ziaristii.com

Categorie: Fără categorie

  • Un tsunami planetar, pornit din Antarctica, ar devasta zonele de coastă ale întregii lumi. S-a mai întâmplat în urmă cu 125.000 de ani

    Prăbuşirea unei calote de gheaţă majore din Antarctica a provocat o „inundaţie globală” în trecut, iar specialiştii se tem că un astfel de fenomen se poate repeta, informează descopera.ro.

    Colapsul devastator a dus la creşterea nivelului apelor lumii cu 6-9 metri faţă de cel existent în prezent. Conform The Sun, creşterea nivelului apelor a dus la inundarea multor zone considerate uscat în prezent.

    Evenimentul prezentat anterior a avut loc în urmă cu 125.000 de ani. În acea perioadă, temperaturile era puţin mai ridicate decât cele din prezent, dar nivelul mărilor şi oceanelor era mult mai ridicat decât în prezent. Conform specialiştilor, sursa fluxului de apă ar fi fost prăbuşirea calotei glaciare vestice a Antarcticii.

    În prezent, specialiştii sunt îngrijoraţi privind stabilitatea acestor straturi masive de gheaţă. Principala îngrijorare: „calota glaciară din vestul Antarcticii nu va avea nevoie de un fenomen puternic pentru a se prăbuşi”, a declarat Jeremy Shakun, paleoclimatolog la Facultatea din Boston.

    El avertizează că pierderea masivă de gheaţă din ultimii 20 de ani ar putea declanşa o prăbuşire majoră. Conform studiului, prăbuşirea calotei glaciare din trecut ar fi provocat creşterea nivelului apelor cu 2,50 metri în fiecare secol.

  • SERIAL / Sfârşitul Ceauşeştilor (16). Ultima vânătoare: măcel la fazani

    Revenit nervos de la Moscova, Ceauşescu s-a dezlănţuit pe necuvântătoare. Pe 10 decembrie 1989, el a împuşcat în pădurea Ogarca din comuna Ghimpaţi, judeţul Giurgiu, aproape 400 de fazani în trei ore. Fragment din volumul „Sfârșitul Ceaușeștilor”.

    Întâlnirea de la Moscova, din 4 decembrie 1989, nu a schimbat comportamentul lui Nicolae Ceauşescu. Cu toate că liderul sovietic, Mihail Gorbaciov, l-a avertizat pe Ceauşescu în privinţa rezistenţei pe care o opune schimbărilor iniţiate de URSS, la Bucureşti lucrurile stagnau.

    Despotul român s-a întors extrem de nervos de la Moscova. Cei care l-au însoţit în avion şi-l amintesc ca fiind „irascibil”. Îi sărea ţandăra din orice şi nu mai avea răbdare să asculte pe nimeni. Veştile proaste îl asaltau din toate părţile, iar ultimele mişcări pe axa Moscova – Washington l-au convins că Gorbaciov şi Bush îi pregătesc ceva.

    Nervozitatea nu l-a părăsit pe Ceauşescu în puţinele zile care-i mai rămăseseră de trăit. Aceeaşi stare de iritare l-a urmărit şi la ultima sa vânătoare, care a avut loc în prima duminică de după revenirea de la Moscova. Era 10 decembrie, iar de la întâlnirea cu Gorbaciov trecuseră şase zile.

    Când a urcat în elicopter pentru a ajunge în pădurea Ogarca din comuna Ghimpaţi, judeţul Giurgiu, şeful statului căuta câteva ore de relaxare. Îi plăcea enorm să vâneze. Şi vâna orice, de la urşi la fazani, capre negre şi mistreţi. Pe 10 decembrie, gândurile întunecate nu l-au părăsit însă nicio clipă.

    Gorbaciov: „Voia să arate că poziţia lui în ţară era stabilă?”

    Mihail Gorbaciov povesteşte, în Memoriile sale, că a fost invitat de Ceauşescu să participe la vânătoarea din 10 decembrie. Invitaţia îi fusese făcută cu şase zile înainte, la sfârşitul întâlnirii de la Moscova.

    „Cu puţin timp înainte de încheierea discuţiei, Ceauşescu m-a întrebat: «Îţi place să vânezi?». I-am răspuns că nici nu mai ştiam ce înseamnă asta. «Atunci ar trebui să vii la noi, să mergem împreună la vânătoare. Avem cele mai bune condiţii pentru asta», a spus el, abia zâmbind. Voia el oare să demonstreze prin asta încredere în viitor, voia oare să arate că poziţia lui în ţară era stabilă? Două săptămâni mai târziu, în România s-a ajuns la evenimente tragice”, scria Gorbaciov în 1993.

    380 de fazani

    Pe 10 decembrie, în pădurea Ogarca, situată la 40 de kilometri de Bucureşti, lui Ceauşescu şi partenerilor săi de vânătoare – înalţi demnitari comunişti – le-au fost aduşi în faţa puştii 4.000 de fazani dintr-o crescătorie a Direcţiei Silvice Giurgiu. În trei ore au fost doborâte 380 de păsări, majoritatea în standul comandantului suprem.

    Ceauşescu a tras cu furie în acea zi. Furia îi venea de la Moscova. Peste 15 zile, avea să intre el însuşi în bătaia puştii, pe post de „fazan”. Trăgaciul se afla tot la Moscova.

    Povestea acelei vânători este rememorată de pensionarul Ion Tache. În 1989, acesta avea 53 de ani, era tehnician silvic şi se ocupa de organizarea vânătorilor prezidenţiale la Ogarca. „Sezonul de vânătoare începea odată cu venirea lui. Pe 10 decembrie, am eliberat 4.000 de fazani în pădure. Se împuşcau în jur de 400 din păsările aduse”, îşi aminteşte Tache.

    Ca treaba să iasă bine, organizatorii aveau grijă ca vânatul să fie dirijat de gonaci către „standul zero”, aşa cum numeau pădurarii poziţia ocupată de „întâiul vânător al ţării”. Aşa s-a întâmplat şi pe 10 decembrie. Fazanii erau aduşi de gonaci în cătarea puştii dictatorului.

