ziaristii.com

Categorie: Lumea

  • Cele trei săptămâni în care China a infectat cu coronavirus toată planeta. Minciună, mușamalizare, iresponsabilitate

    China comunistă încearcă să se prezinte lumii ca marele model de succes în combaterea epidemiei de coronavirus. Dar tocmai regimul dictatorial de la Beijing este vinovat pentru răspândirea acestui virus în lume. Greșelile grave din primele trei săptămâni, comise din motive propagandistice, au făcut ca o mică epidemie locală să devină o pandemie globală.

    O cronologie a primelor săptămâni ale focarului de coronavirus din China a fost realizată de Axios.com, citată de Universul.net. Site-ul american arată cum, exact în acea perioadă de mușamalizare, a început să se răspândească virusul în întreaga lume, inclusiv în SUA.

    Un studiu publicat în martie a indicat faptul că, dacă autoritățile chineze ar fi acționat cu trei săptămâni mai devreme decât au făcut-o, numărul cazurilor de coronavirus ar fi putut fi redus cu 95%, iar răspândirea sa în lume ar fi fost drastic limitată.

    Această cronologie, realizată pe baza informațiilor raportate de „Wall Street Journal”, „Washington Post”, „South China Morning Post” și alte surse, arată că mușamalizarea făcută de China și întârzierea măsurilor serioase de a contracara virusul s-au întins pe aproximativ trei săptămâni.

    10 decembrie. Wei Guixian, unul dintre cei mai cunoscuți bolnavi de coronavirus, începe să se simtă rău.

    16 decembrie. Pacientul este internat la Spitalul Central din Wuhan cu infecție la ambii plămâni, dar rezistent la medicamente anti-gripă. Ulterior, personalul a aflat că a lucrat la o piață de animale sălbatice, în plin focar.

    27 decembrie. Oficialilor de sănătate din Wuhan li se spune că un nou coronavirus provoacă boala.

    30 decembrie. Lucrurile se precipită.

    • Ai Fen, directoarea Spitalului Central din Wuhan, postează informații, pe WeChat, despre noul virus. Ea este mustrată pentru că a făcut acest lucru și i se cere să nu mai răspândească informații despre cazul respectiv.
    • Li Wenliang, medic din Wuhan, publică informații, pe WeChat, despre noul virus, pe care îl consideră asemănător cu SARS. Medicul este interogat ldur de Miliție, a scurt timp după aceea.
    • Comisia de sănătate din Wuhan notifică spitalele despre o „pneumonie cu cauză neclară” și le ordonă să raporteze orice informații conexe.

    31 decembrie. Oficialii de sănătate din Wuhan confirmă existența a 27 de cazuri de boală și închid piața de animale despre care cred că are legătură cu răspândirea virusului.

    China informează biroul Organizației Mondiale a Sănătății de la Beijing despre cazurile asociate unei boli necunoscute.

    1 ianuarie. Biroul de Securitate Publică din Wuhan cheamă la interogatorii opt medici care au postat informații despre boală, tot pe canalul WeChat.

    Un funcționar al Comisiei Provinciale de Sănătate Hubei le ordonă laboratoarelor, care stabiliseră deja că virusul nou era similar cu SARS, să oprească testările și să distrugă probele existente.

    2 ianuarie. Cercetătorii chinezi cartografiază structura genetică a noului coronavirus. Aceste informații nu sunt făcute publice până în 9 ianuarie.

    7 ianuarie. Președintele Chinei, Xi Jinping, începe să se implice în răspunsul Chinei la criză.

    9 ianuarie. China anunță că a cartografiat genomul coronavirusului.

    11-17 ianuarie. Întrunire importantă a conducerii Partidului Comunist Chinez, la Wuhan. În acest timp, Comisia de Sănătate din Wuhan insistă că nu există cazuri noi.

    13 ianuarie. Bolnav de coronavirus raportat în Thailanda – primul caz cunoscut în afara Chinei.

    14 ianuarie. OMS anunță că autoritățile chineze nu au observat „nicio dovadă clară a transmiterii de la om la om a noului coronavirus”.

    15 ianuarie. Pacientul care va deveni primul caz confirmat în America pleacă din Wuhan și ajunge în SUA, purtând coronavirusul.

    18 ianuarie. Comisia de sănătate din Wuhan anunță 4 cazuri noi. Are loc tradiționala Sărbătoare de Anul Nou din Wuhan. Zeci de mii de oameni se adună.

    19 ianuarie. Beijingul trimite epidemiologi la Wuhan.

    20 ianuarie. Primul caz anunțat în Coreea de Sud.

    Zhong Nanshan, un medic chinez de top care ajută la coordonarea măsurilor anti-coronavirus, anunță că virusul poate fi transmis între oameni.

    21 ianuarie. Centrul American pentru Controlul și Prevenirea Bolilor confirmă primul caz de coronavirus din SUA.

    Ziarul-fanion al Partidului Comunist Chinez, „Cotidianul Poporului”, menționează pentru prima dată epidemia de coronavirus și acțiunile președintelui Xi de a lupta împotriva acesteia.

