmată dimineața. Și Canada, și Marea Britanie au anunțat că toți militarii lor din Irak sunt teferi. De asemenea, armata irakiană a comunicat că nici un militar al său nu a murit în urma atacurilor iraniene.
Un oficial militar american a declarat pentru USA Today că trupele americane din cele două baze au avut informații din timp despre iminentele atacuri iraniene, astfel că trupele s-au putut pune la adăpost. Potrivit oficialului, care a vorbit sub anonimat, estimările inițiale arată că nu există victime umane, însă au fost avariate facilități ale trupelor din baza Al-Assad. „Sistemul de avertizare a funcționat”, a declarat oficialul din Pentagon.
Numele de cod al atacului militar iranian a fost „Operațiunea «Martirul Qassem Soleimani»”, potrivit unui analist al think-tank-ului american RAND Corporation.
Rachetele Shahab 3 pot ajunge în România
Televiziunea de stat de la Teheran, citând un oficial de rang înalt din cadrul Gardienilor Revoluţiei, a menționat că Iranul are în vedere 100 de ţinte în regiune, dacă SUA recurge la represalii. Armata iraniană e dotată cu șase tipuri de rachete balistice, dintre care Shahab 3 este generația cea mai avansată și cu cea mai mare rază de acțiune (2.000 km).
Teoretic, rachetele Shahab 3 ale trupelor iraniene pot ajunge și în Europa. În raza lor de acțiune intră țări precum România, Ungaria, Polonia, Bulgaria, Grecia și Turcia.
Dezvoltarea rachetelor Shahab 3 e unul dintre motivele pentru care SUA au amplasat în Europa – inclusiv în România, la Deveselu (județul Olt) – un scut anti-rachetă a cărui menire e protecția aliaților împotriva rachetelor balistice iraniene cu rază lungă de acțiune. Scutul de la Deveselu se află în operarea NATO.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Funeraliile generalului iranian Qassem Soleimani, ucis pe 3 ianuarie la ordinul lui Donald Trump, au produs de 7 ori mai multe victime decât rachetele americane care au lovit convoiul generalului pe 3 ianuarie!
Conform televiziunii de stat iraniene, cel puțin 40 de persoane au murit și alte 213 au fost rănite într-o busculadă majoră formată la funeraliile generalului Soleimani, anunță Reuters și Associated Press (AP).
La funeraliile generalului Qassem Soleimani, care urma să fie înmormântat marți la Kerman (orașul natal al lui Soleimani), participă mii de oameni, aduși cu autocarele.
Mulțimea îndoliată a strigat „Moarte Americii!”, dar moartea a venit printre iranienii isterizați. Bilanțul este unul înfiorător.
Urmare a tragediei, funeraliile au fost amânate.
VIDEO: Imaginile tragediei
Inițial, televiziunea de stat de la Teheran a anunțat bilanțul morților și răniților într-un material online, fără a preciza de unde are informațiile.
Pirhossein Koulivand, șeful serviciilor medicale de urgență, anunțase anterior că îmbulzeala a produs victime: „Din păcate, ca rezultat al îmbulzelii, unii dintre compatrioții noștri au fost uciși, iar alții răniți în timpul procesiunii funerare”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Armata americană a transmis, luni seară, Guvernului de la Bagdad că se va repoziţiona în sensul unei retrageri în siguranţă a trupelor din Irak, afirmă surse citate de Agenţia France-Presse şi de cotidianul Le Figaro.
Generalul William H. Seely, comandantul SUA responsabil de operaţiunile militare din Irak, a transmis luni seară armatei irakiene că militarii americani „vor fi repoziţionaţi în scopul unei retrageri din Irak în mod securizat şi eficient”, conform copiei unei scrisori oficiale obţinute de Agenţia France-Presse.
„Respectăm decizia suverană a Irakului prin care ni se solicită retragerea trupelor”, a precizat generalul William H. Seely (alăturat).
Parlamentul Irakului a adoptat, duminică, o rezoluţie prin care cere Guvernului să evacueze militarii americani din Irak, în urma raidului aerian al SUA prin care a fost asasinat generalul iranian Qasem Soleimani.
Premierul Irakului, Adel Abdul Mahdi, i-a transmis luni ambasadorului SUA la Bagdad, Matthew Tueller, că ambele părţi trebuie să coopereze în privinţa retragerii trupelor americane.
„Premierul a evidenţiat importanţa cooperării reciproce în privinţa implementării rezoluţiei Parlamentului irakian în sensul retragerii trupelor străine. Relaţiile dintre Irak şi Statele Unite trebuie aşezate pe baza adecvată. Premierul irakian a subliniat că situaţia actuală este periculoasă şi că pot apărea consecinţe, astfel că Irakul va face totul pentru a evita izbucnirea unui război deschis”, a anunţat Guvernul de la Bagdad.
Statele Unite au aproximativ 5.000 de militari în Irak, implicaţi în misiuni de instruire a serviciilor de securitate irakiene pentru contracararea reţelei teroriste Stat Islamic.
