ziaristii.com

Categorie: Justiție

  • Judecător din CSM: „Nu e greu să pleci capul și să faci ce ți se dictează. E mult mai greu să nu-l pleci și să reziști”

    „Nu e greu să pleci capul și să faci ce ți se dictează. E mult mai greu să nu-l pleci și să reziști”, a spus judecătoarea Andrea Chiș, membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), la „Interviurile Danei Potorac”, rubrică găzduită de Ziaristii.com.

    Andrea Chiș crede că retragerea Adinei Florea, după nenumărate încercări de desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Secției Speciale pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), se datorează faptului că, finalmente, au înțeles și aceasta, și susținătorii ei că nu sunt dorite de sistemul judiciar nici persoana, nici instituția în sine.

    Andrea Chiș reamintește că desființarea acestei Secții a fost cerută și de Comisia de la Veneția, și de GRECO, și de Comisia Europeană prin Raportul MCV.

    „Timp de luni de zile nu s-a reușit întrunirea unui plen (CSM) în care să existe o majoritate pentru validarea acestui concurs. Probabil că s-a gândit, față de cele vehiculate și de contestațiile formulate, că rezultatul era unul previzibil din punctul ei de vedere. Și a făcut acest gest foarte târziu, raportat la momentul în care a susținut interviul. Este o dovadă în plus a modului în care funcționează această instituție, inclusiv a modului în care instituția din care fac parte – CSM – a reușit să gestioneze numirea unor persoane care să se bucure de încrederea sistemului judiciar”, a spus Andrea Chiș.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Dedesubturile demisiei bruște a Mădălinei Dobrovolschi. De ce a plecat de la palat?

  • INTERVIU AUDIO. Andrea Chiș: „În 30 de ani, nu am simțit un asalt atât de puternic asupra valorilor fundamentale ale sistemului judiciar!”

    Deschidem rubrica „Interviurile Danei Potorac” pe Ziaristii.com, interviuri audio (un proiect nou al site-ului nostru), cu judecătoarea Andrea Chiș, membră a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

    Parte a grupului reformator din CSM, Andrea Chiș spune explicit: „În 30 de ani, nu am simțit un asalt atât de puternic asupra valorilor fundamentale ale sistemului judiciar, așa cum s-a întâmplat în ultimii 3 ani”.

    Ascultați interviul, care are 57 de minute! Veți afla părerea judecătoarei Andrea Chiș despre…

    … presiunile și asaltul fără precedent asupra sistemului judiciar românesc, făcute de fosta majoritate parlamentară (PSD-ALDE-UDMR) în 2017-2019;

    … pacea din CSM, obținută prin chemarea la unitate;

    … cum s-a modificat structura votului pentru judecătoarea Nicoleta Țînț de la o săptămână la alta, făcând posibilă alegerea acesteia în funcția de președinte al CSM;

    … retragerea Adinei Florea, cadidata de serviciu pentru Secția Specială de Investigare a Magistraților;

    … cine este Andrea Chiș când nu este judecător sau membru al CSM.

    Audiție plăcută!

  • Predoiu o acceptă pe Țînț președinte CSM. Judecătoarea a făcut parte din grupul Savonea

    Judecătoarea Nicoleta Margareta Ţînţ a fost aleasă, miercuri, preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

    „Miercuri, în cadrul şedinţei de plen a Consiliului Superior al Magistraturii, a fost aleasă în funcţia de preşedinte al Consiliului doamna judecător Nicoleta Margareta Ţînţ, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii”, a informat CSM, într-un comunicat transmis de Agerpres.ro.

    Surse din cadrul Consiliului au precizat, pentru AGERPRES, că Ţînţ a fost aleasă cu 15 voturi ”pentru” şi 4 – ”împotrivă”.

    Pe 10 decembrie, plenul Consiliului Superior al Magistraturii a amânat alegerea unui nou preşedinte, după ce la votul pentru desemnarea Nicoletei Margareta Ţînţ a ieşit de două ori egalitate – 9 voturi „pentru”, 9 „împotrivă” şi un vot nul.

    Nicoleta Margareta Ţînţ a fost desemnată, prin vot, de Secţia pentru judecători a CSM pentru a candida la funcţia de preşedinte al Consiliului.

    Nicoleta Margareta Țînț vine de la Curtea de Apel Brașov. Ea a făcut parte din grupul Liei savonea și a votat toate propunerile acesteia. Din acest grup au mai făcut parte judecătoarele Gabriela Baltag, Simona Marcu, Evelina Oprina și Mariana Ghena.

    Judecătoarea Țînț a devenit șefa CSM în urma demersurilor făcute de ministrul justiției Cătălin Predoiu care nu dorea un blocaj al acestei instituții.