    Cea mai înaltă comisie politică din China, responsabilă de lege și ordine, avertizează că „oricine întârzie în mod deliberat și ascunde raportarea cazurilor (virusului) va fi pus la stâlpul infamiei pentru eternitate”.

    23 ianuarie. Wuhan și alte trei orașe sunt închise. Chiar în această perioadă, aproximativ 5 milioane de oameni părăsesc orașul fără a fi testați pentru boală.

    24-30 ianuarie. China sărbătorește vacanța de Anul Nou Chinezesc. Sute de milioane de oameni sunt în tranzit prin țară, vizitându-și rudele.

    24 ianuarie. China extinde blocada, pentru a „încercui” 36 de milioane de oameni, și începe să construiască rapid un nou spital în Wuhan. Din acest moment, continuă să pună în aplicare măsuri foarte stricte în toată țara.

    Concluzia celor de la Axios: China încearcă să impună lumii varianta potrivit căreia este un exemplu de bune practici în gestionarea acestei crize, deși tocmai acțiunile sale din fazele timpurii au dus la răspândirea noului coronavirus pe toată planeta.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Avertismentul unui șef de guvern: „Criza va dura foarte, foarte mult timp. Lumea va fi complet diferită”

    Cancelarul austriac Sebastian Kurz (33 de ani) a avertizat miercuri că situația excepțională din țările afectate de coronavirus „va dura foarte, foarte mult timp”, iar după aceea „lumea va fi complet diferită”, transmite Agenția Francee Presse (AFP).

    Cu 1.471 de cazuri declarate de COVID-19 la o populație de 8,8 milioane de locuitori, Austria se află de luni practic în carantină, iar economia funcționează „la minimum”, a spus șeful guvernului, într-un interviu pentru Krone.tv.

    Consecințele pandemiei „ne vor ocupa încă luni de zile”, a avertizat el.

    Liderul conservatorilor austrieci, care guvernează împreună cu Verzii, a afirmat că această criză „pune sub semnul întrebării paradigma mondializării” și „va avea consecințe asupra modului în care trăim și în care ne comportăm unii cu alții”.

    Sebastian Kurz a acuzat faptul că, în cadrul UE, „solidaritatea nu funcționează atunci când lucrurile devin serioase”.

    Un adevăr valabil și pentru Austria, care a fost puternic criticată de Italia, începând de săptămâna trecută, când a închis granița cu țara vecină de la sud.

    Un responsabil al agenției naționale pentru forța de muncă (AMS) din Viena a afirmat că „șomajul va crește masiv”. Într-o singură zi, luni, 450 de companii au depus cerere de șomaj parțial.

    Austria este una dintre cele mai prospere țări din Uniunea Europeană, înregistrând în 2019 o creștere de 1,6%, peste media UE, cu un excedent bugetar de 0,7% în 2018 și 2019.

    Ministrul Finanțelor, Gernot Blümel, se așteaptă la o scădere a PIB-ului de cel puțin 1% în acest an. Intrarea în criză economică este inevitabilă.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Cum te scapă satrapii ex-sovietici de coronavirus: cu tractorul și cu fum de iarbă tătărască! Lukașenko: „Tractorul va vindeca pe toată lumea!”

    Liderii autoritari a două țări ex-sovietice, Belarus și Turkmenistan, au găsit soluții infailibile pentru a ține coronavirusul departe sau, dacă e cazul, pentru a-l învinge. Unul te trimite la arat, pe ogor, celălalt te îndeamnă arzi buruieni și să tragi fum pe nas!

    Într-o ședință a guvernului pe care-l conduce autoritar, președintele fostei Republici Socialiste Sovietice Bielorusia (actualmente Belarus), Alexandr Lukaşenko, s-a lansat în sfaturi date cetățenilor țării pentru a evita epidemia de coronavirus. Imaginile au fost transmise de televiziunea de stat de la Minsk, informează Agenția France Presse (AFP), preluată de Agerpres.

    Sfaturile preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko către concetăţenii săi, în plină panademie de coronavirus (care afectează şi această ţară din Europa de Est): „Nu trebuie să intraţi în panică, trebuie doar să lucraţi. Mai ales, la ora actuală, în sate. Este plăcut să priveşti la televizor cum oamenii muncesc pe tractoare, nimeni nu vorbeşte despre virus. Tractorul îi va vindeca pe toţi! Pământul vindecă pe toată lumea!”

    Lukaşenko a evocat principalele probleme cu care se confruntă Belarus:

    • încetinirea economică provocată de noul coronavirus;
    • măsurile „excesive” luate de principalul său aliat, Rusia, cum ar fi închiderea frontierei comune.

    Potrivit celui mai recent bilanţ al Ministerului Sănătăţii de la Minsk, 36 de persoane din Belarus sunt infectate cu noul tip de coronavirus.

    Ţară puternic agricolă, situată între Polonia şi Rusia, Republica Belarus este foarte mândră de producţia sa de tractoare, pe care compania publică MTZ le exportă în număr mare în toate ţările din fosta Uniune Sovietică.

