Patriarhul Kiril al Federației Ruse, înregimentat în trecut în KGB, e urmărit de blestemele ucrainenilor, după ce a sprijinit necondiționat invazia criminală comandată de teroristul planetar Vladimir Putin.
Păcătosul Kiril s-a prăbușit sâmbătă, 25 iunie, pe podeaua de marmură în timpul sfințirii unei biserici din Novorossiisk, oraș portuar din regiunea Krasnodar. Acolo se află și o bază militară a marinei putiniste.
Un videoclip scurt cu căderea șefului Bisericii Ortodoxe Ruse a apărut pe un canal rusesc de Telegram. Kremlinul a intrat imediat pe fir și a declanșat o “operațiune specială” de înlăturare a filmulețului de pe toate rețelele de socializare, remarcă site-ul ucrainean Obozrevatel.com.
Vladimir Gundiaev (75 de ani) – numele real al patriarhului Kiril – s-a rănit la spate. Totuși, la scurt timp după căzătură, s-a ridicat în amvon. Informația a fost furnizată de protodiaconul Andrei Kuraev.
Andrei Kuraev:„Un incident neplăcut s-a petrecut astăzi (25 iunie – n. red.) la sfințirea templului din Novorossiisk. După terminarea sfințirii templului, Patriarhul Kiril a alunecat pe podeaua scumpă de marmură și a căzut după părăsirea amvonului. N-au avut timp să acționeze nici securiștii, nici serviciul de protocol, nici episcopii care stau în apropiere. Patriarhul s-a rănit la spate pe marginea amvonului. Liturghia a continuat. Mitropolitul Grigori și episcopul local Feognost se uitau cu vinovăție la patriarh și așteptau o reacție. Dar de vină sunt restricțiile pentru coronavirus, din cauza cărora patriarhul nu se lasă atins și sprijinit pe trepte”.
Site-ul Obozrevatel.com remarcă următoarele: “Videoclipul căderii a apărut în rețea, de unde a început deja să fie îndepărtat în Rusia. Deși în Federația Rusă căderea lui Gundiaev se explică prin «restricții legate de coronavirus», având în vedere aprobarea lui cu privire la războiul din Ucraina, aceasta seamănă mai mult cu karma sau pedeapsa lui Dumnezeu”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Ies la iveală tot mai multe dedesubturi ale operațiunii rusești de destabilizare a Bulgariei, pentru a-i provoca deraierea de la traiectoria europeană. Demiterea Guvernului pro-occidental de la Sofia, prin moțiunea de cenzură votată joi, 23 iunie, a fost executată prin implicarea mafiei bulgare și prin influențele venite dinspre Rusia teroristă a lui Vladimir Putin. Echipa premierului reformator Kiril Petkov (școlit la Harvard, în SUA) a rezistat la conducerea Bulgariei doar 6 luni.
Lovitura dată joi Bulgariei europene s-a concretizat în cele 123 de voturi pro-demitere (din 239). În scurtul său mandat, premierul Petkov s-a poziționat pentru întărirea relațiilor cu UE și NATO și a promis că va încerca să anihileze corupția din țara lui. De asemenea, a spus că va scoate Bulgaria din dependența energetică față de Rusia.
Postul ucrainean de televiziune Canal 24 din Kiev a preluat o declarație a premierului Kiril Petkov, în care acesta a acuzat mafia bulgră și Rusia putinistă pentru demiterea Cabinetului său: “Acest vot este un pas mic pe un drum foarte lung de urmat. Promit că vom continua să luptăm pentru întoarcerea țării și, într-o zi, vom avea o Bulgarie fără păpuși, fără mafie – o țară europeană normală”.
Putinista Mitrofanova – „Kuzmin cu fustă”
Din 2021, Ambasada Federației Ruse la sofia este condusă de Eleonora Mitrofanova (69 de ani). Aceasta s-a manifestat cu agresivitate nediplomtică, încercând de mai multe ori să intimideze Bulgaria. Stilul ei grosolan seamănă cu cel al lui Valeri Kuzmin, ambasadorul Rusiei la București.
În luna martie, Mitrofanova a avertizat Bulgaria să nu cedeze Ucrainei tehnică militară. În acel moment, SUA se afla în discuții cu Bulgaria și Slovacia pentru ca sistemele de apărare antirachetă S-300 ale acestora să fie cedate Ucrainei.
„Aș dori să avertizez autoritățile bulgare că furnizarea de arme – inclusiv cele de origine sovietică – și muniție către naționaliștii ucraineni este puțin probabil să adauge optimism dialogului bilateral, care s-a deteriorat până acum”, a spus Mitrofanova. Ea a vorbit pe larg despre „operațiune specială”, „denazificare”, „criminalii ucraineni” și „bătuși lichidați”, promovând propaganda mincinoasă a regimului Putin.
Mitrofanova s-a arătat extrem de nervoasă și când Comisia pentru Învățământ, Cultură, Știință și Diversitate Culturală de pe lângă Consiliul Municipiului Sofia a decis, cu 8 voturi pentru, 3 împotrivă și o abținere, ca spațiul verde din fața Ambasadei Rusiei la Sofia să devină o alee care să poarte numele „Eroii Ucrainei”.
Pe 1 februarie, cu mai puțin de o lună înaintea invaziei ruse în Ucraina, ambasadoarea Mitrofanova a susținut, la postul bulgar NOVA TV, solicitarea Moscovei ca NATO să-şi retragă trupele, bazele şi armamentul strategic din ţările care au aderat la această alianţă începând din anul 1997. „Acesta nu este jocul Bulgariei, nu aveţi deloc nevoie de asta. Bulgaria ar putea deveni o ţintă dacă ar găzdui pe teritoriul ei baze şi arme strategice îndreptate împotriva Rusiei. Nu se pune problema ca ţările care au aderat la NATO după 1997 să iasă din NATO. Noi vorbim despre retragerea contingentelor militare, a bazelor şi armelor strategice staţionate pe teritoriile lor începând din 1997. Iar la ora actuală nu vorbim deloc despre Bulgaria, întrucât în prezent nu aveţi nici baze şi nici armamente strategice ofensive, dar aceasta priveşte România într-o anumită măsură”, a spus Mitrofanova.
