Ana Birchall a ajuns la Ministerul Justiţiei după cel mai mare coşmar al României postdecembriste în domeniul juridic: Tudorel Toader. Spre deosebire de acesta, Birchall a înţeles repede care-i „mersul”: vrei să ai trecere în lumea civilizată, joci pe cartea Occidentului, nu a Teleormanului.
Prima mişcare importantă a ei a fost implicarea rapidă în aducerea în ţară a lui Radu Mazăre, din Madagascar. Prin voia lui Tudorel Toader, şi azi Sebastian Ghiţă râde în nas justiţiei din România de peste Dunăre, din Serbia, acolo unde a fugit peste noapte şi de unde nimeni nu-l mai poate aduce la bară.
A fost primul semn că Ana Birchall va juca pe cartea justiţiei, nu a clanurilor. De altfel, acesta a fost probabil şi motivul pentru care Klaus Iohannis a parafat numirea ei imediată la Ministerul Justiţiei, şi ca interimar, şi ca ministru-plin.
Iar Birchall n-a trădat cauza democraţiei de tip occidental. Ulterior, alte decizii ale sale au demonstrat că a luat în serios angajamentul euroatlantic al României.
Nu întâmplător, în trecut, ea a fost primită de Hans Klemm, ambasadorul SUA la Bucureşti. Iar joi, Birchall a mai bifat o strângere de mâini pro-americană: s-a întâlnit cu William P. Barr, procurorul general al SUA, aflat în vizită la Bucureşti, care (sic!), a băgat un cap pe uşă şi la preşedintele României, cel care a numit-o ministru pe Ana Birchall cât ai pocni din degete.
Se leagă lucrurile pro-justiţie şi stat de drept, nu-i aşa? Într-atât de bine, încât PSD-iştii din categoria Dragnea, Nicolicea, Nicolae, Pleşoianu, Codrin, Olguţa&co. s-au prins că Birchall e o „trădătoare” şi au sărit imediat la gâtul ei.
„A fost impusă de Washington”, a acuzat Liviu Pleşoianu, într-un discurs parcă scris la Moscova.
”E clar pentru toată lumea de ce e Birchall la Justiţie, de ce n-a comentat nimic Werner, de ce se pozase distinsa doamnă Birchall cu Hans Klemm cu câteva ore înainte de a fi propusă ministru de distinsa doamna Dăncila#2? Pe Birchall au propus-o sau cel puţin au confirmat-o ministru domnii de peste Ocean, n-am niciun dubiu! Aceiaşi domni care au decorat-o pe Kovesi, aceiaşi domni care i-au decorat pe Maior şi Coldea în plin scandal legat de protocoalele secrete… Iar cea care a fost plecată nouă ani din ţară (şi de-aia nu ştie nimic despre statul paralel) a executat, cuminte, ordinele.”
Vorbele lui Pleşoianu sunt, desigur, simple şabloane banale ambalate în propagandă rusească, dar ele probează implicit că Birchall, spre deosebire de Tudorel Toader sau Florin Iordache, nu face jocurile Moscovei la Ministerul Justiţiei.
Iar ultima dovadă a fost felul în care a dejucat planul grupării Savonea privind numirea Adinei Florea la şefia Secţiei Speciale pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, zisă şi „SS-Gestapo”. Lia Savonea şi clica sa sensibilă la dorinţele clanurilor penale din politică n-aveau cum să n-o declare câştigătoare pe Florea, care ea însăşi a recunoscut public că nu ştie să fie magistrat independent, deci e pregătită să răspundă la comenzi. E ce Savonea, Marcu, Nicolicea, Şerban Nicolae, Tăriceanu şi însuşi Dragnea au nevoie.
Dar Ana Birchall a ştiu să joace bine cartea justiţiei. A lipsit la şedinţa CSM, n-a existat cvorum, deci clanurile n-au putut-o impune pe cea care i-ar fi dat lui Darius Vâlcov un document secret de maximă importanţă, pentru care acesta e anchetat de DIICOT, însă nu şi cea care l-a ajutat.
Pe moment, Ministerul Justiţiei – culmea, dirijat de o PSD-istă – e securizat din perspectiva relaţiilor democratice ale României cu lumea euroatlantică. Ce nu e securizată e însăşi justiţia în măruntaiele ei, chiar la vârful sistemului, în CSM-ul Liei Savonea.
Aici, vorbele lui Liviu Pleşoianu au încă mare trecere.
Continuă batjocura CSM la adresa justiţiei şi a României pro-europene. Gaşca Lia Savonea-Simona Marcu, legată de clanurile penale, o ţine în braţe pe Adina Florea pentru şefia Secţiei Speciale de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie („SS-Gestapo”), deşi aceasta e parte în afacerea divulgării de informaţii secrete pentru care DIICOT a început anchetarea lui Darius Vâlcov!
Procurorii DIICOT au anunțat că au început urmărirea penală împotriva lui Darius Vâlcov, fostul consilier al premierului Dăncilă, și punerea acestuia sub control judiciar în dosarul în care e acuzat că a divulgat informații secrete. E vorba despre publicarea de către Vâlcov pe Facebook a unei copii a protocolului de colaborare dintre Parchetul General și SRI.