    Săptămâna trecută, preşedintele unei alte foste republici sovietice, Turkmenistan, le-a recomandat concetăţenilor săi se protejeze de virus inhalând fum de peganum hamala (iarbă tătărască). Lider autoritar, Gurbangulî Berdîmuhamedov speculează credința populară că respectiva plantă ar avea proprietăţi medicinale, fiind consumată de o mare parte a populației în această ţară deşertică din centrul Asiei

    Lukașenko și Berdîmuhamedov au plantat și un brăduț, la adăpostul unor umbrele, într-o scenă caraghioasă

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. El e suspectul de coronavirus fugărit de medici: Ioan Korpos de la RTV! A fost alergat ca să fie internat la Secția „Mincinoși”

  • Virusul a ajuns și în Groenlanda! Doar Antarctica a rămas neinfectată… pentru că nu e locuită!

    O zonă în care coronavirusul nu ajunsese era Groenlanda, un uriaş teritoriu autonom danez din Oceanul Arctic, cu o suprafață de 2.166.086 km² (de 9 ori cât România) și o populație de numai 56.171 de locuitori. De luni, 16 martie, și Groenlanda a intrat pe harta coronavirusului!

    Autorităţile groenlandeze au anunţat luni că au detectat un prim caz de contaminare cu noul tip de coronavirus în „țara lor”, care face parte din Regatul Danemarcei.

    Pacientul infectat locuieşte în capitala Groenlandei, Nuuk, şi a fost plasat în regim de izolare la domiciliu, au precizat autorităţile locale.

    „Mai multe dispoziţii au fost implementate pentru a face faţă acestei noi situaţii. Este important ca rezidenţii să respecte recomandările oficiale, acum că epidemia a ajuns pe teritoriul nostru”, a declarat prim-ministrul Groenlandei, Kim Kielsen, într-o conferinţă de presă, citat de cotidianul local „Sermitsiaq”.

    Înainte de anunţul referitor la acest prim caz, autorităţile uriașei insule de gheață au emis un set de recomandări, încercând să evite apariția și răspândirea noului virus.

    Astfel, guvernul local le-a recomandat rezidenţilor să evite cursele aeriene considerate „non-esenţiale” spre şi dinspre Groenlanda. Au fost limitate drastic și cursele interne, au fost interzise adunările publice la care participă mai mult de 100 de persoane.

    Danemarca – inclusiv Groenlanda şi Insulele Feroe (arhipelag autonom danez din Atlanticul de Nord) – şi-a închis sâmbătă graniţele în faţa vizitatorilor străini, încercând să încetinească propagarea epidemiei cauzate de noul virus.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. El e suspectul de coronavirus fugărit de medici: Ioan Korpos de la RTV! A fost alergat ca să fie internat la Secția „Mincinoși”

  • Cele mai ucigătoare 10 pandemii din istorie. Peste 660 de milioane de morți

    Starea de pandemie pentru coronavirus, declarată oficial de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) miercuri, 11 martie, aduce planeta cu fașa către pandemiile anterioare care au bulversat planeta.

    Deși datele sunt destul de relative pe măsură ce plonjăm în secolele trecute, specialiștii au reușit să reconstituie tabloul marilor pandemii. Cele mai devastatoare 10 mega-epidemii au omorât, în total, peste 660 de milioane de oameni, de-a lungul mai multor secole.

    OMS a declarat epidemia de COVID-19 drept pandemie după ce totalul cazurilor a ajuns la 118.000 de persoane infectate în 114 ţări, cu 4.291 de decese.

    Cele mai ucigătoare pandemii din istorie au fost variola, pojarul, gripa spaniolă și ciuma neagră, conform businessinsider.es, care face o trecere în revistă a acestora în funcţie de numărul deceselor provocate la nivel global, transmite Agerpres.

    Variola: 300 de milioane de morţi

    Variola, provocată de Variola virus, este una dintre bolile care au provocat cei mai mulţi morţi în istoria omenirii – peste 300 de milioane. O lungă perioadă de timp, rata mortalității a fost de 70%. Decesele erau provocate de febra mare, deshidratare şi alte complicaţii. În plus, epidemia a desfigurat milioane de persoane, având în vedere că provoacă pustule care lasă urme permanente pe faţă.

    Se transmite prin fluide corporale şi contactul direct, dar este considerată eradicată din 1980 datorită campaniei intense de vaccinare. Totuşi, două laboratoare, al Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (Centers for Disease Control and Prevention – CDC) şi al Centrului de Investigaţii şi Virusologie şi Biotehnologie al Federaţiei Ruse, sunt rezervate cu privire la virusul care provoacă boala.

    Pojarul: 200 de milioane de morţi

    Pojarul este o boală caracterizată prin mici bubiţe roşii pe piele, febră înaltă şi stare de indispoziţie, la fel ca rubeola sau varicela. Virusul se menţine în stare de incubaţie timp de 21 de zile, deşi primele simptome se prezintă după 10 zile de la infectare.

    De-a lungul istoriei, pojarul a provocat moartea a 200 de milioane de persoane, ca urmare a inflamaţiei pulmonare sau a meningelui.