Partidul Bulgaria Democrată a cerut ca Mitrofanova să fie declartă persona non grata
Pe 6 aprilie, Partidul Bulgaria Democrată a cerut ca ambasadoarea Rusiei în Bulgaria, Eleonora Mitrofanova, să fie declarată persona non grata.
„Dovezile atrocităţilor comise de armata rusă în Bucea şi alte oraşe ucrainene s-au înmulţit în ultimele zile. Opinia publică mondială este şocată de filmările cu cadavrele civililor de pe străzi, de descoperirea de gropi comune, de rapoarte despre violuri şi torturi ale unor oameni nevinovaţi, de jafurile în masă comise de militarii ruşi. Devine din ce în ce mai clar că regimul Putin comite crime de război de amploarea unui genocid”, a susţinut Antoaneta Ţoneva, deputată a Partidului Bulgaria Democrată, de la tribuna parlamentară.
„În calitate de stat membru al Uniunii Europene, ţara noastră trebuie să sprijine noi sancţiuni europene mai dure împotriva Rusiei. Bulgaria trebuie să înceapă să furnizeze Ucrainei arme şi muniţii care să-i permită să se apere împotriva agresiunii ruse şi a crimelor de război. Amintind că în semn de răspuns la atrocităţile din Bucea şi din alte locuri, ţări partenere precum Germania şi Franța au expulzat în total 75 de diplomaţi ruşi, iar Lituania, inclusiv ambasadorul rus, insistăm ca ambasadorul Rusiei în Bulgaria, Eleonora Mitrofanova, să fie declarată persona non grata. Comportamentul său recent este contrar Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice şi subminează demnitatea Bulgariei”, cerut grupul parlamentar al Partidului Bulgaria Democrată.
Eleonora Mitrofanova
Vă prezentăm principalele dezvăluiri făcute de Canal 24.
„Petkov a spus că motivul pregătirii unei moțiuni de cenzură a fost amenințarea de a dezvălui scheme de corupție la scară largă, în care ar putea fi implicați politicienii bulgari”
„Petkov l-a numit pe ambasadorul Rusiei la Sofia printre oamenii care au reușit să demită Guvernul. El a acuzat Kremlinul că a influențat votul de la moțiunea de cenzură, prin influența pe care o are asupra deputaților din Partidul Renașterii Bulgare” („AUR”-ul bulgăresc – n. red.).
„Pe votul de neîncredere împotriva Guvernului său, Petkov a dat vina direct pe Rusia și pe puternica mafie a țării sale.”
„Premierul a ajuns la putere în urmă cu doar 6 luni. El a promis că va lupta împotriva corupției și a împins țara într-o poziție extrem de puternică împotriva Rusiei, după invadarea Ucrainei.”
„Anterior, Petkov a spus că motivul pregătirii unei moțiuni de cenzură a fost amenințarea de a dezvălui scheme de corupție la scară largă, în care ar putea fi implicați politicienii bulgari.”
„În ciuda legăturilor de lungă durată ale țării cu URSS și, după prăbușirea acesteia, cu Rusia, Petkov a susținut pe deplin poziția UE și a NATO cu privire la războiul din Ucraina.”
„În special, prim-ministrul l-a demis pe ministrul Apărării, Stefan Ianev, care a refuzat să numească invazia rusă drept război și a preferat termenul Kremlinului, de «operațiune specială». Petkov a sprijinit, de asemenea, sancțiunile UE împotriva Rusiei și a promis asistență forțelor armate.”
„După demisia Guvernului lui Petkov, se vor declara mai multe forțe pro-ruse, cum ar fi Partidul Renașterii – de extremă dreaptă. Acest lucru ar putea pune în pericol planurile Bulgariei de a adera la zona euro și de a abandona petrolul și gazele rusești până în 2024”
„Liderul partidului de opoziție GERB și fostul prim-ministru bulgar, Boiko Borisov, au jucat un rol-cheie în inițiativa de a da un vot de neîncredere actualului Cabinet. Anterior, Guvernul Petkov a încercat chiar să-l aresteze pentru presupusa implicare în corupție pe scară largă. Cu toate acestea, instanța l-a eliberat pe Borisov fără acuzații, invocând inexactități procedurale.”
„Deocamdată nu se știe cine va forma noul guvern și dacă vor avea loc alegeri anticipate. Potrivit politologilor, după demisia Guvernului Petkov, se vor declara mai multe forțe pro-ruse, cum ar fi Partidul Renașterii – de extremă dreaptă. Acest lucru ar putea pune în pericol planurile Bulgariei de a adera la zona euro și de a abandona petrolul și gazele rusești până în 2024.”
„Interesant! Borisov a condus Guvernul bulgar în cea mai mare parte a ultimului deceniu. Este cunoscut pentru legăturile sale strânse cu președintele rus Vladimir Putin. Fostul premier i-a oferit dictatorului de la Kremlin un cățeluș de ciobănesc bulgar.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Rusia și rețelele mafiote s-au implicat direct în demiterea Guvernului pro-european din Bulgaria, acuză premierul Kiril Petkov, citat de publicația Politico. Executivul de la Sofia, instalat acum 6 luni, a reușit să stârnească adversitatea Moscovei, având o poziție foarte dură față de Rusia după invadarea Ucrainei. De asemenea, Bulgaria a demarat cu hotărâre lupta anticorupție, ceea ce a activat viesparul mafioților.
Bulgaria are în UE reputația celei mai corupte țări, dar și a unui stat în care Rusia este foarte puternic „înfiptă” în toate sferele, inclusiv cea politică.
Premierul demis Kiril Petkov (42 de ani), absolvent de Harvard, a prezentat o listă a persoanelor care au contribuit la căderea Guvernului său. Printre numele prezentate apare – surpriză! – și cel al ambasadorului Rusiei la Sofia. Petkov spune că Rusia a influențat partidul de extremă dreapta „Renașterea” – un “AUR” bulgăresc – să voteze în Parlament moțiunea de cenzură.
Rusia a construit cu grijă, în ultimii ani, o rețea de partide extremiste în țările europene, exploatând nemulțumirile (unele firești), temerile și nostalgiile unei părți a populației. Pe acest teren fertil au răsărit așa-ziși lideri populiști care fac agenda Moscovei. Aceștia se remarcă prin ostilitatea față de SUA și Uniunea Europeană, agenda pseudo-conservatoare și obsesiile conspiraționiste. În timpul pandemiei, aceste partide au răspândit narativul creat de Moscova privind o uneltire a elitei mondiale care vrea să cipeze, să ucidă sau să domine populația lumii cu ajutorul vaccinului și al unei epidemii inventate.