    Conform unor surse, au existat contacte între membrii CSM, iar Predoiu a reușit să mute voturi către judecătoarea Țînț, cu promisiunea acesteia că va scoate instituția din epoca Savonea.

    „Obiectivele pe care mi le-am propus în proiectul de candidatură (…) sunt centrate pe realizarea unor măsuri concrete menite să asigure îndeplinirea efectivă şi sub toate dimensiunile sale a rolului constituţional al Consiliului de garant al independenţei justiţiei, dar, în egală măsură, şi pentru a consolida încrederea magistraţilor în capacitatea Consiliul Superior al Magistraturii de a gestiona corespunzător toate problemele justiţiei”, a declarat Margareta Țînț, citată de Agerpres.ro.

    Judecătoarea Andreea Annamaria Chiș de la Curtea de Apel Cluj a votat și de această dată împotriva judecătoarei Țînț, spunând că aceasta a susținut toate deciziile controversate ale Liei Savonea.

    „Lia Savonea nu a luat decizia singură. Ea a avut sprijinul unei părți a CSM din care, cu regret îți spun că ai făcut parte. Noi nu am văzut în tine un sprijin ca ele să se oprească. În loc să vină un mesaj, hai să rezolvăm problema, a venit un mesaj de revocare a vicepreședintelui pe care l-ai semnat si tu. Nu am văzut din partea ta, Nicoleta, o susținere a recomandărilor MCV și GRECO. Eu acum am nevoie de fapte, mie nu-mi ajunge un cuvânt. Nu am o chestiune personală cu colega Țînț. Am o problemă cu colega care a avut anumite proiecte, care a avut anumite poziții”, a declarat judecătoarea Chiș, citată de Ziare.com.

    Cine sunt membrii CSM?

    Consiliul Superior al Magistraturii are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept – ministrul Justiţiei, preşedintele ÎCCJ şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii.

    Potrivit Constituţiei şi Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.

    Au dreptul să candideze doar cei nouă judecători şi cinci procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM şi reprezentanţii societăţii civile.

    Conducerea CSM este aleasă prin votul membrilor plenului, iar dacă preşedintele este judecător, vicepreşedintele trebuie să fie procuror şi invers.

    În prezent, Consiliul Superior al Magistraturii este format din judecătorii Simona Camelia Marcu şi Mariana Ghena – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Lia Savonea – Curtea de Apel Bucureşti, Nicoleta Margareta Ţînţ – Curtea de Apel Braşov, Andreea Annamaria Chiş – Curtea de Apel Cluj, Gabriela Baltag – Tribunalul Neamţ, Evelina Mirela Oprina – Tribunalul Ilfov, Mihai Andrei Bălan – Judecătoria Timişoara şi Mihai Bogdan Mateescu – Judecătoria Râmnicu Vâlcea.

    Din CSM fac parte procurorii Codruţ Olaru – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Cristian Mihai Ban – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Florin Deac – Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş, Nicolae Andrei Solomon – Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Tatiana Toader – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti.

    Victor Alistar şi Romeu Chelariu au fost aleşi de Senat ca membri ai CSM din partea societăţii civile.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • 115 ani de închisoare în „dosarul Colectiv”! Piedone – 8 ani și jumătate, patronii dezastrului – câte 12 ani, pompierii – 9 ani

    Procesul tragediei din clubul Colectiv a ajuns luni la sentință, în prima instanță. Cristian Popescu Piedone, fostul primar al Sectorului 4, a fost condamnat la 8 ani și jumătate de închisoare cu executare. Cei trei patroni ai clubului au primit câte 11 ani și 8 luni de închisoare.

    În „dosarul Colectiv” (nr. 17008/3/2016) au fost condamnate 13 persoane, la o pedeapsă totală de 115 ani și 8 luni.

    O singură condamnare, de 3 ani, este cu suspendare. Celelalte 12 sunt cu executare.

    Pentru două societăți comerciale au fost dictate câte 470 de zile-amendă x 5.000 de lei, ceea ce înseamnă 2.350.000 de lei pentru fiecare, adică un total de 4.700.000 de lei.

    Cea mai grea pedepsă a primit-o patrona firmei de artificii care au asigurat spectacolul pirotehnic din clubul Colectiv: 12 ani și 8 luni.

    Cei trei patroni ai clubului Colectiv au primit cu un an mai puțin: 11 ani și 8 luni.

    Cei doi pompieri implicaţi în acest caz, Antonina Radu şi George Matei, au fost condamnaţi la câte 9 ani și 2 luni, pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi uzurpare de calităţi oficiale.