SUA au invadat Irakul în 2003, la doi ani după atacurile teroriste asupra Turnurilor Gemene din New York. Preşedintele George Bush jr. a decis atunci să intre cu trupe militare în Afganistan şi Irak, ţări considerate susţinătoare ale terorismului islamic.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
CITIȚI ȘI:
* De la „Dați un leu pentru Ateneu!” la „Dați un dolar pentru yankeu!”. 80 de milioane de iranieni = 80 de milioane de dolari
Moderatorul care a prezentat funeraliile generalului Qassem Suleimani la televiziunea de stat de la Teheran a făcut un apel către poporul iranian pentru strângerea sumei de 80 de milioane de dolari, ca să fie oferită ca recompensă pentru capul lui Donald Trump.
Dacă nici barba ayatollahului, tipărită pe bancnota iraniană, nu dă valoare monedei naționale, sunt vinovați americanii?!
Al doilea motiv de stupiditate: dacă tot îți umfli mușchii că ești o putere regională, de ce faci chetă publică? Să scoată ayatollahul de la teșcherea, că e ditamai conducătorul suprem! Ce fac iranienii, prin apelul de la televiziunea publică, seamănă cu celebra campanie „Dați un leu pentru Ateneu!”, dar măcar la noi a fost vorba de o acțiune culturală, cu finalitate grozavă.
A face chetă pentru o recompensă de acest gen, „ca să-i iei capul lui Trump”, e o premieră care va intra în istoria penibilului.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Amenințările iraniene la adresa Americii și a președintelui Donald Trump au atins cote apocaliptice. Se aud pe multe voci, inclusiv din partea unor responsabili politici, religioși și militari de la Teheran.
Zeci de parlamentari iranieni au scandat „Moarte Americii!” în timpul ședinței de duminică, după ce vicepreședintele instituției a spus că SUA ar fi „adevăratul terorist al lumii”, relatează Reuters.
Incidentul are loc în condițiile în care președintele american a revenit asupra deciziei de a lansa un atac militar asupra Iranului, pentru a evita pierderea a 150 de vieți omenești, și s-a arătat dispus să dialogheze cu Teheranul.
„America este adevăratul terorist al lumii, generând haos în mai multe țări, oferind arme avansate unor grupuri teroriste, ceea ce duce la insecuritate, după care spune «Hai să negociem»”, a tunat vicepreședintele Parlamentului de la Teheran, Masoud Pezeshkian, la începutul ședinței, care a fost transmisă în direct pe postul național de radio.
„Moarte Americii!”, au scandat mai mulți parlamentari, aliniați ca un batalion de asalt. Mesajul, care a fost adesea scandat de la revoluția islamică din 1979 care l-a înlăturat pe șahul Reza Pahlavi (susținut de SUA), a fost strigat de parlamentari în condițiile în care, recent, președintele Donald Trump remarca: „Iranienii nu au mai strigat «Moarte Americii!» în ultima vreme”.
Succesorul lui Soleimani: „Vom înlătura America din regiune!”
Esmail Qaani, noul comandant al Forţei Quds (unitatea specială a Gardienilor Revoluţiei însărcinată cu operaţiunile externe), a anunţat că obiectivul său este de a alunga SUA din regiune, după ce generalul Qassem Soleimani a fost ucis vineri, 3 ianuarie, într-un atac american la Bagdad.
„Promitem să continuăm calea martirului Soleimani cu aceeaşi forţă. Singura compensaţie pentru noi ar fi înlăturarea Americii din regiune!”, a declarat Esmail Qaani înaintea funeraliilor lui Soleimani, organizate luni la Teheran.
Fiica lui Soleimani: „Trump, nebunule, să nu crezi că totul s-a încheiat!”
Fiica generalului Soleimani
Zeinab Soleimani, fiica generalului Qassem Soleimani, a declarat în faţa zecilor de mii de oameni prezenţi la funeraliile tatălui său, la Teheran, că SUA şi aliatul său, Israel, se vor confrunta cu o „zi întunecată” pentru moartea tatălui ei.
„Trump, nebunule, să nu crezi că totul s-a încheiat odată cu martiriul tatălui meu!”, a strigat Zeinab Soleimani în intervenţia sa, transmisă de postul public de televiziune iranian.
Recompensă de 80 de milioane de dolari pe capul lui Donald Trump
Moderatorul care a prezentat funeraliile generalului Qassem Suleimani la televiziunea de stat de la Teheran a făcut un apel către poporul iranian pentru strângerea sumei de 80 de milioane de dolari, ca să fie oferită ca recompensă pentru capul lui Donald Trump.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Situaţia din Orientul Mijlociu devine tot mai tensionată după uciderea generalului iranian Qasem Soleimani de către atacurile americane. Autorităţile de la Bagdad au decis să ceară armatei SUA să părăsească ţara, dar Washingtonul a lăsat de înţeles deja că respinge cererea. Între timp, grupările teroriste din Orient ameninţă SUA cu noi atacuri teroriste.
Premierul irakian Adel Abdul Mahdi a cerut Parlamentului să ia măsuri urgente şi să pună capăt prezenţei trupelor străine cât mai curând posibil. Liderul de la Bagdad a acuzat SUA de încălcarea suveranităţii Irakului.
Decizia este una istorică şi pune capăt invaziei americane în zonă, după atacul declanşat de terorişti asupra turnurilor gemene din New York, în 11 septembrie 2001.
Atunci, SUA au decis invadarea Afganistanului şi Irakului, considerate de regimul George Bush jr. vinovate pentru atacurile asupra Americii.
După 16 ani de la invadarea Irakului (2003) şi îndepărtarea lui Saddam Hussein de la putere, autorităţile actuale din Irak – instalate cu ajutorul SUA! – decid acum să evacueze armata americană din ţară.