Exact aceleași personaje susțin, după 24 februarie, că nu Rusia e de vină, ci Ucraina și Occidentul pentru războiul început de Putin.
Un fost moderator TV, acum șef de partid, a lansat atacul la Guvernul pro-european, invocând teme revanșarde și naționaliste. În spate s-ar afla interesele oligarhilor speriați de lupta anti-corupție
În Bulgaria, atacul la actualul Guvern pro-european a fost declanșat de populistul Slavi Trifonov, fostă vedetă de televiziune, care și-a retras partidul „Există un Astfel de Popor” din coaliția guvernamentală. Trifonov a pedalat pe o temă naționalistă: premierul Petkov ar fi prea blând pe subiectul aderării Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană.
Extremiștii bulgari insistă pe nostalgiile imperiale ale Bulgariei Mari, care revendică, printre multe alte teritorii, și Macedonia. Această țară a fost, de altfel, și motivul izbucnirii celui de-Al Doilea Război Balcanic, în 1913, dar și intrarea în Primul Război Mondial a Bulgariei, care revendica, printre altele, Macedonia.
În spatele temei naționalist-populiste legate de Macedonia de Nord s-ar ascunde însă puternicii oligarhi din mafia care controlează Bulgaria. Aceștia i-ar fi comandat lui Trifonov să dărâme Guvernul înainte ca lupta anticorupție să înceapă să le afecteze serios afacerile.
Și în acest caz, situația din Bulgaria seamănă mult cu ce s-a întâmplat în România acum câțiva ani, când oligarhii și partidele și-au dat mâna pentru a o înlătura pe Laura Codru’a Kovesi din postul de procuror-șef al DNA.
Varianta controlării lui Trifonov de către oligarhi a fost susținută și de mai mulți parlamentari din partidul său, care au votat cu Guvernul și și-au acuzat șeful că se află „de partea mafiei”.
Dacă Petkov nu reușește să închege o nouă coaliție, Bulgaria se va prezenta la al patrulea rând de alegeri anticipate începând din aprilie 2021.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Tensiunile dintre Rusia și Kazahstan cunosc o neașteptată și bruscă ascensiune după ce președintele țării asiatice, Kassim-Jomart Tokaev, a refuzat o decorație oferită de Moscova și a spus de față cu Vladimir Putin că țara sa nu va recunoaște “niciodată” independența așa-ziselor republici separatiste Donețk și Lugansk.
Rusia a stopat exporturile de petrol pe care kazahii le realizau în Europa prin portul rusesc din Novorossiisk (regiunea Krasnodar, cu ieșire la Marea Neagră), invocând descoperirea unor bombe din Al Doilea Război Mondial.
Kazahstanul a replicat imediat, blocând 1.700 de vagoane cu cărbune importat din Rusia, semnalează portalul Nexta, dar și numeroase alte surse mass-media independente din spațiul ex-sovietic.
Experții se întreabă dacă următorul pas nu va fi blocarea de către ruși a transporturilor de uraniu pe care compania de stat kazahă Kazatomprom le face către fabricile din Europa prin Sankt Petersburg.
Situația a escaladat rapid. Konstantin Zatulin, deputat în Duma de stat a Rusiei și vicepreședintele acestei Camere a Parlamentului pentru afacerile în CSI (Comunitatea Statelor Independente care reunește cele mai multe din republicile ex-sovietice), l-a atacat verbal pe președintele kazah.
În mod incredibil, Zatulin a amenințat Kazahstanul, făcând trimitere la regiunile nordice ale țării, de la granița cu Rusia, unde este concentrată minoritatea rusă. Zatulin i-a avertizat pe kazahi că, „în funcție de comportamentul Kazahstanului, nimic nu este exclus”.
Președintele kazah Tokaev remarcase la conferința de la Sankt Petersburg, de față cu Putin, că Federația Rusă n-ar trebui să încerce să joace rolul „salvatorului”, pentru că nimeni nu are de gând „să servească sau să se plece”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Preşedintele Franței, Emmanuel Macron (44 de ani), a pierdut majoritatea absolută în Adunarea Naţională (Parlamentul de la Paris), după al doilea tur al alegerilor legislative, desfăşurat duminică, 19 iunie. Macron va fi nevoit să caute alianțe pentru formarea majorității, misiune dificilă dat fiind că pe locurile 2 și 3 s-au clasat două partide extremiste – cel de stânga și cel de dreapta.
Sondajele la ieşirea de la urne consemnează o creștere puternică a extremei drepte, condusă de Marine Le Pen, transmite Agenția France Presse (AFP).
Dacă numărătoarea voturilor va confirma rezultatele exit-poll-urilor, ar fi un eşec major pentru președintele francez, care s-ar vedea astfel nevoit să caute alianţe pentru a-şi pune în aplicare programul politic.
Conform primelor proiecţii după închiderea urnelor, coaliţia Ensemble! (Împreună), a lui Macron, ar obţine între 200 şi 260 din cele 577 de mandate ale Adunării Naţionale, aşadar mult sub majoritatea absolută de 289 de deputaţi.
În schimb, alianţa de stânga NUPES, condusă de stângistul Jean-Luc Mélenchon, ar obţine între 150 şi 200 de mandate, devenind principala forţă a Opoziţiei.
Aceleaşi estimări indică între 60 şi 100 de mandate pentru partidul de extremă-dreaptă Adunarea Naţională, condus de Marine Le Pen.
Dreapta tradiţională, altădată forța politică numărul 1 în Franța, va obţine în jur de 60 de mandate şi ar putea juca rolul de arbitru în viitorul legislativ. Ar fi partenerul cel mai compatibil cu partidul lui Macron, iar împreună ar putea face majoritatea (cu condiția ca Ensemble să obțină măcar 230 de mandate).
Alegerile au fost marcate de un absenteism major, estimat la 53,5-54%. Prezenţa la urne a fost sub 47%, mai mică chiar și decât cea de la primul tur.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Astăzi, Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, împlinește 50 de ani. Exact în această zi, predecesorul ei, rusofilul Igor Dodon (47 de ani), actualul președinte de onoare al Partidului Socialit (PSRM), a fost reținut pentru 72 de ore. Informația a fost confirmată de procurorul general interimar, Dumitru Robu, pentru Deschide.md.