Comunicatul integral al DIICOT
Prin ordonanţa din data de 18.06.2019, procurorii DIICOT-Structura Centrală au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile faţă de inculpatul Vâlcov Darius-Bogdan, pentru săvârşirea infracțiunii de divulgare a secretului care periclitează securitatea naţională, faptă prevăzută şi pedepsită de art.407 al.3 CP.
În fapt s-a reţinut că, la data de 23.08.2018, inculpatul a publicat pe pagina personală a unei reţele de socializare, o copie a unui document clasificat intitulat ’’Protocol privind organizarea cooperării între Serviciul Român de Informaţii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru îndeplinirea obligaţiilor ce le revin potrivit legii”.
Postarea în cauză a inclus șase pagini din documentul mai sus menţionat, pe care erau înscrise numerele de înregistrare 09472/08.12.2016 (PÎCCJ) şi respectiv 03656/07.12.2016 (SRI), documentul fiind încadrat în clasa „secrete de stat”, nivel „secret”, conform art. 4 al.2 lit.c din H.G.585/2002.
Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal suspecții și inculpații beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.
Adina Florea a picat în laţ
Dosarul lui Vâlcov a fost deschis ca urmare a unei sesizări a SRI din data de 28 august 2018.
În august anul trecut, Parchetul General (PG), Secția de urmărire penală și criminalistică (SUPC), a deschis un al doilea dosar penal pentru a depista cine i-a dat protocolul lui Vâlcov.
PG avea informaţii că protocolul a fost sustras din camera documentelor clasificate de la Parchetul Curţii de Apel Constanţa. Adina Florea era adjunctul procurorului general al PCA Constanţa şi şefa structurii de securitate a acestui parchet, adică direct responsabilă cu documentele clasificate.
Procurorii PG au descoperit că o grefieră de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa a făcut o copie a protocolului secret, în mai anul trecut.
La audieri, Nicoleta Ichim a declarat că Adina Florea i-a cerut să facă o copie xerox după protocolul SRI-Parchet din 2016, pe care i-a înmânat-o. Supusă detectorului de minciuni, grefiera a trecut testul, au explicat pentru G4Media.ro surse judiciare.
Pentru că a recunoscut și a colaborat cu anchetatorii, Parchetul General a dispus renunțarea la urmărirea penală (RUP) a grefierei, decizie confirmată de instanță.
În momentul în care Parchetul General a dispus RUP față de grefiera care i-ar fi dat protocolul Adinei Florea, a dispus și declinarea dosarului către DIICOT.
Motivul declinării a fost faptul că ar fi o infracţiune de divulgare (care presupune intenţie), nu neglijenţă în păstrarea informaţiilor secret de stat. Diferenţa între cele două infracţiuni ţine de mărimea pedepsei. Divulgarea informaţiilor secrete de stat ”de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu, dacă fapta pune în pericol securitatea naţională” (articolul 407 din Codul penal, alineatul 1) se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 15 ani, în vreme ce neglijenţa în păstrarea informaţiilor secrete de stat – cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
Dosarul de la DIICOT privind-o pe Adina Florea a fost predat însă nou înființatei Secții de investigare a magistraților (SIIJ) tocmai pentru că, potrivit legilor Justiției PSD-ALDE, competența de a-i ancheta pe magistrați aparține acestei secții din cadrul Parchetului General.
Notă mare pentru procuroare
Promovată de clanurile penale din politică, Adina Florea ţine cu dinţii de celebra secţiei „SS-Gestapo”, înfiinţată cu scopul clar de a distruge justiţia din interior. Ea are „proptele” mari la vârful CSM.
Adina Florea a primit un punctaj suficient încît să-i permită să nenorocească justiţia din interior, ca posibilă viitoare şefă a „SS-Gestapo” (Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie).
Astfel, Florea a fost „premiată” de gaşca Savonea de la şefia CSM cu nota 9,86! Un punctaj la mare distanţă de locul 2 – procurorul Sorin Eugen Iasinovschi, care a primit doar 8,85 de puncte. Procurorul Bogdan Pîrlog, care a refuzat oricum să participe la concurs tocmai din cauza găştii Savonea, a fost „gratulat” din oficiu cu nota 3,25, parcă special pentru a-l prezenta negativ în ochii publicului.
Șeful Inspecției Judiciare din cadrul CSM, Lucian Netejoru, încearcă să-l anihileze prin orice mijloace pe procurorul Bogdan Pîrlog, cel care a deschis dosarul violențelor jandarmilor de la mitingul din 10 august.
Netejoru i-a făcut plângere penală lui Pîrlog pe motiv că acesta l-ar fi denigrat cu ocazia consultărilor dintre magistrați și președintele Klaus Iohannis, din 27 martie, arată Asociația Inițiativa pentru Justiție (AIJ) într-un comunicat de presă.
Netejoru a început și o anchetă disciplinară împotriva lui Pîrlog și a altui co-președinte al AIJ, Sorin Marian Lia.
Lucian Netejoru este sluga devotată a lui Liviu Dragnea și a Mafiei PSD. Deși i-a expirat mandatul de șef al Inspecției Judiciare, el încă mai ocupă această funcție grație bunăvoinței lui Dragnea și a fostului ministru al Justiției, Tudorel Toader. Pentru ca Netejoru să rămână la „butoanele” Inspecției Judiciare, a fost dată ordonanță de urgență.
