Autor: Lora Schmit-Popa

După despărţirea de antrenorul Darren Cahill, de la finalul anului trecut, Simona Halep şi-a încercat norocul cu belgianul Thierry van Cleemput. Colaborarea n-a decurs aşa cum se aştepta fostul lider mondial, iar cei doi s-au despărţit mai repede decât se aşteptau. Astfel, la Indian Wells, românca evoluează din nou fără antrenor în staff, dar nu-i merge rău: s-a calificat deja în turul 4 al competiţiei.

„Se apropie Roland Garros-ul, unde are de apărat puncte. Am înţeles că, săptămâna viitoare, Daniel Dobre ar putea merge să o ajute pe Simona. Ei au mai lucrat împreună, iar eu, personal, îl apreciez foarte mult pe Daniel. Cred că o va ajuta mult în această perioadă de tranziţie.

Legat de antrenorul care o pregătea pe Naomi Osaka, aici cred că sunt doar speculaţii. Eu cred că este dificil, mai ales când sunt astfel de antrenori cu cote foarte mari. Să se transfere aşa antrenorul de la numărul 1 la numărul 2 WTA, doar după o săptămână… Deci eu nu prea cred în astfel de zvonuri. Simona are nevoie de un om echilibrat care să se potrivească temperamentului ei”, a declarat căpitanul nejucător al echipei de Fed Cup a României, Florin Segărceanu, pentru Telekom Sport. 

Daniel Dobre şi Simona Halep au mai colaborat şi în trecut, mai ales în urmă cu cinci ani. Chiar în perioada în care a avut parte de saltul incredibil în clasamentul WTA, în 2014, Simona Halep a fost pregătită de Daniel Dobre.

„Îmi oferă încredere şi lucrăm foarte bine împreună”, declara atunci Simona Halep.

Fost jucător de tenis şi multiplu campion naţional, Daniel Dobre s-a şcolit în antrenorat în Germania, între 1994 şi 2000, la academia lui Gunther Bosch, unul dintre prietenii lui Ion Ţiriac.

Site-ul rus Sputnik, finanțat direct de guvernul rus, a reacționat violent față de cererea deputatului PNL Pavel Popescu de stopare a investițiilor companiei chineze Huawei în infrastructura critică din România.

”Ar fi cazul ca procurorii să se sesizeze, fiindcă din declarații rezultă că România ar putea pierde sume uriașe din cauza unui demers cu motivații absconse sau ”strategice”, arată articolul citat din Sputnik, al cărui autor se întreabă retoric: ”În primă fază te întrebi de ce nu îi ridică procurorii pe cei care fac asta – și ce spun serviciile de Intelligence?”.

„Avem nevoie să ne protejăm interesele strategice și există multe suspiciuni”, declarase în 5 martie pentru Reuters deputatul PNL Pavel Popescu, care face parte din Comisia pentru tehnologia informației a Camerei. „Este extrem de urgent să blocăm orice tranzacții publice, contracte, licitații cu compania chineză”, a spus el. El se referea la un memorandum de înțelegere semnat în 2013 de Huawei și ministrul Telecomunicațiilor din acea perioadă, care dă posibilitatea companiei chineze să participe la construcția sistemului național de informare și comunicare, monitorizarea traficului și proiectele de e-guvernare.

Sputnik ia apărarea companiei chineze omițând să amintească de marile controverse din jurul Huawei, companie bănuită de înţelegeri cu puterea de la Beijing, potrivit Le Monde.

Presupusa apropiere a firmei de preşedintele chinez, Xi Jinping, întreţine neîncrederea multor guverne, îngrijorate să găsească în utilajele companiei căi digitale ascunse („backdoors”) care ar permite serviciilor chinezeşti să supravegheze conţinutul comunicărilor făcute în exteriorul teritoriului lor. Statele Unite, Australia, Noua Zeelandă, Franţa şi Germania au luat distanţă faţă de Huawei care, la rândul său, îşi clamează buna credinţă şi dezminte orice intenţie de a spiona, notează G4Media.ro.

Neîncrederea exprimată faţă de Huawei este şi rezultatul presiunii exercitate de Statele Unite asupra unora dintre aliaţii săi (Canada, Regatul Unit, Australia, Noua Zeelandă) pentru ca ei să reconsidere posibilitatea unui parteneriat cu gigantul chinez. Din 2012, Congresul american a calificat Huawei şi concurentul său chinez ZTE drept „ameninţare la adresa securităţii naţionale”.

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu (CTP) este de părere că justiţia se află la răscruce de drumuri, iar magistraţii care vor să rămână integri şi nu să devină slugile mafiei nu pot ceda. Iată principalele declaraţii făcute de CTP la Digi 24:

• „Probabil că a fost voința actorilor de acolo, nu cred că i-a scos cineva să protesteze. Sunt aproape deloc convins că actorii, evident, personalități artistice, unele de marcă știau foarte bine Ordonanța împotriva căreia protestau și că acea Ordonanță cuprindea prevederi care îi afecta direct. Haideți să fim serioși un pic totuși în țara asta”, afirmă Buzatu.”
• „Protestul actorilor nu îi lasă rece. Buzat (Dumitru Buzatu – n.r.), din Vaslui, a spus că s-a aplecat asupra OUG, i-a înţeles adâncimile şi şi-a dat seama că niciodată Victor Rebengiuc, Oana Pellea sau Marius Manole, nicoodată nu vor putea înţelege ce e acolo, că el e convins că nu au citit-o şi că nici nu o pot înţelege.”
• „Nu că i-a lăsat reci pe cei din PSD, i-au calificat pe actori drept oligofreni. Cum să nu-i afecteze? Pe Victor Rebengiuc îl cunoaşte o ţară întreagă, când iese pe trepte şi arată „Toader demisia”, atunci, ce să găsească ei? „Că actorii sunt proşti, ce ştiu ei!”.”
• Magistraţii nu pot ceda, nu mai au cale de întoarcere, dacă cedează se transformă în sclavi”
• „Secţia asta e reinventarea, reluarea SIPA. Nu contează dosarele, cât potenţialitatea, fiecare magistrat ar trebui să stea cu sabia lui Damocles că „oricând mă ia secţia, ia să fiu eu atent cu ăsta de îl am în anchetă”.