    Îi plăcea vinul de Sâmbureşti, băut din căni de lut

    Ion Tache nu a uitat de ospăţul pe care l-a organizat înaintea vânătorii din 10 decembrie. „Noi îl aşteptam. Fusese întâmpinat de directorul Direcţiei Silvice, Gheorghe Gavrilescu, care i-a dat raportul: «Să trăiţi, tovarăşe secretar general, totul este gata! Vânătoarea este organizată». A dat mâna cu el, a venit şi prim-secretarul de la judeţ: «Să trăiţi, tovarăşe preşedinte!». A venit cu ei la masă. Noi frigeam puii cu frigările. Ţepuşe de lemn. Puii erau aduşi de la crescătoria de fazani, unde creşteam şi găini. Şi aveam şi ceaunul cu vin la fiert, 10-15 litri, cam aşa ceva. Pusesem din timp cănile pe masă. Îi plăcea să bea din căni de lut, de pământ. Mai erau şuncă tăiată, mere şi pâine caldă.”

    Ion Tache organizase atâtea mese de protocol pentru şeful statului, încât îi ştia preferinţele culinare. „Puii îi plăceau aşa, mai crocanţi. Îi stropea cu mujdei şi mai sorbea şi din vinul fiert. La o vânătoare, mulţumit de calitatea puilor mei, li s-a adresat membrilor din Comitetul Politic Executiv: «Auziţi! Voi când faceţi în crescătorii pui ca ăştia? Uite ce gustoşi sunt şi ce carne au!». Iar ăia au tăcut”, povesteşte Tache.

    Ştefan Andrei, înalt demnitar în regimul Ceauşescu, confirmă că şeful statului nu avea pretenţii culinare exagerate. „Îi plăceau ardeii umpluţi, nu mânca tot felul de ciudăţenii, icre de nu ştiu care. Bea ţuică de Piteşti, care pentru el era făcută pe undeva pe lângă Câmpulung Muscel, şi îi plăcea vinul de Sâmbureşti. Şi vinul era făcut tot special pentru el, din struguri aleşi bob cu bob şi spălaţi bine.”

    „Trăgea lovitură după lovitură”

    Vânătoarea din 10 decembrie avea să fie diferită de altele. Chiar de la venire, elicopterul prezidenţial a aterizat în alt loc ca de obicei. „Ceauşescu a ajuns pe la ora 10.00 şi a plecat pe la 14.00. El a venit cu elicopterul, iar restul membrilor din Comitetul Politic Executiv au fost aduşi cu un microbuz sau au venit cu maşinile. El ateriza, de obicei, undeva între păduri, pe drumul dintre Ghimpaţi şi Giurgiu. Pe 10 decembrie a aterizat pe câmpul de lucernă din pădurea Ogarca. De acolo a mers pe jos, câteva sute de metri, până la marginea pădurii, unde se organiza tragerea”, povesteşte Ion Tache.

    Bătrânul îşi aduce aminte că Nicolae Ceauşescu trăgea ca la nuntă. „El nu încărca arma. Trăgea numai lovitură după lovitură. Ochea şi trăgea în sus, la fazan. Avea în spate doi băieţi, armurieri, care îi încărcau armele. El le primea şi nu mai pierdea timp cu încărcatul. Fazanii săreau peste pomi şi îi plesnea Ceauşescu de nu se vedeau.”

    Cei doi armurieri erau ofiţeri de Securitate. În preajma „marelui vânător” se mai afla medicul său personal, care avea grijă să-i dea medicamentele la timp, să-i ia temperatura şi să-i schimbe cămaşa transpirată.

    „Să fi fost un semn?”

    După aproape trei ore de vânătoare, la final, Ceauşescu şi-a luat rămas-bun aşa cum nu o făcuse niciodată. Inginerul Ion Prodan, care în 1989 avea 37 de ani şi era şef al Ocolului Silvic Ghimpaţi, a reţinut un amănunt interesant. „Înainte de a se duce la elicopter, mulţumit de pradă, Ceauşescu a dat mâna cu oficialii, dar a venit şi la câţiva dintre cei care au pregătit vânătoarea şi a spus: «Vă mulţumesc, a fost foarte bine organizat!». Acest lucru nu-l mai făcuse până atunci. Să fost ăsta un semn…?”

    Aşa cum a fost organizată vânătoarea din 10 decembrie 1989, de la Ogarca, erau toate acţiunile la care participa şeful statului. Inginerul silvic Mitică Georgescu descrie eforturile pe care le făceau pădurarii astfel încât vânatul să fie de bună calitate, dar şi să ajungă în bătaia puştii lui Ceauşescu. Mai ales pentru urs fuseseră construite locuri de pândă speciale pentru şeful statului, cu încălzire, loc de odihnă, iar unele aveau chiar şi grup sanitar.

    Vânătoarea la urs: „Cocoşatul”, „Guleratul”…

    Organizator al unor astfel de vânători, Mitică Georgescu îşi aminteşte cum se pândea vânatul pentru ca acţiunea să reuşească. „Am început din toamnă acţiunea de nădire cu hrană. A fost organizată minuţios observarea de la distanţă a punctajului trofeului. Au fost consemnate date despre starea timpului, despre comportamentul animalului, cât timp era în preajma observatorului. Fiecărui urs îi dădeam câte un nume. «Cocoşatul» – dacă avea greabănul mai înalt, «Guleratul» – dacă avea vreo pată în jurul gâtului.”

    Pentru ca „primul vânător” al ţării să fie mulţumit de ceea ce a împuşcat, pădurarii erau obligaţi, la final, să aranjeze prada pentru poză. Tot atunci era comunicat şi punctajul trofeelor, aşa încât Ceauşescu să se poată mândri cu calităţile lui de bun ochitor. Pentru el au fost făcute chiar şi drumuri de acces şi cabane. Au fost organizate fonduri de vânătoare în care intrarea era permisă numai pentru şeful statului şi pentru invitaţii săi.

