ziaristii.com

Autor: Lora Schmit-Popa

  • VIDEO. Cum bagă Putin zâzania în NATO: prin jocurile internaționale ale armatei, organizate de Rusia

    Vladimir Putin a mai găsit o modalitate de a crea tensiuni în interiorul NATO. Organizează jocurile armatei la care invită militari din mai multe țări. Această „competiție” a fost lansată în 2015 și de fiecare dată au fost invitați și mebrii NATO. Aceștia n-au participat până anul trecut când grecii au trimis o delegație la Moscova.

    VIDEO. Cea mai populară probă e biatlonul cu tancuri. Imagini de la jocurile din 2019.

    Rusia a anunţat vineri că invită militari din 90 de ţări, printre care membri ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), să participe la „jocurile armate internaţionale” pe care le va organiza vara aceasta şi care include, printre alte probe, un biatlon cu tancuri de asalt, informează AFP, citată de Agerpres.ro.

    La această ediţie, care se va desfăşura din 23 august până în 5 septembrie, sunt aşteptaţi 6.000 de militari, a precizat ministrul rus al apărării Serghei Şoigu, în timpul unei conferinţe de presă retransmise pe site-ul ministerului.

    Acest concurs presupune zeci de provocări legate de numeroase specialităţi militare, cum ar fi saltul cu paraşuta, demontarea şi remontarea de arme. Una dintre probele cele mai populare, biatlonul cu tanc de asalt, este o cursă ce alternează cu tiruri de precizie cu tunul.

    „Pentru a face aceste dueluri şi mai spectaculoase, noi am majorat dificultatea parcursurilor şi criteriile de notare”, a adăugat Serghei Şoigu.

    Inaugurate în 2015, aceste jocuri reunesc în special ţările din fosta Uniune Sovietică, foste regimuri comuniste (China, Vietnam, Angola) sau state apropiate de Rusia (Iran, India). Mai mult de 20.000 de militari din 40 de ţări au participat deja la ele, potrivit Ministerului Apărării rus.

    Anul trecut, militari greci, a căror ţară este membră în NATO, au participat la această competiţie, plasându-se pe locul 30 din totalul celor 39 de ţări concurente. De asemenea, au participat observatori din partea Franţei, SUA, Turciei şi Slovaciei, toate ţări membre ale NATO.

    Această competiție e una propagandistică și urmărește să arate cât de bine pregătiți sunt militarii ruși. Pe de altă parte, prin invitarea separată a statelor membre NATO, Putin dorește să provoace dezbateri în cadrul alianței și poziționări diverse în fiecare an. 

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • EXCLUSIV. PSD pregătește în secret revenirea lui Adrian Năstase în conducerea partidului. Interdicția de 7 ani se apropie de sfârșit

    EXCLUSIV. PSD pregătește în secret revenirea lui Adrian Năstase în conducerea partidului. Interdicția de 7 ani se apropie de sfârșit

    Gruparea Marcel Ciolacu – Paul Stănescu, care controlează PSD în acest moment, pregătește în taină revenirea lui Adrian Năstase în conducerea partidului. Fostul prim-ministru va fi prezentat insistent ca o victimă a „abuzurilor Statului Paralel”.

    „Noi trebuie să-l prezentăm pe Adrian Năstase ca pe o victimă a abuzurilor Statului Paralel, un fel de Corneliu Coposu al vremurilor noastre. Să repetăm de un milion de ori, pe toate canalele posibile, că Adrian Năstase a făcut pușcărie nevinovat”, s-ar fi exprimat unul dintre liderii PSD într-o întâlnire discretă care a avut loc luna trecută, înainte de Crăciun, conform unei surse din partid.

    La întâlnirea respectivă, la care au participat mai mulți membri din conducerea interimară a PSD, a fost discutat pericolul dezagregării partidului, după două eșecuri electorale usturătoare (europarlamentare + prezidențiale), pe fondul celei mai grave prăbușiri a bazei partidului.

    Au fost discutate trei opțiuni:

    1. fuziunea dintre PSD și Pro România, cu acceptarea lui Victor Ponta președinte;
    2. reactivarea lui Adrian Năstase, după ce acestuia îi va expira interdicția de 7 ani de a deține funcții publice sau în partide politice;
    3. continuarea cu actuala echipă de conducere, sus’inut[ prin aducerea în partid a unor personalități publice cu imagine bună, simultan cu trecerea pe linie moartă a „figurilor compromise”, gen și Florin Iordache, Șerban Nicolae, Eugen Nicolicea și Rădulescu-„Mitralieră”.

    Varianta cu Ponta președinte a fost primită cu ostilitate de mulți dintre cei prezenți la discuție. S-a decis însă ca PSD-iștii „dezertați” la Pro România să fie încurajați să revină în PSD (fără Ponta).

    A câștigat teren formula cu reactivarea lui Adrian Năstase, căruia i-au fost trimise semnale în acest sens, mai ales prin Codrin Ștefănescu, omul de casă a fostului prim-ministru. Nu e clar, deocamdată, ce înseamnă „cooptarea” lui Năstase „în echipa de conducere”: membru în CEx sau chiar președinte?!

    Ieșirea recentă a lui Năstase, concretizată într-un interviu la România TV, acordat unui fost subaltern al său în Guvernul 2000-2004 (Victor Ciutacu), nu a fost întâmplătoare.

    În acel interviu, difuzat de RTV vineri, 3 ianuarie, Năstase nu excludea o revenire în PSD, după expirarea interdicţiei de a intra în politică. El părea convins că ar putea juca un rol important în reclădirea PSD.

    Singura incertitudine a lui Năstase părea a fi momentul când îi va expira interdicţia de a face politică. „La sfârșitul lui 2020 sau în 2021-2022, depinde de când sunt numărați cei 7 ani”, a spus fostul deținut de drept comun.

    Afirmațiile lui Adrian Năstase la RTV

    • „Eu am un viitor politic permanent, ceea ce spun eu este preluat. Eu am apreciat foarte mult felul în care colegii mei de partid au reacţionat la retragerea decoraţiei mele de către Iohannis, spre exemplu… Asta arată că PSD este foarte implicat în modelul de societate pe care Iohannis îl oferă.”
    • „Pot să am un anumit rol, mi-l asum de unul singur, de ani de zile, prin ceea ce scriu pe blog, şi, dacă va fi nevoie, dacă voi fi invitat, sigur că voi participa şi la proiecte mai largi.”
    • „Mi-aş dori foarte mult să ajut la revenirea PSD într-o poziţie de învingător în alegerile locale şi poate în alegerile parlamentare” a spus Adrian Năstase, la România TV. El a subliniat că sunt lideri social-democraţi care ”nu mai au cum să dea energie pentru 2020 la nivelul organizaţiilor judeţene, dar asta ajută pentru conservarea puterii la nivel de vârf în partid sau se acceptă ideea refacerii structurilor locale. Sunt destul de antipatic pentru unii dintre conducătorii partidului şi nu vreau să exagerez, dar spuneam că PSD este, în momentul de faţă, într-o cumpănă ideologică, din punct de vedere al mesajului, al direcţiei în care merge.”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Ioan Becali a vrut să fure vioara Stradivarius a lui Ion Voicu! El a încercat să profite de prietenia cu Mădălin Voicu. Vioara aparținea statului român

  • Premieră mondială în lupta anti-carne: un britanic a obţinut în justiţie declararea dietei vegane drept „credinţă de viaţă”! Implicaţii enorme pe piaţa liberă şi în relaţiile sociale

    Un tribunal al muncii din Marea Britanie a decis vineri că veganismul este „o credință filozofică” și, ca atare, ar trebui protejată de lege. Hotărârea, care a provocat o agitație considerabilă în Regatul Unit legat de posibilele consecințe asupra lucrătorilor și angajatorilor, pune capăt procesului intentat de un cetățean britanic împotriva demiterii sale, pe care o consideră discriminatorie.