Parlamentul de la Bagdad a adoptat duminică o rezoluţie prin care cere Guvernului să expulzeze trupelor americane din Irak, în urma unui raid aerian al forţelor SUA care a dus la uciderea generalului iranian Qasem Soleimani, relatează site-ul postului CNBC.
Rezoluţia solicită Guvernului irakian să anuleze cererea de asistenţă adresată coaliţiei coordonată de SUA, care operează în Irak împotriva reţelei teroriste Stat Islamic.
„Guvernul irakian trebuie să lucreze pentru a pune capăt prezenţei oricăror trupe străine pe teritoriul irakian şi pentru a le interzice să folosească spaţiul terestru, aerian sau acvatic indiferent de motiv”, se afirmă în rezoluţie.
Mike Pompeo nu dă doi bani pe somaţia Irakului
Deciziile autorităţilor de la Bagdad lasă rece Washingtonul. Secretarul de stat Mike Pompeo a lăsat de înţeles, într-un interviu la Fox News, că armata americană nu va părăsi Irakul în ciuda deciziei Parlamentului local.
Secretary of State Mike Pompeo joined FOX News Sunday to discuss breaking news regarding heightened US-Iran tensions in the wake of an attack that killed Soleimani. The Trump administration says he was planning imminent attacks. Secretary Pompeo reacts. #FNS#foxnewspic.twitter.com/zo7nkdtrZ1
Hezbollah: „America va plăti preţul uciderii lui Soleimani!”
Uciderea generalului iranian Qassem Soleimani reprezintă o ”nouă etapă” pentru Orientul Mijlociu, a estimat duminică liderul Hezbollahului libanez, Hassan Nasrallah, care a susţinut că armata americană este cea care ”va plăti preţul” pentru acest asasinat, consemnează agenţiile AFP şi DPA.
”Pedeapsa justă, prezenţa americană în regiune. Bazele militare americane, navele americane, fiecare ofiţer şi soldat în regiune”, a spus Nasrallah într-o intervenţie televizată. El a cerut să nu fie atacaţi cetăţenii americani civili, întrucât ”bătălia, confruntarea, pedeapsa justă este pentru cei care au executat (operaţiunea) şi armata americană este cea care a înfăptuit crima şi asasinatul” generalului Soleimani şi a lui Abu Mahdi al-Muhandis, comandantul secund al Hashd al-Shaabi, o coaliţie de forţe paramilitare irakiene dominată de facţiuni pro-iraniene.
”Atunci când sicriele cu soldaţi şi ofiţeri americani vor începe să sosească în SUA, Trump şi administraţia sa vor înţelege că au început să piardă regiunea’‘, mai susţine Nasrallah, el fiind de părere că atacul în care a fost ucis Soleimani, vineri la Bagdad, marchează o ”nouă etapă” pentru Orientul Mijlociu.
Liderul Hezbollah a cerut Irakului să riposteze prin încetarea prezenţei trupelor americane în Irak, pe care a denumit-o ”ocupaţie”.
Conflictul declanşat de deciziile lui Donald Trump se extinde
Trump a aprins scânteia. Unde se va opri focul?
Uciderea lui Soleimani nu este o problemă doar a Iranului, ci una a ”tuturor grupurilor de rezistenţă din regiune, în Siria, Liban şi Yemen”, a indicat Nasrallah.
La rândul său, Hossein Dehghan, un general consilier militar al ghidului suprem iranian a declarat canalului iranian CNN că riposta Iranului ”va fi cu siguranţă militară şi împotriva instalaţiilor militare” americane. ”America este cea care a început războiul, prin urmare ei trebuie să accepte ca reacţiile să fie adaptate cu acţiunile lor”, a spus generalul, citat de Agepres.
Iranul a promis răzbunare ”la momentul şi locul potrivit”, după uciderea într-un raid pe aeroportul din Bagdad a generalului Qassem Soleimani, artizan al strategiei militare iraniene în Orientul Mijlociu.
El conducea Forţa Quds, unitate specială din corpul Gardienilor Revoluţiei însărcinată cu operaţiunile externe. Pe seama lui, SUA au pus atacuri soldate cu moartea a numeroşi militari americani în regiune.
Deutsche Welle: Uciderea lui Soleimani, o mare greşeală!
Un comentariu al Deutsche Welle scoate în evidenţă mai multe idei greşite ale administraţiei americane legat de uciderea lui Soleimani şi subliniază un lucru esenţial: atacurile declanşate la ordinul lui Donald Trump au făcut un mare serviciu radicalismului iranian şi au pus lumea pe picior de război, inutil, când numai asta nu mai lipsea într-un context internaţional tot mai agitat!