    Pepepse grele au primit și primarul Cristian Popescu Piedone (fruntaș al partidulețului patronat de infractorul Dan Voiculescu), și trei funcționare din Primăria Sectorului 4 – Aurelia Iofciu (şef al Serviciului autorizări comerciale), Larisa Luminiţa Ganea (consilier superior) și Ramona Sandra Moţoc (referent superior).

    În tragedia de la Colectiv și ulterior au murit 65 de tineri.

    Sentința Tribunalului București 

    1. Condamnă pe inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone la pedeapsa cea mai grea de 8 ani și 6 luni de închisoare, precum și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a, b, k Cod Penal.

    2. Condamnă pe inculpata Iofciu Aurelia la pedeapsa cea mai grea de 8 ani de închisoare, precum și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a, b, k Cod Penal.

    3. Condamnă pe inculpata Ganea Luminiţa Larisa la pedeapsa de 7 ani de închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a, b, k Cod Penal pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei.

    4. Condamnă pe inculpata Moţoc Sandra Ramona la pedeapsă de 3 ani de închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod Penal pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei.

    În baza art. 91 Cod Penal, suspendă sub supraveghere executarea pedepsei de 3 ani închisoare, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei.

    În baza art. 93 alin. 1 Cod Penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpata Moţoc Sandra Ramona trebuie să respecte următoarele obligatii:

    1. să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București ori de câte ori va fi chemat;
    2. să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
    3. să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
    4. să comunice schimbarea în privința locului de muncă;
    5. să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

    În baza art. 93 alin. 2 lit. d Cod Penal, impune condamnatei ca, pe perioada termenului de supraveghere, să nu părăsească teritoriul României fără acordul instanței.

    În baza art. 93 alin. 3 Cod Penal, pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 90 de zile lucrătoare, în cadrul ADP Sector 4 și Directiei Generale de Asistență Sociala și Protecție a Copilului Sector 4 București.

    În baza art. 112 alin. 1 lit. e Cod Penal, dispune confiscarea sumei de 62.298 de lei, folos necuvenit pentru SC Colectiv Club SRL.

    În baza art. 112 alin. 1 lit. e Cod Penal, dispune confiscarea sumei de 147.133 de lei, folos necuvenit pentru SC Noran Prompt Serv SRL.

    5. Condamnă pe inculpatul Anastasescu George Alin la 11 ani și 8 luni de închisoare, precum și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a, b, g Cod Penal.

    6. Condamnă pe inculpatul Mincu Costin la pedeapsa cea mai grea de 11 ani și 8 luni de închisoare, precum și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a, b, g Cod Penal.

    7. Condamnă pe inculpatul Gancea Paul-Cătălin la pedeapsa cea mai grea de 11 ani și 8 luni de închisoare, precum și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a, b, g Cod Penal.

    8. Condamnă pe inculpata Niţă Daniela Ioana la pedeapsa cea mai grea de 12 ani și 8 luni de închisoare, precum și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a, b, g Cod Penal.

    9. Condamnă pe inculpatul Zaharia Viorel la pedeapsa cea mai grea de 9 ani și 8 luni de închisoare, precum și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a, b, g Cod Penal.

    10. Condamnă pe inculpatul Moise Marian la pedeapsa cea mai grea de 10 ani de închisoare, precum și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a, b, g Cod Penal.

    11. Condamnă pe inculpatul Niţă Cristian Mihai la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni de închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a, b, g Cod Penal pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei.

    12. Condamnă pe inculpata S.C. COLECTIV CLUB S.R.L. la pedeapsa cea mai grea de 470  de zile-amendă, cu o suma corespunzătoare de 5.000 de lei pentru ziua-amendă, precum și interzicerea drepturilor prev. de art. 136 alin. 3 lit. b, teza I (pe o durată de 3 ani), f Cod Penal.

    13. Condamnă pe inculpata S.C. GOLDEN IDEAS FIREWORKS ARTISTS S.R.L. la pedeapsa cea mai grea de 470 de zile-amendă, cu o suma corespunzătoare de 5.000 lei pentru ziua-amendă, precum și interzicerea drepturilor prev. de art. 136 alin. 3 lit. b, teza I (pe o durată de 3 ani), f Cod Penal. Menține măsurile asiguratorii.

    14. Condamnă pe inculpata căpitan Radu Antonina la pedeapsa cea mai grea de 9 ani și 2 luni de închisoare, precum și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, k Cod Penal.

    15. Condamnă pe inculpatul căpitan (r) Matei George-Petrică la pedeapsa cea mai grea de 9 ani și 2 luni fe închisoare, precum și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, k Cod Penal.