    Judecătorul din Norwich (localitate din estul Angliei, la 160 de kilometri de Londra) nu s-a pronunțat dacă disponibilizarea lui Jordi Casamitjana (alăturat) – un zoolog de 55 de ani care lucra pentru organizația de protecţie a animalelor League Against Cruel Sports – a fost sau nu în regulă din punct de vedere legal.

    Dar indiferent de rezultatul final al litigiului, judecătorul Robin Postle a decis deja în prealabil că veganismul ca filosofie sau mod de viață merită să se bucure de protecția Legii egalității, adoptate în 2010, cu scopul de a împiedica religiile și credințele să fie supuse oricărei forme de discriminare.

    Va refuza casierul de supermarket clientul cu carne în coş?

    Deși opinia unei instanțe de muncă nu stabilește un precedent legal în jurisprudența țării, soluționarea cazului Casamitjana deschide multe întrebări în domeniul companiilor și al lucrătorilor acestora. De exemplu: ar putea de acum încolo casierul unui supermarket să refuze clientul care transportă produse din carne în coşul de cumpărături?

    Implicațiile sunt considerabile și anunță posibile petiţii viitoare în alte sectoare, cum ar fi educația sau furnizarea de bunuri și servicii. Nu se poate exclude nici faptul că alți angajați vor căuta protecția legală a „credințelor” lor de altă natură, cum ar fi nevoia de a lupta împotriva schimbărilor climatice.

    Marea confederaţie patronală britanică CBI a răspuns cu un sec „no comment, în această etapă a procesului”, când a fost întrebată de El Pais despre impactul incert al deciziei în lumea afacerilor.

    Caz de conflict: obligarea angajatei de a purta pantofi de piele

    Dominika Piasecka

    Dominika Piasecka, purtătoarea de cuvânt a veteranei societăți britanice Vegan Society, nu crede că efectele acelei rezoluții „istorice” vor ajunge atât de departe de formă imediată, deși afirmă că are încredere că, în următorii ani, va apărea o cultură a respectului pentru convingerile angajaților.

    Ea se dă exemplu pe sine însăşi, spunând că a fost obligată, pe când lucra chelneriță într-un restaurant, să poarte o anumită încălțăminte din piele atunci când servea clienții – ceva groaznic pentru ea şi toţi cei care se opun categoric oricărei forme de consum de produse animale, inclusiv obiecte din piele.

    Opinia judecătorului Postle poate deschide calea pentru oameni ca ea și Jordi Casamitjana, care resping orice formă de exploatare a animalelor, să-şi ceară drepturile legale atunci când interacţiunea socială (inclusiv cea de tipul angajator-angajat) le amenință convingerile profunde. De altfel, acesta a fost principalul argument al britanicului Jordi Casamitjana atunci când a pledat cauza veganismului în fața instanței.

    Omul cu fes de lână, care a declanşat revoluţia

    Jordi Casamitjana, faimos cu fesul său pe care scrie „VEGAN”

    Licențiat ca zoolog de către Departamentul de Biologie al Universității din Barcelona, ​​instalat în Regatul Unit timp de 26 de ani și naționalizat britanic, Casamitjana s-a declarat fericit pentru sentința care, speră el, va „aduce beneficii” tuturor veganilor.

    Acest rezident londonez și-a început bătălia personală judiciară după ce a descoperit că unele companii care fac experimente ştiinţifice cu animale au participat la planul de pensii al organizației unde el a lucrat. Casamitjana a susţinut că șefii săi l-au ignorat atunci când a ridicat această problemă și că tot conflictul a luat sfârșit prin demiterea sa din funcţie, atunci când a încercat să mobilizeze şi alți angajaţi.

    Din acel moment, britanicul şi-a dedicat toată energia şi acţiunile pentru studierea comportamentului animalelor. Apariţiile sale publice purtând o șapcă de lână pe care era scrisă deviza „vegan” au fost popularizate de BBC și de alte media britanice, atribuindu-i lui Jordi Casamitjana o mică revoluție: cea a unui vegan convins, care își cultivă propriile legume fără a fi nevoie de îngrășăminte, respinge utilizarea automobilului și chiar parcurge pe jos rutele pentru transportul în comun.

    Că spectaculosul său caz nu a ajuns doar în instanțele engleze, dar a sfârșit prin a obține protecție judiciară, a fost posibil datorită unei campanii de crowdfounding alimentate de cei care îi împărtășesc aceeași viziune.

    Sprijin masiv pentru drepturile animalelor

    „Trebuie să dezvoltăm și să punem în aplicare politici și practici sociale care să reflecte compasiunea noastră pentru animale și drepturile lor”, a declarat Jeanette Rowley, expert juridic al Vegan Society și exponent al acelorași argumente în timpul procesului de la Norwich, în care a susținut deschis pretenția lui Jordi Casamitjana.

    Reprezentantul celei mai vechi societăți vegane din lume, fondată în 1944, consideră că decizia judecătorului „presupune sprijin pentru vegani și pentru cei care se află în tranziția pentru a se converti la veganism, recunoscând importanța convingerilor și protecției lor în Legea egalității din 2010″.

    Potrivit avocatului Rowley, cazul Casamitjana „nu privește doar drepturile veganilor”, ci ilustrează „modul în care o societate care respectă veganismul și se adaptează veganilor, exprimă, de asemenea, aprobarea indiscutabilă a drepturilor animalelor ne-umane”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Spitalul Floreasca, o cloacă PSD-istă. Salvarea corupților, misiunea principală a instituției medicale

    Spitalul Floreasca, o cloacă PSD-istă. Salvarea corupților, misiunea principală a instituției medicale

    De mai mulți ani, Spitalul Floreasca din București este o instituție controversată. Deși are un rol important în ce privește medicina de urgență, această instituție este și a fost un loc în care politicienii corupți caută o cale de salvare.

    Pacienta ucisă de un incendiu în timp ce se afla pe masa de operație a atras din nou atenția asupra neregulilor și a managementului defectuos de la Floreasca. Ministrul sănătății Viorel Costache a anunțat că în raportul preliminar al anchetei în acest caz „denotă o cascadă de nereguli foarte grave” descoperite în spital.

    5 cazuri grave petrecute în Spitalul Floreasca în care au fost implicați medici și politicieni corupți

    1. Daniel Chițoiu, lider ALDE,fost ministru al economiei, este internat în Spitalul Floreasca după ce a intrat cu mașina pe contrasens și a ucis două persoane.

    Chițoiu a ieșit din automobilul său pe picioare pentru ca imediat după ce a văzut rezultatul neatenției sale să se întindă pe o targă și să ceară internarea. A ales Spitalul Floreasca pentru a se ascunde și pentru a căuta o soluție de scăpare.

    2. Ioan Lascăr, medic vedetă din Spitalul Floreasca, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu cu privire la deturnarea de fonduri în legătură cu realizarea unei secții de mari arși în Spitalul Floreasca, una care n-a fost funcțională niciodată.

    Ioan Lascăr a folosit bani publici pentru a dota cu aparatură de ultimă generație o secție a spitalului pe care a închis-o. Scandalul a izbucnit în zilele ce au urmat tregediei de la Club Colectiv, atunci când răniții nu erau tratați corespunzător în spitalele din Capitală.