Procurorul Bogdan Pîrlog
Comunicatul Asociației Inițiativa pentru Justiție
„Asociația Inițiativa pentru Justiție militează constant pentru apărarea valorilor statului de drept, invocând, printre altele, încălcarea legii și regulamentului în procedura de numire a inspectorului-șef Lucian Netejoru și solicitând revocarea din funcția de președinte al CSM a doamnei judecător Lia Savonea, pentru îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor.
Pentru aceste motive, considerăm că cercetarea disciplinară a doi dintre co-președinții AIJ, procurori Bogdan Ciprian PÎRLOG și Sorin Marian LIA, invocându-se un pretext inconsistent, în circumstanțele arătate, constituie o acțiune în scop de intimidare, atât a celor vizați, cât și a altor magistrați care luptă pentru apărarea independenței justiției, ca valoare esențială a statului de drept.
Reamintim că domnul procuror Bogdan Ciprian PÎRLOG este procurorul militar care s a sesizat din oficiu cu privire la faptele comise de jandarmi cu prilejul reprimării manifestațiilor pașnice din 10 august 2018 și că după acel moment a fost vizat de mai multe acțiuni disciplinare exercitate împotriva sa.
În prezent, domnul procuror Bogdan Ciprian PÎRLOG este candidat la funcția de procuror-șef al SIIJ, având ca obiectiv declarat stoparea activității nelegale și neconstituționale a SIIJ. Candidatura sa a făcut și face încă obiectul mai multor tentative de blocare din partea grupării din CSM al cărei lider este doamna președinte Lia Savonea. Inițial, candidatura i-a fost respinsă ca inadmisibilă, sub pretextul neîndeplinirii vechimii. Ultima acțiune de blocare a candidaturii o reprezintă fixarea interviului pentru data de 18.06.2019, dată stabilită cu nerespectarea termenului legal și știind că acesta nu se va afla în țară.
La data de 12.06.2019, respectiv 14.06.2019, domnului procuror Bogdan Ciprian PÎRLOG și domnului procuror Sorin Marian LIA li s-a comunicat rezoluția Inspectiei Judiciare de începere a cercetării disciplinare pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a din Legea nr. 303/2004 („manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu”).
La data de 31.05.2019, ca urmare a unei sesizări formulate de procurorii din cadrul Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) în data de 03.04.2019, Inspecția Judiciară a dispus începerea cercetării disciplinare cu privire la doi dintre co-președinții asociației, locotenent-colonel procuror Bogdan Ciprian PÎRLOG, prim-procuror adjunct la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, și procuror Sorin Marian LIA, prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia, pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a din Legea nr. 303/2004.
Din cuprinsul rezoluției 1729/A/31.05.2019, rezultă că Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) ar funcționa pe baze constituționale și legale, în acest sens fiind reproduse pasaje din decizia Curții Constituționale nr. 33/2018, că SIIJ a emis un număr de 16 comunicate de presă prin biroul de informare și relații publice al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe care le enumeră, apoi sunt reproduse pasaje din poziția exprimată de către domnul procuror Bogdan Ciprian PÎRLOG cu ocazia consultărilor organizate de către Președintele României, aceste pasaje fiind apreciate a constitui manifestări care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției. Nu sunt expuse pasaje aparținând domnului procuror Sorin Marian LIA, dar se reține faptul că acesta are poziție comună fără alte explicații. Este invocată și nerespectarea art. 9 alin. 2 din Codul Deontologic, care nu are nicio relevanță în cauză, petenții nefiind participanți în cadrul vreunei proceduri judiciare desfășurate de către domnul locotenent-colonel procuror Bogdan Ciprian PÎRLOG, prim-procuror adjunct al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, sau domnul procuror Sorin Marian LIA, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Corabia.
Sesizarea a fost formulată în numele celor șase procurori care funcționau la data respectivă în cadrul SIIJ, dar este semnată doar de cinci dintre aceștia și a fost transmisă în mod oficial de SIIJ printr-o adresă purtând antetul instituției, ca și cum ar fi un act al SIIJ, nu un act al unor persoane fizice.
Prin sesizare, se solicită analizarea „încălcării codului deontologic de către domnii procurori BOGDAN PÂRLOG și SORIN LIA, numai dacă inspectorii judiciari apreciază că faptele nu întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute la art. 99 lit. A din Legea 303/2004”.
Din cuprinsul sesizării procurorilor din cadrul SIIJ rezultă că aceștia sunt nemulțumiți de opiniile expuse de domnii procurori Bogdan Ciprian PÎRLOG și Sorin Marian LIA în cadrul consultărilor cu magistrații organizate la data de 27.03.2019 de președintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, pe tema stării justiției, și de conținutul comunicatului emis de AIJ la data de 31.03.2019. Cu prilejul consultărilor, cei doi co-președinți ai AIJ au expus opinii critice cu privire la modificările legilor justiției, inclusiv înființarea și funcționarea SIIJ, au arătat că poziția exprimată este în concordanță cu poziția celor 4.000 de magistrați dintr-un total de 6.800 care au solicitat respingerea modificărilor aduse legilor justiției, dar și cu cea exprimată de toate adunările generale ale instanțelor și parchetelor, și au arătat necesitatea clarificării sintagmei constituționale „sub autoritatea ministrului justiției”.