    Progresele ştiinţei au dus la dezvoltarea triplului vaccin antiviral (SPR), făcut copiilor, având în vedere că nu există un tratament specific, ci doar se poate preveni contagiunea.

    Gripa spaniolă: între 50 şi 100 de milioane de morţi

    Se estimează că gripa spaniolă a făcut între 50 şi 100 milioane de victime, în întreaga lume, în numai doi ani. Între 1918 şi 1920, acest virus gripal a ucis între 3% şi 6% din populaţia globului. Aşa-numita „gripa spaniolă” din 1918 a provocat mai mulți morţi decât Primul Război Mondial, iar unii experţi susțin că marea conflagrație mondială s-a încheiat chiar din cauza epidemiei.

    În ciuda numelui, epidemia nu a apărut în Spania. Această țară, care nu a fost implicată în conflict, a informat cel mai mult despre cazurile de gripă, de aceea s-a ajuns la denumirea generică de „gripă spaniolă”.

    În cei patru ani de război (1914-1918) și doi de epidemie (1918-1920), economiile țărilor europene s-au prăbuşit, impulsionând mari mişcări migraționiste.

    Ciuma neagră sau bubonică: 75 de milioane de morţi

    În secolul al XIV-lea, în jurul anului 1384, ciuma neagră a făcut ravagii în Europa. Mongolii au ajuns în Peninsula Crimeea şi au încercat s-o cucerească aruncând peste ziduri cadavre infectate cu ciumă, declanşând o epidemie care a cuprins întregul continent, cu excepţia Islandei.

    Ciuma neagră (sau bubonică) a adus schimbări importante în economie, însoţite de un mare regres. Mortalitatea a fost de 60%, iar omenirea a avut nevoie de 100 de ani pentru a recupera pierderile teribile. A dispărut comerţul, s-au prăbuşit oraşele, oamenii s-au adăpostit la sate, au murit regi, toate structurile sociale au fost afectate.

    Boala care provoacă pustule uriaşe nu este provocată de un virus, ci de bacteria Yersinia pestis, încă activă în populaţiile rurale. Bacteria este transmisă prin vectori precum puricii, deşi marii responsabili ai răspândirii ciumei au fost şobolanii, care infestau oraşele medievale, şi nu era o pedeapsă divină, cum se credea în vremea aceea.

    HIV: 25 de milioane de morţi

    O altă mare epidemie, izbucnită în 1981, a fost SIDA, care a presupus stigmatizarea unei părţi a populaţiei şi a influenţat enorm asupra obiceiurilor, percepţiilor şi a relaţiilor sexuale. Boala este provocată de Virusul Imunodeficienţei Umane (HIV).

    Virusul imunodeficienţei umane produce o infecţie cronică, ireversibilă, cu distrugerea progresivă a mecanismelor de apărare a gazdei şi instalarea, după un interval variabil de timp – de obicei, ani – a Sindromului imunodeficienţei dobândite (SIDA).

    Infecţia cu virusul imunodeficienţei umane (HIV) a fost raportată pentru prima dată în anul 1981, în SUA. Numărul total de persoane în viaţă cu HIV/SIDA a fost de aproximativ 35,3 milioane, în decembrie 2013. Numărul de persoane nou infectate cu HIV în anul 2012 a fost de 2,3 milioane, dintre care două milioane de adulţi şi 260.000 de copii sub vârsta de 15 ani.

    Până în prezent, SIDA a provocat moartea a 25 de milioane de persoane şi rămâne un mare risc pentru societate. Deşi nu are vindecare, există totuşi tratamente pentru a ameliora viaţa persoanelor afectate.

    Tifosul: 4 milioane de morţi

    Tifosul exantematic este o boală infecţioasă şi contagioasă, cauzată de insecte precum păduchele. Tifosul european de păduche, declanșat de Rickettsia prowazecki, este transmis la om prin înţepătura sau prin dejecţiile păduchelui (animalul vector), plecând de la omul purtător de rickettsii.

    Incubaţia tifosului poate dura trei săptămâni. Boala se declanşează prin frisoane, dureri musculare, cefalee violentă şi febră mare. O erupţie cutanată de pete roşii se întinde pe toată suprafaţa corpului. Complicaţiile ce pot apărea sunt de natură cardiacă, arterială şi nervoasă. De obicei, afectează populaţiile rurale sau izolate.

    Deşi tifosul a ucis peste 4 milioane de oameni de-a lungul istoriei, nu presupune un risc pentru lumea modernă.

    Holera: 3 milioane de morţi

    Holera este o boala infecţioasă intestinală acută, contagioasă, cauzată de o bacterie: vibrionul holeric (Vibrio cholerae), care a provocat peste 3 milioane de morţi de-a lungul timpului. Anual, în lume se înregistrează între 21.000 şi 143.000 de decese din cauza holerei.

    Holera este o boala bacteriană, raspândită de obicei prin apa contaminată. Aceasta provoacă diaree severă şi deshidratare. Netratată, holera poate fi fatală în câteva ore, chiar şi la persoanele cu un sistem imunitar puternic.