    3. Șerban Brădișteanu, medic Spitalul Floreasca, a fost condamnat definitic în anul 2015 la un an de închisoare cu suspendare pentru că în 2012 l-a favorizat pe „infractorul Adrian Năstase”, internându-l ilegal în spital pentru ca acesta să nu-și execute pedeapsa dată de judecători.

    Șerban Brădișteanu era medic la acea vreme, șeful secției de chirurgie cardio-vasculară, iar el s-a ocupat de Adrian Năstase care a încercat să se sinucidă în momentul în care polițiștii au venit să-l ridice pentru a-l duce la închisoare. Năstase a ratat ținta și a fost internat mai multe zile în spital pentru o simplă zgârietură.

    4. Un alt mare corupt PSD care a beneficiat de serviciile de protecție oferite de Spitalul Floreasca a fost Constantin Nicolescu, președintele Consiliului Județean Argeș la acea vreme.

    Lui Nicolescu, un politician care a furat de a rupt bani din fonduri europene, i se făcea rău la fiecare audiere la DNA. Acesta a fost condamnat la închisoare 7 ani și a petrecut după gratii doi ani, fiind eliberat condiționat. Nu mai are probleme de sănătate.

    5. Sorin Ovidiu Vântu este un alt mare corupt care s-a ascuns în Spitalul Floreasca pentru a scăpa de decizia judecătorilor și tot pentru afecțiuni cardiace.

    Se întâmpla asta în ianuarie 2011 când acesta s-a internat, bineînțeles, tot pentru afecțiuni cardiace.

    Atunci, judecătorul Camelia Bogdan a pus mâna pe telefon și a sunat la spital pentru a verifica personal situația pacientului. Decizia ei a determinat administrația de atunci să-l externeze rapid și să-l pună la dispoziția tribunalului.

    Acestea sunt doar câteva dintre cazurile în care administrațiile acestui spital s-au comportat ca o instituție coruptă care oferă protecție politicienilor sau celor influenți în fața sistemului de justiție.

    Încercarea administrației spitalului din București de a mușamaliza incendierea unei paciente pe masa de operație e o regulă, nu o excepție pentru această instituție publică.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Dictatura Erdogan, la vânătoare în România! Directorul Școlilor Lumina, ridicat de polițiști

    Regimul dictatorial al lui Recep Erdogan din Turcia hărțuiește o nouă persoană care se află legal pe teritoriul României. Polițiștii, în urma unui mandat de extrădare, l-au reținut pe Fatih Gursoy, directorul din România a rețelei de școli Lumina pentru că este un opozant al președintelui turc.

    Situația acestor cetățeni aflați pe teritoriul României trebuie rezolvată. Nu pot fi lăsați să fie hărțuiți de reprezentanți ai unui stat nedemocratic.

    În urmă cu câteva zile, o profesoară de limba engleză, căsătorită cu un cetățean român, a fost și ea reținută. Judecătorii au invalidat mandatul de extrădare după câteva ore, iar profesoara a fost eliberată.

    Și în cazul directorului Școlilor Lumina se întrevede, de asemenea, o invalidare a mandatului de extrădare, dar este nedreaptă procedura de reținere pe teritoriul României a unor oameni doar pentru că se opun unui dictator.

    Școala Lumina a dat publicității un comunicat oficial în care acuză reținerea unei persoane nevinovate:

    ”Răzbunarea lui Erdogan a ajuns și la președintele Școlilor Lumina din România.Președintele Școlilor Lumina din România Fatih Gursoy a fost ridicat în această dimineață de acasă de trei polițiști români, în baza unui mandat de extrădare emis de autoritățile de la Ankara.Președintele Școlilor Lumina, în vârstă de 50 de ani, se află în România din 2011 și are acte de ședere pe termen lung, valabile până în 2022. În cursul zilei de astăzi, Fatih Gursoy urmează să fie dus la Curtea de Apel unde se va judeca mandatul de extrădare.Este încă un abuz al autorităților turce care continuă sâ îi vâneze peste tot în lume pe opozanții regimului dictatorial al lui Erdogan.
    Zilele trecute, o profesoară de engleză de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București, Zeynep Bușra Șen, a fost de asemenea ridicată de acasă, tot în baza unui mandat de extrădare, care a fost respins ulterior de Curtea de Apel.
    Lumina Instituții de Învățământ respinge cu ferimitate atitudinea autorităților de la Ankara care au început o adevărată vânătoare a reprezentanților Școlilor Lumina, a căror activitate este legată doar de activitatea educațională.Ne exprimăm de asemenea toată încrederea în instituțiile statului român care respectă drepturile și libertățile cetățenilor”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Demisia misterioasă a Mădălinei Dobrovolschi de la Cotroceni. Câteva rânduri care nu spun nimic

    Mădălina Dobrovolschi a demisionat joi, 19 decembrie, din funcția de purtător de cuvânt al președintelui Klaus Iohannis, după ce a ocupat această funcție timp de trei ani.

    A fost o demisie subită, neexplicată de Președinție și expediată de demisionară în câteva rânduri, pe profilul său de Facebook:

    „Este adevărat. Am demisionat. Se încheie o etapă frumoasă din viața mea profesională, pentru care îi mulțumesc domnului președinte. Îi mulțumesc pentru încredere, susținere și ocazia de a învăța mai mult! Este momentul să mă pregătesc pentru noi proiecte”.

    Abordată de agenția Mediafax, Mădălina Dobrovolschi a repetat aproape la virgul textul ce suna a comunicat. Nicio vorbă în plus. Nicio explicație care să lămurească motivele acestei demizii neașteptate.

    Mădălina Dobrovolschi a fost numită purtător de cuvânt al președintelui Klaus Iohannis în august 2016.

    Înainte de a ajunge la Palatul Cotroceni, ea a fost jurnalist, moderatoarea unei emisiuni în prime-time la B1 TV, după ce trecuse și pe la Antena 3. Se numea Mădălina Pușcalău, pentru că încă nu se căsătorise.

    Înaintea finalei prezidențiale din 2014, ea a moderat, la B1 TV, una dintre cele două confruntări electorale dintre favoritul Victor Ponta și outsiderul Klaus Iohannis (cealaltă având loc la Realitatea TV).

    Ulterior, Mădălina Pușcalău s-a căsătorit cu Emil Dobrovolschi, pilot de elită al companiei Tarom.

    Emil și Mădălina Dobrovolschi

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Mărturia cumplită a monstrului din Caracal. Cum le-a omorât pe cele două fete. Patru zile de chin pentru Luiza. Dincă: „Doream doar sex”

    Informații teribile din dosarul crimelor de la Caracal au fost obținute de reporetrii Digi 24. În celulă, Gheorghe Dincă (67 de ani) a cedat și a scris cu mâna lui ce le-a făcut celor două fete – Luiza Melencu (18 ani) și Alexandra Măceșanu (15 ani).

    Cea mai chinuită victimă a lui Gheorghe Dincă a fost Luiza Melencu: timp de patru zile, monstrul a supus-o unor orori greu de imaginat. Ba mai mult, și-a lăsat și vecinul bețiv să o abuzeze.

    Anchetatorii spun că fetele aveau același profil: amândouă erau vesele și joviale, intrând în conversație cu Dincă – momentul declanșator al impulsurilor sexuale ale acestuia, pe care nu și le-a putut stăpâni.

    La începutul lunii noiembrie, Gheorghe Dincă a început să scrie în celulă, explicând cu lux de amănunte ce a făcut cu trupul Luizei Melencu, o fată simplă, crescută de bunici.