    – Va urma –

    ———————————————

    Dacă doriți CĂRȚILE LUI GRIGORE CARTIANU despre evenimentele din decembrie 1989 („Sfârșitul Ceaușeștilor”, „Crimele Revoluției”, „Teroriștii printre noi”, „Cartea Revoluției”) sau filmul pe DVD „Moartea Ceaușeștilor – Trei zile până la Crăciun” (scenariul Grigore Cartianu, regia Radu Gabrea), trimiteți mesaj pe e-mail, la adresa: redactia@ziaristii.com. Menționați și un număr de telefon!

    Tot aici puteți comanda și celelalte cărți publicate de Grigore Cartianu: „Jurnalul unui puci ratat”, „Miracolul din noiembrie”, „600.000 – #Rezist”, „Hora de la miezul nopții”, „Hagi”.

    ———————————————

    Episoadele anterioare

    Episodul 15: Lovitura-şoc dată lui Ceauşescu: fuga Nadiei

    Episodul 14: Se strânge lațul: „agenturile” intră în acțiune

    Episodul 13: Mari fricțiuni între semnatarii „Scrisorii celor 6”

    Episodul 12: „Scrisoarea celor 6”: Poştaşul vine de la Moscova

    Episodul 11: Silviu Brucan, agentul de pe axa Est-Vest

    Episodul 10: Bătrânul KGB-ist și tânărul KGB-ist

    Episodul 9: FSN era pregătit să proclame „victoria revoluției” încă din 1987

    Episodul 8: Măgureanu îl pregătea pe Iliescu din 1974, sub umbrela sovieticilor

    Episodul 7: Comploturile anti-Ceaușescu

    Episodul 6: Schema sovietică: răsturnarea lui Jivkov

    Episodul 5: Gorbaciov despre Ceaușescu: „impertinent, fanfaron, demagog”

    Episodul 4: „Să trăim noi până atunci!”

    Episodul 3: „Să se retragă trupele sovietice din Cehoslovacia!”

    Episodul 2: Întâlnirea de la Malta

    Episodul 1: „Prietenul” Gorbaciov strânge lațul

  • DIVERSIONISTA! Dăncilă se plânge în 2018 că a bătut-o un consilier PDL în 2009. Nu spune şi că bătăuşul a trecut la PSD, iar din 2016 e consilier la Primăria Videle

    „Am avut momente neplăcute cu Opoziția. Au fost oameni care s-au comportat violent față de mine. S-a ajuns la îmbrânceli şi jigniri. Un consilier PD a coborât dintr-o maşină şi m-a lovit. Eram europarlamentar pe atunci. Sunt lucruri prin care am trecut. Urăsc atât de mult violența fizică şi verbală pentru că am trecut prin momente de genul acesta”.

    Aşa a încercat Viorica Vasilica Dăncilă să se victimizeze duminică seara la RTV, biata de ea! A bătut-o măgădanu’ de la PDL (aşa se chema din 2007, după fuziunea PD cu PLD, dar Vasilica a uitat). A bătut-o Opoziția, cum viclean punctează şefa Guvernului. Incidentul a avut loc în 2009, în campania electorală pentru alegerile prezidențiale.

    Numai că, între timp, Opoziția a devenit Putere, în sensul că bătăuşul doamnei Dăncilă a trecut de mult la PSD! Agresorul şi victima sa sunt colegi de partid de câțiva ani. Și nu oriunde, ci chiar la Videle, târguşor care i-a dat lumii pe amândoi. Mai mult, agresorul, Cristian Nițu, este consilier local PSD la Primăria Videle.

    „S-a întors către mine şi m-a lovit”

    În intervenția de la RTV, din decembrie 2018, Vasilica Dăncilă nu a pomenit numele consilierului PDL care a bătut-o în urmă cu 9 ani. Însa în 2009 l-a nominalizat pe Cristian Nițu şi în smiorcăielile către presa din Teleorman, şi în plângerea făcută la Poliția Videle.

    „Mergeam pe Strada Florilor din Videle, împreună cu un grup de 20-25 de simpatizanţi, şi distribuiam materiale electorale, respectiv calendare şi brichete. În momentul acela, din spate a venit primarul (Lucian Militaru, primarul PDL din Videle), care a început să ţipe. M-am întors să întreb ce s-a întâmplat, pentru că nu înţelegema motivul supărării dânsului. În timp ce discutam cu primarul, din maşină a coborat un membru PDL, Nițu Cristian, care, de cum a ieşit, a început un limbaj foarte violent, s-a repezit la unul dintre oamenii care mă însoțeau. După ce a terminat o altercație cu respectivul, s-a întors către mine şi m-a lovit. Sub ochii primarului”, declara Vasilica în 2009. Ea şi-a scos şi certificat medico-legal, dar ancheta s-a împotmolit.

    FOTO: Poza victimei V. V. Dăncilă în 2009, la scurt timp după incident, făcută de ziarul „Teleormanul”. 

  • SERIAL / Sfârşitul Ceauşeştilor (15). Lovitura-şoc dată lui Ceauşescu: fuga Nadiei

    Tentativele de a zgâlțâi regimul încremenit al lui Ceaușescu au fost diverse și surprinzătoare. Marele șoc a venit însă de la „zeița gimnasticii”, Nadia Comăneci. Fragment din volumul „Sfârșitul Ceaușeștilor”.

    Pentru destabilizarea lui Ceauşescu, nu numai conspiraţiile erau mecanismul de lucru. România avea o imagine foarte bună în sportul mondial, ca urmare a unor performanţe fantastice, mai ales la gimnastică. Nu întâmplător, cel mai răsunător caz de „dezertare” din „Raiul comunist” a fost creat de o gimnastă. Şi nu de una oarecare, ci de însăşi Nadia Comăneci, „eroina de la Montréal”, care în 1976 uluise toată planeta, obţinând prima notă de 10 din istoria gimnasticii.

