Soții Brigitte și Florin Pastramă au fost puși sub control judiciar pentru 60 de zile, în dosarul măștilor „de fițe” vândute cu sigla unor mărci celebre, deși erau chinezării contrafăcute. Cei doi au fost audiați timp de 5 ore la sediul DNA, dar nu au vrut să declare nimic.
Între timp, ies la iveală și „victimele” stupide ale escrocheriei puse la cale de soții Pastramă. Una dintre ele Oana Roman, fiica fostului prim-ministru Petre Roman.
Pe 29 octombrie 2020, site-ul Retetesivedete.ro anunța: „Oana Roman face reclamă măștilor «de firmă» vândute de Brigitte Pastramă”.
Oana Roman: „Sunt super-fashion și super-ușoare și se respiră super-bine în ele. Sunt mega-încântată”
Oana Roman și masca sa „Gucci”… contrafăcută!
Știrea de pe site-ul citat suna astfel: „Oana Roman e super încântată. Și-a cumpărat, la reducere, măști «Gucci» și altele «de firmă» de la magazinul lui Brigitte Pastramă. Diva de la Timișoara a prins momentul și a lansat o afacere cu «măști de firmă», dar aceasta nu merge grozav, așa că, la scurt timp după ce a pornit afacerea, a făcut și primele discount-uri. Luni, Oana Roman a făcut reclamă măștilor «de firmă» vândute de Brigitte Pastramă, într-un story, în mașină. «Am căutat de-a lungul pandemiei niște măști pe care să le pot spăla și schimba și care să-mi stea bine pe față și să nu mă deranjeze și le-am găsit în final la Măști de firmă. Sunt și super-fashion și super-ușoare și se respiră super-bine în ele. Sunt mega-încântată», dezvăluie Oana Roman, care spune că deține mai multe modele și că e fericită că acestea au un preț »foarte bun»”.
În cazul Oanei Roman, sunt două variante:
fie a fost țepuită de soții Pastramă și a cumpărat mai multe măști, din „mai multe modele”, care, fiind contrafăcute, nu i-au asigurat protecție anti-Covid;
fie a avut un blat cu soții Pastramă pentru a le promova măștile contrafăcute.
„Acestea sunt modele contrafăcute”
Site-ul Retetesivedete.ro făcea câteva precizări importante încă din octombrie 2020, atrăgând atenția că măștile vândute de Brigitte Pastramă – fostă Brigitte Sfăt, fostă pușcăriașă, fostă soție a ex-tenismenului Ilie Năstase – sunt contrafăcute!
„Până acum, Vuitton a lansat o vizieră protectivă de lux, nicidecum măști de protecție.
De asemenea, Kering, compania care deține brandurile Gucci, Saint Laurent și Balenciaga, a anunțat că acestea vor produce măști chirurgicale, pentru a veni în spirjinul medicilor care luptă cu pandemia. Nu a fost vorba însă de măști «branduite» cu logo-ul firmei.
Până acum, doar Burberry, casă de modă britanică care produce haine, parfumuri și accesorii de lux, a lansat o colecție de măști de protecție pentru față, ceea ce constituie un prim pas al unui designer major de fashion în noul segment de modă urbană a măștilor anti-Covid-19, scrie The Guardian, care dă și prețul acesteia: 90 de lire sterline.
Deși imagini cu măști Chanel, Gucci și Louis Vuitton au umplut rețelele de socializare, acestea sunt de fapt modele contrafăcute.”
A purtat și Brigitte chinezăria contrafăcută, ca să-și sporească vânzarea
Brigitte Sfăt-Năstase-Pastramă își promova măștile „de firmă” purtându-le chiar ea în public, ca s-o vadă reporterii de cancanuri, s-o pozeze și s-o dea la ziar. Și chiar i-a ieșit stratagema!
Pe 2 noiembrie 2020, Replicaonline.ro scria: „Fotoreporterii au surprins-o pe Brigitte Pastramă (44 de ani) alături de soţul ei, Florin, în timp ce se întoarceau de la cumpărături. La ținuta colorată, balenciaga, bruneta a asortat o mască pe măsură, tot de firmă. Masca Louis Vuitton costă 70 de lei”.
Și pac și poza cu masca „de fițe”!
Căuta cumpărători prin Instagram
Pe 18 noiembrie 2020, Brigitte Pastramă trăgea tare și agramat pe Instagram: „www.mastidefirma.ro cele mai frumoase masti, brandurile tale favorite, le gasesti pe www.mastidefirma.ro , este situl meu , si mastile au preturi de la 14,5 lei la 49,9 lei”.
Mai mult, Brigitte Pastramă a făcut reclamă măștilor sale contrafăcute inclusiv pe panouri uriașe plasate prin București (outdoor).
Articolul din „Click”
Fuga după audiență a publicațiilor tabloide (specializate în pseudo-vedete) a ajutat-o pe fosta nevastă a lui Ilie Năstase să-și promoveze afacerea ilegală.
Pe 3 decembrie 2020, Click.ro titra: „Brigitte Pastramă face afaceri cu măști de firmă. Cât costă una”.
Iar din text aflam: „Dacă virusul îi ține pe loc afacerea cu locul de joacă, Magic Castle, Brigitte Pastramă se reprofilează. Bruneta este inventivă, așa că a profitat de situația actuală și a decis să își facă un business cu măști. De mai bine de două luni, soția lui Florin Pastramă își face super reclamă pe rețelele de socializare cu măști de protecție. «Măști textile cu brand – 70 lei, măști de gura pentru restaurante si saloane – 21 lei», a scris Brigitte în dreptul imaginilor. Pe site-ul www.mastidefirma.ro, Brigitte și soțul ei, Florin Pastramă, au devenit modele și fac reclamă la propriile măști. Dar nu orice fel de măști, ci inscripționate cu Gucci sau Louis Vuitton. Pentru că e perioada reducerilor, de la 70 de lei, acestea se vând cu 49 de lei!”
„E mai ușor să prostiți lumea decât să puneți osul la muncă! Oare sunt fraieri care cumpără?”
Pe 4 decembrie 2020, Barikada.ro titra: „Brigitte și Florin Pastramă vând măști de firmă inscripționate cu Fendi, Gucci și Louis Vuitton. Fanii sunt revoltați”.
Știrea atrăgea atenția că e ceva în neregulă cu afacerea soților Pastramă.
„Brigitte Pastramă s-a lansat pe piața măștilor de protecție. Ea și-a anunțat amicii și fanii că pot cumpăra măști de protecție de la magazinul ei online.
«Măști textile cu brand – 70 lei, măști de gură pentru restaurante și saloane- 21 lei», a postat Brigitte pe rețelele de socializare. Pe site sunt 5 produse, printre care și o mască de filtrare a particulelor, la 12 lei.
Brigitte și soțul ei, Florin Pastramă, au devenit modele și fac reclamă la propriile măști inscripționate cu Fendi, Gucci sau Louis Vuitton.
«70 lei? E mai ușor să prostiți lumea decât să puneți osul la muncă!… Oare sunt fraieri care cumpără?… Măștile trebuie să aibă filtru de protecție, fraierilor, nu din material textil… De ce sunt de firmă? Ce brand sunt?», au reacționat internauții, nemulțumiți de prețurile exagerate.
Pentru că e perioada reducerilor, de la 70 de lei, acestea se vând cu 49 de lei!”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Documentul de mobilizare anti-Orban în campania pentru alegerile interne din PNL, trimis liberalilor din tabăra Cîțu cu antetul „Guvernul României, Cancelaria Prim-ministrului, Consilier de stat”, e real și are un autor, care și-a lăsat semnătura electronică: Mioara Costin. Într-adevăr, consilier de stat în Cancelaria premierului. Ea a fost angajată pe 22 aprilie 2021 și l-a înlocuit pe Andi Manciu la șefia Grupului de Comunicare Strategică.
Ludovic Orban i-a dat șah lui Florin Cîțu: „Dacă este adevărat acel document, cine a elaborat acel document şi mai ales cine a hotărât să folosească resurse publice, funcţionari sau demnitari plătiţi din bani publici în campania internă împotriva preşedintelui PNL trebuie să plece imediat de la Palatul Victoria!”.
Florin Cîțu i-a trimis pe „cei care spun că este un document real” „să vină și cu probe”.
El a și nominalizat: „Domnul Orban trebuie să vină cu dovezi dacă este adevărat”.
Șeful Guvernului a insistat: „Cine spune că e un document adevărat trebuie să aducă și probe. Să vină să demonstreze că este un document real”.
Bonus: „Acest document nu a ajuns la Guvern, pe masa mea, nu a fost semnat”.
Toate aceste serpentine verbale puteau fi înlocuite cu un nume: Mioara Costin. Consiliera de stat de la Cancelaria Prim-ministrului. Angajată acum trei luni, pe 22 aprilie, după ce pe 15 martie își anunța plecarea de la Realitatea Plus, unde era reporter pe zona politică.
Acum, Florin Cîțu știe cine și-a pus semnătura electronică pe documentul trimis de la Guvern în interes de… nu de partid, ci de facțiune de partid. Interesul taberei Cîțu, care încearcă să „scufunde” tabăra Orban.
Mioara Costin la Realitatea TV
7 ani la Realitatea, 3 luni la Guvern
Pe 15 martie, Mioara Costin anunța pe Facebook: „Pe 10 martie mi-am anunţat şefii din redacţie că voi pleca de la Realitatea Plus. Sunt aproape 7 ani de stat aici, în care am trecut prin toate etapele. Site, un fel de invitat în studio, o emisiune prezentată, reporter pe politic. Dar nu am renunţat niciodată să fac teren, chiar dacă ajungeam mai rar, la început. M-a învățat presa scrisă că nu poţi fi jurnalist dacă nu faci teren. Vor urma niște zile de concediu, apoi o perioadă de preaviz în care lucrez, în aprilie. După care vom avea drumuri separate”.
Știrea acelei zile mai oferea un amănunt interesant: „Din echipa Mioarei Costin va face parte şi Dana Păcurar, de asemenea fost reporter Realitatea TV. Păcurar a plecat de la staţia de ştiri în ianuarie 2021, după ce s-a întors din concediul de maternitate, ea lucrând la Camera Deputaţilor şi Parlamentul European”.
Rețineți un nume: Dana Păcurar!
Pe 22 aprilie, Mioara Costin a fost numită consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului. „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Mioara Costin se numeşte în funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului”, consemna decizia semnată de premierul Florin Cîţu şi publicată joi seară în Monitorul Oficial.
Ulterior, Mioara Costin a comunicat, pe Facebook: „Pe 22 aprilie, premierul Florin Cîțu m-a numit în funcția de consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului. Propunerea sa a venit după ce eu am hotărât să plec de la Realitatea Plus. De la începutul acestei săptămâni, împreună cu Dana Păcurar, am în atribuții comunicarea premierului. Am fost amândouă reporteri acreditați la Palatul Cotroceni și luăm aceasta oportunitate ca o provocare. Ne-am implicat din prima zi în noua campanie de comunicare pentru campania de vaccinare. Știm că nu va fi ușor, dar vom face tot ce ține de noi să îmbunătățim, să schimbăm ce ni s-a cerut. Să venim cu propuneri adaptate pentru premier și Guvern. Și nu, nu a fost ușor să ies din presă. Am făcut toată viața doar jurnalism. E un sacrificiu pe care l-am făcut, dar asumat, pentru a folosi ce știu, din alt rol, decât cel de jurnalist. Iar pe colegii din presă îi asigur de toată prețuirea mea pentru ce fac. Până recent, am stat împreună la sincroane”.