    Decizia integrală a instanței poate fi citită aici: Decizie dosar Ciolectiv – prima instanță

  • La anu’, pe vremea asta, Dragnea poate fi liber! Legea PSD-ALDE iniţiată de Tudorel Toader îi taie masiv din pedeapsă

    Cel mai nociv ministru al Justiţiei din România de la Revoluţie încoace face rău României şi fără să mai fie în funcţie. Nu singur, ci alături de complicii lui Tudorel Toader din PSD şi ALDE, în frunte cu Liviu Dragnea, Nicolicea, Şerban Nicolae, Florin Iordache, „Mitralieră” şi prin legea recursului compensatoriu, pe care toţi au pus-o la cale special ca să se pună la adăpost pentru „zile negre”.

    Legea recursului compensatoriu a fost anulată de guvernarea PNL, dar efectele ei rămân urmare a principiului „legii celei mai favorabile”, care obligă instanţele de judecată să aplice cea mai blândă sancţiune.

    Acesta este motivul pentru care mii de deţinuţi periculoşi sunt încă în libertate din cauză că Tudorel Toader, Dragnea şi Tăriceanu au exagerat la extrem situaţia condiţiilor din penitenciare – cauză care le permite condamnaţilor să ceară eliberarea mai devreme.

    Este şi cazul marilor baroni PSD ca Liviu Dragnea sau Radu Mazăre, aflaţi la Penitenciarul Rahova, care vor ieşi mai devreme din spatele gratiilor urmare a legii recursului compensatoriu adoptate de fosta majoritate PSD-ALDE din Parlament.

    Comandantul penitenciarului Rahova, Denis Darie, a confirmat pentru G4media.ro faptul că toată închisoarea de maximă siguranță din București a fost clasificată de fostul ministru al Justiției Tudorel Toader drept ”necorespunzătoare”.

    Aceasta înseamnă că toți deținuții de la Rahova, inclusiv Dragnea, Blejnar și Mazăre, beneficiază de recursul compensatoriul, adică li se scad 6 zile pe lună din pedeapsa executată ”în condiții necorespunzătoare”.

    Dacă adăugăm la acest motiv şi situaţia zilelor „social  -educative” lucrate de respectivii în închisoare, se adună lejer zile bune de libertate.

    Potrivit liderului sindical din penitenciare, Sorin Dumitrașcu, recursul compensatoriu îl ajută pe Liviu Dragnea să își scadă pedeapsa cu o cincime – adică 255 de zile. Prin urmare, Dragnea mai rămâne cu 1.022 de zile de executat. 2/3 din 1.022 înseamnă în jur de 340 de zile, deci Liviu Dragnea ar putea ieși din penitenciar după 682 zile de pedeapsă cu privare de libertate. Adică în mai puțin de 2 ani, la sfârșitul lui 2020 sau începutul lui 2021.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Cum a luptat PSD cu „abuzurile din justiție”: Adina Florea a anchetat-o „cu dușmănie” pe o judecătoare. A ironizat-o: „Are urticarie. De asta nu scapă”

    „Scula lui Tudorel Toader”, Adina Florea, și-a reconfirmat rolul de sperietoare a justiției, rol primit de la „guvernarea Dragnea” (PSD-ALDE) în ultimii doi ani.Mafioții anti-justiție au încercat s-o impună pe Adina Florea la șefia Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) – sinistra Secție Specială (SS).

    Adina Florea s-a remarcat prin înverșunarea cu care a încercat s-o distrugă pe fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi (după ce a eșuat în tentativa de a-i lua locul, a vrut cu orice preț s-o distrugă cu un dosar fabricat). În paralel, Florea încerca să ia de la DNA toate dosarele lui Liviu Dragnea, ca să-l scape de acuzații.

    O nouă speță arată că Adina Florea nu știe să facă dosare penale temeinice, profesioniste, ci lucrează ca un politruc însărcinat cu hăituirea magistraților și cu distrugerea justiției.

    Adina Florea a fost recuzată din dosarul judecătoarei Crina Elena Muntean de la Oradea. Decizia a fost luată chiar de șeful interimar al Secției, Nicolae Marin, care a constat că Florea a avut o poziționare „ostilă, în vecinătatea stării de dușmănie”.

    Procurorul Nicolae Marin a admis cererea de recuzare a Adinei Florea, care instrumenta dosarul foştilor procurori Ciprian Man, Cristian Ardelean şi Adrian Muntean (de la DNA Oradea) şi al judecătoarei Crina Muntean (de la Judecătoria Oradea).

