Mega-procesul „Jaf pe litoral”, avându-i ca principali acuzați pe Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu, Cristian Borcea şi Dragoş Săvulescu, a ajuns la final. Numărul total de inculpați este de 37.
Completul de trei judecători de la Înalta Curte de Casație şi Justiție a terminat astăzi de judecat dosarul privind retrocedările ilegale de terenuri – plajă şi faleză la Constanța şi la Mamaia. Preşedintele completului, Ionuţ Matei, a anunţat că pronunţarea sentinţei va fi amânată. Sentința va fi definitivă, întrucât judecata se află în faza de apel, după ce fondul a fost judecat de Curtea de Apel Bucureşti.
În prima instanță, Curtea de Apel Bucureşti a pronunțat pedepse la închisoare cu suspendare: Radu Mazăre – 4 ani, Nicuşor Constantinescu – 3 ani, Dragoş Săvulescu – 3 ani. Un alt inculpat celebru, Cristian Borcea, a fost achitat. Pedepse scandalos de blânde, dată fiind gravitatea faptelor şi mărimea prejudiciului.
Grup infracțional organizat
Procurorul DNA a cerut condamnarea fostului primar al oraşului Constanţa, Radu Mazăre, la o pedeapsă orientată spre maxim pentru infracţiunile comise: 15 ani de închisoare. Magistratul a explicat că, în cazul lui Radu Mazăre, faptele se prescriu în iulie 2023.
Tot o pedeapsă orientată spre maxim a cerut procurorul şi în cazul fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, precum şi condamnarea lui Dragoş Săvulescu (fost acționar la clubul de fotbal Dinamo).
Reprezentantul DNA a explicat că funcţionari din Primăria Constanţa, membri ai unei comisii de aplicare a Legii 10/2001, au constituit nucleul unui grup infracţional organizat, grup care a avut ca scop retrocedarea ilegală a unor terenuri din Mamaia şi Constanţa, care se aflau în domeniul public al statului.
„Membrii acestei comisii au întocmit referate cu conţinut fals cu privire la terenurile ce urmau să fie retrocedate. Terenurile au fost subevaluate şi, prin compensare, suprafeţele atribuite erau de câteva ori mai mari. Legea prevede că plajele sunt în domeniul public şi nu puteau fi retrocedate, însă cu ajutorul unor inculpaţi de la OCPI, terenurile au fost intabulate şi trecute în domeniul privat al municipiului Constanţa”, a spus procurorul.
„Terenurile nu pot ajunge în proprietatea vreunei persoane fizice sau juridice”. Dar au ajuns
„Patrimoniul public a fost deposedat de mari suprafeţe de teren intravilan, în valoare de 114 milioane euro. (…) În mod legal, a fost revendicată suprafaţa de 309.549 mp, cei îndreptăţiţi beneficiind de restituiri şi atribuiri în suprafaţă cu puţin mai mare decât jumătate din cea revendicată, în vreme ce restituirile şi atribuirile ilegale au afectat terenuri cu o întindere de trei ori mai mare decât cea revendicată – aproape un milion de metri pătraţi”, au scris anchetatorii în rechizitoriul finalizat în 2008.
Procurorii DNA precizează că au fost restituite porţiuni de plajă şi faleză care, potrivit Constituţiei şi legilor în vigoare, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, „adică nu pot ajunge sub nicio formă în proprietatea vreunei persoane fizice sau juridice”.
Conform DNA, prin faptele săvârşite de cei 37 de inculpaţi, s-ar fi cauzat un prejudiciu în valoare de aproximativ 114 milioane de euro, dintre care 77,77 milioane euro reprezintă prejudiciu în dauna statului, iar 36,16 milioane euro – prejudiciu în dauna municipiului Constanţa.
Profit-record pentru Borcea: 830.000%
Prin schema infracțională pusă la cale, Cristian Borcea a fost împroprietărit cu 8.990 de metri pătraţi în zona Mamaia Nord, teren pe care l-a vândut cu 449.541 de euro (50 euro/mp), faţă de cei 54 de euro (0,006 euro/mp) reprezentând suma investită. La un calcul simplu, rezultă un profit uluitor, de de 830.000%.
În total, Borcea a fost împroprietărit de Primăria Constanţa cu 29.000 de metri pătraţi. El este acuzat că a prejudiciat statul român şi municipiul Constanţa cu aproximativ 28 de milioane de euro.
În cele din urmă, prin sentința nr. 757/1985, Tribunalul Militar Teritorial București l-a condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, iar Filimon Nica a fost eliberat odată cu pronunțarea condamnării.
Sentința blândă, de trei ani cu suspendare, nu i-a pătat cazierul lui Filimon Nica decât pentru puțin timp. La o jumătate de an după scurtul stagiu din arest, norocul l-a lovit de la centru: Nicolae Ceaușescu (foto) a dat un decret de amnistie și grațiere, care l-a scăpat pe tatăl Vioricăi Dăncilă de toate complicațiile penale. S-a întâmplat pe 2 iunie 1986.
De unde rezultă toate aceste BOMBE de mai sus, care arată că gaşca vinovată de măcelul din Piaţa Victoriei nu mai poate ascunde adevărul? Din faptul că 7 dintre cele 8 documente întocmite de structurile din Ministerul de Interne au fost declasificate, inclusiv raportul referitor la intervenția forțelor de ordine pentru reprimarea protestului din 10 august, dezvăluie 
Cu câteva ore înainte de audierea lui Liviu Dragnea, reprezentanţi ai Inspecţiei Judiciare, conduse de Lucian Netejoru (foto alăturat), au descins la Parchetul General, Sectia Militara, pentru a solicita accesul la „Dosarul 10 august”. Evident, un abuz de sorginte politică de care aveau nevoie capii represiunii, pentru a-i intimida pe magistraţi să scoată la iveală vinovaţii pentru atacul la populaţia paşnică.