    Nadia, la concurență cu Bush-Gorbaciov

    La câteva zile după Congresul al XIV-lea al PCR, pe 27 noiembrie 1989, Nadia este ajutată să fugă din ţară. Istoricul Alex Mihai Stoenescu povesteşte care a fost substratul acestei acţiuni şi cum trebuia ea privită din prisma lui Ceauşescu.

    „A fost o lovitură dată de spionajul maghiar, cu ajutorul mamei Nadiei. Ungurii au organizat acţiunea de influenţare pornind de la informaţii primite de la Béla Károly, fostul antrenor al Nadiei, rămas între timp în SUA. Doamnele primiseră, de la regimul comunist, o vilă în Cotroceni. În aceste condiţii, s-a căutat o formulă prin care să li se ofere mai mult. Aşa că serviciile au influenţat-o pe mama Nadiei, promiţându-i bani şi posturi. Au venit cu o echipă, la sfârşitul lui noiembrie, şi au trecut frontiera cu gimnasta. Pe televiziunile americane, pe 2 decembrie 1989, ecranul televizoarelor era împărţit în două. Pe o parte era întâlnirea de la Malta – furtuna din ziua aceea şi discuţiile de pe nava sovietică Maxim Gorki –, iar pe alta, avionul cu Nadia Comăneci care ateriza în America. Deci e o operaţiune de imagine, făcută de servicii. Nadia era apropiată de Nicu Ceauşescu. Îl folosea pentru vize la maşini. Se ştia lucrul ăsta, iar o asemenea acţiune nu putea trece neobservată”, explică Stoenescu.

    „Agenturile” şi culoarul de fugă

    Serviciile secrete maghiare nu au lucrat de capul lor în cazul „evadarea Nadiei”. Ele au dus la îndeplinire un plan stabilit de americani şi bazat pe coruperea ofiţerilor de frontieră de pe „culoarul de fugă”.

    Când a fost informat de generalul Iulian Vlad (şeful Securităţii), Ceauşescu a rămas împietrit. Timp de câteva secunde n-a putut articula niciun cuvânt. Apoi a zis, pierdut: „Dar cum e posibil?… De ce trebuia să plece?… Ce n-a avut aici?…”

    Lovitura a fost devastatoare: prin Nadia, fugea din „Raiul comunist” nu doar simbolul sportiv numărul 1 al ţării, ci şi prietena apropiată a fiului dictatorului. Semn că în România nu mai era de trăit. Aşadar, Ceauşescu trebuia să dispară!

    Conspirație cu miros de brânză

    Tot în noiembrie 1989, în judeţul Arad avea să se producă un incident care a zguduit conducerea partidului. Istoricul Alex Mihai Stoenescu pune întâmplarea tot pe seama loviturilor de imagine la adresa regimului dictatorial.

    „Un cioban a trecut frontiera la unguri, pe undeva pe lângă Arad. Acest cioban nu era oricine, fusese ciobanul Gospodăriei de Partid. El avea aprobare legală să-şi pască oile pe fâşie, la graniţa româno-maghiară. Aprobarea era luată de comun acord cu Miliţia de frontieră de la noi şi cu cea din ţara vecină. Ciobanul trecea frecvent cu oile în Ungaria. Se ducea seara cu maşina şi îşi aduna de pe la unguri oile care se pierdeau de turmă. Ciobanul cotiza. Dădea brânză, iaurt şi lapte la toţi şefii de partid din Arad. Era acoperit pentru tot felul de infracţiuni. «Dezertarea» sa a fost o acţiune special făcută ca să i se dea lui Ceauşescu peste nas”, explică Stoenescu.

    Ciobanul a trecut frontiera cu peste 1.500 de oi, cu caii, cu măgarii, cu căruţa şi cu un autoturism Aro. Când a aflat despre „dezertare”, Ceauşescu a fost atât de furios, încât i-a convocat de urgenţă pe ministrul de Interne (Tudor Postelnicu), pe procurorul general al României (generalul Nicolae Popovici) şi pe şeful Securităţii (generalul Iulian Vlad). După ce a „măturat” cu ei pe jos, făcându-i „incapabili”, i-a trimis pe toţi trei la Arad, să cerceteze cazul.

    Gata cu datoria externă!

    În aprilie 1989, România a încheiat de achitat datoria externă. O operaţiune la care Ceauşescu a ţinut foarte mult. De fiecare dată, în cuvântările sale, „Cârmaciul” le explica oamenilor cât de important este să facem economie pentru a scăpa de povara datoriei externe.

    Pe 12 aprilie, în timpul discursului ţinut la plenara CC al PCR, Ceauşescu a anunţat că România a plătit integral datoria externă. Din acest moment se aştepta o schimbare.

    Fost prim-vicepremier în 1989, Ion Dincă, zis şi „Te-leagă”, declara în 1993, la Comisia senatorială „Decembrie 1989”: „După plata datoriilor, noi am făcut o serie de propuneri. Ceauşescu nu le-a luat în considerare. Exportul nostru era în 1989 de 5,9 miliarde de dolari. După ce am plătit datoria, am rămas cu 3,7 miliarde de dolari. Noi am cerut să se dea, din acest excedent, un miliard de dolari pentru populaţie. Ceauşescu a spus: «Nu! Banii să meargă la industrie. Nu înseamnă că, dacă am plătit datoria, dăm drumul la curea şi mâncăm tot ce producem!»”

    Dacă ar avut un trai decent, probabil că românii nu mai ieşeau masiv în stradă pentru a forţa plecarea lui Ceauşescu. Eforturile serviciilor străine ar fi fost inutile. Şi atunci, singura variantă rămânea o lovitură de palat, ca în Bulgaria lui Todor Jivkov. Acest scenariu avea însă mici şanse de izbândă: în CPEx, ca şi în CC, nimeni nu îndrăznea să i se opună lui Ceauşescu. 