    Prima zi de chin pentru Luiza. Răpirea, violurile

    Gheorghe Dincă își începe mărturisirea despre Luiza Melencu. Pe 14 aprilie o ia la ocazie și, după ce intră în vorbă cu fata, o ia razna: „M-a înfierbântat, mi s-a aprins becul. Nu mai judecam. Doream doar sex”.

    Inculpatul trece repede la fapte: îi propune 30 de lei pentru servicii sexuale. Dar pentru că fata refuză, o leagă cu cureaua, o lovește peste față. O legat-o inclusiv la ochi, să nu vadă unde o duce.

    Bagă mașina în curte, acolo unde îl aștepta un vecin, care îl mai ajuta la munca din curte. Cât timp s-a dus să dea mâncare la nutrii, Fănică – așa îl numea Dincă – o vede pe Luiza. Neavand de ales, Dincă îi spune că a adus-o pentru servicii sexuale. Prietenul său îl roagă să-l lase să o abuzeze și el. Ceea ce se și întâmplă, confirmă procurorii.

    Georgiana Hosu, procuror șef interimar DIICOT: „În aceeași zi, în camera unde dormea inculpatul Dincă Gheroghe, prin constrângere, au violat-o pe tânăra lipsită de liberate”.

    Fane este Ștefan Risipiceanu (46 de ani), un pierde-vară bețiv și iresponsabil. El este cel de-al doilea violator al Luizei, sub ochii lui Dincă.

    Ștefan Risipiceanu – violatorul Fane

    Patru zile în iad: 14-17 aprilie. Moartea și incinerarea

    Dupa patru zile de chin, pe 17 aprilie, Luiza moare în casa lui Dincă. Dis-de-dimineață, acesta se enervează că fata continuă să se opună, că nu vrea să întrețină relații sexuale de bunăvoie. Simțindu-se respins, monstrul o bate tot mai violent.

    Dincă povestește că s-a dus să dea de mâncare la nutrii, iar când s-a întors a văzut că „fata nu mai mișca, iar mâinile erau moi”.

    Dincă le spune anchetatorilor că a intrat în panică. Cu sânge rece, povestește cum a băgat-o în butoiul de tablă, ca s-o ardă.

    „Am luat o cârpă înmuiată în motorină și am băgat-o pe fereastra butoiului, după care am dat foc cârpei, luând și corpul foc, aruncând în butoi deșeuri de plastic. Am mers în casă și am adunat tot ce am crezut că trebuie ars și am pus pe foc – aruncând când scădea focul tot felul de deșeuri de plastic. După ce au ars de tot, am mișcat cu un lemn să văd ce este în butoi și am văzut bucăți de oase și cenușă. Am intrat casă și am stat pe pat, lungit, adormind”.

    A doua zi, Dincă a folosit un făraș pentru a strânge cenușa și osemintele calcinate. Apoi, ar fi aruncat totul la marginea unei păduri. În următoarea zi a cumpărat o cartela prepay pentru a-i liniști pe părinții Luizei. Le-a spus că fata lor a plecat să câștige bani, în străinătate.

    Alexandra, prima zi: violată la scurt timp după răpire

    După 3 luni și 10 zile de la prima crimă, pe 24 iulie, lui Gheorghe Dincă îi cade victimă o altă fată. Alexandra Măceșanu, în vârstă de 15 ani, e văzută de monstru în timp ce stătea la ocazie, la Dobrosloveni, aproape de Caracal. Deși se afla pe sensul opus de mers, întoarce mașina după 200 de metri și se oferă să o ducă pe fată în oraș.

    Dincă despre Alexandra Măceșanu: „Am crezut, în mintea mea, că am găsit o parteneră de sex și am început să mă înfierbânt”.

    Își ademenit prada la fel cum a făcut-o cu Luiza, în aprilie. În mașină, îi oferă Alexandrei 50 de lei pentru a întreține relații sexuale. Fata refuză, moment în care se gândește să o răpească. O lovește, o leagă pe bancheta din spate și o duce acasă. Acolo, fata este agresată sexual chiar în ziua în care a fost răpită.

    Alexandra, ziua a doua: telefonul, moartea, butoiul

    A doua zi, pe 25 iulie, Dincă își bea cafeaua la ora 6.00, în timp ce victima sa e legată de pat. Fata îi spune de dimineață că o doare capul și burta și că ar avea nevoie de medicamente. Monstrul se oferă să meargă să-i cumpere de la farmacie.

    Dincă despre Alexandra Măceșanu: „Am legat-o la picioare cu o ață, dar am luat și un lanț și sârmă și am legat-o din nou cu lanțul de picioare, lăsând între 50 de centimetri, după care am legat lanțul de patul metalic”.

    Dincă se întoarce din oraș. se deplasează la Craiova. Cumpără și o cartelă telefonică, de pe care o apelează pe mama Alexandrei și se recomandă ca ginerele ei. Apoi, telefonul îl dă unor copii, să se joace cu el.

    Când se întoarce acasă, la ora 12.00, o găsește pe Alexandra dezlegată. O vede cu telefonul găsit de ea în cameră, fata nu știe să-i spună ce e cu telefonul. Alexandra îl folosise pentru a suna la 112.

    Dincă, mărturii din dosar: „Am lovit-o destul de tare, căzând jos, lovindu-se cu capul de ciment – dar nu mai aveam control. Am realizat că am omorât-o”.

    Intră în panică și o învelește pe fată cu husa de pe pat, apoi se gândește să scape de cadavru la fel cum a făcut în cazul Luizei.

    Dincă, mărturii din dosar: „Am mers la butoi și am așezat scândurele deasupra sitei. Am mers la Alexandra, am învelit-o cu o husă de pat, am ieșit pe ușă, am luat-o la umăr cu picioarele în față. Ajungând la butoi, am băgat-o. (…) Am adăugat pe foc o plasă de plastic ce avea în ea 2-3 kilograme de vaselină. Iar ultima dată, o bucată de carton bituminat din acela gros. Telefonul pe care l-a atins Alexandra, și tot ce era atins de ea, le-am pus pe foc”.

    Încrisurile lui Gheorghe Dincă se încheie în ziua de 26 iulie, când – își amintește – la ora 6.00 l-a trezit zgomotul câinilor care anunțau mascații.

    Claudiu Lascoschi, avocatul lui Gheorghe Dincă: „Starea lui diferă de la o zi la alta. El regretă ce a făcut, regretă foarte mult, este spășit”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • „Cazul Olimpia Ardelean” – prima criză serioasă în USR. O atitudine admirabilă, o postare impardonabilă, o excludere cu potențial exploziv

    Mai mulți lideri ai USR, printre care 4 senatori, 7 deputați, un europarlamentar, 9 șefi de filiale județene și zeci de consilieri locali au publicat un apel ultimativ la adresa „echipei Barna”, cea care conduce partidul. Semnatarii apelului au 6 solicitări concrete, începând cu cea de „anulare a sancțiunii disproporționate aplicate Olimpiei Ardelean”.

    Iureșul în USR a început după decizia adoptată în noaptea de miercuri spre joi, de excludere din partid a Olimpiei Ardelean, membru al Biroului Județean Ilfov.

    „A fost exclusă pe baza unei postări de pe contul ei personal de Facebook, în care sesiza nereguli din cadrul organizației județene”, a fost „o execuție politică”, strigă semnatarii apelului.