Concluziile postului public de radio german
„O dată cu Soleimani a fost eliminat creierul operativ al politicii expansioniste şi de putere a Iranului în regiune. Şi e foarte de mirare, neutru vorbind, că regimul de la Teheran nu a fost capabil să-şi protejeze cel mai important general care desfăşura operaţiuni în străinătate de un astfel de atac”
„Dar nici în Orientul Apropiat şi Mijlociu nu este nimeni de neînlocuit, nici măcar Qassem Soleimani, comandantul redutabilelor brigăzi al-Quds. Iar reţeaua organizată de el, compusă din miliţii fidele Iranului, va rămâne şi fără el eficientă şi periculoasă. Un succesor al generalului ucis a fost deja numit în funcţie”
„Soleimani a avut, indiscutabil, merite în combaterea militară a Statului Islamic (ISIS), în Irak şi Siria. Dar a fost unealta unui regim care sprijină teroarea şi violenţa. Nu există motiv pentru a avea milă de un astfel de om. Însă uciderea sa a fost o greşeală politică.Donald Trump, în calitate de preşedinte al SUA şi comandant suprem al armatei americane, împinge o regiune întreagă în primejdie de război, deşi vrea de fapt să-şi retragă trupele din acea zonă”
„Mai mult decât atât, Trump riscă un efect de solidarizare anti-americană şi anti-occidentală la scara întregii regiuni. Acest efect ameninţă să dea o lovitură de graţie şi mişcărilor democratice de protest din Irak, Liban şi chiar din Iran, fiindcă toate aceste proteste s-au îndreptat, direct sau indirect, şi împotriva regimului de la Teheran. Dacă lucrurile vor lua o astfel de întorsătură, atunci tocmai Trump a lucrat nemijlocit în interesul Iranului”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Executarea teroristului iranian Qassem Soleimani de către Armata americană, la ordinul Președintelui SUA, Donald Trump, a provocat reacții anti-americane în rândul europenilor.
De la simpli comentatori pe Facebook până la cei mai importanți lideri politici ai Europei democratice, europenii au criticat operațiunea militară realizată de americani împotriva terorismului de stat al Iranului.
O atitudine bizară, dacă luăm în considerare faptul că cel ucis a fost principalul strateg al ofensivei islamiste a Iranului în Orient, ofensivă care a provocat, direct sau indirect, moartea a sute de militari NATO și a susținut cu resurse financiare și militare organizațiile teroriste islamiste din regiune.
Ipocrizia interesată a principalilor lideri europeni
Germania, marea putere economică și militară a Uniunii Europene, s-a delimitat de acțiunea SUA. Ulrike Demmer, purtătorul de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel, a făcut apel la reținere. „Ne aflăm într-un punct periculos de escaladare. Acum este important ca prin prudență și reținere să contribuim la detensionarea situației”, declara în urmă cu două zile doamna Demmer.
Franța, copilul-problemă și tâmpițel al UE, s-a grăbit, prin președintele Emmanuel Macron, să-i țină isonul lui Vladimir Putin, vizibil iritat de acțiunea militară a SUA. Macron i-a telefonat lui Putin și i-a propus să schimbe păreri despre uciderea lui Soleimani de către americani. Potrivit oficialilor de la Kremlin, apelul telefonic a fost inițiat de liderul francez, iar concluzia discuției telefonice ar fi aceea că Macron și Putin au fost de acord că acțiunile SUA au potențialul de a agrava situația din regiune.
Emmanuel Macron și Vladimir Putin / Sursa foto: AFP PHOTO-STEPHANE DE SAKUTIN
Până și Marea Britanie, aliatul european tradițional al SUA, a reacționat cu „jumătate de gură” prin vocea secretarului de stat pentru afaceri externe, Dominic Raab, care a cerut tuturor părților implicate să contribuie la detensionarea situației. „Am recunoscut întotdeauna amenințarea agresivă reprezentată de forțele militare iraniene Quds, conduse de Qassem Soleimani. În urma morții sale, solicităm tuturor părților să nu escaladeze situația. Un conflict suplimentar nu este în interesul nostru”, se spune într-un comunicat emis de Raab.
Ipocrizia politicienilor vest-europeni față de dosarul Iranului islamist nu este un lucru nou și se întemeiază pe mari interese economice. În contextul în care America a impus noi și severe sancțiuni economice împotriva regimului dictaturii fundamentaliste islamiste de la Teheran, în ianuarie 2019, Franța, Germania și Marea Britanie au instituit un mecanism comercial numit „Instrument în sprijinul schimburilor comerciale” (INSTEX), care permite entităților europene să mențină schimburile comerciale cu Iranul. Recent, la începutul lunii decembrie a anului trecut, alte șase țări europene (Belgia, Danemarca, Finlanda, Olanda, Norvegia și Suedia) au devenit membre ale INSTEX, pentru a beneficia de extrem de profitabilele relații comerciale cu dictatura de la Teheran.
Se pare că pentru liderii vest-europeni, valorile democrației se ofilesc rapid atunci când vine vorba despre profit, despre petrolul și sacii de bani pe care ayatollahul Ali Khamenei este dispus să-i plătească în schimbul mărfurilor de care regimul său islamist are atât de mare nevoie pentru a supraviețui.
Liderii Europei democratice au descoperit o formulă extrem de avantajoasă: soldații americani apără lumea liberă, cu prețul vieții și pe banii contribuabililor americani, în teritoriile Orientului bântuit de fantoma terorismului islamist, iar țările vest-europene fac profit gras prin negoțul cu dictatura islamistă de la Teheran, principalul finanțator și susținător militar al organizațiilor teroriste din regiune.
Iranul – o republică islamică devenită stat terorist
În 1979, Iranul era cuprins de revoluție. Domnia autocratică și abuzivă a șahului Mohammad Reza Pahlavi a fost înlăturată prin proteste de stradă masive. Deși Iranul datorează monarhiei modernizarea și prosperitatea din anii ’70 ai secolului XX, abuzurile politice comise de șahinșah au tensionat puternic societatea iraniană și au declanșat revoluția.
