Analistul economic Andrei Caramitru a decriptat pe pagina sa de Facebook intervenţia de ieri seară a lui Darius Vâlcov şi trage câteva concluzii grave despre ce va urma în România guvernării PSD-ALDE.
- Vâlcov – acest corupt de cea mai joasă speță despre care voi vorbi în curând în detaliu – a lansat un atac nuclear împotriva BNR și sistemului bancar. Care este miza? Tiparnița de bani. Vor să își pună oamenii lor acolo ca să imprime bani pentru a acoperi deficitul bugetar uriaş (din Octombrie va intra noul CA al BNR care va fi numit de parlament). Și declară ca nu va abroga OUG-ul “taxei pe lăcomie”.
- Care sunt consecințele ? Hiperinflație și falimentul băncilor:
– hiperinflație. Leul s-ar devalua către 7-8 lei/1 euro (exact ca în Turcia anul trecut)
– când dobânzile / ROBOR-ul cresc (e inevitabil la un moment dat – în Turcia dobânzile sunt acum la 25%), băncile intră în faliment (taxa se aplica din ce în ce mai mult când ROBOR-ul este peste 2%). Atunci BNR-ul (dacă intra sub control politic) le poate naționaliza (recapitalizare cu lei făcuți la tiparniță, așa cum s-a întâmplat și cu Lehman Brothers și multe alte bănci in criza din 2008). Și după naționalizare vinde de exemplu către bănci rusești care de-abia așteaptă.
- Ce trebuie făcut ? Cheia e la băncile active în România :
– trebuie să realizeze URGENT că sunt într-o situație critică. Se joacă supraviețuirea lor şi a noastră ca societate. Să nu fie naivi crezând că PSD nu va merge “până la capăt”.
– să oprească total finanțarea deficitului statului (deja se întâmpla – însă doar parțial, încă finanțează 50 la suta din cererea Ministerului Finanțelor). Condițiile ca să reia finanțarea ar trebui să fie: anularea OUG, buget sustenabil pe 2019/2020
– în acel moment, Ministerul de Finanțe rămâne doar cu rezerva de la trezorerie de 6 miliarde EUR (nevoile de finantare ale statului in 2019 sunt de 25-30 miliarde EUR, deci au doar 3 luni sa supraviețuiască)
– dacă Guvernul nu reacționează în nici un fel, trebuie forţat un program FMI cu input de la UE. Care să aibă rolul de a impune măsuri urgente și raționale atât la nivel economic cât și politic (de exemplu poate cere alinierea legislației cu MCV/Comisia de la Veneția). FMI ne poate salva acum de la un colaps total. Suntem deja în al 12-lea ceas. - E sigura soluție pentru a evita un dezastru absolut pentru toți, și pentru a evita falimentul băncilor . Sper că sunt oameni acolo care înțeleg și sunt raționali. Mingea e la voi acum!
Nicoleta Cone, prezentatoarea jurnalului de ştiri de la ora 20.00, în această seară la Realitatea TV, l-a intervievat prin telefon pe Cozmin Guşă în jur de ora 20.30. A terminat prezentarea ştirilor la 20.59 şi a anunţat: „Urmează Rareş Bogdan, într-o ediţie incendiară Jocuri de Putere”. Acelaşi mesaj rula în partea de sus a ecranului, pe bandă evididenţiată cu galben.
Acuzaţia l-a lovit indirect şi pe Rareş Bogdan (greu de ţinut minte când a mai întârziat atâtea minute pe post!), care l-a invitat în weekend, la Cluj-Napoca, pe unul dintre jurnaliştii pe care Guşă i-a atacat în această seară: Oreste Teodorescu. Ambii au fost să-l sărbătorească pe actorul Florin Piersic (alăturat), la aniversarea zilei sale de naştere. Cu alte cuvinte, urmare a „dezvăluirii” lui Cozmin Guşă, „ziaristul statului paralel” Oreste este prieten cu realizatorul celei mai populare emisiuni de la Realitatea TV! Este şi Rareş Bogdan „ziaristul statului paralel”, pentru Guşă?