    – Va urma –

    ———————————————

    Dacă doriți CĂRȚILE LUI GRIGORE CARTIANU despre evenimentele din decembrie 1989 („Sfârșitul Ceaușeștilor”, „Crimele Revoluției”, „Teroriștii printre noi”, „Cartea Revoluției”) sau filmul pe DVD „Moartea Ceaușeștilor – Trei zile până la Crăciun” (scenariul Grigore Cartianu, regia Radu Gabrea), trimiteți mesaj pe e-mail, la adresa: redactia@ziaristii.com. Menționați și un număr de telefon!

    Tot aici puteți comanda și celelalte cărți publicate de Grigore Cartianu: „Jurnalul unui puci ratat”, „Miracolul din noiembrie”, „600.000 – #Rezist”, „Hora de la miezul nopții”, „Hagi”.

    ———————————————

    Episoadele anterioare

    Episodul 1: „Prietenul” Gorbaciov strânge lațul

    Episodul 2: Întâlnirea de la Malta

    Episodul 3: „Să se retragă trupele sovietice din Cehoslovacia!”

    Episodul 4: „Să trăim noi până atunci!”

    Episodul 5: Gorbaciov despre Ceaușescu: „impertinent, fanfaron, demagog”

    Episodul 6: Schema sovietică: răsturnarea lui Jivkov

    Episodul 7: Comploturile anti-Ceaușescu

    Episodul 8: Măgureanu îl pregătea pe Iliescu din 1974, sub umbrela sovieticilor

    Episodul 9: FSN era pregătit să proclame „victoria revoluției” încă din 1987

    Episodul 10: Bătrânul KGB-ist și tânărul KGB-ist

    Episodul 11: Silviu Brucan, agentul de pe axa Est-Vest

    Episodul 12: „Scrisoarea celor 6”: Poştaşul vine de la Moscova

    Episodul 13: Mari fricțiuni între semnatarii „Scrisorii celor 6”

    Episodul 14: Se strânge lațul: „agenturile” intră în acțiune

  • Efectele amnistiei: Vâlcov ar rămâne cu tablourile şi lingourile ascunse prin cavouri. Să se bucure şi Lavinia Șandru, că e greu să trăieşti cu 8.000 de euro pe lună

    Consecința directă a ordonanței de amnistie și grațiere ar fi și faptul că sechestrele de bunuri aplicate în dosarele penale ar fi ridicate și statul român nu ar mai putea recupera prejudiciile, au explicat juriștii consultați de G4Media.ro.

    Judecătorul Cristi Danileț: „Amnistia înseamnă <<uitarea infracțiunii>>, ca și când nu s-ar fi produs, și ștergerea cazierului. Beneficiarul unei astfel de clemențe nu ar face închisoare, i s-ar ridica și pedepsele complementare precum interdicțiile de orice fel, cum ar fi interdicția de a alege sau de a fi ales. Nu ar mai avea cazier și nu ar fi considerat recidivist, dacă va comite o nouă infracțiune. Astfel, toate faptele vizate de ordonanța de urgență, comise până în ziua emiterii ei, ar fi șterse. Chiar dacă peste un an se descoperă că, în ziua emiterii ordonanței, un politician a luat mită sau a făcut trafic de influență, el ar scăpa, pentru că fapta este amnistiată”.

    Cele mai recente cifre, prezentate în bilanțul de activitate al fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, din iulie 2018, arată că „în ultimii 5 ani, valoarea măsurilor asiguratorii instituite de DNA a fost de peste două miliarde de euro”.

    Au fost sechestrate inclusiv bunuri din străinătate: din Franța, Spania, Germania, Elveția, Cipru.

    Printre marii beneficiari ai amnistiei se numără „siamezii răului”, Liviu Dragnea și Darius Vâlcov, cărora în acest moment le sunt sechestrate proprietăți imobiliare și alte bunuri în valoare de milioane de euro.

    De exemplu, lui Darius Vâlcov i-au fost puse sub sechestru inclusiv lingourile de aur ascunse de acesta într-un cavou dintr-un cimitir din Slatina. La fel, tablourile unor pictori celebri, dosite  în pereții dubli ai unei „case a șpăgii”.

    Dacă va fi dată ordonanța de amnistie, toate acestea vor fi scoase de sub sechestru, iar Darius Vâlcov își va recupera și tablourile, și lingourile.

    Ar fi o veste catastrofală pentru români și pentru justiție, dar excelentă pentru Lavinia Șandru, la care ajung o parte din roadele corupției fostului ei soț. Circăreasa are mare nevoie să se înfrupte din ce mai „produce” Vâlcov, pentru că ea primește de la TVR, din bani publici, „doar” 2.000 de euro pe o emisiune săptămânală (cu audiență zero), adică 8.000 de euro pe lună.

  • CORUPȚIA UCIDE. Un tren cu 140 de pasageri a sărit de pe şine. O femeie a fost azvârlită din vagon şi are picioarele fracturate. Călătoria cu trenul a devenit un coşmar

    Călătoria cu trenul a devenit un coşmar. Garnituri cu prea puține vagoane, viteză mică de deplasare, întârzieri înfiorătoare, condiții umilitoare în vagoane. Și, mai grav decât toate: insecuritatea deplasării. Oricând poate sări trenul de pe şine.

    Astăzi, două trenuri au deraiat. Unul de pasageri, celălalt de marfă. S-a întâmplat în două județe vecine: Hunedoara și Caraș-Severin.

    Trenul de persoane, un Inter Regio (acceleratul de altădată), IR 1821, circula pe ruta Constanța-Arad, cu o escală făcută în București Nord.

    O femeie a fost aruncată din tren

    În judeţul Hunedoara, între Petroșani și Subcetate, pe un sector cu restricții de viteză, au deraiat trei din cele șase vagoane ale garniturii. Ultimele trei. Trenul a lovit și un stâlp de electricitate. Era ora 7.15.

    În cele trei vagoane deraiate se aflau în jur de 60 de pasageri, iar în celelalte trei vagoane – aproximativ 80 de călători, precizează CFR Călători.