    Canalizarea modernă şi tratarea apei au eliminat practic holera în ţările dezvoltate, însă boala este încă prezentă în Africa, Asia de Sud şi Haiti. Riscul epidemiei de holeră este cel mai ridicat atunci când sărăcia, războiul sau dezastrele naturale îi forţează pe oameni să locuiască în condiţii aglomerate, fără o igienă adecvată.

    Din fericire, holera este uşor de tratat. Moartea rezultă din deshidratarea severă, care poate fi prevenită printr-o soluţie de rehidratare simplă şi ieftină.

    Gripa din Hong Kong: un milion de morţi

    E credibil că gripa din Hong Kong a avut ca origine China şi a fost provocată de o variaţie a gripe A H3N2, care s-a răspândit peste tot în lume într-un timp scurt.

    A fost cea de-a treia pandemie de gripă din secolul XX şi s-a declanşat în 1968, când a provocat moartea a aproape un milion de oameni. Cel mai mare număr de decese s-au înregistrat în rândul celor cu vârsta de peste 65 de ani, iar virusul H3N2 continuă să circule la nivel mondial ca virus influenza A staţionar.

    Gripa rusească: un milion de morţi

    Gripa rusească (1889-1890) a fost o pandemie care a durat 14 luni (între octombrie 1889 şi decembrie 1890), dar au mai existat cazuri şi după aceşti ani. În perioada respectivă, această gripă cu o mortalitate relativ scăzută (1%) a provocat decesul a un milion de oameni în întreaga lume.

    Se presupune că a fost provocată de virusul Influenzavirus A, subtipul H2N2, deşi nu se ştie cu exactitate, ţinând cont de limitele studiilor de virusologice din acea vreme.

    Pandemia s-a extins rapid la Sankt Petersburg în decembrie 1889, a continuat în Europa şi a reuşit să infecteze restul lumii în doar 4 luni. Istoricii susţin că pandemia a fost facilitată de apariţia sistemelor de cale ferată, care au permis deplasarea persoanelor cu o viteză pe care omenirea nu o cunoscuse până atunci.

    Gripa A (H1N1): 150.000 – 575.000 de morţi

    Această pandemie a fost provocată de o variaţie a Influenzavirus A (subtip H1N1), iar ultima criză a avut loc în urmă cu 11 ani, în 2009, deşi au existat şi alte pandemii de gripă A în perioadele trecute.

    Virusul gripal A(H1N1), descoperit recent, este un nou subtip de virus gripal care se transmite la om şi care conţine gene de la viruşii gripei porcine, aviare şi umane, într-o combinaţie care nu a fost observată până în acel an nicăieri în lume. Simptomele noii gripe A(H1N1) la om sunt, în general, asemănătoare cu simptomele gripei sezoniere umane: febră, simptome respiratorii (tuse şi secreţii nazale), dureri în gât.

    Pot apărea eventuale alte simptome, cum ar fi: dureri generalizate (în special dureri musculare), cefalee, frisoane, oboseală, vomă sau diaree (care nu sunt caracteristice gripei, dar au fost raportate în unele din recentele cazuri de gripă cu noul virus). În anumite cazuri, este posibilă apariţia unor complicaţii grave chiar şi la persoane sănătoase infectate cu noul virus.

    În iunie 2009, OMS a clasificat boala ca nivel de alerta 6 (pandemie în curs), însemnând apariţia de focare comunitare (ocazionate local fără prezenţa unei persoane infectate venită dintr-o regiune a focarului iniţial).

    Un an mai târziu, la 10 august 2010, OMS a anunţat sfârşitul pandemiei. În 14 luni, virusul a făcut înconjurul lumii, infectând între 11% şi 21% din populaţie, deşi rata de mortalitate a fost inferioară altor maladii, având în vedere că a făcut între 150.000 şi 575.000 de victime.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Parlamentar ucis de coronavirus! Alți politicieni sunt infectați. Bilanțul mondial: 3.491 de morți, 102.188 de bolnavi

    Covid-19, virusul care a speriat planeta, face ravagii în patru țări cu populație mare: trei asiatice (China, Iran, Coreea de Sud) și una europeană (Italia). Noul virus a „lovit” și personaje politice de rang înalt.

    Numărul oficial al cazurilor de coronavirus la nivel mondial a ajuns, sâmbătă, la 102.188, fiind înregistrate 3.491 de decese. Peste 57.000 de pacienți au fost declarați vindecați, conform centralizării făcute pe platforma Arcgis de Universitatea Johns Hopkins din Baltimore (Maryland, SUA).

    Teribilul virus nu a ocolit personalități de rang înalt, de la parlamentari la șefi de partid. O deputată din Iran a murit.