Așadar, Mioara Costin a preluat și conducerea Grupului de Comunicare Strategică, atât de activ în perioada pandemiei de Covid-19. Omul lui Orban (Andi Manciu) a fost înlocuit cu omul lui Cîțu (Mioara Costin).
Reporterița Mioara Costin
Dana Păcurar – colegă la Realitatea TV, colegă și la Guvern
În postarea Mioarei Costin este pomenită și Dana Păcurar, care venea tot de la Realitatea Plus, fostă Realitatea TV.
Aceeași Dana Păcurar este nominalizată însă și în documentul trimis de Mioara Costin cu antetul Cancelariei Prim-ministrului către liberalii din tabăra Cîțu.
La punctul 4 al Liniilor de comunicare pentru liderii PNL se menționează: „Vă rog să ne dați ponturi, mie și colegei mele, Dana Păcurar, informații pe care le aveți despre «tabăra Orban», pentru a le da in presă. Ce negocieri duce, cum vrea să ia oamenii la bucată, orice poate fi folosit pentru a arăta că se tem că pierd, că sunt disperați. Mi le puteți lăsa în privat, mă puteți suna, dacă nu pot fi lăsate pe grup”.
Așadar, o nouă confirmare a autenticității documentului pe care Florin Cîțu îl pune sub semnul întrebării, ba chiar insinuează că n-ar fi real.
Dana Păcurar
Principalele „linii de comunicare” transmise de Mioara Costin
Autoarea instrucțiunilor pornite de la „Guvernul României, Cancelaria Prim-ministrului” insistă asupra lipirii campaniei pro-Cîțu de președintele Klaus Iohannis, deși șeful statului n-a dat un semnal clar de susținere a vreunuia dintre candidați.
„Exemplu de mesaj tematic: (…) Premierul are un partener de încredere: președintele Klaus Iohannis. Aici mai ales minștrii trebuie să accentueze ideea de echipă cu premierul și președintele. Asta în timp ce Orban îi are pe Costel Barbu, Virgil Guran sau Ion Ștefan. Trebuie să găsim modalități să facem diferențe de clasă între «Team Orban» și «Echipa câstigatoare»”.
Oamenii reprezentativi din „tabăra Cîțu” sunt îndemnați să intervină cât mai des la televiziuni.
„Liderii din echipa premierului trebuie să iasă mai mult la TV, pentru a comunica, inclusiv miniștrii PNL care îl susțin pe premier. Mers in studio, intrat prin Skype sau prin telefon. Și aici sunt două paliere: apărarea Guvernului și candidatura la șefia PNL. Este foarte important ca lideri ca Rareș Bogdan, Dan Vîlceanu, Robert Sighiartău, Alina Gorghiu să fie prezenți în prime time la televiziuni. Miniștrii care merg la 21 la TV pentru domeniile lor pot face referire și la lupta din partid, pentru că sunteți lideri cu greutate în PNL: Raluca Turcan, Lucian Bode, Virgil Popescu, Sorin Cîmpeanu”.
Celor care participă la emisiuni TV li se recomandă să insiste asupra faptului că echipa Cîțu „nu divizează, ca Orban”.
„Trebuie să se vadă că sunteți o echipă, să se vadă că există unitate și «Echipa câștigătoare» nu divizează, ca Orban. Când sunteți invitați, spuneți că puteți aborda și lupta pentru Congres, în emisiune”.
Este transmisă și „lista comunicatorilor agreați”, care cuprinde 19 nume: Rareș Bogdan, Robert Sighiartău, Dan Vîlceanu, Florin Roman, Alina Gorghiu, Lucian Bode, Raluca Turcan, Virgil Popescu, Sorin Cîmpeanu, Emil Boc, Pavel Popescu, Cristian Băcanu, Daniel Fenechiu, Ionel Bogdan, Monica Anisie, Alin Nica, Gheorghe Pecingină, Mara Mareș, Alin Ignat.
Autorul documentului face o scurtă analiză a mass media și constată:
„Cele mai agresive posturi și publicații sunt: Realitatea PLUS, B1, RTV, Hotnews. Aici Orban are contracate și înțelegeri, prin diverși”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Stenograme consultate de G4Media.ro din ordonanţa DNA de inculpare a liderului de sindicat de la metrou, Ion Rădoi, arată că primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, ar fi întârziat în mod intenţionat să demoleze chioşcurile ilegale de la metrou, de pe raza Sectorului 5.
Piedone i-a propus lui Rădoi un târg: nu-i dărâmă chioșcurile din stațiile de metrou dacă baronul sindical îi dă „o jumate de staţie la Izvor”. Rădoi acceptă pe loc, ba chiar plusează: „O juma’ de staţie întreagă îţi dau!”.
Dialogul telefonic dintre Pidone și Rădoi are toate ingredientele une discuții dintre doi mafioți. Cei doi complotează pentru a zădărnici aplicarea legii în stațiile de metrou din Sectorul 5.
În timp ce primarii sectoarelor 1 (Clotilde Armand / USR-PLUS), 2 (Radu Mihaiu / USR-PLUS), 4 (Daniel Băluță / PSD) și 6 (Ciprian Ciucu / PNL) au demolat chioșcurile ilegale din stațiile de metro de pe raza lor, edilii sectoarelor 3 (Robert Negoiță / Partidului Bucureşti 2020) și 5 (Cristian Popescu Piedone / PPU-SL) au refuzat să aplice legea. Stenogramele DNA lămuresc de ce aceștia au procedat astfel.
Ordonanţa de inculpare a lui Ion Rădoi conţine stenograma unei discuţii (interceptate de DNA) dintre Ion Rădoi şi primarul Piedone, purtată pe 27 mai, de la ora 18.38. Rădoi n-a vorbit pe telefonul său, ci pe cel al concubinei sale, Elena Claudia Minea, pusă și ea sub control judiciar.
Baronul sindical Ion Rădoi (deputat PSD în 2000-2004, senator PSD în 2004-2008) și concubina sa Elena Claudia Mineaau fost inculpați de DNA și plasați sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile.
Rădoi este acuzat, pintre altele, că i-a șantajat pe ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, și pe directorul Metrorex, Ștefan Paraschiv, prin declanșarea grevei din 26 martie 2021, când a paralizat circulația metroului bucureștean, în plină pandemie, cu scopul de a-i determina pe cei doi să nu evacueze chioșcurile ilegale.
Fragment din ordonanța DNA în „cazul Rădoi”
„Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că primarul Sectorului 5 Bucureşti, Popescu Cristian, împiedică din diferite motive sau întârzie emiterea dispoziţiilor de demolare a spaţiilor comerciale ce funcţionează ilegal la Metrou.
În contextul demarării procedurii Metrorex de eliberare a spaţiilor comerciale de la metrou care funcţionează în mod nelegal, la data de 27.05.2021, primarul Sectorului 5, Popescu Cristian Piedone, i-a pretins lui Rădoi Ion, liderul sindicatului USLM, să-i dea «jumătate din spaţiile comerciale de la Izvor», urmând ca în schimb să amâne sau să refuze emiterea dispoziţiilor de demolare a spaţiilor de la Metrou aflate pe raza sectorului 5 (staţiile de la Izvor, Eroilor, Eroii Revoluţiei).
Rădoi Ion a fost de acord cu propunerea primarului Sector 5, «plusând», spunându-i că «o jumătate de staţie întreagă îi dă».
STENOGRAME
Convorbirea telefonică purtată la data de 27.05.2021, de la ora 18.38:05, de Minea Elena Claudia (concubina și partenera de afaceri a baronului sindical Ion Rădoi – n. red.), notată MEC, utilizatoare a postului telefonic XXXXXX, care este apelată de către Cristian Popescu Piedone, notat Piedone, utilizator al postului telefonic XXXXXXX (…)Precizez că în această convorbire, numărul de telefon XXXXXXX este utilizat de Ion Rădoi
„Nea Ion Rădoi de la metrou… prăpăditul ăla”
Ion Rădoi: Să trăiască domn’ primar! Rădoi la telefon.
Cristian Popescu Piedone: Vă salut! Cu cine am onoarea?
Rădoi: Rădoi la telefon, Rădoi! Dacă am văzut că nu se poate discuta pe numărul meu, zic: „Stai, mă, puţin, că…
Piedone: Dar cine sunteţi? Spuneţi-mi şi mie cine sunteţi!
Rădoi: Nea Ion Rădoi de la metrou!
Piedone: Aaaa, Rădoi de la Metrou!
Rădoi: Da, ăla, prăpăditul ăla!
Piedone: Păi nu răspund, mă, eu n-am nicio… nu te am în memorie, scuză-mă! Eu răspund la toate numerele şi acum te-am sunat…
Rădoi: Păi, n-ai de unde, că toată ziua am încercat pe numărul meu, ăsta e al soţiei.
Piedone: Dar de ce nu ai discutat cu fetele mele, să spui că eşti Rădoi?
Rădoi: Păi, n-am discutat cu ele! Am discutat direct pe telefon…
Piedone: Păi, trebuia să le spui: „Bă, sunt Rădoi, dă-i lu’ ăla să vorbesc şi eu cu el!
Rădoi: Eh!
„Eu nu intru, nu intervin… Momentan e linişte, da? Eu am dat decât somaţii, dar nu dispoziţie!”
Piedone: Deci, tati, ce-am făcut? Am dat înapoi toate astea! Eu nu intru, nu intervin până nu am dispoziţia primarului general! Momentan e linişte, da?
Rădoi: Auzi…
Piedone: Eu am dat decât somaţii, dar nu dispoziţie!
Rădoi: Domn’ primar…
Piedone: Rădoi de la metrou! (Către o altă persoană)
Rădoi: Îhhh… domn’ primar… Îhh…
Piedone: Da!
Rădoi: Nu ştiu, că am fost acolo, am vorbit cu băieţii, am văzut că sunt în echipă, ce am văzut eu, cei doi…
Piedone: Da!
Rădoi: Da’ şi eu, dacă nu ar fi trebuit să le cer… „Ia daţi-mi, mă, şi mie o somaţie de la ăştia, o copie după somaţiile alea!”…
Piedone: Aveţi o copie după somaţii, să i-o dăm şi lui Rădoi? Auzi, mă? (Către o altă persoană)
Rădoi: Da, zi tu!
Piedone: Am înţeles! Cel mai tare sindicat de la metrou!
Rădoi: Păi, nici nu există altul!
Piedone: Cel mai tare sindicat de la metrou!
Rădoi: Au şi directorii (neinteleigibil) acolo!
„Se schimbă (…), dar tu o să reziști. După ce o să învii, îmi dai şi mie o jumate de staţie la Izvor?” / „O juma’ de staţie întreagă îţi dau!”
Piedone: Am înţeles! Tu o să rezişti, ascultă ce îţi spun! Tu o să rezişti! Se schimbă (neinteligibil), dar tu o să rezişti!
Rădoi: Da!
Piedone: După ce o să învii, îmi dai şi mie o jumate de staţie la Izvor… şi mie?
Rădoi: O juma’ de staţie întreagă îţi dau!
Piedone: Hai, te iubesc, stai liniştit! Deci, fratele meu… şi ai văzut că… mă, tu ai văzut reacţia mea şi a lui Negoiţă, da? Noi vorbim de cerebral, nu vorbim de…
„Rădoi, gândeşte-te că frati-miu s-a născut în metrou!” / „Tu m-ai mai ajutat o dată… nu are rost să vorbim prea mult”
Piedone: Rădoi, gândeşte-te că frati-miu a… s-a născut în metrou şi a ieşit la pensie în metrou!
Rădoi: Da, mă, ştiu! Lasă-l… să-i dea Dumnezeu sănătate! De parcă nu ştim… Dar n-am avut noi… noi n-am avut niciodată… şi vreau să spun că tu m-ai mai ajutat o dată, când vorbeam despre prima şi de alea-alea, nu are rost să vorbim prea mult…
Piedone: Da!