Ofițerii Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova, împreună cu procurorii anticorupție, au descins la domiciliul fostului președinte Igor Dodon, pentru percheziții în dosarul „Kuliok” („Sacoșa”).
Una dintre măsurile luate de oamenii legii a fost reținerea pentru 72 de ore a lui Dodon, acuzat de mai multe infracțiuni grave.
Totodată, a fost reținut și cumnatul lui Dodon, Petru Merineanu. Conform surselor citate de Deschide.md, Merineanu ar fi încercat să distrugă mai multe probe.
Dosarul „Sacoșa” se bazează pe imaginile video din anul 2019, de la sediul PDM, în care oligarhul Vlad Plahotniuc i-a transmis o pungă – cu bani! – președintelui Igor Dodon. Din imaginile video rezultă că banii pe care îi ia Dodon de la Plahotniuc sunt pentru salarizarea celor din PSRM.
VIDEO: Dodon și sacoșa neagră de la Plahotniuc
Percheziții au avut loc și la alte adrese:
la casa părinților lui Dodon din satul Sadova;
la tabăra de odihnă de la Sadova, care ar aparține familiei lui Dodon;
la sediul asociaţiei „Uniunea de Afaceri Moldo-Rusă”, condusă de Dodon și cofondată de organizaţia „Delovaia Rossia”, care-l are printre lideri pe Igor Ceaika (fiul fostului procuror general din Rusia, Iuri Ceaika);
la cel puțin două apartamente care i-ar aparține lui Dodon, dar care ar fi înregistrate pe numele cumnatului său (Petru Merineanu) și a finului liderului socialist (Lilian Filipov, fost ofițer SPPS).
Mariana Cherpec, procurorul responsabil de comunicare cu mass-media din cadrul Procuraturii Generale de la Chișinău, a anunțat că perchezițiile se efectuează la imobile deținute de Dodon prin persoane interpuse
Dosarul penal a fost deschis în temeiul bănuielii rezonabile de comitere a mai multor infracțiuni:
trădare de patrie;
îmbogățire ilicită;
corupere pasivă;
acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală.
Procurorul Mariana Cherpec a detaliat acuzațiile aduse lui Dodon:„infracţiuni prevăzute de art. 324 (coruperea pasivă), art. 1812 (acceptarea finanţării partidului politic de către o organizaţie criminală), art. 337 (trădare de patrie) şi art. 3302 (îmbogăţire ilicită)”.
Dodon, lacheul lui Putin, s-a zbătut să îndepărteze Moldova de Europa și s-o „lipească” de Rusia
Igor Dodon a fost președinte al Republicii Moldova timp de patru ani (2016-2020), după ce a câștigat alegerile prezidențiale din noiembrie 2016, într-un scrutin marcat de mari probleme de organizare la votul din diaspora moldoveană.
Dodon s-a remarcat în special prin mesajul său puternic pro-rus. El a susținut îndepărtarea de UE, denunțarea acordului de asociere cu UE și aderarea Moldovei la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.
De altfel, Dodon și-a exprimat public, în repetate rânduri, admirația față de președintele rus Vladimir Putin, spunând că dorește să fie pentru Moldova un lider așa cum Putin este pentru Rusia.
VIDEO: Dodon negocia cu rușii planul de federalizare a Republicii Moldova
Înaintea alegerilor din 2016, Rise Project Moldova a dezvăluit informații despre „călătoriile secrete ale lui Dodon cu avionul lui Plahotniuc”, dar și despre „banii lui Dodon din Bahamas”, mai precis despre „gruparea socialiștilor în jurul unei afaceri secrete cu o companie offshore conectată la Federația Rusă”.
Igor Dodon a pierdut alegerile prezidențiale din noiembrie 2020 în fața candidatei pro-europene Maia Sandu, care în turul 2 a obținut 57,75% din voturi.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Actualul lider al Germaniei, cancelarul Olaf Scholz, are un trecut cât se poate de tulbure, care explică pe deplin comportamentul duplicitar și ezitant al Guvernului de la Berlin în raport cu Rusia după declanșarea războiului din Ucraina. Aceasta pare a fi concluzia trasă de celebrul istoric dr. Hubertus Knabe, care publică un incendiar editorial pentru publicația britanică Daily Mail. Knabe arată că Olaf Scholz a fost marxist fanatic, unul dintre cei mai vehemenți atacatori ai NATO și SUA și susținători ai URSS, întreținând înainte de 1989 legături absolut dubioase cu autoritățile Germaniei comuniste, unde se simțea ca acasă și beneficia de un statut privilegiat.
Fără să o spună cu subiect și predicat, istoricul Hubertus Knabe sugerează cât se poate de străveziu că Olaf Scholtz a fost – și poate chiar mai este – cel puțin un agent de influență al Moscovei în tinerețe, dacă nu cumva de-a dreptul spion al Rusiei comuniste. În orice caz, Knabe îl caracterizează pe actualul cancelar drept un „idiot util” al Kremlinului!
Așa s-ar explica pe deplin faptul că Germania a fost principala frână, în ultimele trei luni, în calea unor măsuri dure de sancționare a Rusiei după invadarea Ucrainei, precum și că până acum Guvernul de la Berlin a rămas singurul – dintre cele ale marilor puteri occidentale – care n-a ajutat consistent Ucraina pe plan militar.
Hubertus Knabe a ales presa britanică pentru aceste dezvăluiri șocante pentru că, după cum scrie chiar el în finalul editorialului, publicarea textului i-a fost blocată în Germania! Mai multe instituții media au refuzat să-l difuzeze, ulterior – relatează istoricul – apărând în schimb o poveste falsă despre presupusa urmărire a lui Scholz de către STASI.
Portretul făcut lui Olaf Scholz de istoricul Hubertus Knabe
* La începutul carierei sale politice, în Hamburg, Olaf Scholz a fost un marxist fanatic.
* În plin Război Rece, adică în anii 1980, când amenințarea sovietică era o realitate cât se poate de concretă pentru Germania federală, actualul cancelar s-a situat deschis de partea URSS, criticând vehement SUA și NATO.