Rareș Bogdan pe lista PNL pentru europarlamentare ar fi un câștig pentru partid, a declarat, la interviurile HotNews LIVE, Ludovic Orban.

Șeful liberalilor a precizat că lista candidaților pentru alegerile din 26 mai ar putea fi finalizată în următoarele 10 zile, înainte de reuniunea PPE de la București, care va avea loc pe 16 martie.

Întrebat punctual despre oferta făcută jurnalistului Rareș Bogdan, Orban a evitat un răspuns concret, susținând că toți candidații PNL trebuie validați în forurile statutare ale partidului.

„Există discuții cu mai mulți. Eu de un an jumătate am făcut eforturi de a aduce în PNL sau alături de PNL oameni cu competență, oameni de calitate, valori. Și am și reușit în multe puncte să creștem valoric partidul, să promovăm oamenii din interiorul partidului oameni cu potențial”, a declarat Ludovic Orban.

Întrebat dacă din punctul său de vedere Rareș Bogdan pe lista PNL la europarlamentare ar fi un câștig pentru partid, liderul liberalilor a răspuns „Da”.

Atacul lui Dragnea

Rareș Bogdan, realizatorul emisiunii „Jocuri de putere de la Realitatea TV, a fost amenințat de Liviu Dragnea, sâmbătă, la Reșița, în două reprize: mai întâi într-o ședință de partid, apoi într-o conferință de presă.

Chiar dacă nu i-a pronunțat numele, este evident că liderul PSD s-a referit la jurnalistul care, aproape sigur, va ocupa locul 1 pe lista PNL pentru alegerile europarlamentare.

Dragnea a declarat că PSD va răspunde „cu vârf și îndesat” la acuzațiile pe care i le aduce Rareș Bogdan seară de seară. El a bătut câmpii, văzând „securiști” și „masoni” în tabăra politică adversă.

Liderul PSD nu a atacat Realitatea TV ca televiziune, ci doar pe Rareș Bogdan. Explicabil: Cozmin Gușă e tranzacționist, cu el se poate negocia prețul, iar Octavian „Tavi” Hoandră are suflet de PSD-ist.

Presa, în criză totală sub cizma PSD-ALDE

Discuţiile dintre PNL şi Rareş Bogdan apar pe fondul unei situaţii de criză totală în presa mainstream. Jurnalistul Dan Tăpălagă a publicat ieri o analită pe G4Media.ro, plecând de la valul de demisii şi încetări de contracte ale jurnaliştilor cu experienţă de la Digi 24. Concluziile lui Tăpălagă sunt cât se poate de sumbre pentru soarta mass-media:

• „Într-un an cu două șiruri de alegeri (europarlamentare și prezidențiale), coaliția PSD-ALDE a reușit să alinieze la picioarele sale toate televiziunile de știri.”
• „Această subordonare cvasi-totală este fără precedent în ultimii ani. Nu s-a mai întâmplat ca absolut toată presa mare să joace după cum cântă puterea. Realitatea TV mai face doar prin emisiunea lui Rareș Bogdan figură de opozant, însă direcția imprimată de Gușă după întâlnirea cu Ghiță și Andronic de la Belgrad pare destul de clară.”
• „Dezechilibrul major din piața TV se va resimiți în mare măsură și în publicațiile online. Prin majorarea subvenției de la stat, partidele au devenit mult mai bogate și au început să cumpere cu bani cash conținut editorial și ziariști la bucată și în vrac. A se vedea în acest sens dezvăluirile Newsweek și lista analiștilor și ziariștilor care au luat bani din subvențiile primite de partide.”
• „Doar pentru europarlamentare, de pildă, PSD dispune de un buget de campanie cuprins între 6 și 8 milioane de euro (potrivit informațiilor G4Media.ro). Și celelalte partide vor încerca să influențeze conținutul publicațiilor având pe mână resurse incomparabil mai mari. Atenție, vorbim de bani care nu mai intră în conturile redacțiilor cu sacoșa, ci legal, pe bază de contract.”
• „Vor fi extrem de puțini cei care-i vor refuza. Consecința: vom avea parte de și mai multă propagandă, ca și cum nu erau suficiente Antena 3, România TV și garnitura lor de trompeți din online. Asistăm, practic, la formarea celui mai mare cartel de susținere a puterii din câte a cunoscut România până azi. Doar în Ungaria vecină, premierul Viktor Orban a reușit ceva comparabil, cu diferența că oamenii lui au cumpărat la vedere aproape toată presa, nu a aliniat-o prin înțelegeri netransparente.”
• „Din acest motiv, sprijinirea celor câteva insule de presă independentă devine vitală pentru a nu muri sufocați într-o mare de propagandă și jumătăți de adevăr. Vorba unui ziarist bătrân, libertatea presei se termină la bani. Presa independentă nu poate funcționa doar cu încurajări și vorbe frumoase.”
• „Presa mai respiră totuși libertate prin cele câteva guri  care se încăpățânează să își facă datoria față de public, nu față de stăpânii din afaceri sau din politică cum se întâmplă în presa controlată.  Nu este chiar toată lumea de vânzare în țara asta.”