Rădoi: Când am ajuns pe la Eforie cu alte nebunii…
Piedone: Da!
Rădoi: Plecat din ţară şi…
„Tati, bazează-te pe mine, atât îţi spun!”
Piedone: Deci, tati, bazează-te pe mine, atât îţi spun! Şi las-o în înţelepciunea legii s-o rezolve, pentru că eu îs pe lege şi le-o dau pe lege înapoi, da?
Rădoi: Da!
Piedone: Cum tu le-o dai la ăştia care-i acţionezi în judecată şi le ceri daune şi toţi… la toţi primarii…
Rădoi: Exact! Paişpe le…
„Negoiţă nu-i cu tine?” / „Ba da! Lucrează la fel ca tine”
Piedone: Eu aşa îţi dau ţie, da? (neinteligibil) Cine?
Rădoi: Negoiţă! Că i-am zis pe nume!
Piedone: Păi, stai puţin! Negoiţă nu-i cu tine?
Rădoi: Ba da! Păi, lucrează la fel ca tine!
„Băluţă se dă după ploaie” / „A semnalizat la stânga şi a luat-o la dreapta. Nu e bărbat, n-a fost bărbat”
Piedone: Păi, asta tre’ să-i spui! Acuma, fără lipsă de modestie, în Bucureşti astăzi, dar în Bucureşti astăzi, orice măsură, orice unitate de măsură ai avea, sunt doi primari, Negoiţă şi Piedone! Şi mai e Băluţă, dar Băluţă e un tip care se dă după ploaie!
Rădoi: A cam semnalizat la stânga şi a luat-o la dreapta, ştii cum zicem noi în transporturi!
Piedone: Nu e bai, nu e bai!
Rădoi: Nu e voie! Nu e voie să faci asta! Dar nu e, mă, nu e bărbat, n-a fost bărbat… să faci asta. Dar ce ai, mă? De ce te fereşti, mă? De ce faci lucrul ăsta? Că, bun, o să-l târâm prin nişte procese, nişte d-astea, una-alta, dar la ce-ţi foloseşte, mă? La ce-ţi foloseşte? Tâmpenia asta!
Piedone: (neinteligibil).
Rădoi: Da, mă, lasă-mă, voi aveţi… (neinteligibil)?
Piedone: Ai grijă!
„Băi, tu cu ăsta aveţi c…e! Sunteţi bărbaţi!” / „Da, da, da!”
Rădoi: Nu mă interesează, mă, că… Lasă, că vorbesc după telefonul lui nevestă-mea şi bine, că e şi al tău ascultat, nu contează! Băi, tu cu ăsta aveţi…! (limbaj trivial) Sunteţi bărbaţi!
Piedone: Da, da, da!
Rădoi: Ştiţi ce trebuie să faceţi! De asta vă zic direct: nu mă interesează că înregistrează pe…! (limbaj trivial)
Piedone: Eeee, te mai doare-n bască, ce mai!
Rădoi: Da, să ai succes în continuare, că ştiu că eşti şi tu ciupit şi muşcat de colo de fund!
Piedone: Da, da, da.
Rădoi: Dar nu mă interesează asta, pentru că o să-ți dea Dumnezeu sănătate, că bine faci, bine găseşti!
„Te iubesc! Oricând sunt lângă tine. Știi lucrul ăsta, nu?” / „Sigur!” / „Dacă sunt obligat să-ţi fac rău, te anunţ cu 100 de ani înainte”
Piedone: Te iubesc! Vorbim.
Rădoi: Vorbim. Numai bine şi multă sănătate!
Piedone: Oricând sunt lângă tine, ştii lucrul ăsta, nu?
Rădoi: Numai bine, sigur!
Piedone: Şi dacă sunt obligat să-ţi fac rău, te anunţ cu 100 de ani înainte, da?
Rădoi: Da, da, da!
Piedone: Sănătate!
Rădoi: Toate cele bune, mulţumesc mult! Sănătate!
În aceste împrejurări, în contextul în care exista suspiciunea ca o parte din spaţiile comerciale aflate la Metrou pe raza Sectorului 5 să intre în folosinţa primarului sau a rudelor acestuia, au fost efectuate investigaţii în teren – în staţiile de metrou cu spaţii comerciale de pe raza Sectorului 5, ocazie cu care s-a constatat că nu au intervenit modificări ale spaţiilor comerciale, în sensul înfiinţării unor spaţii noi.
În contextul în care la data de 18.06.2021, Rădoi Ion şi Minea Claudia au aflat că primarul Sectorului 5 a trimis din nou notificări spaţiilor comerciale, cu privire la desfiinţarea lor, Rădoi Ion a intenţionat să se întâlnească cu primarul Sectorului 5, pentru a ajunge la o înţelegere.”
Negoiţă ar fi jucat la cacealma: „Mă duc ca Piedone în pârnaie şi nu… Am copii de crescut!”
Primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, i-ar fi spus lui Rădoi să facă o comisie şi să vadă dacă pot să nu demoleze unele spaţi comerciale, mai puţin cele care nu au avize ISU.
„Ce e cu pericol de la ISU, pe ISU, acolo nu… Doamne fereşte, se întâmplă ceva, mă duc ca Piedone în pârnaie şi nu… Am copii de crescut!”, i-ar fi spus Negoiţă lui Rădoi.
Negoiţă l-a sfătuit pe Rădoi să-i facă plângere penală directorului Metrorex, dacă demolează chioşcurile fără autorizaţie de demolare.
„Soluţia constiturii unei comisii care să analizeze situaţia a fost una de faţadă, Rădoi Ion confirmând în discuţiile cu ceilalţi lideri de sindicat, Artimon Marian şi Dumitrică Constantin, că Negoiţă Robert a spus că nu se implică în demolarea spaţiilor comerciale de la Metrou”,se arată în ordonanţa DNA.
Taxe percepute de Rădoi pentru magazinele de la metrou
Procurorii DNA susţin că Rădoi percepea taxe între 5.000 şi 200.000 de euro ca să sub-închirieze spaţiile comerciale de la metrou.
„În situaţia în care unii comercianţi aveau dificultăţi financiare în a continua activitatea, spaţiile comerciale urmau fie să fie preluate de apropiaţi ai liderului de sindicat Rădoi Ion, fie «cesionate» către alte persoane interesate să le exploateze, în schimbul unor sume mari de bani, cuprinse între 5.000 şi 200.000 de euro fără TVA, Sindomet (firma sindicatului – n. red.) acceptând cesiunea spaţiilor comerciale în condiţiile în care îi era interzisă cesiunea drepturilor şi obligaţiilor fără notificarea Metrorex”, se arată în ordonanţa DNA.
„În alte situaţii, spaţiile comerciale, deşi erau închiriate de anumite societăţi comerciale (societăţi deţinute de membrii familiei concubinei liderului Ion Rădoi şi de apropiaţi ai acestuia – cazul lui Tiberiu Belovan), erau date spre a fi folosite unor alte persoane, chiar în lipsa încheierii de acte de cesiune sau de subînchiriere, în schimbul unor sume de bani plătite lunar lui Minea Claudia (concubinalui Ion Rădoi – n. red.), Tiberiu Belovan şi Guşatu Victor”, se mai arată în ordonanţa DNA.
Procurorii confirmă că o parte a magazinelor de la metrou, de la Unirii 1, erau ale concubinei lui Rădoi. „În fapt, magzinele pe care nu le doreau demolate aparţineau concubinei acestuia, Minea Claudia, şi lui Gheorghe Jean, persoană care deţinea în fapt magazinul Fornetti şi care îi plătea, în schimb, lui Minea Claudia o sumă lunară de peste 10.000 de lei”, potrivit documentului DNA.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Un document cu antetul Guvernului, „Cancelaria Prim-ministrului”, emis de un „Consilier de Stat”, a fost trimis către mai mulți liberali din „tabăra Cîțu”. Documentul stabilește direcțiile de comunicare pentru campania internă a partidului și face lista comunicatorilor.
Folosirea antetului Guvernului pentru o asemenea acțiune de partid este un abuz. Nici măcar sub antetul PNL nu puteau fi trimise asemenea instrucțiuni, pentru că ele nu reprezintă voința PNL sau a conducerii PNL, ci a unei facțiuni din PNL. Mai mult, ele sunt îndreptate împotriva președintelui PNL și a unei părți din conducerea partidului („tabăra Orban”)!
Autorul instrucțiunilor pornite de la „Guvernul României, Cancelaria Prim-ministrului” insistă asupra lipirii campaniei pro-Cîțu de președintele Klaus Iohannis, deși șeful statului n-a dat un semnal clar de susținere a vreunuia dintre candidați.
„Exemplu de mesaj tematic: (…) Premierul are un partener de încredere: președintele Klaus Iohannis. Aici mai ales minștrii trebuie să accentueze ideea de echipă cu premierul și președintele. Asta în timp ce Orban îi are pe Costel Barbu, Virgil Guran sau Ion Ștefan. Trebuie să găsim modalități să facem diferențe de clasă între «Team Orban» și «Echipa câstigatoare»”.
Oamenii reprezentativi din „tabăra Cîțu” sunt îndemnați să intervină cât mai des la televiziuni.
„Liderii din echipa premierului trebuie să iasă mai mult la TV, pentru a comunica, inclusiv miniștrii PNL care îl susțin pe premier. Mers in studio, intrat prin Skype sau prin telefon. Și aici sunt două paliere: apărarea Guvernului și candidatura la șefia PNL. Este foarte important ca lideri ca Rareș Bogdan, Dan Vîlceanu, Robert Sighiartău, Alina Gorghiu să fie prezenți în prime time la televiziuni. Miniștrii care merg la 21 la TV pentru domeniile lor pot face referire și la lupta din partid, pentru că sunteți lideri cu greutate în PNL: Raluca Turcan, Lucian Bode, Virgil Popescu, Sorin Cîmpeanu”.
Celor care participă la emisiuni TV li se recomandă să insiste asupra faptului că echipa Cîțu „nu divizează, ca Orban”.
„Trebuie să se vadă că sunteți o echipă, să se vadă că există unitate și «Echipa câștigătoare» nu divizează, ca Orban. Când sunteți invitați, spuneți că puteți aborda și lupta pentru Congres, în emisiune”.
Este transmisă și „lista comunicatorilor agreați”, care cuprinde 19 nume: Rareș Bogdan, Robert Sighiartău, Dan Vîlceanu, Florin Roman, Alina Gorghiu, Lucian Bode, Raluca Turcan, Virgil Popescu, Sorin Cîmpeanu, Emil Boc, Pavel Popescu, Cristian Băcanu, Daniel Fenechiu, Ionel Bogdan, Monica Anisie, Alin Nica, Gheorghe Pecingină, Mara Mareș, Alin Ignat.
Autorul documentului face o scurtă analiză a mass media și constată:
„Cele mai agresive posturi și publicații sunt: Realitatea PLUS, B1, RTV, Hotnews. Aici Orban are contracate și înțelegeri, prin diverși.”
Duritatea bătăliei dintre cele două tabere e confirmată de punctul 4:
„Vă rog să ne dați ponturi, mie și colegei mele, Dana Păcurar, informații pe care le aveți despre «tabăra Orban», pentru a le da in presă. Ce negocieri duce, cum vrea să ia oamenii la bucată, orice poate fi folosit pentru a arăta că se tem că pierd, că sunt disperați. Mi le puteți lăsa în privat, mă puteți suna, dacă nu pot fi lăsate pe grup”.