Principalul rol revoluționar l-au avut tinerii iranieni, în special studenții, care cereau abdicarea șahului. Foarte rapid, protestele poporului au fost confiscate de liderii religioși, coordonați din exil de ayatollahul Ruhollah Khomeini, vârful de lance al fundamentalismului islamic. Odată cu radicalizarea islamistă a protestelor, s-a accentuat și mesajul anti-american. Până în acel moment, Iranul era principalul aliat al SUA în Orientul Mijlociu.
După fuga șahului, a urmat o scurtă perioadă de haos, în lipsa unei conduceri politice a țării. Ayatollahul Khomeini a profitat de situație și s-a întors în țară, din Franța, unde fusese exilat politic. Susținut de fundamentaliștii islamiști, mai ales de mullahii iranieni (teologi islamiști), Khomeini preia puterea în Iran și devine primul lider suprem, instaurând un regim teocratic fundamentalist islamist de orientare șiită.
SUA devine „marele dușman”, „Satana” etc., au loc proteste de stradă anti-americane, relațiile cu SUA se deteriorează rapid, iar în noiembrie 1979 se declanșează criza ostaticilor de la Ambasada americană din Teheran. Un grup de studenți islamiști au luat cu asalt ambasada și au reținut ca ostatici 52 de cetățeni americani. Criza a durat 444 de zile, până în ianuarie 1981.
Imam Khomeini – fondatorul Republicii Islamice Iraniene
În decembrie 1979 este adoptată, printr-un simulacru de referendum, Constituția Republicii Islamice a Iranului. Conform articolului 1 din această Constituție, forma de guvernământ a Iranului este republica islamică.
În articolul 2, Constituția definește Republica Islamică a Iranului ca un sistem politic întemeiat pe valori inspirate din religia musulmană, precum: Allah este Dumnezeu cel adevărat, iar supunerea față de poruncile Sale este obligatorie; revelația divină are rol fundamental în stabilirea legislației statului; demnitatea și libertatea omului sunt valori supreme aflate în interdependență cu responsabilitatea omului în fața lui Allah; echitatea socială, independența justiției, a vieții politice, economice, sociale și culturale, precum și solidaritatea națională sunt garantate prin intermediul conducerii statului și societății de către persoanele sfinte ale religiei islamice și care dețin calificările necesare, exercitate în temeiul Coranului și al Sunnei etc.
Constituția proclamă, în același articol, „credința în imami și în rolul lor fundamental în continuitatea Revoluției Islamice”.
Lămuritor pentru felul în care Constituția Republicii Islamice Iraniene „garantează” drepturile și libertățile cetățenești este articolul 24, care stabilește că „publicațiile și presa sunt libere să discute probleme, cu excepția cazului în care acestea sunt considerate dăunătoare pentru principiile Islamului sau drepturile publicului. Legea stabilește în detaliu aceste excepții”.
Constituția confirmă că Iranul este o teocrație (sistem politic controlat de clerici) islamistă de orientare șiită. Trebuie știut că șiiții (nume care vine de la „si’at’ali”, „partidul lui Ali” în limba arabă) sunt partizanii lui Ali, vărul și ginerele Profetului Mahomed. Aceștia se consideră urmașii legitimi ai Casei Profetului și au militat împotriva primilor Trei Califi și a urmașilor acestora, care au condus în locul Profetului. În prezent, șiiții îi denunță pe restul musulmanilor (cu precădere pe suniți) ca fiind eretici și urzupatori ai Casei Profetului.
Șiiții sunt o minoritate în Islam (aproximativ 10%), față de suniți, care sunt majoritari (aproximativ 90%). Principala caracteristică a șiiților este aceea că în comunitatea lor există un cler religios organizat, imamul reprezentând figura clericală principală a Islamului șiit, în vreme ce la suniți imamul este doar „cel care conduce rugăciunea”, fără a avea rol de cleric.
Steagul Republicii Islamice a Iranului
Folosindu-se de o formă radicalizată a religiei islamice șiite și de influența tot mai puternică în rândul fanaticilor islamiști, Republica Islamică a Iranului s-a transformat rapid în principala forță susținătoare, financiar și militar, a organizațiilor teroriste islamiste din Orientul Mijlociu, cu o clară și asumată direcție anti-americană. Regimul islamist de la Teheran a subvenționat și a asigurat sprijin logistic unor cunoscute organizații teroriste islamiste, precum Hamas, Hezbollah sau Jihadul Islamic Palestinian. În Irak, teocrația islamistă din Iran a sprijinit masiv milițiile șiite, responsabile pentru numeroase atacuri împotriva Armatei SUA și aliaților săi din regiune. Iranul a fost acuzat inclusiv de faptul că a ajutat cu armament și suport informativ insurgenții talibani din Afganistan în atacurile acestora împotriva Armatei SUA.
Din 1984, Iranul ocupă primul loc pe lista statelor considerate de către guvernul american și aliații săi ca sponsori ai terorismului internațional.