Prin comunicat s-au prezentat punctele de vedere expuse de cei doi co-președinți ai AIJ și s-a criticat modul în care președintele CSM, doamna judecător Lia Savonea, înțelege să își exercite funcția. Procurorii din cadrul SIIJ au considerat că expresiile „atitudine duplicitară constantă”, „smerită”, cu referire la președintele CSM, încalcă art. 18 alin. 2 din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, la fel și faptul că o parte din colegii judecători sunt felicitați prin comunicat „pentru verticalitatea și bunul-simț de care au dat dovadă”.
În adresa SIIJ de înaintare a sesizării se face însă referire la un alt procuror, co-președinte al unei alte asociații profesionale a magistraților, solicitându-se cercetarea sa sub aspectul încălcării Codului deontologic, iar nu la cei doi procurori vizați. Pentru acest motiv, Inspecția Judiciară a fost nevoită să solicite SIIJ să clarifice cu privire la ce persoane și ce fapte solicită să se efectueze cercetări (rezultând că sesizarea îi vizează pe cei doi co-președinți ai AIJ, cu privire la celălat co-președinte al unei asociații profesionale fiind făcută o sesizare de către SIIJ la data de 05.04.2019, având un alt obiect, anume cerere de apărare a independenței SIIJ ca urmare a opiniilor expuse într-un interviu).
Din cuprinsul dosarului mai reiese că inspectorul-șef al Inspecției Judiciare, domnul Lucian Netejoru, și doamna inspector Mateș Daniela Sanda au formulat, la data de 12.04.2019, plângeri penale împotriva domnului procuror Bogdan Ciprian PÎRLOG (instrumentate de SIIJ).
Asociația „Inițiativa Pentru Justiție”
Co-președinți, procurori:
Sorin Marian LIA Ionuț MARCU Bogdan-Ciprian PÎRLOG
Publicația britanică „The Sunday Times” i-a dedicat un amplu articol fostei șefe a Parchetului anticorupție din România, Laura Codruța Kovesi.
Este analizată poziția bizară a guvernului român, care a încercat pe toate căile să saboteze candidatura doamnei Kovesi la șefia Parchetului European.
Extrase din articolul publicat de „The Sunday Times”
* „În cinci ani, în calitate de procuror de top anti-corupție, Laura Codruța Kovesi a închis sute de oficiali și politicieni corupți, încântând publicul cu represalii asupra unei clase conducătoare corupte.”* „Drept urmare, ea și familia ei au fost spionate. Ea a fost concediată în iulie anul trecut și i s-a interzis să părăsească țara sau să vorbească reporterilor.”
* „A fost o încercare nerușinată de a împiedica numirea sa ca primul procuror-șef al Uniunii Europene, spune ea, și a reduce la tăcere un puternic adversar al elitei conducătoare.” * „După multe luni istovitoare în care s-a apărat, ea este liberă să vorbească public. «Ei au decis să mă concedieze, fără să mă cheme să răspund vreunei plângeri, fără probe, fără nici un drept de recurs – pur și simplu», a spus Kovesi.” * „Acesta a fost doar începutul chinului ei. Cu câteva zile înainte ca guvernele UE să aleagă un procuror de top pentru a investiga utilizarea ilegală a fondurilor UE, autoritățile române au depus acuzații de luare de mită, abuz în serviciu și sperjur împotriva ei.” * „Mulți au văzut-o ca pe o încercare de a-i torpila candidatura și a elimina un spirit de responsabilitate care a apărut într-una dintre cele mai corupte țări din Europa.” * „«De ce au făcut-o? Pentru că mi-am făcut treaba», a declarat ea. «Nu a fost un atac personal asupra mea, a fost un semnal pentru alți judecători și procurori – dacă mergeți prea departe, veți ajunge ca ea».” * „În luna aprilie, instanța supremă din România a respins acuzațiile și a eliminat restricțiile privind declarațiile publice și pe cele de călătorie. Dar fusese aruncată o umbră asupra nominalizării sale pentru poziția din cadrul UE.” * „Era încă nominalizată de Parlamentul European, dar guvernele UE îl favorizează pe Jean-François Bohnert, procurorul-șef al orașului francez Reims.” * „Codruța Kovesi continuă să fie bombardată cu acuzații de către partidul socialist aflat la guvernare. «Au încercat fiecare metodă să mă intimideze».” * „Partidul de guvernământ a lansat atacul asupra Codruței Kovesi după ce a încercat să introducă în 2017 o amnistie în masă a mii de condamnați și schimbări de legislație care i-ar fi «castrat» agenția. Liviu Dragnea, șeful partidului, considerat odată ca maestrul păpușar politic al țării, ar fi fost beneficiarul amnistiei.” * „Partidul a făcut un pas în spate după ce jumătate de milion de demonstranți au ieșit în stradă, dar a trecut repede la ofensivă, concediindu-i pe Codruța Kovesi și pe Augustin Lazăr, procurorul-șef.” * „Alegătorii au dat răspunsul la alegerile europene din mai, reducând la jumătate scorul de 46% al partidului de la ultimele alegeri generale. O zi mai târziu, Dragnea a fost închis. «El a fost învins de sistemul juridic în instanță și de oameni la urne», a spus Iulian Fota, analist politic.” * „«Nu ar trebui să judecăm starea justiției dintr-o țară printr-un singur caz», a spus Codruța Kovesi, referindu-se la condamnarea lui Dragnea. «Cazul său a fost unul ca oricare altul și l-am tratat la fel».” * „Nu este, totuși, optimistă. Agenția anticorupție se confruntă cu obstacole în înlocuirea ofițerilor de poliție. Urmăririle penale la nivel înalt s-au oprit în mare parte. Unii procurori se simt expuși amenințărilor.” * „Chiar și cu cele mai multe acuzații respinse, oficialii de la Bruxelles declară că ostilitatea guvernului față de Codruța Kovesi îi slăbește acesteia șansele de a deveni procuror UE. Aliații ei spun că este o răsplată dulce pentru niște tirani minori.” * „«Dacă accepți unele dintre aceste obiecții, atunci spui că acest tip de hărțuire este acceptabil», a spus olandeza Judith Sargentini, fost deputat european implicat în procesul de selecție. «Ce fel de mesaj ar lansa asta? Ar trebui să arătăm că valorile politice sunt mai importante decât jocurile de putere».”