DOCUMENT: Instrucțiunile transmise sub antetul Guvernului
Ce e OK și ce anormal în această comunicare
Conținutul documentului e unul obișnuit în bătăliile electorale, dar arată duritatea războiului la care s-a ajuns în interiorul PNL. E normal să fie date instrucțiuni în privința comunicării, să fie stabilite liste de comunicatori.
Lipirea lui Klaus Iohannis de una dintre tabere este însă forțată și chiar incorectă, atât timp cât președintele nu a dat un mesaj clar de susținere a vreunuia dintre candidați. Sub acest aspect, s-ar impune câteva precizări de la Cotroceni.
De-a dreptul abuzivă este punerea acestei comunicări sub antetul Guvernului României, a Cancelariei Prim-ministrului. Aici, Florin Cîțu e dator cu niște explicații.
Situația se complică dacă se va demonstra că respectiva comunicare s-a făcut chiar din sediul Guvernului, din Cancelaria Prim-ministrului, eventual și în timpul programului de lucru al autorului – „Secretar de Stat”.
Teoretic, comunicarea putea fi făcută și din afara clădirii Guvernului, în afara programului de lucru, dar acest aspect ar trebui investigat. În primul rând, de către premierul Cîțu. Dar nu numai!
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Eliberarea condiționată a lui Liviu Dragnea, după doar 2 ani și 50 de zile (deși era condamnat la 3 ani și 6 luni), a fost posibilă ca urmare a unui lanț de complicități în interiorul sistemului judiciar. Influența unui pușcăriaș a fost mai puternică, în cele din urmă, decât osatura justiției, șubrezită de însuși Dragnea în anii 2017-2019 și nereabilitată încă de actuala coaliție de guvernare.
Eliberarea lui Liviu Dragnea, fost lider PSD, a fost decisă de un complet format din doi judecători de la Tribunalul Giurgiu: Adriana Pencea (fostă Filip) și Andrei Buliga.
Adriana Pencea este chiar preşedinta Tribunalului Giurgiu. Ea a fost numită de Secţia pentru judecători a CSM în 2018 pentru un mandat de 3 ani (1 ianuarie 2019 – 1 ianuarie 2022). Comisiile de examinare pentru funcţiile de conducere au fost desemnate de Secţia pentru judecători a CSM, a aflat G4media.ro.
Secţia pentru judecători a CSM este dominată de gruparea judecătoarei Lia Savonea, fostă şefă a CSM în 2019.
Lia Savonea
În 2018, anul numirii Adrianei Pencea la şefia Tribunalului Giurgiu, şefă a CSM era judecătoarea Simona Marcu, soţia avocatului Gil Vasile, care – conform dezvăluirilor Rise Project – a fost plătit de Tel Drum (compania controlată de Liviu Dragnea) cu suma de 15.200 de lei.
Amănunt extrem de important: Adriana Pencea – cea numită în funcție de către gruparea Savonea din CSM – s-a numărat printre dei 30 de şefi de tribunale (60 de șefi de instanţe) care, în martie 2019, au condamnat protestele magistraţilor împotriva modificărilor operate de PSD-ALDE-UDMR la Legile Justiţiei.
Altfel spus, Adriana Pencea i-a înfierat pe colegii ei magistrați care protestau pentru a opri jihadul anti-justiție declanșat de Liviu Dragnea prin guvernele-marionetă ale sale (Grindeanu, Tudose, Dăncilă) și prin cozile de topor instalate la Ministerul Justiției – Florin Iordache și Tudorel Toader.
Adriana Pencea, șefa Tribunalului Giurgiu
Cei 30 de șefi de Tribunale care au condamnat protestele din Justiție (10 martie 2019)
Szep Otto Sandor – președinte Tribunalul Arad
Flavius Bradin – vicepresedinte Tribunalul Arad
Mariana Vârgă – vicepreședinte, cu atribuții de președinte Tribunalul Argeș
Ciprian Tița – președinte Tribunalul Specializat Argeș
Ioana Liliana Pocovnicu – președinte Tribunalul Bacău
Carmen Domocoș – președinte Tribunalul Bihor
Liliana Elisabeta Preda – președinte Tribunalul Bistrița-Năsăud
Ildiko Simionescu -vice președinte Tribunalul Bistrița-Năsăud
Mihaela Ungureanu – președinte Tribunalul Botoșani
Cornelia Iordache – președinte Tribunalul Călărași
George Șerban – vicepreședinte Tribunalul Călărași
Viorel Gheorghe – președinte Tribunalul Constanța
Dragoș Popoiag – președinte Tribunalul Dâmbovița
Robert George Florea – președinte Tribunalul Galați
Adriana Pencea – președinte Tribunalul Giurgiu
Gheorghe Radu – președinte Tribunalul Gorj
Laura Sarcină – vicepreședinte Tribunalul Gorj
Lorena Tarlion – președinte Tribunalul Iași
Loredana Geanina Antonescu – președinte Tribunalul Ilfov
Norel Popescu – președinte Tribunalul Mehedinți
Crina Mihaela Letea – președinte Tribunalul Prahova
Liliana Oprea – presedinte Tribunalul Olt
Petrică Gudac – președinte Tribunalul Teleorman
Adriana Stoicescu – președinte Tribunalul Timiș
Mugurel Adrian Gheorghiță – președinte Tribunalul Vâlcea
Daniela Matache – președinte Tribunalul Vrancea
Dinu Jelea – vicepreședinte Tribunalul Vrancea
Cei 30 de șefi de Curți de Apel care au condamnat protestele din Justiție (11 martie 2019)
Liviu Gheorghe Odagiu – președintele Curții de Apel Alba Iulia
Aurelian Gheorghe Mocan – vicepreședintele Curții de Apel Alba Iulia
Adrian Emil Hancaș – vicepreședintele Curții de Apel Alba Iulia
Loredana Albescu – președintele Curții de Apel Bacău
Maria Violeta Chiriac – vicepreșdintele Curții de Apel Bacău
Elena Barbu – președintele Curții de Apel Brașov
Nicoleta Hădărean – vicepreședintele Curții de Apel Brașov
Elisabeta Roșu – președintele Curții de Apel București
Luminița Criștiu-Ninu – vicepreședintele Curții de Apel București
Alina Nicoleta Ghica – vicepreședintele Curții de Apel București
Elena Raluca Costache – vicepreședintele Curții de Apel București
Marius Cristian Epure – președintele Curții de Apel Constanța
Eleni Cristina Marcu – vicepreședintele Curții de Apel Constanța
Adina Ponea – președintele Curții de Apel Craiova
Anamaria Cercel – vicepreședintele Curții de Apel Craiova
Cosmin-Răzvan Mihăilă – președintele Curții de Apel Galați
Cristina Truțescu – președintele Curții de Apel Iași
Laura Baican – președintele Curții de Apel Oradea
Loreley Mirea – vicepreședintele Curții de Apel Oradea
Marius Gabriel Săndulescu – președintele Curții de Apel Pitești
Andra Corina Botez – președintele Curții de Apel Ploiești
Paul Fratilescu – vicepreședintele Curții de Apel Ploiești
Ioana Cîrstea Stoenac – vicepreședintele Curții de Apel Ploiești
Maria Andrieș – președintele Curții de Apel Suceava
Cristinel Grosu – vicepreședintele Curții de Apel Suceava
Andreea Ciucă – președintele Curții de Apel Târgu Mureș
Ioana Lucaci – vicepreședintele Curții de Apel Târgu Mureș
Erica Nistor – președintele Curții de Apel Timișoara
Marian Bratiș – vicepreședintele Curții de Apel Timișoara
Carmen Pârvulescu – vicepreședintele Curții de Apel Timișoara
Raluca Emilia Trandafir – vicepreședinte Curtea de Apel Pitești
L-a eliberat din arest pe Sile Cămătaru
În noiembrie 2012, judecătoarea Adriana Filip (actuală Pencea) l-a eliberat din arest pe Sile Cămătaru.
În urma unui denunţ, potrivit căruia judecătoarea ar fi primit suma de 100.000 de euro pentru eliberarea interlopului, aceasta a fost anchetată de DNA, însă investigatorii nu au reușit să demonstreze acuzațiile.
Potrivit declaraţiilor sale de avere, soţul judecătoarei este director de alimentaţie publică la firma Amon SRL, care operează restaurantul Perla din Giurgiu, de pe faleza Dunării.
Când a fost acuzată de luare de mită, judecătoarea se numea Adriana Filip și era șefa Judecătoriei Giurgiu. Ulterior a devenit Adriana Pencea și a fost promovată la șefia Tribunalului Giurgiu
Giurgiu l-a dat țării și pe Netejoru
Tribunalul Giurgiu este şi fieful actualului inspector-şef al Inspecţiei judiciare, Lucian Netejoru, numit în funcţie tot de o comisie din care a făcut parte Lia Savonea, dezvăluie G4Media.ro.
Netejoru a fost la conducerea Tribunalului Giurgiu, ca vicepreşedinte şi preşedinte, timp de 9 ani (2006-2015). De acolo, în 2015, a plecat direct la șefia Inspecției Judiciare, unde a comis adevărate orori în beneficiul marilor infractori. Între timp, a primit și un al doilea mandat.
Cum a ajuns la Giurgiu judecarea lui Dragnea
Pe 27 aprilie 2021,Judecătoria Sectorului 5 a respins cererea de eliberare condiționată formulată de Liviu Dragnea. O lună mai târziu, pe 27 mai 2021, Tribunalul Bucureştia confirmat decizia Judecătoriei şi a stabilit că fostul lider PSD va putea cere din nou eliberarea condiționată abia după 27 august.
Nicoleta Nolden (fostă Cristuș)
Ulterior, Liviu Dragnea a formulat o cerere de strămutare la Curtea de Apel Bucureşti (CAB), pe motiv că în Capitală nu ar fi avut parte de judecători imparţiali.
Pe 14 iunie, CAB a anulat decizia Tribunalului, a decis rejudecarea şi strămutarea procesului la Tribunalul Giurgiu. Judecătoarea de la CAB care a luat această decizie se numeşte Nicoleta Nolden(fostă Cristuș) şi este o apropiată a Liei Savonea, fostă şefă a Curţii de Apel Bucureşti.
Faptul că Nicoleta Nolden (căsătorită cu un judecător german, Gerd Nolden, de la Curtea de Apel din Köln) gravitează pe orbita toxicei Lia Savonea este susținut cu dovezi convingătoare de G4Media.ro.
Mecanismul care l-a salvat pe Dragnea
1.Judecătoria Sectorului 5 respinge eliberarea lui Dragnea.
2.Tribunalul București, prin completul format din judecătorii Claudiu Corobana şi Ciprian Purice, confirmă decizia Judecătoriei: Dragnea rămâne după gratii.
3. Televiziunile de „propagandă roșie” îi atacă pe magistrații de la cele două instanțe, numindu-i „judecători #Rezist”.
3. Judecătoarea Nicoleta Nolden de la Curtea de Apel București decide rejudecarea speței și strămutarea procesului la Tribunalul Giurgiu, instanță condusă de Adriana Pencea (judecătoarea anti-#Rezist).
4. Atât Nicoleta Nolden, cât și Adriana Pencea fac parte din gruparea de influență a Liei Savonea, din interiorul sistemului de justiție.
5. Tribunalul Giurgiu, prin completul format din judecătorii Adriana Pencea (personal!) și Andrei Buliga, decid eliberarea condiționată a lui Liviu Dragnea după 2 ani și 50 de zile, deși fostul lider PSD avea o condamnare de 3 ani și 6 luni, iar dovezile de îndreptare a infractorului sunt inexistente (printre altele, continuă să se considere „deținut politic”).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Cristian Ghinea (43 de ani), ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a observat că PSD-iștii „îi urează sănătate” lui Liviu Dragnea, dar fug de el ca de ciumă, nu-l cheamă în partid după ieșirea sa din închisoare. Pe acest fundal, Ghinea dezvăluie cât de slugarnici erau cei mai mulți dintre ei, față de Dragnea, când acesta conducea PSD cu mână de fier.