* Ajuns vicepreședinte al organizației de tineret a Partidului Social-Democrat, Olaf Scholz a avut o retorică furibundă la adresa Alianței Nord-Atlantice și a americanilor. După ce URSS a escaladat criza, orientând sute de rachete nucleare către Occident, NATO și SUA au fost chemate de cancelarul de atunci al R. F. Germania să întărească apărarea țării, ceea ce a provocat isteria lui Scholz. Acesta a ținut o serie de discursuri violente, acuzându-i pe americani de imperialism și declarându-i principalii inamici ai păcii! Asta, în timp ce URSS masa la granițele Europei Occidentale focoase nucleare și cantități uriașe de echipamente militare.
Olaf Scholz era, în anii 1980, un marxist fanatic și un cal troian al Rusiei sovietice în Germania de Vest: vitupera împotriva americanilor și a NATO, întreținea relații dubioase cu autoritățile est-germane, închidea ochii la abuzurile comise împotriva conaționalilor persecutați din RDG și urma politicile Moscovei, scrie istoricul german care i-a cercetat amănunțit trecutul actualului cancelar al Germaniei
* Poziția minorității marxiste conduse de Scholz era, în acea perioadă, că „Uniunea Sovietică trebuie să pună mult mai multe rachete nucleare la ușa Statelor Unite“!
* Până în 1989, Scholz a avut legături foarte strânse cu autoritățile comuniste din Germania comunistă – R. D. Germană –, lucru pe care ulterior a încercat să-l ascundă. În intervalul 1983-1989 a intrat în țara vecină de 9 ori, beneficiind de statut privilegiat atât la controalele vamale, cât și în interiorul RDG, țară controlată complet de sovietici.
* În timp ce alți vest-germani care-și vizitau rudele în Germania de Est erau hărțuiți și urmăriți permanent de STASI (temuta poliție politică a regimului comunist), Scholz nu a avut nici măcar dosar de urmărire. Pentru orice om familiarizat cât de cât cu acea perioadă, asta nu poate însemna decât un singur lucru: actualul cancelar german era „omul rușilor”.
* Scholz s-a întâlnit în repetate rânduri cu liderii est-germani, conducând delegații ale radicalilor din mișcarea socialistă vest-germană.
* S-a exprimat vehement împotriva programului prin care Ronald Reagan a și înfrânt, de fapt, URSS, scutul anti-rachetă operațiunea numită „Războiul stelelor”.
* Nu doar în privința politicii externe de securitate s-a poziționat Scholz de partea rușilor și a regimurilor dictatoriale comuniste, ci și atunci când a fost vorba despre compatrioții săi din Germania de Est. În timp ce STASI urmărea, aresta și deporta sute de persoane care erau considerate disidenți, Scholz venea în Berlinul de Est și lăuda Guvernul comunist pentru politicile sale moderate și constructive!
* Istoricul german subliniază că a descoperit în arhive documente indubitabile că Scholz și-a aliniat politica, permanent, cu cea a URSS, și nu cu cea a țării sale și a SUA.
* Astăzi vedem că, deși de la acele evenimente au trecut peste 30 de ani, Olaf Scholz continuă să joace cartea Rusiei, spune istoricul Hubertus Knabe, ceea ce-l face pe Putin “să-și frece mâinile de bucurie”.
Mai jos, traducerea editorialului incendiar din „Daily Mail” prin care doctor Hubertus Knabe îl demască pe actualul cancelar german Olaf Scholz ca având un trecut de aliat și strâns colaborator al Rusiei comuniste.
„Liderul Germaniei este atât de blând cu Rusia pentru că este un fost marxist care a atacat NATO și s-a înclinat în fața Moscovei?”, se întreabă istoricul de elită dr. Hubertus Knabe
Istoricul german Hubertus Knabe relatează, în editorialul său din Daily Mail, că a încercat să publice detaliile despre trecutul Olaf Scholz ca om al Moscovei în presa germană, dar a fost cenzurat!
„Politicieni de rang înalt din toată lumea occidentală au vizitat Ucraina în ultimele săptămâni.
Boris Johnson a luat parte la una dintre cele mai memorabile vizite externe din mandatul său de prim-ministru, când s-a plimbat luna trecută prin centrul Kievului împreună cu președintele Zelenski, în timp ce secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au arătat, de asemenea, sprijinul lumii libere pentru o democrație în pericol.
Cu toate acestea, un politician occidental de rang înalt a păstrat o tăcere ciudată cu privire la o posibilă vizită în Ucraina: cancelarul german Olaf Scholz.
Și de ce ar putea face asta?
Scholz, la fel ca mulți membri ai Partidului Social-Democrat din Germania (SPD), se prezintă ca un tehnocrat blând și un pragmatic de centru-dreapta al partidului. Dar el are un trecut politic surprinzător.
La începutul carierei sale politice, Scholz – care a crescut în Hamburg, în ceea ce era pe atunci Germania de Vest – nu era doar un marxist convins, ci și un adept înfocat al așa-numitei «mișcări pentru pace».
Aceasta a portretizat NATO și America ca pe niște războinici iresponsabili. În multe probleme de securitate, el s-a situat în mod deschis de partea Kremlinului.
Instigatorul
În 1982, când Scholz a devenit vicelider al Tinerilor Socialiști, Războiul Rece era la apogeu, iar perspectiva unui duel nuclear între Moscova și Occident părea foarte posibilă.
În decembrie 1979, trupele sovietice invadaseră Afganistanul, după ce Kremlinul a reorientat sute de rachete nucleare cu rază intermediară de acțiune spre Europa de Vest.
NATO a contracarat acest lucru prin amplasarea propriilor rachete americane în Europa, cu sprijinul și încurajarea cancelarului de atunci al Germaniei de Vest și lider al SPD, Helmut Schmidt.
Ce a avut de spus tânărul și înflăcăratul Scholz despre acest lucru? În eseuri și discursuri, el a atacat «strategia agresivă-imperialistă a NATO» și pe susținătorii săi «de dreapta» din propriul său partid de centru-stânga.
La fel ca mulți tineri marxiști din Occident, Scholz vedea în NATO și în SUA principalul inamic și amenințare la adresa păcii – și nu în URSS.
De aceea, așa cum s-a stabilit, a «colaborat» în mod activ cu politicienii și funcționarii est-germani în lupta dintre Est și Vest.