Pornind de la aceste informații, în sinteză, despre regimul teocratic fundamentalist islamist din Iran, ajungem la două concluzii. Prima este aceea că SUA a acționat curajos; uciderea generalului Soleimani de către Armata SUA reprezintă un act militar și politic necesar pentru a stopa ofensiva islamistă a Teheranului în regiune. A doua concluzie este că liderii europeni, cu precădere cei ai Uniunii Europene, au confirmat în aceste zile că sunt lipsiți de o viziune geopolitică realistă în relația cu teocrația fundamentalistă islamistă din Iran. Prin sprijinul politic și economic pe care-l oferă regimului de la Teheran, liderii celor mai puternice țări europene repetă erorile grave comise în urmă cu peste 80 de ani de liderii Franței și Marii Britanii, în relația cu Hitler, când i-au permis să anexeze netulburat Austria și Cehoslovacia, în speranța deșartă că astfel vor obține pacificarea Europei și evitarea războiului.
De ce trebuia să fie executat Soleimani
Soleimani a fost comandantul „Forței Quds”, unitatea de elită a Corpului Gărzii Islamice Revoluționare, ce aparține regimului teocratic islamist din Iran. Quds Force a fost înființată în 1980, în timpul războiului dintre Iran și Irak. Efectivele sale se ridică la aproximativ 20.000 de militari, experți în război neconvențional, terorism, sabotaj, operațiuni speciale și de spionaj militar. Quds Force administrează o rețea de informații organizată în directorate alocate pentru toate regiunile geografice ale planetei. În Europa există un directorat care vizează cu precădere țările vest-europene, dar și noile state democratice din Europa de Est.
Quds Force
Quds Force se subordonează direct Liderului Suprem al Iranului, funcție deținută din anul 1989 de ayatollahul Ali Khamenei. Această unitate de elită a fost implicată în toate acțiunile majore ale Iranului de susținere a terorismului islamist din Orientul Mijlociu și din lume.
În anul 1998, Qassem Soleimani, militar de elită al forțelor armate iraniene, a fost ridicat la gradul de general și numit comandantul Quds Force. Sub conducerea lui Soleimani, acțiunile secrete cu caracter terorist desfășurate de Quds Force au ajuns la apogeu. Soleimani a organizat și condus personal numeroase acțiuni teroriste, precum: asasinarea rivalilor Iranului din regiune; înarmarea aliaților Iranului, inclusiv a organizațiilor teroriste; asigurarea de suport militar și informativ pentru rețele de grupări paramilitare din Irak responsabile de uciderea a sute de militari ai Armatei SUA și ai armatelor țărilor aliate, inclusiv ai Armatei române; asigurarea de suport militar și informativ pentru regimul dictatorului Bashar al-Assad din Siria în lichidarea milițiilor opoziției democratice etc.
Quds Force a fost declarată organizație teroristă străină de către Guvernul SUA, iar Soleimani a fost declarat terorist și susținător al terorismului. Totodată, Quds Force și Soleimani sunt amintiți pe lista organizațiilor și persoanelor supuse sancțiunilor ONU, în Rezoluţia nr. 1747/2007 din 24/03/2007 a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la programul nuclear desfășurat de Iran.
Prin acțiunile teroriste și de susținere a organizațiilor teroriste aliate Iranului, Soleimani a devenit țintă legitimă pentru Guvernul SUA. Eficiența și pregătirea superioară de militar, de care a dat dovadă în coordonarea Quds Force, au fost argumente suplimentare pentru adoptarea deciziei de a fi lichidat de Armata SUA.
Soleimani nu este un erou decât pentru teroriști și pentru fanaticii islamiști. Niciun om normal la cap, indiferent de religia pe care o împărtășește, nu-l va considera erou pe acest expert în executarea de asasinate și atacuri teroriste la comanda regimului teocratic islamist de la Teheran. Uciderea lui de către Armata SUA a fost legitimă și necesară.
Fătălăul european versus complexitatea luptei cu Răul
Cetățeanul Europei libere și democratice este abrutizat de prea mult bine. Confortul material călduț oferit de Uniunea Europeană, faptul că de câteva decenii bune se bucură de drepturi și libertăți la care alți oameni de pe planetă nici măcar nu pot să viseze, degradarea valorilor morale care au stat la temelia înființării Europei Unite și, cu supra-măsură, lașitatea multor politicieni europeni în a-și asuma acțiunile curajoase și principiale pe care le solicită actualul context geopolitic internațional – toate acestea au transformat cetățeanul european într-un fătălău.
Să critici SUA că a executat un terorist islamist, să te lamentezi că „vai, dacă începe războiul, că i-am supărat pe islamiștii de la Teheran ucigându-le generalul” și, totodată, să faci „pe la spate” comerț cu teocrația fundamentalistă islamistă din Iran, ignorând că aceasta proclamă la nivel de politică de stat principii absolut incompatibile cu valorile democrației europene, înseamnă că ești un laș ipocrit. Mă întreb cum ar fi reacționat cetățenii Europei din vremurile Cruciadelor, dacă s-ar fi rătăcit printre ei un fătălău care să se lamenteze „vai, ce căutăm noi prin pustiul Țării Sfinte să ne luptăm cu Saladin, mai bine îi cedăm Ierusalimul, să fie pace, să fie liniște!”? Probabil că fătălăul ar fi fost rapid scurtat de cap.
Europenii refuză să înțeleagă un adevăr simplu: în lumea contemporană există state care nu acceptă modul nostru de viață, democrația de tip euro-atlantic, economia de piață, sistemul de drepturi și libertăți democratice, libertatea cuvântului, libertatea presei, separarea religiei de stat, laicitatea statului etc.