    „Nu a fost exclusă pentru că a semnalat probleme cu semnăturile la inițiativa «Fără Penali», ci ca urmare a reclamațiilor făcute de 15 colegi «pentru jigniri și pentru o poziție publică ce a afectat imaginea USR în ultima campanie», a precizat USR pe Facebook.

    Președintele USR, ​Dan Barna, menționează că Olimpia Ardelean a fost exclusă din partid ca urmare a unor sesizări legate „de injurii, de jigniri”, și nu pentru că a reclamat nereguli la semnăturile strânse pentru inițiativa „Fără penali”. El a precizat că „e normal să fie nemulțumiri” față de decizie, însă în partid „trebuie să avem niște limite”.

    Ce a făcut, de fapt, Olimpia Ardelean

    Cele 15 reclamații invocate de conducerea USR se referă la o ședință a filialei Ilfov, în care Olimpia Ardelean și-ar fi înjurat colegii că nu au votat excluderea din partid a președintelui USR Buftea. Cu o săptămână înainte de alegerile prezidențiale, acesta montase bannere electorale fără autorizație, acuzase Primăria Buftea că le-a furat (când i le-a dat jos) și își mințise colegii de partid că bannerele au fost amplasate legal.

    „S-a refuzat excluderea. S-au propus mai multe sancțiuni, care au picat. M-am enervat foarte tare. I-am înjurat, se hlizeau pe acolo și le-am spus: «Votați în pizdele mamilor voastre!». Omul a fost sancționat pentru trei luni, doar după ce am făcut scandal”, a explicat Olimpia Ardelean pentru Vice.com.

    În seara acelei zile, Olimpia Ardelean a relatat pe Facebook întâmplarea cu șeful de la USR Buftea. Clocotind de furie, l-a atacat pe președintele partidului, Dan Barna, chiar înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, la care șeful USR era candidat și spera să intre în turul 2.

    „Și eu duminică ar trebui să votez USR? Când știu că Barna a făcut la fel cu semnăturile false de la «Fără penali» cumpărate printr-o firmă de promoteri de USR (vreo 20.000 la număr, din alea un milion) pe care angajatul lui din secretariatul general, Ciprian Necula, voia să le trimită la primării? De a trebuit să fac super-scandal la sediul USR? Și Barna a minimizat totul, încercând să dea vina pe mine, că am o vendetă personală”.

    O asemenea postare, înainte de alegeri, este impardonabilă. Deși pe fond avea dreptate, iar atitudinea ei anterioară a fost admirabilă, Olimpia Ardelean a apelat la un mijloc nepermis de a-și striga dreptatea: l-a atacat frontal pe candidatul partidului, într-un moment nepotrivit, ridicând îndoieli în privința acestuia.

    După mai puțin de o zi, Olimpia Ardelean și-a șters postarea, dar a republicat-o imediat după alegerile în care Dan Barna s-a clasat pe locul 3.

    Scena excluderii

    Miercuri, 11 decembrie, președintele Dan Barna a pus pe ordinea de zi a Biroului Național Permanent excluderea a 6 membri care au avut poziții critice la adresa partidului. Doar doi au ajuns să fie „judecați”: Vișinel Bălan (membru USR Giurgiu) și Olimpia Ardelean (vicepreședinte USR Ilfov).

    Olimpia Ardelean a fost singura exclusă, după ce lui Vișinel Bălan i s-a făcut rău și a ajuns cu Salvarea la spital.

    Joi, 12 decembrie, mai mulți membri ai USR au protestat împotriva deciziei Biroului Permanent, în fața sediului partidului, cu foi A4 pe care scria #vavedem, folosit de obicei împotriva PSD.

    Printre semnatarii apelului anti-Barna

    • 4 senatori: Mihai Goțiu (Cluj), Vlad Alexandrescu (București), Florina Presadă (București), Cristian Ghica (București)
    • 7 deputați: Stelian Ion (Constanța), Cristian Seidler (București), Adrian Prisnel (Dolj), Tudor Benga (Brașov), Silviu Dehelean (Bihor), Mihai Botez (Vaslui), Dan Rădulescu (Prahova)
    • 1 europarlamentar: Nicolae Ștefănuță
    • 9 președinți de filiale județene – Botoșani, Cluj, Constanța, Covasna, Dolj, Ilfov, Satu Mare, Sălaj, Vaslui.

    Apel către Biroul Național al USR

    „Biroul Național al USR a exclus din partid, în ședința de miercuri, 11 decembrie, după trei ore de dezbateri, un membru al Biroului Județean Ilfov, pentru o postare pe Facebook.

    Pe ordinea de zi, stabilită de președintele Dan Barna, se aflau sesizări la adresa a 6 membri USR, toți cu poziții critice față de diferite decizii ale conducerii partidului.

    Audierile s-au oprit la cel de-al doilea membru cercetat, în jurul orei 24, când o parte dintre membrii Biroului Național părăsiseră sala, iar acesta și-a pierdut cunoștința.

    Colega noastră Olimpia Ardelean, membru al Biroului Județean Ilfov, a fost exclusă pe baza unei postări de pe contul ei personal de Facebook, în care sesiza nereguli din cadrul organizației județene.

    De fapt, un avertizor de integritate a fost exclus din USR pentru că și-a făcut treaba, pentru că deranjează.

    Motivarea majorității de 13 care a votat excluderea în Biroul Național a fost că postarea Olimpiei Ardelean a adus prejudicii de imagine partidului și astfel s-au pierdut voturi în campania de prezidențiale, prejudiciu de altfel nedovedit ci calificat ca fiind «potențial».

    Genul acesta de execuții politice nu au nimic de-a face cu valorile USR iar noi, subsemnații, nu tolerăm așa ceva.

    Prin ceea ce s-a întâmplat aseară, USR a pierdut masiv într-un aspect esențial al lui: libertatea de exprimare și respectul pentru dreptul la opinie al membrilor.

    Noi, semnatarii acestui apel, considerăm că avem o responsabilitate față de cetățeni să semnalăm derapajele din USR și să apărăm membrii, când drepturile lor nu sunt respectate.

    Ne-am asumat în fața electoratului că vom fi un altfel de partid și ne vom ține această promisiune.

    Mai mulți colegi și-au anunțat astăzi demisia din USR în urma celor întâmplate. Excluderile nedemocratice sunt cu adevărat un motiv temeinic de dezamăgire.

    Îi îndemnăm însă pe membrii USR care nu sunt de acord cu echipa Barna să rămână în partid și să îl facă mai democratic.

    Un partid care își propune să salveze România nu va reuși asta pedepsind exprimarea legitimă a opiniei, pentru a face pe plac oricărui șef ar fi vremelnic la conducerea sa.

    Este un moment greu pentru USR, dar unul propice pentru a arăta cetățenilor României că nu toate partidele sunt la fel. Vom reuși asta doar cu dezbateri democratice și consistente în interiorul USR, nu cu excluderi ale persoanelor incomode conducerii.

    Avem un întreg an de campanii și alegeri în fața noastră, în care nu va fi vorba despre noi, ci despre cum salvăm România din criza în care se află.

    USR trebuie să revină la construcție, nu să se îndrepte spre demolare.

    Avem o responsabilitate față de membri și față de România să dăm o alternativă credibilă pentru guvernarea la nivel local și național.

    În perioada următoare vom veni cu acțiuni concrete, care să întoarcă partidul din drumul răfuielilor politice spre nevoile cetățenilor, care așteaptă de la noi politici publice și rezultate electorale.