    Cererea de recuzare a fost admisă ca urmare a reacțiilor Adinei Florea când avocata Crinei Muntean a cerut, prin avocat, amânarea audierii din motive medicale, atașând un certificat de concediu medical.

    „La momentul la care procurorului de caz Adina Florea i-au fost înmânate documentele medicale, aceasta a afirmat: «Are urticarie». Avocatul i-a replicat că diagnosticul ar putea fi o afecțiune pe fondul unei boli mai grave autoimune, însă procurorul de caz a spus: «De asta nu scapă». Potrivit petentei, acestea nu pot fi puse pe seama «neștiinței de carte», ci subiectivismului procurorului de caz, având sensul că «acolo unde simulacrul de dosar penal pe care îl concepe, în deplină libertate și nestingherită de nimeni, nu va reuși să-i aducă un suficient neajuns, s-ar putea să reușească o eventuală afecțiune medicală»”, se arată în cererea de recuzare.

    Descalificantele afirmații au fost făcute în fața a doi avocați, care au fost prezenți contrar legii, în opinia petentei, motiv pentru care aceasta a depus și o plângere penală pe numele Adinei Florea.

    În motivarea deciziei de admitere, semnată de Nicolae Marin, se arată că „imparțialitatea presupune lipsa oricărei prejudecăți sau idei preconcepute cu privire la soluția dispusă în cadrul urmăririi penale și privește persoana care efectuează în concret urmărirea penală”.

    „De asemenea, aparențele prezintă o anumită importanță, având în vedere încrederea care trebuie inspirată publicului într-o societate democratică și, în primul rând, acuzatului în cadrul unui proces penal, în sensul că procurorul nu trebuie să fie doar imparțial, ci în egală măsură trebuie să se vadă că e imparțial. (…) În cazul de față, folosirea de către procurorul de caz a sintagmei «de asta nu scapă», cu referire directă la diagnosticul petentei Crina Elena Munteanu, arară o poziționare nefirească a acestuia în desfășurarea urmăririi penale, ostilă, în vecinătatea stării de dușmănie, mai ales că afirmațiile au fost determinate de o împrejurare de fapt, care era în legătură cu persoana petentei, respectiv starea acesteia de sănătate”, se mai arată în admiterea cererii de recuzare, semnată de șeful interimar al SIIJ.

    Dosarul „Oradea” va fi repartizat altui procuror de la SIIJ.

    „Punerea mea sub învinuire reprezintă un act de vendetă. Am să-l dovedesc”, a spus judecătoarea Crina Elena Muntean.

    În luna iulie, aceasta a acordat un interviu revistei „Newsweek”, în care s-a poziţionat extrem de critic faţă de Secţia Specială, Inspectia Judiciară şi de șefa de atunci a CSM, Lia Savonea. „Au fost promovate mai multe acţiuni disciplinare împotriva unor magistraţi care s-au evidenţiat prin atitudini incomode – atât a unor persoane ce deţin funcţii importante în sistemul judiciar, cât şi a unor persoane politice. Cred că putem vorbi nu de tendinţe, ci de acţiuni concrete ale Inspecției Judiciare, menite a sancţiona magistrații care în prezent reacţionează la acele probleme ce au creat convulsii şi poziţionări diferite în sistemul judiciar”, a spus judecătoarea Crina Elena Muntean.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * DNA dă iama în Mafia PSD din Banat, care colecta șpăgile din vămi. Un deputat a fost ridicat din sediul partidului

    * Putred de coruptă! Șpăgara AC/DC de acum 10 ani, reținută pentru șpaga PSD de la Arad

    * Blocaj la CSM! Judecătoarea susținută de Savonea nu ajunge șefa instituției, scor 9-9

    * Scoaterea României din nebunia lui Dragnea: Orban a desființat Fondul Suveran iubit de Daddy

    * Prima condamnare în conspirația șefilor Academiei de Poliție de-a ucide un jurnalist de investigație

    * Revoltă împotriva lui Gușă la Realitatea Plus! Mai mulți jurnaliști se plâng că „au fost atacați și înjosiți”

  • Secția Specială, tot mai aproape de cimitir! După retragerea Adinei Florea, CSM renunță să mai pună un șef

    Plenul CSM anunță că a închis procedura de numire a unui șef în fruntea Secției Speciale de investigare a magistraților în urma renunțării procurorului Adina Florea.

    Această decizie vine după ce Lia Savonea, președinte CSM, a încercat în 6 adunări a consiliului să obțină numărul de voturi necesar pentru numirea Adinei Florea. Aceasta din urmă a fost susținută puternic de Liviu Dragnea și Tudorel Toader. A fost și propunerea ultimului pentru poziția de procuror-șef DNA, în locul Laurei Codruța Kovesi.