Se știe că Scholz a călătorit în mod regulat în RDG – așa-numita «Republica Democrată Germană», nu că ar fi existat ceva democratic în satelitul sovietic cunoscut și sub numele de Germania de Est.
În mod remarcabil, a trecut granița de nouă ori în total între septembrie 1983 și iunie 1988.
Autoritățile de frontieră din RDG au fost întotdeauna instruite să îl scutească pe Scholz de «schimbul forțat» – banii pe care vizitatorii occidentali îi dădeau și care reprezentau o taxă de frontieră – și să îi acorde o «autorizație deosebit de preferențială și politicoasă».
În acea perioadă, germanii de Vest obișnuiți care treceau granița pentru a-și vedea rudele, așa cum am făcut-o eu, nu numai că trebuiau să dea bani, dar erau hărțuiți în mod obișnuit de polițiștii de frontieră și adesea urmăriți de agenți secreți ai mult-temutei STASI.
Cu toate acestea, Scholz a fost tratat cu covorul roșu de către conducerea est-germană.
Am găsit documente esențiale în Arhivele Federale ale Germaniei care arată cum Scholz s-a aliat mult mai puternic cu politica Kremlinului în anii 1980 decât cu cea a SUA sau a guvernului vest-german.
Într-un set de documente, liderul filialei de tineret a Germaniei de Est, FDJ, a menționat că Scholz aparținea unui grup de orientare marxistă care era adesea dispus să «coopereze cu comuniștii».
În aripa de tineret a propriului său partid, Jusos, Scholz a devenit un purtător de cuvânt neoficial al minorității de marxiști radicali, atacându-i pe «reformiști» – nemarxiști – în discursuri și eseuri.
Cu ocazia a două vizite, Scholz a fost primit de al doilea cel mai important funcționar din RDG, Egon Krenz. Într-un program de știri din RDG, îl puteți vedea pe Scholz – încă cu șuvița lui roșcată – stând în fața lui Krenz.
În mod șocant, Jusos a susținut că Uniunea Sovietică ar trebui «să pună mult mai multe rachete nucleare la ușa Statelor Unite».
Olaf Scholz nu a menționat niciodată în mod public relațiile sale apropiate cu funcționarii est-germani care – la fel ca Vladimir Putin astăzi – conduceau un stat polițienesc bazat de frică.
Rachete
În octombrie 1986, Scholz și prietenii săi din Jusos s-au întors în Germania de Est pentru a se întâlni cu omologii lor comuniști. Încă o dată, Krenz i-a primit, iar Scholz însuși a jucat un rol important în încheierea unui acord final în care a fost adoptată cererea comuniștilor de a trata RDG ca nemaifiind parte a Germaniei.
În următorii doi ani de vizite, Scholz și Jusos s-au întors în Germania de Est pentru a face lobby împotriva NATO. Aceștia au criticat în special planul președintelui american Ronald Reagan privind un «scut» defensiv împotriva rachetelor balistice intercontinentale sovietice.
În martie 1987, s-a planificat ca Scholz să se întâlnească chiar cu Erich Honecker, șeful RDG, în cadrul unei conferințe.
În acest timp, STASI a luat măsuri dure împotriva opoziției din RDG. În ianuarie 1988, peste 100 de activiști pentru drepturile civile au fost arestați, iar unii au fost expatriați.
Ce a avut de spus Scholz? Atunci când s-a întâlnit cu omologii săi comuniști, a subliniat «tratarea moderată a evenimentelor recente din RDG». Și și-a reiterat dorința de a dezvolta în continuare relații bune «fără tensiuni ciclice».
La un alt eveniment din iunie 1988 – cu câteva luni înainte de căderea URSS – RDG, puternic militarizată, s-a prezentat ca un stat dedicat păcii în fața unor participanți din 113 țări. Scholz a fost prezent și a fost tratat aproape ca un oaspete de stat: un angajat al Comitetului Central l-a luat cu mașina de la graniță.
Când am scris pentru prima dată despre colaborarea din tinerețe a lui Scholz cu funcționari importanți din RDG, mai multe instituții media germane au refuzat să publice dezvăluirile.
Ulterior, mulți au pretins că fusese o victimă a STASI, arătând că numele său apărea în câteva documente.
Scholz însuși a reacționat la aceste rapoarte: «Bineînțeles, sunt conștient de faptul că am fost spionat. Nu este frumos, dar așa stau lucrurile».
În realitate, documentele STASI consemnează pur și simplu numele lui Scholz atunci când acesta participa la întâlniri. STASI nu a deschis niciodată un dosar special pentru Scholz, așa cum a făcut cu mulți oameni nefericiți pe care i-a vizat de fapt.
Desigur, aceste evenimente au avut loc cu mult timp în urmă. Nu numai că aspectul lui Scholz s-a schimbat de atunci, dar, fără îndoială, și opiniile sale politice s-au schimbat.
Cu toate acestea, ceea ce a rămas neschimbat din anii 1980 este mentalitatea imperialistă din interiorul Kremlinului. Vladimir Putin, la fel ca predecesorii săi sovietici, încearcă să le refuze vecinilor Rusiei dreptul la autodeterminare.
Kremlinul
În mod rușinos, mulți membri de rang înalt ai SPD au fost dispuși să tolereze acest lucru timp de decenii – mai ales fostul cancelar Gerhard Schröder, care este, de asemenea, președinte al consiliilor de supraveghere a două companii rusești de stat și urmează să se alăture luna viitoare consiliului de supraveghere al gigantului rus al gazelor Gazprom.
Schröder a fost cel care a început să lucreze cu ramura de tineret est-germană în 1980, în calitate de președinte al Jusos. Scholz i-a călcat pe urme. Poate că Scholz a călătorit mult în spectrul politic – dar nu poate scăpa de trecutul său ca unul dintre «idioții utili» ai Kremlinului.
Iar astăzi, în timp ce cancelarul german stă cu mâinile în sân – nereușind să își respecte promisiunea de acum trei săptămâni de a trimite arme grele în Ucraina – Putin trebuie să își frece mâinile de bucurie.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Președintele Chinei comuniste, Xi Jinping, ar fi suferit un anevrism cerebral la finalul anului 2021, care i-a afectat puternic starea de sănătate, în contextul în care crește presiunea pentru înlăturarea sa de la putere. Rivalii săi invocă politica irațională „Zero-Covid”, scrie tabloidul britanic „The Sun”.