    Solicităm Echipei Barna:

    1. Să includă pe ordinea de zi a proximei ședințe de Birou Național USR și să adopte o decizie de anulare a sancțiunii disproporționate aplicate Olimpiei Ardelean (vezi cazul Sergiu Moroianu și decizia CNArb nr.1/17CNARB003 din data de 11.03.2019 prin care, pentru acuzațiile publice de soroșism la adresa întregului partid și de cheltuire discreționară și ilegală a unor sume de bani în timpul campaniei electorale, urmată de preluarea largă a acestor acuzații de către mass-media, membrul USR nu a fost sancționat, considerându-se că excluderea este o sancțiune disproporționată față de faptă);

    2. Să explice refuzul repetat de a include pe ordinea de zi a ședințelor Biroului Național USR discutarea sesizărilor cu privire la membri ai echipei Barna;

    3. Să includă pe ordinea de zi a ședințelor viitoare ale Biroului Național USR, începând cu proxima, dezbateri ale sesizărilor în funcție de gravitatea faptelor reclamate, nu a apartenenței persoanelor reclamate la diverse grupări din partid;

    4. Să dezavueze comparația făcută de un membru al Biroului National USR (BN) între membrii USR observatori la ședințele BN și membrii mișcărilor fasciste;

    5. Să înceteze hărțuirea membrilor USR critici la adresa echipei Barna;

    6. Să promoveze în interiorul partidului un climat de încredere bazat pe profesionalism, predictibilitate și asumarea răspunderii politice, nu de vendetă față de vocile critice interne.”

    Semnatari:

    1. Dumitru Dobrev – membru Biroul Național USR
    2. Teodora Stoian – membru Biroul Național USR
    3. Cristian Seidler – deputat USR București, membru Biroul Național USR
    4. Tudor Benga – deputat USR Brașov, membru Biroul Național USR
    5. Nicolae Ștefănuță – europarlamentar USR, membru Biroul Național USR
    6. Andrei Macsut – membru Biroul Național USR
    7. Stelian Ion – deputat USR Constanța, membru Biroul Național USR
    8. Ana Ciceală – consilier general USR PMB, membru Biroul Național USR
    9. Mihai Goțiu – senator USR Cluj, membru Biroul Național USR
    10. Adrian Prisnel – deputat USR Dolj, Președinte filiala Județeană USR Dolj
    11. Vlad Alexandrescu – senator USR București
    12. Radu Crețu – Președinte filiala Județeană USR Satu Mare
    13. Remus Negoi – Președinte filiala Județeană USR Constanța
    14. Bogdan Stroe – Președinte filiala USR Sector 3 București
    15. Ioan Anghel – Președinte filiala USR Sebeș
    16. Ciprian Dobra – Vicepreședinte filiala USR Sebeș
    17. Andrei Dranca – Președinte filiala Județeană Botoșani
    18. Mihai Botez – deputat USR Vaslui, Președinte filială Județeană USR Vaslui
    19. Florina Presadă – senator USR București, membru în Biroul Municipal București
    20. Silviu Dehelean, deputat USR Oradea
    21. Manuela Mureșan – consilier local USR, membru în Biroul Municipal București
    22. Ana Galbenu – consilier local USR, membru USR sector 3
    23. Ilinca Macarie – consilier local USR, membru USR sector 1
    24. Mircea Galbenu – consilier local USR, membru în Biroul local USR Sector 3
    25. Marius Gheorghe – Președinte filiala USR Sector 4 București
    26. Cristian Ghica – senator USR București
    27. Eduard Cîrceag – membru Birou Județean filiala USR Dolj
    28. Gabriel Ionică – Președinte filiala USR Râmnicu Sărat
    29. Andrei Gudu – membru Biroul Municipal USR București
    30. Daian Cutu – Președinte filiala USR Huedin
    31. Cosmin Stoenoiu – Vicepreședinte filiala USR Cluj
    32. Vlad Teohari – membru Birou Filiala Diaspora
    33. Sebesi Arpad – Vicepreședinte filiala USR Cluj-Napoca
    34. Andreea Świderska (Purenciu) – membru Birou local filiala Diaspora
    35. Szillard Dulanyi – Președinte filiala USR Covasna
    36. Rareș Benga – membru Birou local filiala Diaspora
    37. Ferenc Istvan Kabai – Președinte filiala Nușfalău
    38. Pițigoi Ovidiu Anton- președinte USR Bragadiru-Ilfov, membru Biroul Județean USR Ilfov
    39. Cynthia Paun – membru Biroul local USR Popesti-Leordeni
    40. Andrei Nistor – Președinte Biroul Județean Ilfov
    41. Ionut Alexandru Dinu – Președinte USR Dragomirești Vale, membru Biroul Județean USR Ilfov
    42. Alexandru Bot – membru Birou Județean filiala USR Cluj
    43. Adrian Stroe – membru Biroul local Sector 3 București, membru Biroul Municipal București
    44. Carmen Turcanu – Vicepreședinte Biroul Județean USR Cluj
    45. Cosmin Copaescu – Președinte filiala USR Pantelimon
    46. Alina Lupuleț – membru Biroul Local filiala USR Popești Leordeni
    47. Cătălin Sălăgean – Președinte filiala Județeană Cluj
    48. Bogdan Păun- membru Birou local filiala USR Pantelimon
    49. Cosmin Cristian Viașu – Președinte filiala Județeană USR Sălaj
    50. Tudor Hofner – membru fondator filiala USR Sighișoara
    51. Andreea Talmazan – membru USR sector 3
    52. Andrei Zisu – membru USR Diaspora
    53. Ioana Novac – membru USR sector 3, membru fondator USB
    54. Valentin Bicu – membru USR sector 3
    55. Ruxandra Diaconu – membru USR Dolj
    56. Cristian Dragnea – membru USR Diaspora
    57. Teo Manea – membru USR Diaspora
    58. Raluca Stoenoiu – membru USR Cluj
    59. Flavia Dobrescu – membru USR Tineret Brașov
    60. Vlad Zaha – membru USR Tineret Oradea
    61. Raul Vasile – membru USR Tineret Sector 3
    62. Carmen Simion – membru USR sector 3
    63. Oana Poenaru – membru USR sector 3
    64. Radu Ghelmez – membru USR Cluj
    65. Marius Ghincea – membru USR Diaspora
    66. Ioana Grozav – membru USR Diaspora
    67. Iosif Prodan – membru USR Mogoșoaia
    68. Răzvan Andrei Patriche – membru USR Iași
    69. Christina Niculescu – membru USR sector 5
    70. Radu Bada Mariș – membru USR Cluj
    71. Silviu-Ivan Nunvailer – membru USR Brașov
    72. Cosmin Marin – membru USR Sector 3
    73. Mihai-Gabriel Costea – membru USR Iași
    74. Razvan Pauta Moșoiu – membru USR Bihor
    75. Mihai Chereji – membru USR Diaspora
    76. Bogdan Zăbavă – membru USR Sector 5
    77. Radu Buda Mariș – membru USR Cluj
    78. Nicolae-Valentin Rusu – membru USR Vaslui
    79. Luminița Corneanu – membru USR Dolj
    80. Adrian Rădulescu – membru USR Sector 6
    81. Andrei Ivan – membru USR Sector 3
    82. Silviu Istrate – membru USR Sector 6
    83. Adrian Sandu – membru USR Sector 3
    84. Alexandru Sava – membru USR Sector 3
    85. Leonard Stoica – membru fondator USR Diaspora
    86. Fodor Catalin – membru USR Brașov
    87. Florin Cobzac – membru USR sector 1
    88. Maria Ouadah (Mia Coros) – membru USR Diaspora
    89. Gabriel Munteanu – membru USR Brașov
    90. Mihaela Scânteie – membru USR Brașov
    91. Rareș Moșneanu – membru USR Diaspora
    92. Christian Schuster – membru USR Cluj
    93. Adrian Sabău – membru USR Brașov
    94. Florin Cocargeanu – vicepreședinte USR Constanța
    95. Silvia Gabriela Chiriac – membru USR Măgurele
    96. Cecilia Angheluta Bârsan – membru filiala USR Popești Leordeni
    97. Mihaela Ivan – membru USR Sector 3
    98. Andrei Lăzărescu – membru USR Sighisoara
    99. Andrei Stan – membru USR Sector 3
    100. Cristiana Palmeș – membru USR Sector 3
    101. Catalin Ghiță – membru USR Balotești
    102. Iuliana Stan – membru USR Sector 3
    103. Emil Ștefănescu – membru USR Sector 3
    104. Modoran Silviu – membru Popesti Leordeni
    105. Horeanu Alexandru- membru Popesti-Leordeni
    106. Maria Diaconu – membru USR Sector 3
    107. Alexandru Petre – membru USR Sector 3
    108. Sorin Pavel – membru USR Sector 1
    109. Denis Nedeloiu – membru USR Sector 3
    110. Anișoara Ghiță – membru filiala USR Bragadiru
    111. Lucuțar Ionut- membru filiala USR Pantelimon
    112. Andreea Malanca- membru filiala USR Pantelimon
    113. Gabriel Pavel- membru filiala USR Pantelimon
    114. Theodor Gănescu – membru filiala USR Pantelimon
    115. Simona Theodoropol -membru filiala USR Sector 3
    116. Eduard Răducanu – membru filiala USR Corbeanca
    117. Gianina Costea – membru filiala USR Voluntari
    118. Adrian Țogoe – membru USR Târgu Jiu
    119. Claudia Andrei – USR Sector 2
    120. Dragoș Neamu – USR Diaspora
    121. Dan Alexandru – USR Cluj
    122. Oltean Sergiu – USR Cluj
    123. Vlad Cristian – USR Cluj
    124. Anca Mănăila – Vicepresedinte filiala locala USR Constanta
    125. Mirela Garip – membru in Biroul Local Constanta
    126. Cerasela Badea – USR Constanta
    127. Dan Radulescu – deputat USR Prahova
    128. Christian Schuster – USR Cluj
    129. Mihai Ochiuleț – USR Constanta
    130. Alin Amititeloaie – Membru suspendat, USR Deva
    131. Dumitru Caragheorge – Presedinte filiala locala USR Constanta
    132. Klein Raluca – membru filiala Deva
    133. Adrian Moldovan – Președinte USR Deva executat
    134. Alex Burdușel – membru USR Sector 6
    135. Dan Loghin- membru USR Tg. Frumos, Iași
    136. Cristian Lucuțar – vicepreședinte Birou Județean USR Iași
    137. Florentina Tănasă – Membru USR Sector 3
    138. Ioan Miloș – membru fondator USB
    139. Tibi Nicolae – Membru fondator USR Valcea
    140. as – Membru USR S4
    141. Roxana Abrudean – Vicepreședinte USR Sebeș
    142. Irinel Lupu – Membru USR Sebeș
    143. Bogdan Ion – U Diaspora
    144. Mocanu Marius – membru USR Sector 6
    145. Narcis George Matache – Membru USR Dimitrie Cantemir
    146. Ionescu Claudiu- membru USR Deva
    147. Claudia Postelnicescu – membru USR Balotești
    148. Dragomir Andrei – membru USR Sector 1
    149. Adrian Papi, membru USR Sector 6
    150. Gabriela Marin – USR Sector 1
    151. Szitar Lucia – membru filiala Deva
    152. Alexe Daniel – Membru USR Diaspora
    153. Alexandru Neaga – Membru USR Sebeș
    154. Radu Rovin – membru USR S1
    155. Călin Goia – Presedinte Filiala Trenzea
    156. Pop Andreea – vicepresedinte Filiala Salaj
    157. George Dumitru – Membru USR Diaspora
    158. Bogdan Trofin – membru USR S1
    159. Bălan George – membru USR Botosani
    160. Daniel Dumitru – membru USR Constanta
    161. Marian Dan Lupse – Presedinte Filiala Meseseni de Sus