România are o mare problemă: un individ complet incompetent, neştiutor de carte (habar n-a avut câte articole are Constituţia României) şi, mai grav, dispus să facă jocurile mafiei penale este pe cale să se infiltreze într-un dintre cele mai importante instituţii ale statului democratic: Curtea Constituţională a României (CCR).
Gheorghe Stan a fost pus de Dragnea şi Tăriceanu în fruntea unei instituţii înfiinţate de clanurile penale din politică cu un scop clar: distrugerea justiţiei independente din interior.
Este vorba de celebra secţiei „SS-Gestapo”, contestată de toată Europa, dar încă activă deoarece majoritatea PSD-ALDE nu doreşte să ţină cont de recomandările instituţiilor comunitare.
Alături de Adina Florea, procuroare din Republica Mazăre, Staj nu doar că a acceptat să servească planul politicienilor anti-UE, dar a făcut lucruri îngrozitoare pentru magistraţi. Unul dintre ele este dosarul fabricat Laurei Codruţa Kovesi, fosta şefă a DNA, la comanda fugarului penal Sebastian Ghiţă.
Dar Stan l-a servit pe Ghiţă şi în alt fel.
În calitate de procuror-șef al Secției pentru Investigarea infracțiunilor din Justiție (SIIJ), a semnat rezoluția prin care s-a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) retragerea apelului făcut de DNA într-unul din dosarele de corupție ale fugarului Sebastian Ghiță.
”Am ajuns la concluzia că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, fiind în mod judicios motivată, având un puternic suport probator”, se arată în rezoluția semnată de Gheorghe Stan.
Hotărârea instanței de fond a fost de achitare, atât a lui Sebastian Ghiță, cât și a celorlalți inculpați din dosar.
Gheorghe Stan a fost numit judecător la Curtea Constituțională din partea Camerei Deputaților, la propunerea și cu voturile PSD. El urmează să depună jurământul de preluare a mandatului marți, 18 iunie, la Palatul Cotroceni, în fața președintelui Klaus Iohannis.
Posibilitatea ca SIIJ să retragă apelurile din dosarele penale aflate în judecată a fost conferită prin OUG 7/2019, redactată de fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader.
G4media.ro a scris joi, citând surse judiciare, că SIIJ retrage şi apelul din dosarul în care fugarul Sebastian Ghiţă şi mai mulţi procurori şi poliţişti din Ploieşti sunt acuzaţi de corupţie. De asemenea, SIIJ a retras și apelul în dosarul penal în care un alt fost deputat PSD, Viorel Hrebenciuc, a fost condamnat în fond la 2 ani de închisoare cu executare.
Gheorghe Stan, șeful Secției de Investigare a Magistraților, a fentat regulamentul Parchetului General în momentul în care a făcut publice dosarele în care este cercetată Laura Codruța Koveși.
Stan a răspuns personal solicitării lui Christian Terheș, actual europarlamentar PSD, în doar 5 zile de la primirea solicitării, deși regulamentul prevede că relația cu presa este exclusiv atributul biroului de informare al Parchetului General, anunță Info Sud-Est.
Atât PG, cât și SIIJ condusă tot de Stan au transmis că astfel de informații nu sunt publice pentru că ”parchetele trebuie să respecte prezumția de nevinovăție și caracterul nepublic al urmăririi penale”.
Începând cu 18 iunie, Gheorghe Stan va fi judecător CCR, susținut de PSD. Christian Terheș, cel căruia Stan i-a răspuns la solicitare, a devenit europarlamentar PSD, în urma alegerilor din 26 mai.
Laura Codruţa Kovesi a spus foarte clar că intenţionează să continue lupta pentru şefia Patchetului European. Întrebată dacă s-a gândit să se retragă din cursă, Kovesi a spus „Sub nicio formă”. „Atâta vreme cât procedura nu este finalizată, încă am o şansă de a obţine această funcţie şi mă lupt pentru această şansă, până în ultima secundă”.