Potrivit agenţiei de presă ANI, Xi Jinping (68 de ani) a suferit un „anevrism cerebral” la sfârşitul anului 2021, însă liderul chinez a impus să fie tratat cu ajutorul medicinei tradiționale și a refuzat să fie supus unei operații complicate când a ajuns la spital.
Zvonurile privind starea de sănătate a preşedintelui Xi Jinping circulă de mai mulţi ani, iar ultimele speculații au fost alimentate de absenţa lui inexplicabilă de la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing.
În martie 2019, în timpul unei vizite în Italia şi Franţa, liderul chinez a fost văzut şchiopătând vizibil. El a avut nevoie de ajutor în timp ce încerca să se aşeze.
În octombrie 2020, moment de apogeu al pandemiei de Covid, specialiștii au remarcat tusea sa sâcâitoare și vorbirea lentă, în timp ce se adresa publicului din Shenzhen.
În acest moment, în care Partidul Comunist Chinez se pregătește de un nou congres, în urma căruia Xi Jinping era așteptat să-și consolideze puterea, publicația britanică The Sun scrie că au crescut temerile privind o posibilă lovitură de palat, din cauza măsurilor extreme de lockdown luate de liderul chinez.
În ultimele săptămâni, în timp ce statele occidentale par să fi trecut complet peste pandemia de Covid-19, China a revenit la măsurile drastice, punând în carantină severă orașe și regiuni întregi după apariția a doar câteva zeci de cazuri. În multe situații, aceste restricții au dus la o serie de incidente violente între oamenii disperați, rămași fără alimente, și forțele de ordine. Autoritățile de la Beijing au cerut populației să nu mai pună la îndoială politicile stricte de izolare.
În acest context de neliniște socială, neobișnuit pentru China, premierul Li Keqiang a tras un semnal de alarmă cu privire la situaţia „complicată şi gravă” a forţei de muncă, afectată de politica „Zero-Covid”.
Un rival pentru Xi Jinping: Li Keqiang
Aceste mesaje contradictorii, de la vârful guvernului chinez, au ridicat semne de întrebare privind existenţa unei scindări la vârful puterii. Este pusă la îndoială durabilitatea strategiei dure a lui Xi Jinping, scrie „The Sun”.
În plus, Xi Jinping şi Li Keqiang au un istoric tensionat, fiind consideraţi rivali, scriu cei de la Bloomberg.
Richard McGregor, autorul cărţii „The Party: The Secret World of China’s Communist Rulers”, a declarat: „Este probabil exagerat să spunem că Xi şi Li sunt în conflict, dar declaraţiile lor reprezintă puncte de vedere divergente în cadrul sistemului asupra Covid şi a acestuia. China ajunge în punctul în care este necesară o dezbatere veritabilă, pentru un răspuns rațional la întrebarea: preţul plătit pentru noi blocaje merită prejudiciul economic?”.
Roger Garside, fost diplomat britanic, autorul cărţii „China Coup: The Great Leap to Freedom”, este de părere că Xi Jinping va fi eliminat de oponenţii interni din cadrul Partidului Comunist Chinez printr-o lovitură de stat, la Beijing.
Principala amenințare pentru actualul președinte va veni „din rândurile de vârf” ale Partidului Comunist, susține Garside. Acesta este de părere că politica „Zero-Covid” a Chinei ar putea fi finalul lui Xi Jinping, deoarece strategia sa exagerată a „blocat ţara în izolare” de restul lumii.
„Este de imaginat ca strategia lor Covid-19 să provoace o criză politică”, a declarat diplomatul britanic pentru „The Sun”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Sâmbătă dimineața, patru nave ale Gărzii de Coastă din China au invadat pur și simplu apele teritoriale japoneze. S-a întâmplat în largul Insulelor Senkaku (Diaoyu) din Marea Chinei de Est, aparținând prefecturii Okinawa. Acestă situație tensionată este raportată de ediția locală a NHK, citată de site-ul ucrainean Obozrevatel.com.
Paza de coastă japoneză a cerut navelor inamice să părăsească imediat apele sale teritoriale. În raportul întocmit de oficialii niponi se arată următoarele: „Potrivit Cartierului General al 11-lea al Gărzii de Coastă, patru nave ale Gărzii de Coastă chineze, una după alta, au invadat apele teritoriale japoneze în largul coastei Insulelor Senkaku, de la aproximativ 10.30 a.m., ora din Tokyo”.
Douăzeci de minute mai târziu, navele chineze au continuat să se deplaseze prin apele Japoniei către largul coastei Minami Kojima. Garda de Coastă locală i-a avertizat din nou pe ocupanți să iasă imediat de pe teritoriul nipon.
Insulele nelocuite Senkaku (Diaoyu) se află sub administrație japoneză încă din 1895. Cu toate acestea, China a pus sub semnul întrebării dreptul de proprietate asupra insulelor în anii ‘70, când acolo au fost descoperite indicii ale unor posibile zăcăminte de petrol. În plus, teritoriul este suficient de aproape de rutele maritime și zonele de pescuit.
Obozrevatel.com:„În prezent, această dispută teritorială chinezo-japoneză este cea mai serioasă dintre cele două țări de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și poate escalada în cele din urmă într-un conflict militar. Din 2013, zona aeriană de peste insule este controlată de sistemul chinez de apărare antiaeriană. Japonia consideră insulele disputate Senkaku (Diaoyu) din Marea Chinei de Est teritoriul său suveran și nu dorește să facă compromisuri cu China cu privire la proprietatea lor”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Președintele în funcție, Emmanuel Macron (44 de ani), a obținut un nou mandat de președinte al Franței, după cel câștigat în 2017. Și acum, ca și atunci, el a spulberat-o în turul 2 al alegerilor prezidențiale pe Marine Le Pen, reprezentanta extremei drepte. Victoria lui Macron este o veste foarte bună pentru Uniunea Europeană, care în următorii 5 ani poate conta pe implicarea totală a Franței în consolidarea UE. Pericolul fragmentării UE, reprezentat de Marine Le Pen, a fost îndepărtat încă o dată de alegătorii francezi.
Potrivit primelor estimări după închiderea secțiilor de votare, Emmanuel Macron, candidat din partea partidului Republica în Mișcare (LREM, de centru), a obținut 58,2%, în timp ce Le Pen (Reunirea Națională, extrema dreaptă) a înregistrat 41,8%.