    ”Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de retragerea candidaturii depuse de doamna procuror ADINA FLOREA şi constată închisă procedura de ocupare a funcţiei de procuror şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie”, anunţă CSM, precizând că s-au înregistrat 14 voturi favorabile şi un vot nul, conform News.ro.

    Adina Florea s-a retras din cursa pentru şefia Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie în condiţiile în care validarea rezultatelor concursului în urma căruia ea se situase pe primul loc a fost amânată de mai multe ori în CSM, dar şi în contextul în care 80,8% dintre magistraţi s-au pronunţat pentru desfiinţarea Secţiei speciale.

    ”Doamna procuror Adina Florea a formulat cerere de retragere a candidaturii din procedura numirii in funcţia de conducere din cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, ca urmare a concursului susţinut”, a precizat CSM în 5 decembrie.

    Plenul CSM a avut de mai multe ori pe ordinea de zi validarea rezultatelor concursului pentru şefia Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie, la care Adina Florea s-a situat pe primul loc.

    De cinci ori şedinţa s-a amânat din lipsă de cvorum, iar ultima dată votul a fost egal, subiectul urmând a fi reluat în altă seştinţă a Plenului. 

    Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a anunţat, marţi seară, că a centralizat parţial voturile magistraţilor din adunările generale, iar rezultatele de până acum arată că 80,8% dintre magistraţi s-au pronunţat pentru desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), 7,76% pentru menţinerea ei, iar 11.43% pentru amendarea normelor juridice care reglementează activitatea instituţiei.

    Astfel, Secția Specială mai face un pas către desființarea ca instituție, una atât de controversată, prin care PSD urmărea să poată controla din nou întregul sistem de justiție.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * De ce decizia lui Iohannis de retragere a medaliei lui Năstase e cea mai bună veste pentru România din 2019?

    * Năstase, un penal afectat, îl amenință pe Iohannis cu procese dacă-i retrage decorația

    * Arafat are avocat! PSD-istul Ciolacu încearcă să-l convingă să nu emigreze

    * Arafat amenință că pleacă din România! Vela de la Interne abia așteaptă: “nu e centrul universului”

    * Tremură pantalonii pe Ciolacu în fața anticipatelor: „De ce să facem că nu e criză?”

    * Schema de funcționare a Mafiei PSD în cazul Arad. Lista celor 15 „patrioți” înhățați de DNA. Cum recoltau șpaga, cum împărțeau funcțiile publice, cum îi concediau pe cei care criticau partidul

  • Blocaj la CSM! Judecătoarea susținută de Savonea nu ajunge șefa instituției, scor 9-9

    Alegerea noii conduceri a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a fost amânată pentru săptămâna viitoare, a anunţat, marţi, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, în cadrul şedinţei de Guvern.

    Magistraţii au supus de două ori la vot candidatura judecătorului Nicoleta Ţînţ, de fiecare dată înregistrându-se 9 voturi ”pentru” şi 9 voturi ”împotrivă”, anunță News.ro.

    Trebuie precizt faptul că judecătoarea Țînț este susținută de Lia Savonea, omul lui Dragnea din sistemul de justiție. Savonea își termină mandatul în acest an și urmărește să lase în poziția de șef al CSM o persoană de încredere.

    Premierul Ludovic Orban l-a întrebat în şedinţa de Guvern pe ministrul Cătălin Predou dacă s-a încheiat ”epopeea” de la CSM, iar Predou a afirmat că ”epopeea continuă”. Cei doi fac referire la situația pe muchie de cuțit de acolo, unde „gașca” lui Savonea nu vrea să depună armele.

    Predoiu a precizat că şedinţa a fost amânată pentru săptămâna viitoare, anunță News.ro.

    Magistraţii au suspus la vot de două ori candidatura judecătorului Nicoleta Ţînţ, dar de fiecare dată s-au înregistrat 9 voturi ”pentru” şi 9 voturi ”împotrivă”. Data următoarei şedinţe nu a fost încă anunţată oficial, dar opinia publică așteaptă cu interes.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * „Bombonel” rămâne fără decorație! A venit Iohannis și i-a luat-o. Nu mai vrea penali la Palatul Cotroceni

    Scoaterea României din nebunia lui Dragnea! Orban a desființat Fondul Suveran iubit de Daddy!

    * Expertiză psihiatrică pentru Adina Florea! L-a urmărit penal pe Timmermans deși avea imunitate

    * Revoltă împotriva lui Gușă la Realitatea Plus! Mai mulți jurnaliști se plâng că „au fost atacați și înjosiți”

    * Iohannis amenință PSD: „Guvernul Orban pică, avem anticipate!”