    Când ultimele trei vagoane au sărit de pe șine, o femeie, care stătea aproape de ușă, a fost aruncată din tren, izbindu-se de pământ. Femeia s-a ales cu picioarele fracturate şi a fost transportată la spital, urmând a fi operată.

    Toți pasagerii au fost mutați în primele trei vagoane ale trenului, neafectate de accident. La fața locului s-a deplasat o nouă locomotivă, una Diesel, care a preluat cele trei vagoane, tractându-le spre destinația finală: Arad. Călătoria a fost reluată după o pauză de peste trei ore.

    A deraiat şi un marfar

    Tot astăzi, conform Infotrafic, circulaţia feroviară a fost întreruptă de dimineață între staţiile Berzovia şi Oraviţa (judeţul Caraş-Severin), după ce 6 dintre cele 9 vagoane ale trenului marfar 69498 au deraiat, din motive tehnice. Trenul, care apaține unui operator privat, transporta cereale pe ruta Grădinari – Timişoara Nord. În urma accidentului nu au existat victime.

  • Iliescu, Voican şi Cico, inculpați pentru crime împotriva umanității. Din 22 decembrie 1989 au avut toată puterea, au creat „psihoza teroristă”

    Procurorii militari din cadrul Parchetului General au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale faţă de inculpaţii Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus și Emil (Cico) Dumitrescu, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor contra umanităţii.

    Prin punerea în mișcare a urmăririi penale, suspecții au deveni inculpați. Calitatea de inculpat este ultima etapă înainte de trimiterea în judecată.

    Acum, toți cei patru inculpați sunt pensionari. În decembrie 1989 erau:

    • Ion Iliescu – președintele CFSN, viitor președinte al României;
    • Gelu Voican Voiculescu – membru CFSN, viitor vice prim-ministru;
    • Emil (Cico) Dumitrescu – membru CFSN, contraamiral;
    • Iosif Rus – membru CFSN, general, comandantul Aviației Militare.

    Faptele, acuzațiile

    • Începând din 22.12.1989, orele 16.00, întreaga forţă militară a României (Armată, Interne, Securitate, Gărzi Patriotice) s-a pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia.
    • Grupul de decizie politico-militară al CFSN a urmărit accederea la puterea politică a unui grup preconstituit și legitimarea politică în fața poporului român.
    • Începând cu seara zilei de 22.12.1989, a fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior, acceptată şi asumată de factorii decizionali ai CFSN.
    • Din Consiliul Militar Superior au făcut parte general-locotenent Atanasie Victor Stănculescu, general de armată Nicolae Militaru şi şefi de direcţii militare.
    • Cei patru inculpaţi (Iliescu, Voican, Cico, Rus) au participat în mod direct la exercitarea de diversiuni şi dezinformări.
    • Prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului au fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.
    • În intervalul 22-30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartuşe.
    • Psihoza teroristă a fost indusă cu intenţie, prin diversiuni şi dezinformări.
    • După 22.12.1989, psihoza teroristă a provocat 862 de decese și 2.150 de răniri.
    • Diversiunile şi dezinformările au creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.
    • Inculpaţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu au dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), au participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi au acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din MApN, fără a interveni pentru stoparea lor.
    • Inculpatul Iosif Rus a contribuit la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili) la Aeroportul Otopeni.
    • Inculpatul Emil (Cico) Dumitrescu, prin apariţiile sale televizate din 22 decembrie 1989, precum şi prin activitatea de conducere şi coordonare în cadrul Comandamentului militar instaurat la etajul 11 al Televiziunii Române începând cu data de 22 decembrie 1989, a contribuit în mod direct la manifestarea fenomenului diversionist.

    Comunicatul Parchetului General

    ”Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, urmare a comunicatelor din datele de 8 februarie 2017, 18 decembrie 2017, 2 aprilie 2018 și 17 aprilie 2018, este abilitat să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:

    Prin ordonanţa din 18.12.2018, procurorii din cadrul Secției parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul penal intitulat generic „Revoluţia Română din decembrie 1989”, au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpaţii Ion Iliescu (membru și președinte al C.F.S.N.), Gelu Voican Voiculescu (membru C.F.S.N. și fost vice prim-ministru al Guvernului României), Iosif Rus (fost comandant al Aviației Militare) și Emil (Cico) Dumitrescu (fost membru CFSN), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor contra umanităţii prev. de art. 439 lit. a, g, i şi k C.p.

    Cercetările au vizat stabilirea situației de fapt în ceea ce privește exercitarea directă a prerogativelor puterii de stat și a luării deciziilor cu caracter politic și militar de către grupul de decizie politico-militară al Consiliului Frontului Salvării Naționale (C.F.S.N.), format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior(r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar și numit ministru al apărării) și Gelu Voican Voiculescu.

    Probatoriul administrat a relevat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum și Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit și legitimarea politică în fața poporului român.

    Pentru atingerea acestor scopuri, începând cu seara zilei de 22.12.1989, ar fi fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea C.F.S.N.), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai C.F.S.N.. Din Consiliul Militar Superior au făcut parte general locotenent Atanasie Victor Stănculescu, general de armată Nicolae Militaru şi şefi de direcţii militare. La rândul lor, cei patru inculpaţi ar fi participat în mod direct la exercitarea de diversiuni şi dezinformări.

    Cercetările vizează faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.. În acest context, în intervalul 22-30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartuşe.

    Psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989, un număr de 862 de decese, 2150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00).

    Totodată, aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.
    Probatoriul administrat în cauză relevă că inculpaţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor.

    Totodată, inculpatul Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane. La 23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.

    De asemenea, inculpatul Emil (Cico) Dumitrescu, prin apariţiile sale televizate din 22 decembrie 1989 precum şi prin activitatea de conducere şi coordonare în cadrul Comandamentului militar instaurat la etajul XI al Televiziunii Române începând cu data de 22 decembrie 1989, ar fi contribuit în mod direct la manifestarea fenomenului diversionist existent în intervalul 22 – 30 decembrie 1989.