Alte estimări, făcute de institutul Elabe, îl creditează pe Macron cu 57,6%, iar pe Le Pen cu 42,4%.
Rezultatul final va fi cunoscut luni dimineață, iar cel oficial va fi proclamat miercuri, 27 aprilie, de Consiliul Constituțional. Ceremonia de învestitură a președintelui Macron ales va avea loc la Palatul Elysée nu mai târziu de data de 13 mai.
În 2017, Emmanuel Macron a câștigat la o diferență mult mai mare în fața aceleiași Marine Le Pen: 66,10% – 33,90%.
Pentru Le Pen, scorul reprezintă o nouă înfrângere, dar și un rezultat record obținut de extrema dreaptă în al doilea tur al prezidențialelor.
Le Pen a câștigat în teritoriile franceze „de peste mări”, Macron în restul diasporei
Conform primelor rezultate înregistrate în alte țări, precum și teritoriile franceze „de peste mări”, Emmnuel Macron se îndreptră spre victorie și în diaspora, transmite publicația belgiană „La Libre”.
În Argentina, actualul președinte este creditat cu 89%, în Brazilia cu 86%, în Columbia cu 91%, în Republica Dominicană cu 62%, în Canada (fără Vancouver) cu 86%, iar în SUA cu 92%.
În Guadelupa a câștigat Le Pen, cu 69,60% (92.106 voturi), faţă de 30,40% (40.229 de voturi) pentru Macron. Prezența la vot în teritoriul din Caraibe: 47,18%.
În Martinica, Le Pen a obţinut 60,87%, faţă de 39,13% pentru preşedintele în exerciţiu. În acest departament, prezența la vit a fost de 45,45%.
În Guyana Franceză, Le Pen are 60,70% (21.734 de voturi), faţă de 39,30% (14.073 de voturi) pentru Macron. Rata de participare: 38,89%.
Marine Le Pen este pe primul loc şi în Saint-Martin şi Saint-Barthélemy.
Mesaje de felicitare de la Iohannis și Ciucă
Preşedintele Klaus Iohannis l-a felicitat, duminică seara, pe Emmanuel Macron pentru realegerea sa ca preşedinte al Republicii Franceze.
„Mă bucur să lucrăm în continuare pentru consolidarea Parteneriatului Strategic bilateral, pentru construirea unei Europe puternice, solidare și o cooperare sporită pe Flancul Estic al NATO”, a scris Klaus Iohannis pe Twitter.
Premierul Nicolae Ciucă a transmis, tot pe Twitter, un mesaj în care salută votul francezilor.
„Salutăm votul de astăzi al francezilor în favoarea unei Europe unite, respingând extremismul și naționalismul!”, arată mesajul premierului Ciucă.
„Felicitări, dragă Macron!” / „O veste magnifică pentru toată Europa”
Președintele Comisiei Europene, germana Ursula von der Leyen, l-a felicitat pe președintele francez Emmanuel Macron pentru realegere și a precizat că așteaptă cu nerăbdare să continue cooperarea cu acesta.
Malteza Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European, l-a felicitat pe preşedintele Emmanuel Macron pentru „realegerea sa de mare succes” şi a afirmat că aşteaptă cu nerăbdare să continue să colaboreze cu Franţa, care deţine în prezent preşedinţia Consiliului UE, şi să „facă faţă provocărilor unei lumi din ce în ce mai incerte şi îngrijorătoare”. „O UE puternică are nevoie de o Franţă puternică”, a scris Metsola pe Twitter.
Președintele Consiliului European, belgianul Charles Michel, a salutat rezultatul turului 2 al algerilor prezidențiale și l-a felicitat pe Emmanuel Macron pentru victoria sa.
Cancelarul german Olaf Scholz a salutat realegerea preşedintelui Macron pentru un al doilea mandat. „Felicitări!”, a scris în limba franceză, pe Twitter, liderul german social-democrat. A continuat apoi în limba germană: „Felicitări, dragă preşedinte Emmanuel Macron! Alegătorii tăi au transmis astăzi un angajament puternic în favoarea Europei. Sunt fericit că vom continua buna noastră cooperare!”.
Premierul italian Mario Draghi l-a felicitat pe Macron pentru victorie. Șeful guvernului de la Roma a declarat că realegerea președintelui francez este „o veste magnifică pentru toată Europa”.
Premierul britanic Boris Johnson, pe Twitter: „Felicitări, Emmanuel Macron, pentru realegerea ta ca președinte al Franței! Franța este unul dintre cei mai apropiați și importanți aliați ai noștri. Aștept cu nerăbdare să continuăm să lucrăm împreună în problemele care contează cel mai mult pentru cele două țări ale noastre și pentru lume”.
Le Pen: „Acest rezultat este mărturia unei mari neîncrederi a poporului francez în liderii europeni”
Marine Le Pen s-a adresat susținătorilor săi la puțin timp anunțarea primelor estimări. În aplauzele susținătorilor tăi, candidata de extremă dreapta și-a recunoscut înfrângerea la urne, dar a declarat că rezultatul reprezintă încă o victorie pentru partidul ei.
„După două săptămâni de metode nedrepte, brutale și violente îndreptate împotriva noastră, ideile pe care le reprezentăm au atins noi culmi”, a declarat Marine Le Pen după aflarea rezultatelor.
„Milioane de compatrioți au ales tabăra națională și schimbarea. Adresez cele mai profunde mulțumiri tuturor celor care au avut încredere în mine în primul tur și tuturor celor care, cu milioanele, ni s-au alăturat în turul 2”, a adăugat candidata extremei drepte franceze.
„Nu am niciun resentiment azi. Am fost îngropați de o mie de ori și de o mie de ori istoria a dovedit că cei care au prezis sau au sperat în dispariția noastră s-au înșelat”, a mai spus Le Pen.
„Simt o formă de speranță. Acest rezultat este, atât pentru liderii noștri francezi, cât și pentru liderii europeni, mărturia unei mari neîncrederi a poporului francez față de ei, pe care nu o pot ignora”, a spus candidata extremei drepte.
De asemenea, Marine Le Pen, aflată la a treia încercare ratată de a ajunge la Palatul Elysée, le-a cerut alegătorilor să voteze pentru partidul ei la alegerile legislative din iunie.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