    IRAN. O femeie-parlamentar din Iran, conservatoarea Fatemeh Rahbar (56 de ani), a murit vineri din cauza Covid-19. Printre cele 124 de persoane răpuse de virus în Iran se numără și un alt politician: Mohammad Mirmohammadi (71 de ani), membru al Consiliului guvernamental (care are atribuții în verificarea candidaților). În plus, ministrul Sănătății, Iraj Harirchi, și un alt membru al Parlamentului, Mahmoud Sadeghi, au spus că sunt infectați cu noul virus. Pe 2 martie, Abdul Reza Misri, vicepreşedintele Parlamentului din Iran, a anunțat că 23 dintre cei 290 de parlamentari iranieni, adică 8%, au fost testaţi pozitiv pentru noul coronavirus. O previziune sumbră a făcut doctorul Masoud Mardani, specialist în boli infecțioase și membru al Comitetului Național pentru Gripă: până la sfârșitul lunii martie, 30-40% din populația Teheranului va fi infectată cu coronavirus. Iar capitala Iranului are aproape 9 milioane de locuitori (15 milioane întreaga zonă metropolitană). Potrivit raportărilor oficiale de vineri, în Iran au fost înregistrați 124 de morți și 4.747 de infectați, dar există bănuieli că numărul real este mult mai mare.

    ITALIA. Nicola Zingaretti (54 de ani), liderul Partidul Democrat din Italia (aflat la guvernare) și fost europarlamentar în perioada 2004-2009, a anunțat că este infectat cu coronavirus. „Sunt bine, voi sta acasă în următoarele zile”, a anunțat el.

    FRANȚA. Există trei cazuri de contaminare cu coronavirus în Adunarea Naţională: doi parlamentari (Jean-Luc Reitzer și „o deputată internată în prezent în spital” al cărei nume nu a fost dezvăluit deocamdată) și un lucrător la un snack-bar din sediul Adunării Naţionale. Reitzer, deputat de Haut-Rhin (nord-est), „se află în continuare la terapie intensivă, dar starea lui este stabilă”, au declarat sâmbătă persoane din anturajul său. Alți 5 deputaţi sunt testați, fiind suspecți de coronavirus.

    EUROPA. Un funcţionar al Agenţiei Europene de Apărare (EDA) – o agenţie a Uniunii Europene, cu sediul la Bruxelles – a fost testat pozitiv pentru coronavirus, după ce s-a întors dintr-o misiune în Italia. „Am primit confirmarea acestui caz. Funcţionarul s-a întors din Italia pe 23 februarie”, a precizat la rândul său o purtătoare de cuvânt a EDA, Elisabeth Schoeffmann. Reuniunile de la sediul EDA din Bruxelles au fost anulate până pe 13 martie.

    În atenția lui Dragnea: virusul a ajuns și în Maldive!

    O veste proastă pentru amatorii de turism în paradisuri exotice: coronavirusul a ajuns și în Insulele Maldive. Un oficial guvernamental a confirmat primele două cazuri depistate în arhipelagul din Oceanul Indian.

    Cele două persoane infectate sunt angajați ai unui complex turistic. Ele ar fi contractat virusul de la un turist italian care, revenit în țara sa, a fost testat cu rezultat pozitiv (adică infectat).

    Ambele persoane din Maldive manifestă simptome, dar sunt în stare stabilă, într-un centru de carantină din capitala țării, Malé.

    În Maldive și-a făcut concediul Liviu Dragnea în ianuarie 2019 – ultima sa vacanță exotică înainte de a intra în pușcărie.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • SUPER TUESDAY. Joe Biden e mare favorit să-l înfrunte pe Donald Trump. A câștigat în cel puțin 8 state din 14

    Joe Biden (77 de ani) a câștigat clar prima șarjă pentru alegerile pentru desemnarea candidatului Partidului Democrat la funcţia de preşedinte al SUA. Dintre cele 14 state în care democrații s-au înfruntat în „Super Tuesday”, Biden a câștigat cel puțin 8. Principalul său adversar, Bernie Sanders (78 de ani), are deja un handicap major.

    Joe Biden a câștigat alegerile în 8 state: Arkansas, Massachusetts, Minnesota, Tennessee, Oklahoma, Alabama, Carolina de Nord și Virginia.

    Bernie Sanders a câștigat în trei state: Utah, Colorado și Vermont.

    Rezultatul din California, statul cu cei mai mulți reprezentanți, nu a fost comunicat oficial, dar Associated Press îl dă ca învingător pe Bernie Sanders.

    Rezultatele provizorii au arătat că tot Biden și Sanders s-au luptat pentru primul loc și în Texas și Maine.

    Michael Bloomberg (78 de ani), fostul primar miliardar din New York, pare să fi câștigat în Insulele Samoa Americane.

    Elizabeth Warren (70 de ani) și Tulsi Gabbard (38 de ani) nu au câștigat în niciun stat.

    Alți trei candidați, Pete Buttigieg (38 de ani), Amy Klobuchar (59 de ani) și Beto O’Rourke (47 de ani), s-au retras din cursă și au anunțat susţinerea pentru Joe Biden.

    „Este o seară bună! Şi se pare că va deveni şi mai bună! Nu se numeşte degeaba «Super Tuesday»”, a declarat Joe Biden în faţa susţinătorilor săi din Los Angeles (California).