De ce? Păi nu cumva şi-au dat seama că garanţiile pe care le-a oferit Liviu Dragnea pentru faptele grave din 10 august nu mai sunt credibile? Au crezut că-i poate salva cu ordonanţa amnistiei şi graţierii, dar ea nu-i absolvă de răspundere penală internaţională pe cei vinovaţi de fapte împotriva umanităţii.
În 10 august 2018, Jandarmeria Română a organizat cu bună ştiinţă o operaţiune de atac premeditat împotriva populaţiei paşnice (peste 150.000 de oameni), punând în pericol vieţile copiilor, femeilor şi bătrânilor, prin încălcarea legii şi a regulamentelor militare.
Vina politică generatoare a răspunderii penale nu mai trebuie să fie stabilită de procurori. Ea este foarte clară, din ziua de 10 august chiar. Ştim cine erau responsabilii, la acel moment, date fiind funcţiile deţinute: Liviu Dragnea, Vasilica Dăncilă, Carmen Dan. Cu siguranţă însă, procurorii militari au suficiente indicii pentru a face legătura între răspunderea politică şi cea penală.
Cozma Lidia: Hoție pe față, credeți că suntem proști? Păi, cum adică, ne luați nouă dublu pe bilete ca să măriți fondul de premiere? Păi, așa trebuia să ne spuneți când am cumpărat biletele, să vedem cine mai cumpăra? Ne-ați furat și asta nu va rămâne așa!
„Așa cum ați discutat cu soțul meu, vă trimitem acest email pentru a vă rezuma cele întâmplate fiului lui, Cristache Samuel, în data de 2 noiembrie 2018, la Palatul Parlamentului.În data de 18.10.2018, soțul meu, împreuna cu fiul lui, Cristache Samuel (alăturat, foto din ziua incidentului) în urma unui anunț postat pe Facebook de un prieten, s-au înscris prin Google Forms, pentru a participa la dezbaterea <<Priorități legislative pentru românii de pretutindeni>>, din 2 noiembrie 2018, la Palatul Parlamentului, Bucureşti.În urma acestui email au început să se pregătească pentru această dezbatere și, în data de 30 octombrie, au plecat spre România. Au ajuns pe 1 noiembrie, și pe 2 noiembrie la ora 9.00 erau deja la Palatul Parlamentului, foarte entuziaști și dornici de a participa la această dezbatere pentru care pregătiseră și un material referitor la probleme practice privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale.Cum au ajuns mai devreme, au profitat pentru a face câteva poze.Accesul era prevăzut pe la intrarea C1 – Senat, cel târziu la ora 9.50, iar ei au ajuns la aceasta intrare în jur de 9.50. Au trecut prin controlul de securitate (care avea să ne confirme ulterior că în momentul în care Samuel a trecut de control avea trei obiecte negre cu el: telefonul, portofelul și cheile mașinii), și au mers la sala unde urma sa aibă loc dezbaterea.Prin urmare, avem certitudinea că la intrarea în Palatul Parlamentului, el avea portofelul cu el, precum și certitudinea că la ieșire, nu îl mai avea.”
„Bineînțeles ca nu i-a sunat luni, ci a așteptat ca ei să o sune. Soțul meu mi-a dat și mie numărul de telefon și am vorbit chiar eu cu dumneaei; bineînțeles că nici măcar nu demaraseră o anchetă sau procedură internă, ca să poată avea aprobarea pentru a vizualiza înregistrările camerelor. Abia miercuri, dacă nu mă înșel, la insistențele mele, i-a trimis lui Samuel un mesaj pe messenger în care îi spunea inițial că nici măcar nu apar pe înregistrări intrând în clădire, lucru aberant!După mai multe verificări din partea lor, au găsit în final înregistrarea în care ei doi se văd intrând în clădire și trecând prin controlul de securitate, iar acolo au văzut că Samuel avea într-adevăr cu el trei obiecte negre, un portofel, telefonul și cheile de la mașina, pe care le-a scos din buzunare și le-a pus în cutia care este scanată, iar după control le-a recuperat și le-a pus în buzunarele de la haina și pantaloni. Prin urmare, portofelul a fost furat, chiar dacă nu direct din buzunarul lui, ci indirect prin însușirea fără drept, de către o persoana care se afla, ca și Samuel și tatăl lui, în clădirea Parlamentul la acea data.De atunci, am tot contactat-o pe aceasta doamnă Irina, însă fără succes, de cel puțin 10 ori, pentru a-i cere informații despre o eventuală anchetă internă, care credeam că va fi declanșată pentru a se descoperi persoana care a făcut acest lucru, dar fără succes. Nu ne-a mai răspuns la telefon și nici la mesaje, din momentul în care i-a confirmat lui Samuel că avea cu el cele trei obiecte când a intrat în clădire. Au fost și au declarat furtul și la poliție, dar nici de acolo nu avem niciun feedback, au sunat la secțiile de poliție din zona Palatului Parlamentului sperând ca cineva a dus acolo măcar portofelul, pentru acte, dar la fel, niciun răspuns din partea lor. Au spus ca ne vor contacta dacă primesc portofelul sau dacă găsesc acest portofel, dar nimic…”
Silvia Claudia Mihalcea
Fănel Mihalcea
Silvia Claudia Mihalcea şi tatăl ei, Fănel Mihalcea, se aseamănă şi în altă privință: au lipici la bani. Bani mulți şi neapărat bani publici. De la stat, că plătesc proştii.