Ministrul pronunță și un nume: Florin Iordache, vicepreședintele Camerei Deputaților, care-i ținea liftul Irinei Tănase!
„Pentru mine este foarte amuzant, nu pot să critic eu Justiția, dar mi se pare foarte amuzant cum iese Dragnea ș-ii găsește pe toți servitorii săi la masa PSD și ăștia nu știu cum să-i spună «băi, stai pe afară, că nu mai e loc de tine!». Adică toți – Dâncu, Ciolacu, Grindeanu –, toți ăștia pe care el i-a făcut mari, i-a dus la pește în Belina… este foarte amuzant și cumva trist, în legătură cu ce înseamnă roata destinului. Ești sus, ești jos, și te omoară ai tăi până la urmă. Toți ăștia, repet, au fost oameni care efectiv îi pupau mâna”, a spus Ghinea la Aleph News.
Ministrul a povestit și o scenă la care a asistat în trecut: cum s-a întâlnit acum câțiva ani cu Irina Tănase – pe atunci partenera secretă a lui Liviu Dragnea – în lift, la Parlament.
„Eu am văzut o fază, apropo de partenera domnului Dragnea. Eram în Parlament și, la un moment dat, era o rumoare pe hol: Iordache ținea liftul pentru cineva. Și am nimerit în lift cu o doamnă înaltă, frumușică, care efectiv avea o escortă de PSD-iști de frunte după ea. După aia, după mulți ani – că era secret pe vremea aia -, mi-am dat seama că era doamna Tănase. Doamna Tănase era așa, un fel de împărăteasă a Parlamentului, căreia demnitarii îi țineau liftul, ceva fabulos”.
Frumusețe de PSD-iști, plus o ibovnică
Scena cu Irina și „Ciordache” e din perioada februarie 2017 – februarie 2018
Cristian Ghinea a fost deputat în perioada 20 decembrie 2016 – 14 iunie 2019. Și-a încheiat mandatul când a devenit europarlamentar. Așadar, el a fost parlamentar – și martor la scenele pe care le descrie – în perioada în care Liviu Dragnea era președintele Camerei Deputaților, iar Florin Iordache vicepreședintele aceleiași Camere (cu excepția primei luni a Guvernului Grindeanu, când „Ciordache” a fost ministrul Justiției și a dat sinistra Ordonanță 13).
Grotescul imaginii este total: vicepreședintele Camerei Deputaților îi ținea liftul iubitei secrete a președintelui aceleiași Camere!
„Împărăteasa” dădea și indicații
Irina Tănase a fost scoasă „la vedere” la Congresul PSD din martie 2018, când Dragnea și-a întărit puterea în partid. Până atunci, ea era necunoscută publicului larg și chiar PSD-iștilor de rând. Doar cei din „stratosfera” partidului și cei din preajma lui Dragnea o știau și o tratau ca pe o împărăteasă.
Așadar, scena povestită de Cristian Ghinea trebuie plasată în intervalul de un an dintre februarie 2017 (când „Ciordache” a revenit la Camera Deputaților, după ce a fost alungat de la Ministerul Justiției de mulțimea înfuriată) și februarie 2018 (când Irina Tănase a fost expusă „pe taraba PSD”).
Fetelor, acum eu sunt favorita!
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
O uriașă escrocherie, pe seama banului public, a fost construită în ultimul deceniu sub denumirea pompoasă Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), condusă de Doru Dinu Glăvan de la Radio România. O investigație realizată de Fanatik.ro arată dimensiunile scandaloase ale hoției.
Peste 3.300 de profitori primesc 50% în plus la pensie pentru că sunt membri ai acestei organizații nereprezentative pentru breasla jurnalistică. Mulți dintre ei nici măcar n-au fost gazetari, ci au practicat alte meserii!
Niciun alt jurnalist, în afara membrilor UZPR, nu beneficiază de acest privilegiu absurd, deși peste 99,9% dintre jurnaliștii profesioniști din România nu fac parte din UZPR.
Mizeria „pensiilor speciale pentru ziariști” trebuie anulată urgent de Parlamentul și de Guvernul României! Ea a fost introdusă în două etape, de Guvernul Tăriceanu (în 2008) și de Parlamentul dominat de PSD+ALDE (în 2016).
10 dintre profitorii care se califică la „pensia specială de ziarist”, grație apartenenței la UZPR:
generalul anti-justiție Pavel Abraham (provine din de miliție/poliție)
generalul Mircea Chelaru, deputat AUR, fost șef al Marelui Stat major al Armatei Române (condamnat pentru corupție)
colonelul anti-justiție Mircea Dogaru (provine din aparatul de propagandă al Armatei)
„Nașul” anti-justiție Sorin Roșca Stănescu (printre puținii jurnaliști profesioniști de pe listă, dar compromis de asocierile sale penale cu infractorii)
baronul Dan Ilie Morega (dictatorul Gorjului multă vreme, traseist prin mai multe partide, condamnat pentru corupție)
președintele Comisiei de Cenzori a UZPR, Ilie Cristescu (condamnat în 1987 la 44 de ani de închisoare, pentru mai multe fapte de corupție)
fostul primar al orașului Râmnicu Vâlcea, Emilian Frâncu (condamnat la 4 ani de închisoare, pentru luare de mită)
pseudo-disidentul Florentin Scalețchi (condamnat la 6 ani închisoare, pentru corupție)
caraghiosul Ion Brătianu-„Cartof” (caricatură politică în anii ’90, când a candidat și la Președinția României)
relicva ceaușistă Dumitru Rujan (compromis ca „ziarist roșu”)
Prin intermediul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, persoane cu legături vagi cu presa, dar cu conexiuni în politică și instituțiile statului, primesc pensii suplimentate cu 50%, scrie Fanatik.ro.
Statul român este complicele unei fraude de proporții, prin care sistemul de pensii este împovărat de plata unor indemnizații pe care nu ar trebui să le achite. Prin intermediul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) sunt plătite indemnizații către persoane care au fost condamnate penal sau care nu au avut nicio legătură cu presa.
După ce UZPR a fost inclusă printre uniunile de creatori ai căror membri ieșiți la pensie pot primi o indemnizație echivalentă cu 50% din cuantumul pensiilor, numărul membrilor Uniunii a crescut exponențial, fiind primite persoane care nu au lucrat în viața lor ca ziariști.
Politicieni, ofițeri de carieră, infractori, impostori au fost primiți de-a valma în UZPR, pentru a încasa un supliment consistent la pensiile care, în cazul lor, de regulă sunt mari. Printre ei, indivizi cu condamnări penale definitive.
Până acum, nicio instituție de control a statului român nu a încercat să remedieze această situație scandaloasă.
O creație PSD-ALDE. Tăriceanu a pregătit-o ca prim-ministru și a votat-o ca lider al majorității parlamentare
Din 2006, statul acordă o indemnizație de 50% din pensie artiștilor membri în uniunile de creație, ca o modalitate de rotunjire a câştigurilor artiștilor care adesea aveau la bătrânețe venituri de mizerie.
În 2008, Guvernul Tăriceanu (guvern minoritar PNL, susținut de PSD) a acordat UZPR, în mod arbitrar, statutul de organizație de utilitate publică. Astfel, UZPR a devenit singura asociație a jurnaliștilor cu acest statut în România.
În 2016, prin Legea 83, UZPR a fost inclusă în rândul uniunilor de creație, alături de Uniunea Scriitorilor din Românua (USR), Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR), Uniunea Artiștilor Plastici din România (UAPR) etc.
Prin această lege, Uniunea s-a transformat într-o afacere în care sunt incluse acum mii de persoane. În lista oficială cu membrii UZPR în 2021, publicată în luna mai, se află 3.299 de persoane, însă chiar Uniunea recunoaște că numărul e de fapt mai mare. Motivul: unii nu au fost incluși pe listă întrucât au invocat protecția datelor personale (celebrul GDPR).
Astfel, sub pretextul GDPR, sunt ținute la secret numele unor oameni care beneficiază de un plus de 50% la pensie, plătit din banii contribuabililor. Secretomania are legătură cu faptul că în UZPR au intrat persoane care nu au fost angajate în viața lor într-o redacție, dar care acum încasează pensii grase și nemeritate.
Bonus de 50% la pensie dacă ai publicat un articol în „Arici Pogonici”!
Președintele UZPR, Doru Dinu Glăvan, susține că în UZPR nu este deschisă doar ziariștilor care au făcut din presă o profesie, ci tuturor celor care au publicat în presă. E o abordare absolut scandaloasă, semn că, și în această organizație-căpușă, peștele de la cap se împute. Iar explicațiile căpeteniei de asociație sunt la fel de scandaloase. Pe criteriile sale relative, la acest tip de pensie specială s-ar califica sute de mii de români!
„Noi nu atestăm calitatea de ziarist, ci creația jurnalistică. Este la fel ca la scriitori, care au fost medici, ingineri ș.a.m.d. Ei sunt primiți dacă au creat materiale publicistice, nu dacă au fost ziariști în cartea de muncă”, a declarat Doru Dinu Glăvan pentru Fanatik.ro.
„Purtători de cuvânt ai celor mai importante instituții ale statului sunt în UZPR. Sunt oameni din justiție și din servicii. Numele lor nu este cunoscut, pentru că și de la Casa Națională de Pensii, când s-a cerut numele beneficiarilor de indemnizații, ne-au dat doar civilii”, a declarat pentru Fanatik.ro, sub protecția anonimatului, un fost membru în conducerea UZPR.
După criteriile vagi expuse de Doru Dinu Glăvan, chiar și un articol publicat în revista „Arici Pogonici”, prin anii ’70, te califică la un bonus de 50% la pensie, ca „ziarist profesionist”!
Doru Dinu Glăvan, creierul unei uriașe escrocherii cu bani publici
Generalul Pavel Abraham ia pensie specială ca jurnalist, pe lângă cea de milițian! Doru Dinu Glăvan: „Păi, el a scos ziarul Poliției!”
Un exemplu de gravă impostură, care frizează escrocheria, cel al generalului Pavel Abraham, fost șef al Poliției Române în perioada martie-septembrie 1997, devenit avocat după pensionare (cu pensie specială!).
Abraham nu a lucrat niciodată ca ziarist. El este doar invitat prin studiourile unor televiziuni, pentru a apăra corupții și, în general, infractorii, șubrezind constant sistemul de justiție.
„Păi, el a scos ziarul Poliției!”, îi justifică Glăvan prezența în scriptele UZPR. Numai că „ziarul Poliției” a fost, de fapt, revista „955 – Poliția Capitalei”, publicație obscură a Inspectoratului de Poliție al Municipiului București, la începutul anilor ’90. Abraham a fost redactor-șef al acestui buletin de presă (fără nicio valoare jurnalistică) un singur an.
Pe listă este și numele generalului-maior Visarion Neagoe, care a devenit membru al UZPR pentru că a publicat articole „de nișă” în reviste militare. Neagoe este membru al secției de Științe Militare a Academiei Oamenilor de Știință din România (AOȘR), o altă sinecură fără niciun rost, căreia Guvernul Cîțu i-a tăiat de curând finanțarea.
Generalul Chelaru e membru fondator la UZPR!
Generalul Mircea Chelaru – patriot, nu glumă! Patrihoț!