Kovesi a fost revocată din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie anul trecut. Politicienii din opoziţie şi activiştii anti-corupţie spun că PSD-ul aflat la guvernare a forţat plecarea lui Kovesi pentru că reuşise să obţină un lung şir de condamnări împotriva politicienilor de la vârful politicii româneşti.
Luna trecută, liderul PSD Liviu Dragnea, considerat timp de multă vreme cel mai puternic om din România, a fost condamnat la închisoare pentru 3 ani şi jumătate într-un caz de corupţie de care s-a ocupat chiar Kovesi. Mai înainte, Curtea Supremă a respins acuzaţiile de abuz de putere, luare de mită şi declaraţii mincinoase aduse împotriva lui Kovesi, iar măsurile luate împotriva ei, precum interdicţia de a părăsi ţara au fost declarate ilegale.
România nu este singura ţară care se confruntă cu problema corupţiei endemice, dar investigaţiile lui Kovesi au arătat nivelul la care corupţia ajunsese în una dintre cele mai sărace ţări ale Uniunii Europene. În perioada în care s-a aflat la DNA, agenţia a luat măsuri legale împotriva a cel puţin 1000 de persoane în fiecare an, dintre care 900 au fost condamnate, spune Kovesi. Acest palmares, spune ea, o face un candidat puternic pentru funcţia de procuror-şef european.
„Sub conducerea mea, DNA a devenit un model de bune practici în sud-estul Europei cu privire la corupţia la nivel înalt”, a spus Kovesi.
„Faptul că am investigat atât de multe cazuri înseamnă că ştiu foarte bine care este ipologia infracţiunilor. Odată ce ştii cum se face fapta, ştii şi cum să-i prinzi”, spune Kovesi, care accentuează faptul că experienţa pe care a obţinut-o ar fi importantă şi la nivel european. „Corupţia nu s-a inventat în România, nu este un brand nou” spune Kovesi care a recunoscut şi că a întâmpinat dificultăţi din partea politicului.
„Ce este sigur este că sunt un candidat care nu se bucură de sprijinul statului român, în timp ce colegul meu francez se bucură de sprijinul statului francez. În timpul negocierilor, sprijinuli pe care guvernul României îl oferă sau nu îl oferă poate să conteze”. Pe de altă parte, Kovesi spune că lipsa de sprijin din partea României nu este decisivă.
Kovesi a respins speculaţiile conform cărora ar vrea să intre în politică şi să candideze la preşedinţia ţării, menţionând că nu are nicio intenţie de a părăsi profesia de magistrat. Kovesi spune că are răbdare şi că aşteaptă să vadă rezultatul negocierilor dintre Consiliu şi Parlament.
„Am jucat baschet în trecut şi au fost situaţii în care am câştigat meciuri importante chiar în ultima secundă. Chiar şi când adversarul te conduce, în ultima clipă poţi să înscrii un gol şi să câştigi”.
În cazul în care nu obţine funcţia, Kovesi spune că „întotdeauna există un plan B, întotdeauna am şi alte planuri. Dar acum, planul meu este să rămân şi să mă lupt pentru această candidatură”, declară Kovesi, citată de Digi24.ro.
La două luni de la îndepărtarea sa din funcția de ministru al Justiției, Tudorel Toader publică un text prin care încearcă să se reabiliteze după lunga și ticăloasa lui participare la distrugerea Justiției (februarie 2017 – aprilie 2019).
În textul postat pe Facebook (și pe care nu l-a mai șters „după o oră”), Tudorel Toader, numit și „ministrul Slugărel”, enumeră „greșelile PSD referitoare la Justiție”, precum și motivele revocării sale din funcția de ministru.
Toader insistă asupra presiunilor permanente pe care Liviu Dragnea le-a făcut asupra sa pentru a da ordonanțe de urgență în favoarea infractorilor.
Textul lui Tudorel Toader
Dintre greșelile PSD referitoare la Justiție!