Există forțe care doresc ca democrația euro-atlantică să dispară, ca economia liberă de tip capitalist să dispară, ca Drepturile Omului să dispară și, astfel, ca lumea să se scufunde în întunericul unei noi epoci de barbarie. Cu aceste forțe nu poți negocia prea mult timp. La un anumit moment, a continua negocierea este echivalentul complicității (vezi lecția negocierilor eșuate dintre democrațiile occidentale și Germania nazistă din preajma declanșării celui de-al Doilea Război Mondial). Atunci este nevoie să folosești, preventiv, sabia.
Europenii și-au pierdut însă curajul de a folosi sabia și se pare că se transformă, treptat, în niște fătălăi interesați doar de propriile plăceri, incapabili să reacționeze moral și curajos în fața pericolelor mortale care asediază Lumea liberă. Urmașii penibili ai europenilor care, în secolul trecut, au reușit să învingă cele mai sângeroase dictaturi din istorie, comunismul și nazismul, își pun fustele în cap, țipă speriați cu glas de fetițe la auzul zgomotului de pușcă și sunt gata să intre în pat cu teroristul islamist, numai să scape de „răzbel”, ca nu cumva să facă „buba”.
Un tribunal al muncii din Marea Britanie a decis vineri că veganismul este „o credință filozofică” și, ca atare, ar trebui protejată de lege. Hotărârea, care a provocat o agitație considerabilă în Regatul Unit legat de posibilele consecințe asupra lucrătorilor și angajatorilor, pune capăt procesului intentat de un cetățean britanic împotriva demiterii sale, pe care o consideră discriminatorie.
Judecătorul din Norwich (localitate din estul Angliei, la 160 de kilometri de Londra) nu s-a pronunțat dacă disponibilizarea lui Jordi Casamitjana (alăturat) – un zoolog de 55 de ani care lucra pentru organizația de protecţie a animalelor League Against Cruel Sports – a fost sau nu în regulă din punct de vedere legal.
Dar indiferent de rezultatul final al litigiului, judecătorul Robin Postle a decis deja în prealabil că veganismul ca filosofie sau mod de viață merită să se bucure de protecția Legii egalității, adoptate în 2010, cu scopul de a împiedica religiile și credințele să fie supuse oricărei forme de discriminare.
Va refuza casierul de supermarket clientul cu carne în coş?
Deși opinia unei instanțe de muncă nu stabilește un precedent legal în jurisprudența țării, soluționarea cazului Casamitjana deschide multe întrebări în domeniul companiilor și al lucrătorilor acestora. De exemplu: ar putea de acum încolo casierul unui supermarket să refuze clientul care transportă produse din carne în coşul de cumpărături?
Implicațiile sunt considerabile și anunță posibile petiţii viitoare în alte sectoare, cum ar fi educația sau furnizarea de bunuri și servicii. Nu se poate exclude nici faptul că alți angajați vor căuta protecția legală a „credințelor” lor de altă natură, cum ar fi nevoia de a lupta împotriva schimbărilor climatice.
Marea confederaţie patronală britanică CBI a răspuns cu un sec „no comment, în această etapă a procesului”, când a fost întrebată de El Pais despre impactul incert al deciziei în lumea afacerilor.
Caz de conflict: obligarea angajatei de a purta pantofi de piele
Dominika Piasecka
Dominika Piasecka, purtătoarea de cuvânt a veteranei societăți britanice Vegan Society, nu crede că efectele acelei rezoluții „istorice” vor ajunge atât de departe de formă imediată, deși afirmă că are încredere că, în următorii ani, va apărea o cultură a respectului pentru convingerile angajaților.
Ea se dă exemplu pe sine însăşi, spunând că a fost obligată, pe când lucra chelneriță într-un restaurant, să poarte o anumită încălțăminte din piele atunci când servea clienții – ceva groaznic pentru ea şi toţi cei care se opun categoric oricărei forme de consum de produse animale, inclusiv obiecte din piele.
Opinia judecătorului Postle poate deschide calea pentru oameni ca ea și Jordi Casamitjana, care resping orice formă de exploatare a animalelor, să-şi ceară drepturile legale atunci când interacţiunea socială (inclusiv cea de tipul angajator-angajat) le amenință convingerile profunde. De altfel, acesta a fost principalul argument al britanicului Jordi Casamitjana atunci când a pledat cauza veganismului în fața instanței.
Omul cu fes de lână, care a declanşat revoluţia
Jordi Casamitjana, faimos cu fesul său pe care scrie „VEGAN”
Licențiat ca zoolog de către Departamentul de Biologie al Universității din Barcelona, instalat în Regatul Unit timp de 26 de ani și naționalizat britanic, Casamitjana s-a declarat fericit pentru sentința care, speră el, va „aduce beneficii” tuturor veganilor.
Acest rezident londonez și-a început bătălia personală judiciară după ce a descoperit că unele companii care fac experimente ştiinţifice cu animale au participat la planul de pensii al organizației unde el a lucrat. Casamitjana a susţinut că șefii săi l-au ignorat atunci când a ridicat această problemă și că tot conflictul a luat sfârșit prin demiterea sa din funcţie, atunci când a încercat să mobilizeze şi alți angajaţi.