Și generalul Mircea Chelaru, deputat AUR și fost șef al Statului Major General al Armatei Române, este membru al UZPR. Chelaru a fost condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu suspendare, pentru fapte de corupție. Apartenența acestuia la UZPR sa este menționată chiar în CV-ul pe care l-a postat pe site-ul Camerei Deputaților.
Ce-l recomanda pe „Moș Teacă” Chelaru pentru statutul de „ziarist profesionist”? Menționează chiar el, impostorul, în CV-ul parlamentar: un stagiu de trei luni în cadrul emisiunii „Pentru Patrie”, la TVR, în anii ’70, pe când era tânăr locotenent!
Generalul Chelaru a precizat, pentru Fanatik.ro, că este membru UZPR încă de la înființare, dar că nu beneficiază de indemnizație, pentru că nu a făcut cerere s-o primească. „Nu am așa ceva, nici nu accept așa ceva. Să fi trăit toată viața din jurnalism, tot nu acceptam. Când am plecat de acasă, tata mi-a zis să nu-i fac numele de ocară”.
Probabil că tatăl său nu i-a spus, explicit, și să nu fure un apartament de la Armata Română, faptă care i-a adus condamnarea.
Mircea Chelaru l-a tras după el în UZPR și pe Ioan Curtean de Hondol, care i-a fost secretar general la Partidul Unității Naționale Române (PUNR), în vremea când partidul era condus de către actualul deputat AUR. E drept că strungarul Curtean nu are nicio legătură cu presa, dar ce contează? S-a repatriat din SUA, în 1990, cu ceva bani la teșcherea, deci lucrurile s-au aranjat.
Și baronul Dan Ilie Morega penal binemerită pensie specială de ziarist, de 50%! Cică fost patron de presă…
Îndreptățit la indemnizația de 50%, bonus la pensie, este și Dan Ilie Morega, fost prefect de Gorj și deputat PNL în legislatura 2008-2012, dar și traseist prin vreo 5 partide, începând cu PCR.
În 2011 a fost condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu suspendare într-un dosar de corupție.
De meserie economist, Morega a fost decorat de două ori cu titlul de „Eroul al Muncii Socialiste” în perioada regimului comunist, când era șeful Cooperației în Gorj și tovarăș de chiolhanuri cu Nicu Ceaușescu.
Calitatea de membru UZPR și-o justifică prin faptul că a fost director al Editurii Ager și al ziarului „Ager”, dar şi asociat la Radio Omega din Târgu-Jiu. Aparent, un trust de presă. În realitate, este o publicație folosită de Morega pentru răfuieli politice la nivel local sau cu alte instituții de presă.
Un alt membru UZPR: fostul activist de presă Dumitru Rujan, o relicvă comunistă care poate fi încadrat mai degrabă ca propagandist decât ca jurnalist.
Brătianu-„Cartof” „nu e mare sculă de jurnalist, dar a avut articole publicate”!
Ion Brătianu-„Cartof”
Membru al UZPR, cu spor la pensie, este și un fost candidat la Președinția României! E drept, unul caricatural: Ion Brătianu, descendent ridicol al ilustriei familii politice din perioada antebelică. Și-a atras porecla de Brătianu-„Cartof” după ce, într-o campanie electorală, a promovat salvarea României prin cultivarea cartofului, legumă alături de care se prezenta și în clipurile TV. Brătianu-„Cartof” a fost și deputat, în 190-1992.
Președintele UZPR, Doru Dinu Glăvan, a confirmat calitatea acestuia de membru al Uniunii. „Conform Statutului, sunt primiți cei care fac creație publicistică, chiar dacă nu sunt de elită. Sunt de acord că nu a fost mare sculă de jurnalist, dar a avut articole publicate”, a explicat, halucinant, Glăvan.
Doru Dinu Glăvan a confirmat că și meteorologul Romica Jurca – pe vremuri prezenta vremea la TVR, de câțiva ani s-a mutat la România TV – a obținut patalamaua de membru UZPR, adică „ziarist profesionist”. „Chiar dacă este meteorolog, în cartea ei de muncă scrie probabil – nu știu exact, o să mă interesez – realizator de rubrică TV”, a justificat Glăvan.
Colonelul Mircea Dogaru, inamicul DNA, a tras sfori în Parlament ca să-și umfle și el pensia ca „ziarist profesionist”
Pe lista UZPR se află și colonelul Mircea Dogaru, șeful Sindicatului cadrelor militare în rezervă, un rusofil compromis prin acțiunile sale anti-justiție.
Revoluția l-a găsit în echipa de propagandiști ai istoriei militare condusă de generalul Ilie Ceaușescu.
În 2004-2009 a fost consilier parlamentar la grupul PRM.
În ultimii 12 ani, colonelul Dogaru a militat constant pentru desființarea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și arestarea Laurei Codruța Kovesi.
Mircea Dogaru s-a numărat printre cei care au făcut lobby pentru ca în Legea 83/2016 să se menționeze explicit faptul că „indemnizația de ziarist profesionist” se acordă și pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat, indiferent de data înscrierii la pensie.
Această mențiune a făcut ca în UZPR să intre o serie de foști ofițeri MApN, MAI și din serviciile secrete, pe motiv că au fost o vreme colaboratori ai unor publicații editate de instituțiile militare în care lucrau. Astfel, au primit a doua pensie specială fără ca măcar să aibă vechime în profesia de jurnalist.
Lista penalilor din UZPR e lungă. Cei mai cunoscuți infractori care se califică la „pensia specială de ziarist”: Sorin Roșca Stănescu, Mircea Chelaru, Florentin Scalețchi, Dan Ilie Morega, Emilian Frâncu. Plus un individ plasat într-o poziție-cheie: Ilie Cristescu.
Galeria penalilor din UZPR e condusă de cunoscutul Sorin Roșca Stănescu, fost director al cotidianului „Ziua”. Acesta și-a încheiat mandatul de senator din partea PNL după numai doi ani, în 2014, când a fost condamnat la 2 ani și 4 luni de închisoare cu executare în dosarul privind manipularea acțiunilor Rompetrol.
Întrebat cum de ex-pușcăriașul este încă membru UZPR, Glăvan a răspuns: „Sorin Roșca Stănescu chiar a fost președintele Uniunii. Eu i-am cerut să vină cu un cazier și, în cazul lui, instanța nu a impus restricții”.
Chestionat despre ce restricții ar trebui să stabilească instanța ca un condamnat penal să-și piardă calitatea de membru al UZPR, Glăvan a devenit evaziv: „O să mă interesez la juriștii noștri”.
Florentin Scalețchi
Pe lista UZPR se află și Florentin Scalețchi, de meserie comandant de navă. Înainte de 1989 a fost condamnat de regimul comunist pentru tentativa de fugă din țară, cu vapor cu tot. După Revoluție, gestul său a fost considerat un act de disidență anticomunistă.
Dar Scalețchi avea fărădelegea în sânge. Astfel, în 2013 a fost condamnat la 6 ani de închisoare pentru trafic de influență. Scalețchi primise de la un cetățean, în 2005, o mită frumușică, de 20.000 de euro, pentru un trafic de influență profesionist, pe lângă magistrați ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. Obiectivul șpăgii: justiția să decidă aducerea în țară a fiului mituitorului, condamnat la 18 ani de închisoare în Spania.
Scalețchi a ieșit din închisoare după numai un an de detenție, deși avea de executat 6.
Și primarul-șpăgar din Râmnicu Vâlcea e membru UZPR
Emilian Frâncu
Un altul condamnat penal din UZPR: Emilian Frâncu, fost parlamentar în două legislaturi și primar al orașului Râmnicu Vâlcea. Frâncu este inginer de profesie, iar după Revoluție a înființat un săptămânal în județul de baștină. Pe când era primar, în 2014, a fost condamnat definitiv la 4 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită, fiind eliberat condiționat după 2 ani.
Condamnarea nu l-a împiedicat să rămână membru al UZPR. Situația lui Frâncu a mai intrat în atenția presei în 2018, însă Doru Dinu Glăvan susținea că este doar o eroare care va fi îndreptată. „Emilian Frâncu, într-adevăr, ne-a… ne-a păcălit la un moment dat, că el urma să aducă cazier judiciar. Apoi a zis că nu poate să-l aducă… Și atunci am stopat!”, spunea Glăvan pentru PressOne.
La trei ani de la declarația de atunci, Frâncu este încă membru UZPR.
Preşedintele Comisiei de Cenzori a UZPR – un condamnat la 44 de ani de închisoare pentru corupție!
Ilie Cristescu
Chiar și președintele Comisiei de Cenzori a UZPR este un pesonaj cu condamnări penale: Ilie Cristescu. Acesta a fost condamnat în 1987 la 44 de ani de închisoare pentru fapte de corupție: luare de mită, delapidare, trafic de influență. Pedepsele au fost comasate și a primit o sentință de 10 ani de închisoare. Faptele au fost comise când Ilie Cristescu era director al stațiunii Băile Herculane.
După Revoluție, a fost anchetat penal sub suspiciunea că ar fi contribuit la devalizarea societății de stat care administra aceeași stațiune, ajunsă acum în paragină.
Ilie Cristescu a bifat și o altă bornă a carierei sale de profitor profesiionist: și-a „tras” și certificat de revoluționar. A fost chiar anchetat sub bănuiala de a fi obținut certificatul prin fraudă. El, însă, susține că a fost mare revoluționar în Băile Herculane, unde mișunau teroriștii mai ceva ca viperele de pe munții calcaroși din zonă.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
În iunie 1990, Daniel Klinger era reporter la UniFun Radio. Punea muzică bună. 31 de ani mai târziu, e devotat acelorași pasiuni: muzica și radioul. Kiss FM, Rock FM, Magic FM… Dar la fel de mare e pasiunea pentru adevăr, care-l face pe Klinger să ne ofere documente și amintiri prețioase, în trei postări consecutive pe pagina sa de Facebook.
Povestea din iunie 1990, spusă de Daniel Klinger, este o mărturie cu valoare istorică. Ni se confirmă grija la detalii a sistemului ticălos al lui Ion Iliescu, care a pregătit venirea minerilor inclusiv prin „clonarea” emisiei postului UniFun Radio.
Jurnalistul aduce noi dovezi despre teroarea minerească, profesorii bătuți, complicitățile unor oportuniști amorali cu FSN-ul barbar… E memorabilă secvența cu actualul editorialist Cristian Unteanu (de la „Adevărul”), pe atunci purtător de cuvânt al lui Petre Roman, afișând un poster uriaș al lui Ion Iliescu în biroul său de la hotelul Intercontinental…
Daniel Klinger
Daniel Klinger a avut o intuiție de mare reporter: a păstrat toate telexurile știrilor livrate de Rompres – agenție guvernamentală – în zilele de 12, 13, 14, 15 iunie 1990. Sunt adevărate documente pentru istorie, pe care jurnalistul ni le oferă acum, la 31 de ani de la ororile FSN-iste.
Un amănunt esențial, de care procurorii care au anchetat Mineriada din 13-15 iunie 1990 n-au ținut cont: în seara de 13 iunie 1990, la ora 23.08, Guvernul Petre Roman a dat un comunicat prin care anunța iminenta lichidare prin violență a ecourilor fenomenului protestatar din Piața Universității. „Se impune un răspuns imediat, de o deosebită fermitate, împotriva acestor acte de terorism legionar îndreptate contra tinerei noastre democrații, împotriva tuturor oamenilor cinstiți ai României”, spunea comunicatul.
Numai că, la acea oră, trenurile cu mineri din Valea Jiului erau deja plecate de o oră, în direcția București!
Publicăm integral cele trei postări ale lui Daniel Klinger, precum și documentele însoțitoare.