    Urmarea imediată a acestor conduite a fost complexă, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui număr mare de persoane şi ar fi generat o stare de pericol pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile de pe întregul teritoriu al României.

    Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale a fost comunicată inculpaţilor.

    Precizăm că punerea în mișcare a acțiunii penale reprezintă o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.”

  • Guvernul ascunde ordonanța haosului fiscal, ca să-l păcălească pe Iohannis. Acesta pregăteşte un nou desant, la 18.30

    Guvernul Dăncilă reia astăzi ofensiva fiscală, într-o şedință programată de la ora 18.30. Executivul este împins de Liviu Dragnea să adopte ordonanța de urgență, să nu țină cont de avertismentele şi protestele venite din toate părțile.

    După întâmplările de ieri, când desantul lui Klaus Iohannis a blocat pentru moment adoptarea ordonanței, PSD şi ALDE au schimbat tactica. Pe ordinea de zi, anunțată pe site-ul guvernului, printre multele proiecte de hotărâre nu figurează ordonanța de urgență din zona fiscală.

    Liviu Dragnea a anunțat însă, pe un ton amenințător-răzbunător, că ordonanța fiscală va fi adoptată. E de aşteptat ca discuțiile febrile de astăzi, dinaintea şedinței de guvern, să ducă la schimbări importante în conținutul ordonanței. Nu este exclusă nici o nouă amânare a sa.

    Ieri, Consiliul Economic şi Social (CES) a dat aviz negativ proiectului de ordonanță de urgență, dar Guvernul PSD-ALDE a făcut o tradiție din a ignora avizele consultative venite de la CES sau de la Consiliul Fiscal.

    Vedeta ordonanței este aberația numită „taxa pe lăcomie”, vizate fiind băncile. Preşedintele Iohannis a numit-o „taxă din lăcomia PSD-iştilor de a lua bani mai mulţi, pe care îi vor gestiona cum consideră dumnealor, vor da peste cap toată economia şi bugetele tuturor românilor”.

    Măsurile propuse de ordonanța fiscală au fost criticate vehement de mediul de afaceri şi de sindicate.

  • Înfiorătoarea crimă din Munții Atlas: două turiste scandinave au fost decapitate de terorişti ISIS

    O dublă crimă a şocat planeta: norvegianca Maren Ueland (28 de ani) şi daneza Louisa Vesterager Jespersen (24 de ani), studentă la Oslo, au fost decapitate luni lângă un sat din Maroc.

    Fetele se aflau într-o excursie de o lună în nordul Africii, pregătindu-se pentru escaladarea vârfului Toubkal (4.167 metri), cel mai înalt din Munții Atlas, o mare atracție pentru alpiniști. Femeile au fost găsite moarte în cortul în care dormeau, la 11 kilometri de satul Imlil.

    Potrivit primelor informaţii din anchetă, moartea celor două turiste este atribuită teroriştilor ISIS. Investigatorii iau în calcul o pistă teroristă, informează Direcţia Generală a Siguranţei Naţionale (DGSN) din Maroc, citată de agenția France Presse.

    „Avem indicii că uciderile ar fi putut fi motivate politic, fiind astfel vorba de un act terorist”, a indicat și Lars Lokke Rasmussen, prim-ministrul danez, într-o conferinţă de presă.

    Pe reţelele sociale a apărut un clip care înfăţișează uciderea celor două. Imaginile au fost filmate de către unul dintre ucigaşi. Serviciile secrete daneze confirmă că imaginile sunt adevărate.

    În imagini, bărbații apar strigând „Este voia lui Allah!” și „Asta este pentru Siria!”. Ei le-ar fi numit pe cele două femei „dușmani ai lui Dumnezeu”, scrie „Daily Mail”.

    Aceiaşi bărbați apar într-un alt filmuleț în care jură credință liderului ISIS, Abu Bakr al-Baghdadi, și condamnă „distrugerile provocate de avioanele de luptă ale alianței Cruciaților”.

    Poliția marocană are cel puțin patru suspecți, dintre care trei au fost arestați. Unul dintre ei este considerat a fi „extremist”, spun autoritățile marocane, citate de presa locală.

    Cei trei au fost arestați joi într-o stație de autobuz din orașul Marrakesh, după ce au încercat să cumpere apă de la un vânzător, care le-a văzut cuțitele și a anunțat poliția.

  • SERIAL / Sfârșitul Ceaușeștilor (12). „Scrisoarea celor 6”: Poștașul vine de la Moscova

    Documentul făcut public la 11 martie 1989 nu punea în discuţie comunismul, ci doar clica lui Nicolae Ceauşescu. Toţi semnatarii „Scrisorii” erau vechi activişti stalinişti, ilegaliști comuniști din perioada interbelică. Fragment din volumul „Sfârșitul Ceaușeștilor”.

    „Scrisoarea celor şase” şi-a căpătat această denumire după numărul semnatarilor săi. Toţi erau vechi activişti ai PCR, din perioada ilegalităţii (anii ’30–’40). „Scrisoarea” a fost citită la 11 martie 1989 pe posturile de radio Europa Liberă şi BBC. Cu o zi înainte, unul dintre semnatari, Silviu Brucan, confirmase autenticitatea documentului.

    „Scrisoarea” a fost asumată de Gheorghe Apostol, Silviu Brucan, Corneliu Mănescu (foto), Alexandru Bîrlădeanu, Constantin Pîrvulescu şi Grigore Răceanu. Documentul trebuia să aibă mai mulţi semnatari, dar Ion Iliescu, Janos Fazekaş şi alţi activişti comunişti au refuzat să şi-l asume. Iliescu voia să-l dea jos pe Ceauşescu, dar cu mâna altora.

    Printre cele mai importante cereri din „Scrisoare” se regăsesc şi unele care acum ar stârni râsul. De exemplu: interzicerea exportului de alimente.