Din acel moment, britanicul şi-a dedicat toată energia şi acţiunile pentru studierea comportamentului animalelor. Apariţiile sale publice purtând o șapcă de lână pe care era scrisă deviza „vegan” au fost popularizate de BBC și de alte media britanice, atribuindu-i lui Jordi Casamitjana o mică revoluție: cea a unui vegan convins, care își cultivă propriile legume fără a fi nevoie de îngrășăminte, respinge utilizarea automobilului și chiar parcurge pe jos rutele pentru transportul în comun.
Că spectaculosul său caz nu a ajuns doar în instanțele engleze, dar a sfârșit prin a obține protecție judiciară, a fost posibil datorită unei campanii de crowdfounding alimentate de cei care îi împărtășesc aceeași viziune.
Sprijin masiv pentru drepturile animalelor
„Trebuie să dezvoltăm și să punem în aplicare politici și practici sociale care să reflecte compasiunea noastră pentru animale și drepturile lor”, a declarat Jeanette Rowley, expert juridic al Vegan Society și exponent al acelorași argumente în timpul procesului de la Norwich, în care a susținut deschis pretenția lui Jordi Casamitjana.
Reprezentantul celei mai vechi societăți vegane din lume, fondată în 1944, consideră că decizia judecătorului „presupune sprijin pentru vegani și pentru cei care se află în tranziția pentru a se converti la veganism, recunoscând importanța convingerilor și protecției lor în Legea egalității din 2010″.
Potrivit avocatului Rowley, cazul Casamitjana „nu privește doar drepturile veganilor”, ci ilustrează „modul în care o societate care respectă veganismul și se adaptează veganilor, exprimă, de asemenea, aprobarea indiscutabilă a drepturilor animalelor ne-umane”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Un nou raid aerian american a avut loc sâmbătă dimineaţa în Irak, la o zi după cel în care au fost uciși doi lideri importanți care lucrau pentru Teheran: generalul iranian Qassem Soleimani și mujahedinul irakiano-iranian Abu Mahdi al-Muhandis.
De data asta, a fost vizat un comandant al miliţiilor pro-iraniene Hashd al-Shaabi, la nord de Bagdad, potrivit televiziunii de stat irakiene.
Acest comandant, a cărui identitate n-a fost dezvăluită, face parte din rețeaua construită de Qassem Soleimani în Irak, o coaliţie de paramilitari irakieni pro-Iran, transmite Agenția France Presse (AFP).
Postul de televiziune irakian nu a precizat identitatea comandantului vizat de rachetele americane, nici dacă acesta a fost ucis sau nu.
Atacul a făcut „morţi şi răniţi”, a precizat pentru France Presse o sursă din cadrul poliţiei irakiene, fără a oferi însă un bilanţ exact.
Agenția Reuters, citând o sursă a armatei irakiene, transmite și câteva cifre: cel puţin 6 persoane au fost ucise şi alte 3 sunt rănite grav în urma atacului aerian care a vizat miliţiile şiite ale Forțelor Populare de Mobilizare din Irak, sprijinite de Iran, în apropierea taberei Taji de la nord de Bagdad.
Două dintre cele trei vehicule care alcătuiau convoiul milițiilor au fost găsite arse, iar șase cadavre – incendiate, a afirmat sursa militară.
Atacuile au avut loc la ora locală 1.12, puțin după miezul nopții.
Grupările paramilitare ale Forțelor Populare de Mobilizare din Irak au dat știrea cu o nuanță diferită. Ele au anunţat sâmbătă că un atac aerian care i-a vizat pe luptătorii lor a lovit un convoi de medici, nu de lideri militari. „Surse primare confirmă faptul că atacul a vizat un convoi de medici aparţinând Forțelor Populare de Mobilizare din apropierea stadionului Taji din Bagdad”, se arată într-un comunicat al milițiilor irakiene pro-Iran.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
„Respectăm decizia suverană a Irakului prin care ni se solicită retragerea trupelor”, a precizat generalul William H. Seely (alăturat).
Deciziile autorităţilor de la Bagdad lasă rece Washingtonul. Secretarul de stat Mike Pompeo a lăsat de înţeles, într-un interviu la Fox News, că armata americană nu va părăsi Irakul în ciuda deciziei Parlamentului local.
Uciderea generalului iranian Qassem Soleimani reprezintă o ”nouă etapă” pentru Orientul Mijlociu, a estimat duminică liderul Hezbollahului libanez, Hassan Nasrallah, care a susţinut că armata americană este cea care ”va plăti preţul” pentru acest asasinat, consemnează agenţiile AFP şi DPA.
Judecătorul din Norwich (localitate din estul Angliei, la 160 de kilometri de Londra) nu s-a pronunțat dacă disponibilizarea lui Jordi Casamitjana (alăturat) – un zoolog de 55 de ani care lucra pentru organizația de protecţie a animalelor League Against Cruel Sports – a fost sau nu în regulă din punct de vedere legal.
Deși opinia unei instanțe de muncă nu stabilește un precedent legal în jurisprudența țării, soluționarea cazului Casamitjana deschide multe întrebări în domeniul companiilor și al lucrătorilor acestora. De exemplu: ar putea de acum încolo casierul unui supermarket să refuze clientul care transportă produse din carne în coşul de cumpărături?
„Trebuie să dezvoltăm și să punem în aplicare politici și practici sociale care să reflecte compasiunea noastră pentru animale și drepturile lor”, a declarat Jeanette Rowley, expert juridic al Vegan Society și exponent al acelorași argumente în timpul procesului de la Norwich, în care a susținut deschis pretenția lui Jordi Casamitjana.