12 iunie: Comunicatul instigator al Procuraturii
„Acum 31 de ani, pe la această oră din noapte, forțele Ministerului de Interne erau adunate și făceau ultimele pregătiri pentru intervenția din Piața Universității. Mai aveau câteva ore doar. Operațiunea de «curățare» a Pieței urma să înceapă la ora 4 dimineața. Manifestanții care ocupau Piața de 51 de zile au fost fugăriți, bătuți, arestați.
Pe 12 iunie 1990, cu câteva ore întainte de operațiune, mai exact la ora 21.14, telexurile conectate la singura agenție de știri din acea vreme, Rompres, au bătut știrea de mai jos, apoi s-au oprit. Era ultima știre din fluxul acelei zile.
După ce m-am dezmeticit după acele zile, am luat din spate și am citit toate știrile venite de la Rompres în zilele de 12-15 iunie. Toate evenimentele tragice care urmau să se întâmple: atacul forțelor Ministerului de Interne asupra Pieței Universității, plecarea minerilor spre București, toate fuseseră anunțate cu multe ore înainte. Doar că nimeni nu a avut ochi să vadă. Am păstrat până acum știrile primite în acele 3 zile.
Printre ele este și această știre, ultima din zi, dar e cea mai importantă. E începutul. Primul semn al furtunii care urma să se dezlănțuie și care a oprit România din evoluție pentru mulți ani.
Nici nu e știre, de fapt. E publicarea comunicatului Procuraturii României, care cere Guvernului să intervină.
Și ce să vezi?! La acea oră târzie a serii de marți, 12 iunie 1990, la sediul Guvernului chiar se găsea cineva care a citit acest comunicat al Procuraturii și a putut organiza, în doar 2-3 ore, toată operațiunea. Spuneți și voi dacă ăla nu era Guvern capabil!”
13 iunie: „Se impune un răspuns imediat, de o deosebită fermitate, împotriva acestor acte de terorism legionar”
„Pe 13 iunie, radioul nostru emitea de doar 5 luni și 2 zile, dar atunci, după Revoluție, 5 luni păreau 5 ani, atât de repede se transforma totul. Emiteam de 5 luni, dar deja eram la al doilea sediu. Ne mutaserăm încă din mai din clădirea Universității în Hotelul Dorobanți, actualul Sheraton.
Aceste 3 zile, 13-14-15 iunie, ne-au izbit cu aceeași forță cu care au izbit toată societatea românească.
Mai jos sunt știri Rompres din ziua de 13. Rompres era singura agenție de știri la acea dată, iar noi o foloseam doar pentru a avea acces la informațiile oficiale. Știrile le produceam noi, cu reporterii noștri, Rompres nu era credibilă, cum nu era credibilă nici Televiziunea Română, singura televiziune în acel moment. Radioul nostru era o oază cu știri necontrolate de Guvern sau FSN.
Ultima știre pe care Rompres a trimis-o în seara de 12 iunie spunea: «… Procuratura României se consideră îndreptățită să ceară Guvernului țării să-și exercite prerogativele legale și să dispună măsurile necesare pentru restabilirea ordinii publice…»
Cu această știre, pe care nimeni nu a băgat-o în seamă, s-a intrat în noaptea de 12/13 iunie. Și ne-am trezit în zorii zilei de 13 iunie cu efective masive ale Poliției, trupe ale Ministerului de Interne și ale Poliției Militare în Piața Universității, de unde au ridicat toți protestatarii și greviștii foamei, au demolat corturile și au instalat un dispozitiv impresionant de forțe.
Justificarea oficială a intervenției din noapte de 12 iunie apare în comunicatul pe care-l găsim în fluxul de știri de pe 13 iunie, abia la ora 11.00, la 7 ore dupa acțiune: «… Poliția citează comunicatul Procuraturii dat publicității ieri… în care se cere Ministerului de Interne să ia măsurile corespunzătoare… au fost reținute 263 de persoane”.
Citind știre cu știre din fluxurile Rompres din zilele de 13 și 15 iunie, te lovește evidența premeditării acelor acțiuni. Dar atunci nimeni nu avea clarviziunea asta.
Ziua de 13 iunie a fost pentru noi, cei din radio, o zi a derutei. Singurele informații credibile le obțineai ducându-te la fața locului, în zonele unde se duceau luptele de stradă. Nu exista altă metodă atunci de a transmite decât să te întorci la studio și să povestești sau să scrii ce ai văzut. Noroc că distanța dintre Piața Universității și Hotel Dorobanți o străbăteai în 10-15 minute.
În seara de 13 iunie am plecat târziu acasă, după ce totul degenerase în lupte cu forțele de ordine și atacarea Ministerului de Interne și a Poliției Capitalei, focuri de armă și furt de armamament. Nu înțelegeam cum demonstranții pașnici din Piața Universității ar putea să compromită mișcarea în acest fel. Nu aveam de unde să știu că toate acele provocări erau regizate.
Dar adevăratul dezastru avea să se declanșeze în orele următoare. Dacă aș fi citit mica știre transmisă de Rompres la ora 23.45, aș fi știut că spre București se îndreaptă armata de mineri care a aruncat România în beznă. Urma ziua de 14 iunie. Iar la acea oră din noapte, trenurile cu mineri goneau spre București.
Și la fel ca în noapte precedentă, când acțiunea în forță a trupelor Ministerului de Interne în Piața Universității a fost motivată de apelul la acțiune venit din partea Procuraturii României, venirea minerilor pe 14 iunie este motivată prin această propoziție din comunicatul Guvernului, dat publicității la ora 23.08. „Se impune un răspuns imediat, de o deosebită fermitate, împotriva acestor acte de terorism legionar îndreptate contra tinerei noastre democrații, împotriva tuturor oamenilor cinstiți ai României”.
De menționat că trenurile cu mineri plecaseră deja de o oră, la ora 22.00. Dacă în noaptea precedentă Ministerul de Interne acționase la doar 6 ore după comunicatul Procuraturii, în noaptea de 13 iunie, minerii acționaseră cu o oră înainte de comunicatul Guvernului.”
14 iunie: Clonarea UniFun Radio. Posterul lui Petre Roman pe peretele lui Cristian Unteanu
„14 iunie a început cu năuceala produsă de explozia de violențe din ziua de 13. Intrarea Poliției și a trupelor Ministerului de Interne în forță în Piață, arestarea demonstranților care se aflau la 4 dimineața acolo, luptele duse la prânz între Poliție și manifestanți, incendierea mașinilor, totul culminând cu atacul de noapte asupra Poliției Capitalei și a Ministerului de Interne.
Am ajuns la radio înainte de prânz, suficient cât să prind niște telefoane ale ascultătorilor, care ne întrebau de ce nu difuzăm buletine de știri. Dar noi difuzaserăm știri toată dimineața, din oră în oră.
Este important să subliniez că radioul nostru era SINGURA sursă alternativă de știri. Atât TVR, pe atunci singura televiziune, cât și Radio România, au prezentat permanent situația din punctul de vedere al FSN, favorabil lui Ion Iliescu, iar celălat radio independent, Radio Contact, nu dădea importanță știrilor așa cum o făceam noi. De altfel, în acel moment, Radio Contact, aflat în clădirea Facultății de Arhitectură, mai avea câteva ore până va fi devastat de mineri.
De aici venea interesul bucureștenilor pentru știrile de la UniFun Radio, singura voce care spărgea monopolul posturilor de stat.
Totuși, noi difuzaserăm în acea dimineață știrile regulat, din oră în oră. De ce spuneau ascultătorii că nu au auzit știrile? Un coleg a avut atunci inspirația să sune acasă și să-și întrebe fratele ce melodie aude la radio. Spre surprinderea noastră, era altă melodie decât cea pe care o difuzam noi. După încă 3-4 verificări, a fost clar că pe frecvența noastră emitea un alt emițător, de mare putere, care făcea ca raza pe care programele noastre puteau fi auzite să fie cam de 500 de metri în jurul hotelului Dorobanți.
Era clar că singurii care ar fi avut posibilitatea asta erau cei de la Direcția de Radio și Televiziune (actuala S. N. Radiocom S. A.), aflată atunci în subordinea Ministerului Poștei și Telecomunicațiilor.
După mai mult timp am înțeles că asta a fost o acțiune premeditată. Să pregătești un emițător de mare putere pe o frecvență care nu era alocată radiourilor de stat, să acordezi filtrele combiner să poți emite pe sistemul radiant de la stația Herăstrău, să pregătești piese muzicale identice cu cele difuzate de Unifun Radio – nu se putea face pe loc.
De altfel, în aprilie 1991, într-o discuție cu doi ingineri de la ICRET, singura întreprindere de stat care fabrica emițătoare de radiodifuziune până la Revoluție, am aflat că ei sesizaseră acea emisie clandestină în zilele de 14 și 15 iunie și ulterior, discutând cu colegi de la stația de emisie Herăstrău. Au aflat și cine a ordonat această ilegalitate, și cine a realizat tehnic această schimbare de frecvență.
Revin la ziua de 14, undeva pe la prânz. Imediat după ce am înțeles ce se întâmpla cu emisia postului nostru, am avut impulsul să cerem socoteală cuiva din Guvern. Eu și colega mea Codruța Marinescu (Florescu atunci) aveam oarecare relații cu Cristian Unteanu, în acel moment purtător de cuvânt al lui Petre Roman, dar care își avea biroul la Hotel Intercontinental, la etajul 2, nu la sediul Guvernului. De ce? Pentru că funcția îi fusese atribuită mai ales pentru perioada campaniei electorale care se sfârșise pe 20 mai, iar hotelul Intercontinental era sediul tuturor jurnaliștilor de la toate agențiile de presă străine, atente la ce se întampla în România după Revoluție. Noi, acolo, l-am întâlnit prima oară pe Cristian Unteanu, așezat la un birou în spatele căruia trona un poster imens, de 2m x 2 m, cu Ion Iliescu. Asta, deși era purtătorul de cuvânt al lui Petre Roman.
Cristian Unteanu era singura persoană din aparatul de conducere pe care noi o cunoșteam. Am sunat la biroul său de la Inter, dar nu a răspuns nimeni; prin urmare, am plecat împreună cu Codruța spre Intercontinental.
Exact când am coborât, am văzut pe Calea Dorobanți, venind dinspre TVR, primele autobuze și basculante cu mineri. Până în acel moment, nimeni nu știa că minerii sunt în București, pentru că deși informația a apărut în știrea Rompres din noaptea de 13 iunie, nimeni nu a difuzat informația.
Ne-am uitat la șirul gri al cărui capăt nu se zărea și care făcuse la dreapta spre Piața Romană, iar eu și Codruța am luat-o prin Piața Lahovary, ca să ajungem înaintea minerilor la Inter.
Cristian Unteanu
În 10 minute eram acolo. Am urcat la etajul 2, ușa biroului secretarei – larg deschisă. Ușa dintre secretariat și biroul lui Cristian Unteanu – larg deschisă. Ușa biroului către terasa imensă din față care dădea spre Piața Universității – larg deschisă. Părea că toți părăsiseră sediul în grabă. Am intrat cu Codruța până în mijlocul biroului și abia atunci am văzut că atât Cristian Unteanu, cât și secretara se uitau aplecați peste balustradă pentru a zări ce se întâmpla pe Bd. Nicolae Bălcescu. În acel moment, minerii încă nu ajunseseră în față, dar probabil Cristian Unteanu fusese informat că vin.
Ne-am îndreptat și noi spre terasă, dar în acel moment Cristian Unteanu s-a întors surescitat în birou și, fără să se uite la noi, ne spune: «Copilași, nu am timp, eu trebuie să plec acum de aici. Plecați și voi imediat!».
Moment în care el chiar a părăsit camera, lăsându-ne pe noi, uimiți, în mijlocul biroului gol și cu toate ușile deschise, fără să fi putut măcar să spunem un cuvânt despre ce se întâmpla cu emisia radioului.