    * Putred de coruptă! Șpăgara AC/DC de acum 10 ani, reținută pentru șpaga PSD de la Arad

    * Iohannis, sărutul morții pentru Lia Savonea: „Justiția trebuie să se despartă de politică!”

    * Dragnea încearcă marea cu degetul: vrea să fie cu Irina de Crăciun. Slabe speranțe!

  • Expertiză psihiatrică pentru Adina Florea! L-a urmărit penal pe Timmermans deși avea imunitate

    O asociație pentru protecția independenței magistraților a făcut, marți, o plângere penală pe numele procurorului Adina Florea. În plângere se cere și expertiza psihiatrică a acesteia, considerându-se că are probleme de natură psihică din moment ce a pus sub urmărire penală un demnitar al Uniunii Europene, aflat sub imunitate diplomatică.

    Procurorul Bogdan Pârlog, cel cercetat de Inspecția Judiciară și hăituit de oamenii lui Dragnea din sistemul de justiție pentru că a făcut un raport independent despre înăbușirea de către forțele de ordine a manifestației din Piața Victoriei în data de 10 august, este membru al Asociației Inițiativa pentru Justiție, cea care a făcut plângerea împotriva Adinei Florea, anunță Newsweek România.

    Această plângere penală e motivată de acțiunea Adinei Florea, procuror șef-adjunct la Secția Specială de investigare a magistraților, care a declanșat  urmărirea penală împotriva comisarilor europeni Frans Timmermans și Vera Jourova, a Angelei Cristea, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România și a fostului procuror general Augustin Lazăr, se arată în articolul publicat de Newsweek România. Dosarul penal a fost clasat pentru că fapte prezentate nu existau.

    Motivele pentru care Asociația Inițiativa pentru Justiție cere expertiza psihiatrică a Adinei Florea:

    „Având în vedere temeiul clasării prezentat în comunicat, rezultă că numita FLOREA ADINA, în calitate de procuror, a efectuat o urmărire penală completă cu privire la fapte pretins săvârșite de trei funcționari ai Uniunii Europene. În temeiul art. 11 lit. (a) din Protocolul nr. 7 la Tratatele Uniunii Europene, privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, funcționari Uniunii Europene beneficiază de imunitate de jurisdicție, pentru actele îndeplinite în calitatea lor oficială, inclusiv pentru afirmațiile scrise sau verbale.Luând cunoștință prin intermediul presei despre această situație, Comisia Europeană, prin purtătorul său de cuvânt Margaritis Schinas, a reamintit autorităților române că, prin semnarea acestui Protocol, România și-a asumat respectarea imunității de jurisdicție a oficialilor Comisiei, precizând inclusiv că aceștia sunt supuși numai jurisdicției Curții de Justiție a Uniunii Europene.Aceste aspecte au fost ignorate pe tot parcursul urmăririi penale, inclusiv în ordonanța de clasare, procuror Florea Adina justificându-și efectuarea urmăririi penale în cauză în baza competenței SIIJ de urmărire a pretinselor fapte ale procurorul general de atunci, cu care înalții oficiali europeni ar fi acționat împreună, potrivit denunțului”.

    Cei de la asociație, sugerează că procurorul Adina Florea a acționat iresponsabil și cer unei instituții specializate să stabilească gradul de responsabilitate a acesteia, dacă mai e capabilă să-și desfășoare profesia.

    De fapt, Adina Florea n-a fost decât o slugă a lui Liviu Dragnea și a lui Tudorel Toader care a sperat să ajungă procuror-șef la DNA, iar, apoi, măcar șefă la SS (Secția Specială de investigare a magistraților).

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Revoltă împotriva lui Gușă la Realitatea Plus! Mai mulți jurnaliști se plâng că „au fost atacați și înjosiți”

    * Iohannis amenință PSD: „Guvernul Orban pică, avem anticipate!”

    * Putred de coruptă! Șpăgara AC/DC de acum 10 ani, reținută pentru șpaga PSD de la Arad

    * Iohannis, sărutul morții pentru Lia Savonea: „Justiția trebuie să se despartă de politică!”

    * Dragnea încearcă marea cu degetul: vrea să fie cu Irina de Crăciun. Slabe speranțe!

  • Iohannis, sărutul morții pentru Lia Savonea: „Justiția trebuie să se despartă de politică!”

    Președintele Klaus Iohannis a participat la cea mai importantă ședință CSM a anului, cea în care va fi ales noul președinte al instituției pentru un mandat de un an.