1. Emiterea OUG nr. 13 din ianuarie 2017, cu toate consecințele acesteia. 2. Adoptarea Legii privind recursul compensatoriu. Legea a fost inițiată în 2016, în procedura parlamentară MJ a emis aviz negativ, iar în controlul de constituționalitate a susținut neconstituționalitatea acesteia. 3. Refuzul de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, în acord cu deciziile de neconstituționalitate pronunțate în controlul a posteriori, precum și pentru transpunerea Directivei privind confiscarea extinsă, respectiv, a Directivei privind consolidarea prezumției de nevinovăție. 4. Înființarea Comisiei speciale comune a Camerei deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției. Comisia specială s-a interpus între Guvern și Parlament, denaturând procesul legislativ, sens în care oferim doar trei exemple: * În iulie 2017, Guvernul a aprobat proiectul de lege, inițiat de către MJ, pentru modificarea Codului penal, în acord cu deciziile CCR, precum și pentru transpunerea Directivei privind confiscarea extinsă. Proiectul de lege a fost preluat de către Comisia specială, pe care l-a modificat în mod substanțial, adăugând numeroase soluții legislative declarate neconstituționale. Pe cale de consecință, deși au trecut doi ani, Codul penal nu a fost încă modificat în acord cu deciziile CCR, iar Directiva privind confiscarea extinsă nu a fost încă transpusă în legislația națională. * În noiembrie 2017, Guvernul a aprobat proiectul de lege, inițiat de către MJ, pentru modificarea Codului de procedură penală, în acord cu deciziile CCR, precum și pentru transpunerea Directivei privind consolidarea prezumției de nevinovăție, inițiativă legislativă care a fost transmisă Parlamentului pentru legiferare. Proiectul de lege a fost preluat de către Comisia specială, pe care l-a modificat în mod substanțial, adăugând numeroase soluții legislative declarate neconstituționale. Pe cale de consecință, deși au trecut aproape doi ani, Codul de procedură penală nu a fost încă modificat în acord cu deciziile CCR, iar Directiva privind consolidarea prezumției de nevinovăție nu a fost transpusă în legislația națională. * Pe data de 25 octombrie 2018, Comisia specială și-a însușit proiectul de lege pentru modificarea legilor justiției, aflat în lucru la MJ. Respectivul proiect a fost transformat în trei proiecte de lege, apărând ca fiind elaborate la inițiativa unui număr de 11 parlamentari, a schimbat conținutul proiectului inițial, le-a adoptat în procedură „accelerată”, fapt ce a generat multiple controverse. Cu titlu exemplificativ, inițiativa înființării Secției speciale de investigare a infracțiunilor din justiție a aparținut Comisiei speciale. 5. Insistențele formulate pentru promovarea OUG referitoare la amnistie și grațiere, în detrimentul proiectului de lege având același obiect de reglementare, proiect înaintat către Parlament în ianuarie 2017. Trecând dincolo de competențe și normele de tehnică legislativă, se dorea un act de clemență cu puține excepții și fără limite de pedeapsă! 6. Insistențele formulate pentru promovarea OUG referitoare la modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, în acord cu unele dintre soluțiile cuprinse în proiectele de lege pentru modificarea respectivelor Coduri, proiecte elaborate în „alte centre de reflecție”. Motivele „neavizării” / în mod corect neînsușirii / celor două proiecte de OUG: * lipsa urgenței adoptării unei OUG, în sensul prevederilor din Constituție și a jurisprudenței CCR. Necesitatea îndeplinirii programului de guvernare nu poate fi invocată drept urgență pentru adoptarea unei OUG; * nu constituite urgență nici voința adoptării unor soluții legislative mai favorabile, precum: reducerea termenelor de prescripție a răspunderii penale; reducerea fracțiilor de executare a pedepselor, pentru a se putea solicita liberarea condiționată; dezincriminarea sau modificarea unor infracțiuni etc.; * falsitatea motivelor invocate – încercarea de a se crea o percepție eronată. Legiuitorul sau Guvernul, după caz, trebuie ca în termen de 45 de zile să modifice legea, în acord cu deciziile de neconstituționalitate, doar atunci când respectiva decizie se pronunță cu privire la o lege în vigoare, în controlul a posteriori. Atunci când decizia se pronunță cu privire la un proiect de lege, în controlul a priori, nu există obligația pozitivă ca în termen de 45 de zile sa fie modificată legea, în sensul transpunerii soluțiilor legislative declarate ca fiind constituționale. În această ipoteză, legiuitorul poate să renunțe la finalizarea respectivului proiect de lege, însă, în ipoteza continuării legiferării, trebuie să țină cont de respectivele decizii și de considerentele acestora; * lipsa voinței de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, în acord cu obligațiile izvorâte de numeroasele decizii de neconstituționalitate pronunțate în ultimii ani, în sensul celor două proiecte de lege din iulie, respectiv noiembrie 2017, proiecte inițiate de către MJ; * potrivit jurisprudenței CCR, Guvernul nu poate adopta o OUG, substituindu-se legiuitorului, prin preluarea unui proiect aflat în dezbateri parlamentare / facem referire, cu titlu exemplificativ, la decizia de neconstituționalitate a OUG prin care era preluat, în formă modificată, proiectul Legii educației naționale! Nu am crezut și nu cred în afirmațiile potrivit cărora, solicitându-se modificarea Cp și a Cpp prin OUG, în locul procedurii parlamentare normale, s-a încercat evitarea testării majorității parlamentare, evitarea controlului de constituționalitate sau a unui eventual transfer de responsabilitate!
Dintre motivele revocării de la MJ, cu titlu exemplificativ:
1. refuzul de promovare a OUG privind amnistia și grațierea; 2. refuzul de promovare a OUG pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, în condițiile descrise mai sus; 3. refuzul de avizare favorabilă a proiectului de act normativ privind înființarea Fondului Suveran; 4. „refuzul” de avizare a unor proiecte de acte normative, mai înainte ca acestea să fi ajuns la MJ!
Secția Specială pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), supranumită SS-Gestapo, continuă destructurarea DNA. Noua țintă: șeful DNA Constanța, Andrei Bodean. Slugile PSD, Gheorghe Stan și Adina Florea, care conduc SS-Gestapo, își fac „datoria” față de stăpânii lor politici.
Luni, Secția Specială – SS-Gestapo – l-a pus sub învinuire pe șeful DNA Constanța pentru abuz în serviciu și represiune nedreaptă.