Am luat-o pe Codruța și am coborât. Exact în momentul în care am iesșt pe usș hotelului, primii mineri au ajuns în Piața Universității. Până am ajuns cu Codruța pe trotuarul din fața hotelului, deja începuseră primele altercații dintre mineri și «intelectuali».
Am rămas pe trotuar încremeniți, nevenindu-ne să credem ce se întâmpla, când o văd deodată pe Codruța cum pleacă glonț spre un grup de mineri care începuseră să lovească un domn pe la 50 de ani. Codruța ajunge în mijlocul grupului și începe să strige la mineri și să-i certe. Am rîmas șocat de gestul ei, și în 5 secunde văd cum în jurul Codruței se adună alți mineri, gata să o ia pe sus.
În momentul ăla am pornit spre grup, am înșfăcat-o pe Codruța de mână și am tras-o spre trotuar. Printr-un noroc chior, nimeni nu s-a luat după noi. Când am fost suficient de departe, i-am spus: «Codruța, ce a fost în capul tău? Cum să te cerți cu minerii?!». Codruța, încă în stare de șoc, îmi spune aproape plângând că domnul ăla care era agresat era profesorul ei de nu știu ce disciplină. Am dat din umeri și am grăbit pasul spre radio. Nimeni nu mai putea face nimic.
Nu rezolvaserăm nimic cu radioul mergând la Intercontinental. Mai grav era că de acum problemele mari nu erau cele ale radioului, ci cele ale societății românești. Revoluția din decembrie tocmai se încheiase în iunie în acel stadiu.
Citind știrile Rompres de mai jos, poți înțelege cât de bolnavă era societatea.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Comisia Europeană a confirmat pentru G4Media și Info Sud-Est că a întrerupt plățile din programul ITI Delta Dunării. Mecanismul Investiției Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD), cu cel mai mare buget dintre toate ITI-urile Europei, oferea peste 1,1 miliarde de euro. Aceștia ar fi trebuit să fie cheltuiți pentru dezvoltarea comunităților din Tulcea și Delta Dunării și ridicarea nivelului de trai.
Autoritățile române investighează modul în care au fost cheltuiți banii europeni, susține Comisia Europeană. Decizia Comisiei vine în urma unei investigații de presă care a arătat modul defectuos în care au fost cheltuiți o mare parte din banii puși la dispoziție de Uniunea Europeană.
Veronica Favalli, ofițer de presă pentru Politica Regională și Reformele Structurale din cadrul Comisiei Europene, a declarat pentru cele două publicații din România: „Autoritățile române investighează în prezent faptele și efectuează verificări suplimentare cu privire la presupusa utilizare abuzivă a fondurilor UE în cadrul mecanismului ITI Delta Dunării. Pentru a se asigura că bugetul UE este protejat, în așteptarea ca autoritățile române să finalizeze evaluările, Comisia a emis o scrisoare pentru a întrerupe plățile legate de ITI Delta Dunării. În cazul în care neregulile sau presupusa fraudă vor fi confirmate, autoritățile naționale și Comisia vor impune corecții financiare”.
Orlando: „Cea mai mare deturnare de fonduri de după Revoluție”
Instrumentul ITI DD a fost conceput în timpul lui Eugen Orlando Teodorovici (PSD), fostul ministru al Fondurilor Europene. Teodorovici a condus acest minister timp de 2 ani și 3 luni (decembrie 2012 – martie 2015).
La începutul anului 2021, rămas fără loc în Parlament, Teodorovici s-a întors în funcția de auditor la Curtea de Conturi. În această calitate, el ar fi trebuit să investigheze modul în care au fost cheltuiți banii europeni împărțiți chiar în timpul mandatului său de ministru.
Numai că, surpriză: Eugen Teodorovici și-a încheiat activitatea la Curtea de Conturi la numai 3 zile după publicarea investigației referitoare la modul în care a fost cheltuit miliardul de euro venit de la Uniunea Europeană.
Teodorovici susține că demisia sa nu are legătură cu publicarea investigației, ci că-și dorea de mult să activeze în zona privată.
Totodată, Teodorovici critică în termeni duri modul în care au fost cheltuiți banii destinați mediului privat. El spune că suveica reprezintă ”cea mai mare deturnare de fonduri de după Revoluție”,pentru că banii veniți de la Bruxelles ar fi trebuit să se regăsească în comunitățile din Tulcea, nu în afara județului.
Orlando, omul lui Teodorescu. Sau invers
Un miliard de euro a fost împărțit de o mână de oameni conectați prin relații personale, afaceri sau interese politice. Banii au fost trimiși de la Bruxelles prin mecanismul Investiției Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD), cu cel mai mare buget dintre toate ITI-urile Europei.
Instrumentul a fost conceput de fostul ministru Eugen Teodorovici (49 de ani), iar banii au fost gestionați de facto de prietenul său Horia Teodorescu (62 de ani), președintele Consiliului Județean Tulcea.
Din Tulcea și-a luat și Teodorovici ultimul mandat de senator, 2016-2020. L-ar fi luat și pe următorul (2020-2024), dar a avut ghinion: deși a PSD a ieșit pe primul loc în Tulcea la alegerile din 6 decembrie, unde baronul Teodorescu a tras tare pentru el, Orlando (locul 1 pe lista PSD) a pierdut mandatul la redistribuire, fiind trimiși în Senat un candidat de la USR-PLUS și unul de la AUR!
Cum s-a împărțit miliardul
Horia Teodorescu și oamenii din jurul lui au beneficiat de banii ITI DD. Compania baronului PSD a obținut fonduri pentru o unitate turistică, dar la adresa pensiunii funcționează o clinică medicală deținută de protejata sa, deputatul Mirela Furtună (PSD), care în ultimii ani a agonisit o avere considerabilă.
Deși mecanismul ITI DD era destinat ”cu prioritate” pentru Delta Dunării, sub 15% din proiecte au ajuns acolo. Spre exemplu, în decolmatarea lacurilor și canalelor au fost investiți mai puțini bani decât în renovarea bisericilor.
Fostul ministru Eugen Teodorovici, cel care a creat mecanismul în România, recunoaște că există ”anumite blocaje și chiar abateri de la strategia ITI DD”, iar unele proiecte sunt mult întârziate.
Între timp, DNA a trimis în judecată un caz de corupție: fiul unui afacerist local, care l-a împrumutat pe Horia Teodorescu cu o sumă impresionantă, e acuzat că s-a folosit de o co-finanțare fictivă de 2,5 milioane de euro, obținută de la un fond de investiții olandez, pentru a lua banii UE. În primă instanță a fost condamnat la 1 an și 8 luni de închisoare cu suspendare.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
În 2019 și 2020, Primăria Sectorului 6, sub conducerea lui Gabriel Mutu (PSD), a pompat în presa de propagandă a „Ciumei Roșii” peste 340.000 de lei. Toți banii au ajuns la România TV (52.000 de euro) și Antena 3 (20.000 de euro), dezvăluie publicația Buletin de Bucureşti.
Romaniatv.net și Economica.net, site-urile grupului controlat de fugarul Sebastian Ghiță, au aplicat tarife de 5 ori mai mari Primăriei Sectorului 6 decât clienților comerciali!
România TV: 52.000 de euro
„Veşti bune pentru elevii din Sectorul 6. Gabriel Mutu a inaugurat cel mai modern bazin de înot din Bucureşti”
„Şcoala gimnazială «SF. TREIME» din Sectorul 6, cea mai modernă unitate de învăţământ din Capitală”
„Primul amfiteatru construit în aer liber, în incinta unei unităţi de învăţământ din Sectorul 6”.
Așa sună titlurile a trei articole publicate în 2020 pe site-urile grupului România TV despre activitatea Administrației Școlilor Sector 6. În total, Romaniatv.net și Economica.net au publicat 14 articole și au primit, din bani publici, 120.000 de lei. Aproximativ 8.500 de lei pentru un articol care este, de fapt, preluarea unui comunicat de presă, nu necesită niciun efort jurnalistic.
STÂNGA: Comunicat de presă al Administrației Școlilor Sector 6. DREAPTA: Articol plătit publicat pe Romaniatv.net
Conform unor specialiști media consultați de Buletin de București, prețul pieței pentru o preluare de comunicat sau un advertorial marcat cu P este mult mai mic decât cel plătit de Gabriel Mutu.
Pe Economica.net, valoarea maximă ajunge la 400 de euro (aproape 2.000 de lei,) iar pe Romaniatv.net – 300 de euro (aprox. 1.500 de lei).
În schimb, fostul primar a plătit 8.500 de lei (aproape 2.000 de euro) – de 5 ori mai mult decât tariful obișnuit al celot două site-uri!
Cele două contracte au fost încheiate, în timpul fostei administrații Gabriel Mutu, cu RTV Properties Management SRL, pentru „comunicare online referitoare la activitatea desfășurată de Administrația Școlilor Sector 6″. Unul dintre ele a încetat pe 25 septembrie, cu două zile înaintea alegerilor locale.
România TV pretinde că au fost publicate „cel puțin 20 de materiale pe parcursul anului 2020”. În aceeași perioadă, fostul primar Gabriel Mutu a avut mai multe intervenții în direct la România TV, fiind promovat insistent. Cu toate acestea, el a fost spulberat la alegeri de Ciprian Ciucu (PNL), care a fost susținut și de USR-PLUS.
Alți 136.000 de lei au ajuns la România TV prin Ridzone Creative SRL. Firma este condusă de Gheorghe Catrinel Maria (care deține licența pentru postul de televiziune România TV) şi Alexandru Mircea Zamfirescu.
România TV a difuzat 6 filmulețe (clipuri video de un minut și jumătate), despre minunata activitate desfășurată de Administrația Școlilor Sector 6, pentru 136.000 de lei. Prețul unui clip video: 22.600 de lei. Gabriel Mutu este prezent în toate 6.
Potrivit G4media.ro, în 2018, Ridzone Creative SRL a primit 325.000 de lei de la PSD, partidul lui Gabriel Mutu. Cei doi proprietari ai firmei sunt oameni de încredere ai patronului real al România TV, Sebastian Ghiță, fost deputat PSD și actual fugar în Serbia, din cauza unor dosare de corupție.
Așadar, grupul România TV a încasat de la Primăria Sectorului 6, din două contracte, 256.000 de lei (circa 52.000 de euro).
Antena 3: 20.000 de euro
Un alt trust de presă care a luat bani de la Primăria Sectorului 6, în ultimii doi ani, este Antena 3. Fosta administrație Mutu a plătit televiziunii patronate de familia lui Dan Voiculescu 85.800 de lei (circa 20.000 de euro) pentru câteva filmulețe. Acestea lăudau activitatea desfășurată de Administrația Domeniului Public și Dezvoltare Urbană Sector 6 (ADPU).
Mai exact, obiectul contractelor a fost „servicii de concepție, producție și difuzare de material video, editare grafică, editare sunet și imagine”.
Durata primului contract cu Antena 3, încheiat în 2019, a fost de 5 luni. Suma de 19.800 de lei a inclus montarea a trei materiale de câte 2 minute și difuzarea fiecăruia de minim 3 ori. Asta înseamnă că un singur clip video a costat 6.600 de lei.
Cel de-al doilea contract, încheiat în anul electoral 2020, a durat trei luni, dar a costat mai mult – 66.000 de lei. Au fost realizate patru materiale audio-vizuale publicitare de patru minute.
Fostul primar al Sectorului 6, Gabriel Mutu, este acum senator PSD și membru în Comisia pentru administrație publică, precum și în Comisia pentru știință, inovare și tehnologie.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