    Fost senator timp de 36 de ani (1973-2009) și vicepreşedinte al SUA în cele două mandate ale lui Barack Obama (2009-2017), Joseph Biden se bucură de sprijinul puternic al unei largi coaliții de alegători, inclusiv femei și bărbați, albi și negri, cu sau fără studii universitare, și al celor care se considerau liberali sau moderați.

    În ciuda rezultatelor de marți, senatorul socialist Bernie Sanders s-a declarat optimist, în fața săi din statul Vermont: „Vă spun cu încredere absolută, vom câştiga nominalizarea democrată şi vom învinge cel mai periculos preşedinte din istoria ţării noastre”.

    În „Super Tuesday”, Partidul Democrat a organizat alegeri în 14 state americane (Alabama, Arkansas, California, Carolina de Nord, Colorado, Maine, Massachusetts, Minnesota, Oklahoma, Tennessee, Texas, Utah, Vermont, Virginia) şi în Insulele Samoa Americane.

    „Super-marţea” alegerilor reprezintă cea mai mare miză în eforturile pentru obţinerea numărului de 1.991 de delegaţi, necesar pentru desemnarea candidatului Partidului Democrat în scrutinul prezidenţial din noiembrie. În total, marţi au fost alocate voturile a 1.357 de delegaţi.

    Candidatul Partidului Democrat, care îl va înfrunta pe preşedintele Donald Trump în „finala” prezidenţială, va fi desemnat în iulie.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Barometrul IMAS pe februarie: PNL 40,7%, PSD 25,8%, USR-PLUS 13,5%. Celelalte partide sunt sub pragul de 5%

    * INTERVIU. Streinu-Cercel: „Acesta e un virus mai prăpădit. Mult mai agresiv e virusul gripal. În SUA sunt peste 10.000 de decese

    * Bântuit de șpăgi, „Genunche” zice că are „o imagine cât Casa Poporului”! Senatorul PSD îl dă în judecată pe fiul Sorinei Pintea

  • Un chinez a înjunghiat mortal doi funcţionari la un filtru anti-coronavirus. A fost condamnat la moarte

    Tragedie epică în China comunistă, pe fondul epidemiei de coronavirus: un bărbat a fost condamnat la moarte după ce a înjunghiat doi funcţionari, în sud-vestul Chinei, la un pichet de control sanitar, au declarat surse judiciare pentru Agenția France Presse (AFP).

    În China, din ianuarie, sate şi cartiere întregi se baricadează după baraje, în speranţa de a scăpa de epidemia de pneumonie virală care a infectat peste 88.000 de persoane şi care a ucis aproape 3.000 de oameni în ţară.

    Există și cetățeni care ar vrea să „evadeze” din zonele aflate în carantină, mai ales din orașul Wuhan și din întreaga provincie Hubei, dar acest lucru e interzis de autorități. Carantina este păzită prin instituirea de baraje pe toate căile de acces, baraje la care participă și armata.

    Un bărbat în vârstă de 23 de ani, Ma Jianguo, a fost condamnat la moarte duminică de către un tribunal local, în urma unui episod sângeros care a avut loc pe 6 februarie, când a încercat să forţeze un asemenea baraj.

    Bărbatul conducea o dubă și a refuzat să se oprească la un post de control anti-epidemie, la Honghe, un sat în provincia Yunnan, la frontiera cu Vietnamul. Un pasager a încercat să dea la o parte obstacolele care blocau drumul, potrivit informațiilor comunicate de tribunalul local.

    Un funcţionar care filma scena cu telefonul mobil a provocat furia șoferului dubei. Funcționarul a fost lovit cu cuţitul în piept şi în abdomen de către Ma Jianguo, care a atacat apoi un coleg al lui, ce sărise în ajutorul primului, precizează într-un comunicat tribunalul din Honghe. Șoferul l-a înjunghiat și pe cel de-al doilea bărbat.

    Cei doi funcţionari au murit din cauza rănilor grave.

    Tribunalul a stabilit că Ma Jianguo „nu s-a supus” cadrelor locale, „a ignorat legea naţională” privind epidemia şi a comis „o crimă extrem de plină de ură”.

    În China, autorităţile de la toate nivelurile au adoptat restricţii de circulaţie drastice şi măsuri de izolare în întreaga ţară, cu scopul de a opri propagarea noului virus apărut în 2019.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Primul parlamentar ucis de coronavirus – Ziariștii

    Primul demnitar care cade victimă noului virus este Mohammad Ali Ramazani Dastak (56 de ani), un parlamentar din Iran. Acesta a murit sâmbătă, anunță The Independent, citând agenția de presă iraniană de stat.

    Iranul se confruntă cu o creștere accelerată a cazurilor de persoane infectate cu coronavirus.

    Mohammad Ali Ramazani Dastak a fost ales săptămâna trecută deputat pentru regiunea Astana Ashrafieh. El a fost testat pozitiv cu noul virus în urmă cu câteva zile.

    Parlamentarul a murit sâmbătă dimineață, după ce a fost transportat la spital cu o stare gripală accentuată. El avea și urmele cicatrizate ale rănilor suferite în războiul dintre Iran și Irak (1980-1988), transmite Agenția de Presă a Studenților din Iran.