În urma dosarelor instrumentate de Andrei Bodean, Nicușor Constantinescu a ajuns la închisoare, iar Radu Mazăre a fost condamnat la 6 ani și jumătate de închisoare în primă instanță.
Aceste lovituri date de Andrei Bodean mafiei PSD din Constanța au deranjat-o cumplit pe Adina Florea, fiica unui consilier județean PSD la Constanța.
Până anul trecut, când a fost adusă de Tudorel Toader la București, Adina Florea a activat ca procuror la Constanța, unde a protejat mafia PSD, ai cărei nași erau Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu.
Andrei Bodean s-a luat la trântă cu mafioții Constanței, iar asta i-a adus furia Adinei Florea. Întrebat de ziariști dacă este o „vânătoare de vrăjitoare” împotriva DNA, Bodean a răspuns prudent: „Nu aș putea să spun așa ceva”.
În august 2018, printre cei șase procurori care și-au depus candidatura la șefia DNA s-au numărat și doi constănțeni: Adina Florea și Andrei Bodean. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a preferat-o, evident, pe Adina Florea. În coteria politico-penală regizată de „ministrul infractorilor”, Andrei Bodean nu a avut nicio șansă.
Președintele Klaus Iohannis a respins-o pe Adina Florea, dar Tudorel Toader s-a răzbunat creând SS-Gestapo și impunând-o pe Adina Florea în conducerea acesteia.
Plângere făcută de un avocat condamnat
Potrivit declarațiilor făcute de Bodean pentru G4Media.ro, cel mai probabil este vorba de un dosar deschis în urma plângerii avocatului Sorin Calaigii, trimis în judecată de șeful DNA Constanța și condamnat atât de Curtea de Apel București, cât și de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), la închisoare cu executare. Avocatul a fost condamnat definitiv la 4 ani de închisoare pentru trafic de influență.
Șeful DNA Constanța a declarat, de asemenea, că ÎCCJ a mai judecat o dată speța în care Calaigii îl acuză că ar fi falsificat înregistrări și ar fi instrumentat ilegal probe din dosar. Judecătorii au respins atunci cererea avocatului și au decis că dosarul a fost instrumentat conform legii.
Negocierile privind alegerea procurorului-şef european urmează să înceapă din nou odată cu constituirea noului Parlament European ales pe 26 mai. Cele două instituţii, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene, ar putea ajunge la un acord, dar procedura nu se va relua de la zero, ci va continua de unde a fost suspendată. Pentru candidatul României, Laura Codruța Kovesi, șansele cresc.
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan, proaspăt ales vicepreşedinte al grupului parlamentar al PPE, a declarat pentru Digi 24 că poziţia Parlamentului European, de susţinere a lui Kovesi, nu se va schimba odată cu schimbarea componenţei noului PE.
Declaraţiile lui Siegfried Mureşan despre şansele lui Kovesi
„Mandatul rămâne acelaşi, procesele legislative aflate în desfăşurare vor continua după alegeri exact din punctul în care s-au oprit, deci nu se reiau de la 0. Ca atare, poziţia PE după alegeri va fi neschimbată faţă de cea dinainte de alegeri şi anume că PE are un singur candidat pentru poziţia de procuror-şef european şi acesta este candidatul român”.
„Singurul atu al candidatului francez a fost susţinerea politică din partea guvernului francez. Guvernul Franţei în această perioadă în care se negociază cele mai importante poziţii la nivelul instituţiilor UE, adică preşedintele Comisiei Europene, preşedintele Consiliului European, preşedintele Băncii Centrale Europene, preşedintele Parlamentului European, Înaltul Reprezentant pentru Politica Externă, în această perioadă guvernul Franţei are alte priorităţi şi, de aceea, eu am spus înainte de alegeri şi îmi menţin această declaraţie, că susţinerea politică pe care candidatul Franţei o are va fi diferită acum după alegerile europarlamentare de ce a fost înainte de alegeri”
„Franţa este evident că ţinteşte una dintre principalele poziţii la nivel european, pentru unele are şanse mai mari, pentru altele are şanse mai mici şi de aceea, e foarte clar că susţinerea politică pentru funcţia de procuror-şef european pentru candidatul francez va fi mai mică după alegeri”
Hăituită de „SS-Gestapo”
Dorinţa Laurei Codruţa Kovesi de a ajunge procuror-şef al Parchetului European i-a adus un atac fără precedent din partea politicienilor din PSD şi ALDE, dar şi din interiorul sistemului de justiţie.
Cel mai grav a fost dosarul pe care i l-au fabricat procurorii-slugă din Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, denumită şi „SS-Gestapo”, condusă de „celebrii” Gheorghe Stan (plasat între timp de Dragnea la Curtea Constituţională) şi Adina Florea.
Cei doi au acceptat să devină cârpele unui fugar de justiţie (Sebastian Ghiţă), în ciuda faptului că plângerile acestuia nu erau susţinute de nicio probă cum că fosta şefă a DNA ar fi comis vreo infracţiune.
De altfel, Angela Nicolae, fosta şefă a biroului de relaţii internaţionale de la Ministerul Public, când Codruţa Kovesi era procuror general, a dezvăluit culisele extrădării lui Nicolae Popa, mărturisind că fosta ei şefă nu a comis nicio ilegalitate. Detalii, AICI