Un proiect de lege, depus la Senat în toamna trecută, aşteaptă noua sesiune parlamentară pentru a consfinți, prin vot, o nouă trăsnaie populistă: concediul pentru divorț. Inițiatorul legii: Georgian Pop, senator PSD.
Potrivit proiectului de lege, persoanele care divorţează vor primi, la cerere, trei zile de concediu plătit, pentru că „trec prin trauma desfacerii căsătoriei” şi au nevoie de timp liber pentru „soluţionarea problemelor”.
În expunerea de motive, inițiatorul legii citează din analizele Institutului Naţional de Statistică: „Din 1990 până în prezent, rata divorţului – definită ca numărul total al divorţurilor raportate la numărul total al căsătoriilor într-un an – este în medie de 25%, mai exact în ultimele două decenii aproximativ una din patru căsnicii a sfârşit prin divorţ (…). Anual, peste 60.000 de adulţi şi aproximativ 17.500 de copii sunt afectaţi în mod direct de divorţ, la aceştia adăugându-se şi membrii familiei lărgite, prietenii, colegii sau angajatorii persoanelor divorţate”.
Ce prevede proiectul de lege al lui Georgian Pop:
* „Concediul pentru divorţ se acordă în scopul de a veni în sprijinul celor ce trec prin această situaţie, pentru acomodarea la noua situaţie din viaţa lor”.* „Cei ce au divorţat au dreptul la un concediu pentru divorţ de trei zile lucrătoare”.* „În cazul în care titularul dreptului la concediu pentru divorţ este asigurat în cadrul sistemului asigurărilor sociale de stat, el are dreptul la un concediu pentru divorţ plătit de trei zile lucrătoare”.* „Indemnizaţia pentru concediul de divorţ se plăteşte din fondul de salarii al unităţii şi este egală cu salariul corespunzător perioadei respective”.* „Concediul se acordă la cerere de către angajator în următoarele patru săptămâni de la data constatării sau, după caz, a pronunţării divorţului”.* „Concediul pentru divorţ se acordă indiferent de durata căsătoriei şi indiferent de modalitatea prin care s-a desfăcut căsătoria”.
Ofertă „2 în 1”: căsătorie + divorț = 8 zile
Legislația românească prevede si un concediu pentru căsătorie, de 5 zile lucătoare, plătite de angajator.
Pe lângă ridicolul său, proiectul de lege al lui Georgian Pop are o hibă majoră de tehnică legislativă: nu prevede o limitare în exercitarea acestui drept, măcar între aceiaşi soți. Aşadar, un bărbat şi o femeie se pot căsători, divorța şi recăsători de mai multe ori pe an. Există şi un model în acest caz: Prigoană-Bahmuțeanu, care poate fi însă perfecționat!
Exemplu: dacă te căsătoreşti şi divorțezi de trei ori pe parcursul unui an, primeşti 3 x (5 + 3) = 24 de zile de concediu pentru căsătorie & divorț. Plus concediul de odihnă, care-i başca! Plus concediile medicale. Plus zilele libere la toate sărbătorile şi la toți sfinții…
Atenție la Tăriceanu!
Marele beneficiar al concediului pentru divorț ar putea fi chiar preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, un profesionist al divorțurilor. Acesta se află la a cincea căsnicie, deci a trecut oficial prin patru divorțuri.
Viceprimarul Capitalei, Aurelian Bădulescu (foto), spune că doar opt persoane puteau să facă programări în sistemul de semaforizare. Patru dintre ele au fost indicate poliţiei, fiind suspectate că au făcut accesările ilegale din ultimele două zile.„Opt persoane erau capabile să facă astfel de programări şi să intervină în cardurile logice de comandă şi control ale unităţilor semaforice. Patru dintre aceste persoane sunt angajate ale Companiei Municipale pentru Managementul Traficului din Bucurelti, asupra lor neexistând niciun fel de bănuială, pentru că înainte de a face această afirmaţie am făcut investigaţii interne. Celelalte patru persoane au fost indicate organelor de poliţie din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, cu care de ieri suntem în permanentă legătură. Sperăm ca Poliția să-și facă datoria”, a declarat Bădulescu la Antena 3.El nu a vrut să dea detalii despre cele patru persoane suspectate în acest caz, dar a precizat că „persoana care a introdus alte diagrame a lucrat în sistemul de programare al unităților semaforice din București”.„Este exclus ca semafoarele să fi fost accesate de către hackeri. A fost o intervenție mecanică de pe spațiul public, adică acele căsuțe ale semaforului au fost deschise. Ca să se deschidă, acestea au anumit tip de cheie și un anumit tip de poziție de extragere a capacului de protecție, deci nu e pur și simplu un capac care să apere de ploaie și de vânt”, a mai spus viceprimarul Capitalei.
„Preşedintele Comisiei Europene pare din nou <<dezorientat>> şi denaturează realitatea din România”.
„Domnul Juncker confundă Palatul Victoria cu Palatul Cotroceni. Tot ce spune preşedintele CE se aplică perfect preşedintelui Iohannis, cel care din motive pur electorale întreţine o stare de conflict politic în relaţia cu guvernul”.
„Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a transmis un avertisment către Opoziția din România”.
„Cel puțin curioasă pendularea subită a domnului Junker în atitudinea față de România, cu numai cateva zile inainte de preluarea Presedintiei rotative a Consiliului UE”.
„L-am întâlnit pe stradă mergând în genunchi, sprijinit în cârje. Am oprit mașina, l-am omenit cu ceva bănuți, am vorbit cu el și am aflat povestea lui tristă. Am mers la el acasă, unde un alt frate de-al lui era imobilizat la pat! El îi aducea pâine.
Am adunat 10 băieți strașnici, iar împreună cu ajutorul vostru, prieteni, în 4 zile de muncă grea, prin frig și nămeți, i-am renovat complet casa! I-am tras curent, am adus un căruț electric, i-am făcut rampă, făcându-i astfel viața mai ușoară.
M-au impresionat, apoi, cei de la Casa Share. Determinarea lor şi viteza de reacție au făcut ca pentru nea Ion şi pentru fratele său să existe Moş Crăciun. Unul adevărat, care le-a îndulcit amarul unei vieți crunte. Iar lui nea Ion i-au redat posibilitatea de a se deplasa fără a se târî.
Am văzut acoperişul casei lor, prin care ploua şi ningea.
Născut pe 26 iulie 1929, la Băduleşti, județul Dâmbovița, Ion Caragea a urmat liceul la Găeşti, apoi a descoperit fiorul zborului, în câteva etape: cursuri teoretice de aviație civilă (la seral, în Bucureşti), program de zbor pe aerodromul Clinceni. Pe 10 octombrie 1949, la 20 de ani, a primit brevetul de pilot civil pe avioane de turism.
Doi ani mai târziu, pe 11 ianuarie 1974, aviația civilă a fost dotată cu trei aeronave Boeing 707, de producție americană. Cei desemnați să aducă avioanele în țară au fost Ion Caragea şi alți doi piloți. Dar mai întâi, ei au fost trimişi la instruire, pentru un stagiu de 9 luni, la Seattle, în nord-vestul SUA. Stagiul s-a redus însă la 35 de zile, iar pe 20 februarie 1974, cei trei piloți au adus în România primul Boeing 707, cu 200 de pasageri.