    De la Apostol la Brucan

    Cei şase semnatari şi familiile lor au fost hărţuiţi, anchetaţi şi ameninţaţi în cele nouă luni cât a mai stat Ceauşescu la putere. Totuşi, dictatorul nu a îndrăznit mai mult. De altfel, toţi şase au trăit să-l vadă pe Ceauşescu mort.

    Dezvăluirile ulterioare au demonstrat că iniţiativa redactării unei scrisori deschise, adresată lui Ceauşescu, venea de la Moscova. De altfel, majoritatea semnatarilor aveau legături speciale cu sovieticii.

    Originea demersului se află la Gheorghe Apostol (foto), un vechi stalinist care nu ieşea din cuvântul Moscovei. Vechi colaborator al URSS, Apostol a fost reactivat ca agent sovietic în timpul mandatului său de ambasador în Brazilia (anii ’80).

    Frâiele operaţiunii au fost preluate însă rapid de mult mai inteligentul Silviu Brucan, pentru că Apostol, un dogmatic, nu era în stare să iasă din stupiditatea limbii de lemn. Or, „Scrisoarea” trebuia să aibă efect atât în rândurile activului de partid, cât şi asupra opiniei publice europene.

    Acţiunea condusă de Silviu Brucan era un îndemn, chiar o instigare pe care serviciile secrete sovietice o transmiteau liderilor PCR de a-l schimba din funcţie pe Nicolae Ceauşescu.

    „Se poate publica numai dacă mor eu sau moare Ceauşescu”

    În 2003, Apostol descria astfel mişcările de la sfârşitul anilor ’80: „Eram ambasador în Brazilia şi, văzând că în jurul ţării noastre s-au schimbat lucrurile, că România devenise o insulă, am decis că cineva trebuie să acţioneze pentru a se produce şi la noi o schimbare. Am vorbit cu nevastă-mea şi am hotărât să vin în ţară şi să încep o acţiune împotriva lui Ceauşescu, în 1988. Am vorbit cu Aristide Buhoiu, care era la New York, şi i-am spus şi lui care este dorinţa mea. Buhoiu mi-a spus să nu mă duc, că mă lichidează. Şi cu toate astea am plecat. În drum spre România m-am oprit la Londra, unde am vrut să am un contact cu Secţia română de la BBC. Am înregistrat un interviu de patru ore şi am spus că se poate publica numai în cazul în care mor eu sau moare Ceauşescu”.

    Apostol nu spune însă nimic despre rolul sovieticilor în „trezirea conştiinţei sale”. În realitate, bătrânul stalinist doar a urmat planul gândit la Moscova.

    De remarcat că, la fel ca Brucan, Apostol trecea prin Londra, tot în 1988, pentru a acorda interviuri care să nu e difuzate! Cel puţin, nu deocamdată…

    „Gorbaciov urmărea o acţiune internaţională concertată pentru dărâmarea lui Ceauşescu”

    Silviu Brucan a lansat propria versiune asupra scrisorii. În 2002, el a făcut conexiunea între apariţia „Scrisorii celor şase” şi vizita sa în trei capitale importante. „Unii îşi închipuie că Ceauşescu putea fi răsturnat printr-o moţiune de neîncredere în Parlament, cu majoritate etc. Dar un tiran nu se dă jos prin moţiuni de neîncredere, ci prin acţiune. Iar eu am acţionat. «Scrisoarea celor şase» a avut ca scop strategic ruptura între masa partidului şi Ceauşescu, ca să creeze şi la noi o aripă reformistă – ca în Polonia, Ungaria, Cehoslovacia – care să schimbe lucrurile după Revoluţie. Iar acţiunea asta pe plan intern a fost concertată cu acţiunile pe plan extern. Spre sfârşitul lui ’88 am făcut călătoria aceea la Washington, Londra şi Moscova, în timpul căreia l-am văzut pe Gorbaciov, care urmărea o acţiune internaţională concertată pentru dărâmarea lui Ceauşescu. Ăsta era scopul.”

    În 1994, Silviu Brucan declarase Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”: „Mi-am dat seama ce efect va avea «Scrisoarea celor şase», în special pentru Ceauşescu. El susţinea că tot partidul este de partea lui şi, dintr-odată, nişte comunişti cunoscuţi, cu nume sonore, iau poziţie împotriva lui”.

    ———————————————

    Dacă doriți CĂRȚILE LUI GRIGORE CARTIANU despre evenimentele din decembrie 1989 („Sfârșitul Ceaușeștilor”, „Crimele Revoluției”, „Teroriștii printre noi”, „Cartea Revoluției”) sau filmul pe DVD „Moartea Ceaușeștilor – Trei zile până la Crăciun” (scenariul Grigore Cartianu, regia Radu Gabrea), trimiteți mesaj pe e-mail, la adresa: redactia@ziaristii.com.

    Tot aici puteți comanda și celelalte cărți publicate de Grigore Cartianu: „Jurnalul unui puci ratat”, „Miracolul din noiembrie”, „600.000 – #Rezist”, „Hora de la miezul nopții”, „Hagi”.

    ———————————————

    Episoadele anterioare

    Episodul 1: „Prietenul” Gorbaciov strânge lațul

    Episodul 2: Întâlnirea de la Malta

    Episodul 3: „Să se retragă trupele sovietice din Cehoslovacia!”

    Episodul 4: „Să trăim noi până atunci!”

    Episodul 5: Gorbaciov despre Ceaușescu: „impertinent, fanfaron, demagog”

    Episodul 6: Schema sovietică: răsturnarea lui Jivkov

    Episodul 7: Comploturile anti-Ceaușescu

    Episodul 8: Măgureanu îl pregătea pe Iliescu din 1974, sub umbrela sovieticilor

    Episodul 9: FSN era pregătit să proclame „victoria revoluției” încă din 1987

    Episodul 10: Bătrânul KGB-ist și tânărul KGB-ist

    Episodul 11: Silviu Brucan, agentul de pe axa Est-Vest