    Lia Savonea părăsește șefia CSM, dar marea miză era ca noul președinte să facă parte din cercul ei de influență. Există șanse importante să nu se întâmple acest lucru, votul decisiv îl va avea Cătălin Predoiu, ministrul justiției.

    În cadrul ședinței prezidate de Klaus Iohannis, judecătoarea Gabriela Baltag, un magistrat apropiat de grupul Dan Voiculescu, l-a atacat pe șeful statului, acuzând că justiția e subiect de campanie electorală.

    „Justiția e subiect de campanie electorală de prea multă vreme, ne-am întrebat ce ar face politicienii dacă nu ar mai exista justitia. Probabil că nu ar mai fi politicieni. Să vă gândiți la cetățeni, la impactul unor intervenții oculte, de natura protocoalelor secrete. Aș vrea ca președintele țării să vorbească deschis despre aceste lucruri și sper că o veți face pentru că este o realitate și trebuie să ne gândim dacă vom mai permite vreodată ca justiția să fie supusă serviciilor secrete”, a spus Gabriela Baltag, citată de Ziare.com.

    Iohannis nu a părut a fi pus în dificultat de această abordare tipică pentru Antena 3, spunând că nu mai e în campanie electorală și crede că sistemul de justiție trebuie să se desprindă de politic.

    „Eu nu mai sunt în campanie și vă spun părerea mea, acea etapă cu protocoalele s-a încheiat demult și voi veghea să nu se mai întoarcă. Și intrarea cu bocancii în justiție s-a terminat. Toți actorii implicați, nu doar politicienii, ci și CSM, să își asume rolul pentru partea de care răspund în fața românilor. În România normală judecătorii judecă drept, justiția e independentă și își face treaba fără să fie comentată în varii situații politice. Impreună, acum, chiar avem șansa să realizăm aceste lucruri și mă bazez mult pe dumneavoastră”, a spus Klaus Iohannis, citat de Ziare.com.

    Președintele prin răspunsul dat anunță că judecătorii trebuie să-și asume rolul din societate și să nu se mai lase manipulați de politicieni. Ioahnnis a spus că vremea protocoalelor a apus, dar a apus și intrarea cu bocancii în justiție, fărcând o referire la comportamentul lui Dragnea și al PSD din ultimii trei ani.

    Lia Savonea, ca președinte CSM, a fost reprezentanta lui Liviu Dragnea în sistemul de justiție. Ea face parte din cercul creat de Cătălin Voicu, un fost apropiat al lui Ion Iliescu, care controla la un moment dat mai mulți magistrați de la Curtea Supremă și Curtea de Apel București. Lia Savonea a fost președinte al Curții de Apel București.

    Acest cerc de magistrați ai PSD a fost preluat de Liviu dragnea imediat după ce a câștigat alegerile și prin intermediul lor a încercat să preia controlul asupra sistemului de justiție.

    Pentru noul mandat de șef al CSM lupta se dă între judecătoarea Nicoleta Margareta Tinț, o apropiată a Liei Savonea și Mihai Bălan, judecător din Timișoara. Prezența lui Klaus Iohannis la CSM și influența sa vor fi decisive pentru viitorul sistemului de justiție din România.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Dragnea încearcă marea cu degetul: vrea să fie cu Irina de Crăciun. Slabe speranțe!

    * Două banane au fost vândute pentru 240.000 de dolari! Povestea din spatele operei de artă

    * Cercetătorii englezi au anunțat: „Cancerul a fost vindecat!”

    * Arafat amenință că pleacă din România! Vela de la Interne abia așteaptă: “nu e centrul universului”

    * Criza din Ucraina! Putin, față în față cu Europa. Va face pași înapoi?

    * Antisemitul Trump își dă arama pe față! A spus despre evrei că sunt “criminali brutali”

    * Prima condamnare în conspirația șefilor Academiei de Poliție de-a ucide un jurnalist de investigație

    * Nicușor Dan, încă un pas spre Primăria Bucureștiului. Alianța USR-PLUS va avea candidat comun

    * Românii, pe primul loc în Europa, la banii dați pe mâncare. O treime din ce câștigă se duce la supermarket

    * Firea e pusă pe harță! Se ia și de Iohannis după ce l-a bălăcărit pe Orban

    * Ciolacu, în corzi! Iohannis cere asumarea răspunderii pentru “primari în două tururi”

    * Iliescu servește Rusia până la moarte! Cere relații normale cu dictatura lui Putin

    * Firea promite că va candida din nou la Primărie dacă „o mână criminală” nu-i va băga încă o sârmă în colon

    * Orban a dat-o afară pe Sevil Shhaideh de Moș Nicolae! Sluga lui Dragnea rezista cu tupeu în Cancelaria premierului