    Până în acest moment, conform bilanțului oficial, în Republica Islamică Iran s-au înregistrat 43 de morți și 593 de cazuri confirmate de coronavirus.

    Există însă mari bănuieli că Guvernul, nepregătit pentru a face față crizei, ascunde gravitatea epidemiei de coronavirus. Potrivit surselor BBC Persia, ar exista 210 de decese în spitalele din întreaga țară, majoritatea în Teheran, notează Digi 24. Bilanțul ar fi, astfel, de aproape 5 ori mai mare decât cifrele anunțate oficial, vineri, de ministrul iranian al Sănătății.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Turcia lui Erdogan amenință Europa cu o invazie de refugiați care să treacă pe teritoriul României!

    Decizia Turciei de a deschide frontierele pentru refugiaţii asiatici (majoritatea sirieni) care doresc să plece către Europa creează o nouă situație critică pentru țările vecine, Bulgaria și Turcia, amenințându-le și pe cele din proximitatea acestora (România, Albania și statele ex-iugoslave), dar și pe cele de pe traseul spre Occident (cum ar fi Ungaria).

    TRT, televiziunea de stat de la Ankara, a difuzat pe Twitter o hartă a traseului pe care refugiații îl pot urma în drumul lor către Europa. Noua rută ocolește Balcanii de Vest, trece prin Bulgaria și România, continuă cu Ungaria, iar de aici spre Europa Occidentală.

    Harta publicată de televiziunea oficială a regimului Erdogan are alăturat un mesaj elocvent: „Drumul către Franța… O hartă ilustrativă a posibilului traseu pe care refugiații din Turcia îl pot urma către Franța și alte țări europene”.

    Este un nou șantaj al lui Erdogan la adresa Occidentului, sub pretextul că Turcia nu a fost susținută suficient (finaciar, în primul rând) pentru a ține pe teritoriul ei cele câteva milioane de refugiați.

    Bulgaria a consolidat măsurile de protecţie la graniţa turcă, desfăşurând efective ale armatei şi jandarmeriei pentru a opri migranţii care ar putea încerca să treacă frontiera terestră. Gradul de atenţie a crescut şi la frontiera maritimă.

    Şi Grecia a luat măsuri la frontierele sale terestre şi maritime. Premierul Kyriakos Mitsotakis a promis că „nicio intrare ilegală nu va fi tolerată”. La punctul de trecere a frontierei Pazarkule, grupuri de migranţi care au încercat să intre în Grecia au fost opriţi de gardurile de sârmă ghimpată şi de grenadele fumigene lansate de poliţiştii greci, relatează Reuters.

    Premierul bulgar Boiko Borisov se va întâlni luni cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, după ce grupuri de migranţi au sosit la frontierele Bulgariei și ale Greciei, în urma deciziei Turciei de a deschide frontierele pentru refugiaţi.

    „Suntem îngrijoraţi că grănicerii turci s-au retras de la graniţă”, a declarat premierul Borisov, citat de agenţia BTA, vorbind despre migranţi care se adună în zona oraşului turc Edîrne (fostul Adrianopol), situat în apropierea frontierei Turciei cu Bulgaria şi cu Grecia.

    Directorul de comunicare al lui Erdogan, Fahrettin Altun, a declarat agenţiei Anadolu, citată de DPA, că Turcia şi-a relaxat eforturile de stăvilire a valului migrator întrucât nu a primit suficient sprijin internaţional şi, prin urmare, „nu a avut de ales”. Turciei îi mai rămăsese o sigură opţiune, „în contextul în care a fost lăsată singură să găzduiască refugiaţii şi să combată terorismul”, susţine oficialul turc.

    „Trebuie să se ştie că refugiaţii sirieni sunt acum o problemă nu doar pentru Turcia, ci pentru lumea întreagă, în special pentru ţările din regiune şi pentru Europa”, a completat Altun.

    Aproximativ 3,7 milioane de refugiaţi se află în prezent în Turcia, majoritatea sirieni. Ei sunt acum „bineveniţi să plece către UE”, a declarat un oficial turc care a anunţat decizia deschiderii graniţelor turce pentru migranţii ce doresc să ajungă în Europa.

    Uniunea Europeană a reacţionat, cerând Turciei să respecte acordul din anul 2016, prin care Ankara s-a angajat să stăvilească valul migrator, în schimbul unui ajutor financiar din partea blocului comunitar.

    Între timp, premierul maghiar Viktor Orban a declarat că Ungaria trebuie să se pregătească pentru noi valuri de migranţi şi pentru „atacuri regulate, masive” asupra gardului de la frontiera din sud, transmite MTI. Orban a afirmat la Radio Kossuth (postul public) că poporul ungar are nevoie de protecţie, iar autorităţile sunt capabile să securizeze frontierele indiferent câţi migranţi le iau cu asalt.

    „Nu trebuie să ne temem pentru securitatea Ungariei atât timp cât suntem uniţi, a susţinut Viktor Orban. El a arătat că migraţia de la sud la nord este o „tendinţă istorică”, iar Ungaria este o porţiune importantă din traseu.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!