Primul rând a fost rezervat invitaţilor speciali precum: Mitropolitul Clujului, ÎPS Andrei, episcopul grec-catolic de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, primarul Emil Boc, preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe (căruia actorul i-a botezat un copil-nr), actriţa Medeea Marinescu, plus alte oficialităţi şi personalităţi locale, dar şi un invitat „surpriză”: jurnalistul Oreste Teodorescu. Acesta a fost invitat de realizatorul TV Rareş Bogdan, care a prezentat evenimentul alături de Irina Margareta-Nistor, relatează 
„Mă bucur că ai avut ideea excepţională să-l aduci pe Oreste aici, pe care-l cunosc de când era pereche cu Badea”, i-a spus Piersic lui Rareş Bogdan.
Viorica Cristache este profesoară de engleză-franceză şi licenţiată în Drept, avocat în Luxemburg. Are un master în drept internaţional şi european al afacerilor la Universitatea Paris 1 Pantheon Sorbonne şi a un altul în Drept European General, la Universitatea din Luxemburg. Ea a scris pentru ziaristii.com corespondenţa de mai jos.
Tratatele constitutive ale Uniunii Europene, respectiv legislația primară a UE, dar și legislația sa secundară (regulamente, directive, decizii, recomandări, avize etc.) nu cuprind actualmente prevederi concrete cu privire la excluderea unui stat membru din Uniunea Europeană sau din Uniunea Economică și Monetară.Ideea introducerii unor asemenea prevederi a fost luată în considerare atât în cadrul dezbaterilor asupra Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa, cât și a celor privind Tratatul de la Lisabona, fără a se concretiza însă în vreun fel, din cauza dificultăților legate de lipsa unui consens la nivelul tuturor statelor membre, și prin urmare, a imposibilității de a se îndeplini condițiile de cvorum. De ce?Pentru că statul supus unei eventuale excluderi, presupunând că inevitabil va vota împotrivă, va face ca necesara condiție de unanimitate cerută de o modificare a tratatelor să nu fie posibilă. În aceste condiții, o soluție ar fi o modificare a articolului 48 din TUE (Tratatul Uniunii Europene), care prevede regula unanimității, prin stipularea unei excepții sau derogări de la regula unanimității, în cazul excluderii unui stat membru, caz în care să se prevadă acordul tuturor statelor, mai puțin cel al statului exclus. Dar aceasta este o procedură greoaie şi nediscutată la acest moment în cancelariile europene.
În prezent, sancțiunea pe care TUE o prevede pentru conduita culpabilă a unui stat membru, contrară principiilor fundamentale enunțate de Tratate, este suspendarea unor drepturi ale statului în cauză, inclusiv dreptul de vot în Consiliul European (organismul care reuneşte şefii de stat sau de guvern din ţările membre UE). Astfel, art. 7 din TUE prevede că în cazul în care s-a constat existența unei încălcări grave și persistente a valorilor prevăzute la articolul 2 TUE de către un stat membru, după ce a invitat acel stat să-și prezinte observațiile, ”Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru”.
În plus, articolul 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) conferă Comisiei Europene, care acționează ca și gardian al tratatelor, competența de a iniția o acțiune în justiție împotriva unui stat membru care nu își respectă obligațiile care îi revin în temeiul legislației EU.
În cazul în care un stat membru nu restabilește conformitatea cu legislația UE, Comisia poate decide să sesizeze Curtea Europeană de Justiție (CEJ). În aproximativ 95 % din cazurile de neîndeplinire a obligațiilor, statele membre se conformează obligațiilor care le revin în temeiul legislației UE, înainte de sesizarea Curții. În cazul în care CEJ pronunță o hotărâre împotriva unui stat membru, acesta trebuie să ia măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii.
O astfel de abordare jurnalistică nu face decât să bage cărbuni în focul nou-înfiinţatei „Secţii de combatere a infracţiunilor cu magistraţi”, un fel de unealtă a mafiei politice penale din PSD-ALDE-UDMR. Este un organism-fantomă, condus de o procuroare care şi-a recunoscut deja public slugărnicia faţă de toxicul Tudorel Toader şi de acei politicieni „roşii” interesaţi de o justiţie controlată.