    162. Laurențiu Reghină – Membru USR Sector 3
    163. Iulia Dragoș – Membru USR Zalau
    164. Bogdan Tobă – USR Buftea
    165. Simona Economu – USR diaspora
    166. Constantin Colonescu – membru USR Diaspora
    167. Adrian Coman, USR Diaspora
    168. Iulian Țabără – membru USR Iași
    169. Geanni Neacșu – membru USR Craiova
    170. Bogdan Jitea – membru filiala USR Sector 3
    171. Vreju Marius, membru USR Calafat
    172. Bogdan Mihăiță Moroșanu, USR Diaspora
    173. Ana Chivu, USR Diaspora
    174. Alecsandru Bregariu, USR Diaspora
    175. Christian Ursu, USR Diaspora
    176. Corina Haita-Falah, USR Diaspora
    177. Andrei Truta, USR Diaspora
    178. Ioana Gosman – membru USR Diaspora
    179. Bogdan Biriș – membru USR Bihor
    180. Cristina Săracu – membru USR Timisoara
    181. Ciprian Mandici – membru Biroul Municipal Bucuresti
    182. Irina Blaj, USR Diaspora
    183. Lorand Gabos Szoverdi – membru USR Cluj
    184. Dan Cazacu, USR Diaspora
    185. Sebastian Dumitrescu, USR Diaspora
    186. Andrea Agoston, USR Alba
    187. Raluca Ilinca, USR Diaspora
    188. Apostu Andreea, USR sector 4
    189. Flavia Velicu, USR sector 3
    190. Ioana Onode – Membru filiala USR Diaspora
    191. Antuanela Moraru Fink (Nisulescu), USR Diaspora
    192. Octavian Cucută, USR Diaspora
    193. Ionuț Adrian Badea, USR Sector 3
    194. Șomîc Daniel Ștefan USR CALAFAT
    195. Monica Tobescu, USR Sector 1
    196. Corodescu Mădălin, USR Mangalia
    197. Mihaela Murgoci, USR Giurgiu
    198. Gilda Lazăr, USR Constanța
    199. Ioana Cucoș – membru filiala județeană USR Ilfov
    200. Nicoară Daria-maria, membru USR Cluj-Napoca
    201. Cînda Florin, vicepreședinte USR Deva
    202. Radu Maria Magdalena- membru Biroul Judetean Valcea
    203. Mihai Barbul – membru USR CLUJ
    204. Adrian Ionita – USR Diaspora
    205. Svetlana Pomorisat – USR Diaspora
    206. Cristian Sarpe – membru USR Diaspora
    207. Alexandru Strezoiu, USR Diaspora, membru.
    208. Stefan Nastasescu – membru USR Rm. Valcea
    209. Octav Sim – membru USR Oradea
    210. Bud Adrian – membru USR Satu Mare
    211. Turita Gabriel
    212. Sînziana Tacalau – membru USR din 2016 – filiala USR Corbeanca
    213. Robert Stegaru, membru USR Diaspora
    214. Oana Hortenzia Kuzman – membru USR Diaspora
    215. Constantin Andrei – membru USR filiala Iasi
    216. Claudia Andrei – membru USR S3
    217. Lucian Brad – membru Usr Diaspora.
    218. Florin Popa – membru USR Diaspora
    219. Cristina Codarcea, membru USR diaspora
    220. Cosmin Albăstroiu, membru USR Sector 1
    221. Mădălin Cristea – membru USR Constanta
    222. Andrei Purcarea, vicepreședinte USR Teleorman
    223. Alecsandru Bregariu – membru USR Diaspora
    224. George Olteanu – USR sector 2
    225. Maria Voinea – membru USR sector 4
    226. Bogatu Mirela Dorina , membru USR Galati
    227. Dragan Razvan – membru USR diaspora
    228. Daniel Bazac – USR Popesti Leordeni
    229. Andrei Enescu, membru USR Sector 1
    230. Diana Elena Dumitru – USR Domnești
    231. Ina Georgescu, membru USR Diaspora
    232. Florentina Tănasă, membru USR Sector 3
    233. Paul Panaitescu, membru USR Cluj
    234. Rîpan Lucian, membru USR Iași
    235. Marius Gheorghiu, USR Constanța
    236. Ioan Laszlo – membru filiala Deva
    237. Corina Mosor, filiala Târgu Neamț
    238. Beldiman Doru Iulius, filiala Târgu Neamț
    239. Penciuc Crina Laura, membru USR Constanta
    240. Adrian Lica, membru USR Sector 3
    241. Corneliu Moisei, membru USR Sector 3
    242. Carmen Boloșteanu
    243. Lupse Andrada Corina, membru CLA USR Targu Mures
    244. Nicoleta Vasioiu,membru USR Targu Mure
    245. Rodica Sasu – membru filiala Deva
    246. Rodica Podelean – membru filiala Deva
    247. Gima Stelica, membru filiala USR CONSTANȚA
    248. Florin Slavoia, membru USR Bihor
    249. Khalid Muasher – Membru filiala Diaspora
    250. Tiberiu Iulian Maxim-membru filiala Botosani
    251. Bud Adrian, USR Satu Mare
    252. Daniela Corcodel membru USR Mogosoaia-Ilfov
    253. Dumitru-Giani Apostol – membru Biroul Local Filiala Sector 4
    254. Roman Andrei-Dan – Membru USR filiala Deva
    255. Takacs Zoltan- Vicepreședinte USR Sălaj
    256. Alexandru Strezoiu – membru, USR Diaspora
    257. Cislariu Marius
    258. Kalman Daniel – Vicepreședinte Biroul Județean Satu Mare
    259. Ciorvași Matei Adrian USR Sancraiu de Mures
    260. Scutaru Dan Alexandru – USR Cluj-Tiu Daiana Nicoleta USR Constanța
    261. Andrei Catalin Marcel Membru USR filiala Botosani
    262. Ioan Barsan – USR Sighisoara
    263. Lazar Gilda- USR eConstanța
    264. Sauciuc Gheorghe – membru fondator USR Neamt
    265. Andrei Toxin – membru USR Navodari
    266. Izabela Diaconu –
    267. Marius Udrea-presedinte USR Techirghiol
    268. Ciobotaru George Stefan membru USR Diaspora
    269. Cristina Codarcea- membru USR Diaspora
    270. Cristian Constantinescu USR Filiala S3
    271. Patricia Constantinescu FiLiala S3
    272. Camelia Avramescu S3
    273. Laurentiu Reghina S3
    274. Bulc Daniel, USR Navodari
    275. Tănase Gabriel, USR Năvodari
    276. Pintilie Alin-Sorin, USR ROMAN
    277. Angela Podină – filiala Târgu Mureș
    278. Bratu Podină – filiala Târgu Mureș
    279. Hriban Sebastian, președinte suspendat filiala USR Bacau
    280. Dan Farcas USR S6
    281. Ionica Stanculete, membru filiala Diaspora
    282. Mihai Sebastian, USR Constanța
    283. Raluca Vlasceanu, USR S5
    284. Sorin Marinescu – membru USR S4
    285. Andreea Ticu – membru USR S4
    286. Iancu Vlad – membru USR S4
    287. Claudiu Ionas – membru USR S4
    288. Mihnea Dobre – membru BFL USR S4
    289. Matei Tugui – membru USR S4
    290. Ovidiu Breazu – membru USR S4
    291. Balasa-Dan Cristian – membru filiala USR Navodari
    292. Magda Toreanik – Membru USR Diaspora
    293. Crina Prodan filiala Sect 3
    294. Maria Magdalena Radu- membru Biroul Județean USR Valcea
    295. Arnold Olah-USR Diaspora
    296. Marius Voicu – membru USR S6
    297. Cristian Săvulescu – membru USR Constanța
    298. Constantin Andrei – membru USR Iasi
    299. Ovidiu Stoian – USR Piatra Neamt
    300. Bogdan Pîrtoacă – membru USR S5
    301. Stefan Alixandrica, membru USR Diaspora
    302. Cosmin Manolescu, membru USR S3
    303. Cătălin Cacovean – Vicepreședinte BJ Alba
    304. Cosmin Matei – membru USR Jucu
    305. Silviu Carligeanu – membru USR Bacau
    306. Mihai Ghebaur membru USR Ilfov
    307. Codrin-Alexandru Grăjdeanu, membru USR Diaspora
    308. Ioan Simion, membru USR Diaspora
    309. Ioana-Luiza Stângaciu – membru USR Sector 4
    310. Jura Serin, membru USR Petrila
    311. Anca Lupu, membru USR Iasi
    312. Tudor Stoian, USR Sector 3
    313. Mirca Dorin, Vicepresedinte USR Sebes
    314. Adrian David, membru USR Deva
    315. Adrian Nicsan membru USR Mogoșoaia
    316. Timofte Loredana Florentina – membru USR Constanta
    317. Mihaela Musan – membra USR Brasov
    318. Ovidiu Alex. Zachia USR Hărman, BV
    319. Simona Dumitrescu – membru USR Pantelimon
    320. Andrada Dordea, Membru USR Constanta
    321. Emanuel Popescu, membru USR Mangalia
    322. Alexandru Bot – membru Birou Judetean USR Cluj
    323. Dan Rădulescu, deputat, membru fondator filiala Prahova
    324. Anghel Constantin Membru USR Constanta
    325. Monica Chifor, membru USR Cluj
    326. Cocea Radu – Nicolae, membru USR Sector 1
    327. Elena Musca- USR Cluj
    328. Cosmin Voicu – USR Diaspora
    329. Dulanyi Balogh Szidonia – USR Sfântu Gheorghe
    330. Adrian Circiumaru filiala corabia Olt
    331. Bucur Paul – USR Cluj
    332. Marius Marin, USR Bragadiru
    333. Cristiana Popescu-USR Constanța
    334. Costache Andrei-Alexandru, USR S4
    335. Babuș Cezar membru Pantelimon
    336. Radu Sarbu – USR Domnesti Ilfov
    337. Ionescu Ionut – membru USR Constanța
    338. Malanca Andreea – USR Pantelimon
    339. Corina Miklos USR Constanta
    340. Călinescu Marius, USR Bragadiru
    341. Andrei Călugăr – Președinte filiala USR Sighișoara
    342. Andrei Chirosca – membru USR Sector 4
    343. Maria Țancu – membru USR Sector 4
    344. Elena Iancu – membru USR Sector 4
    345. Bogdan Guță – membru USR Sector 4
    346. Gabriel Stelu Nicolescu – membru USR Sector 4
    347. Florina Mantescu – membru USR Sector 4
    348. Ionela Bucur – membru USR Diaspora
    349. Tony Bucur – membru USR Diaspora
    350. Eduard Todireanu – membru USR diaspora
    351. Maria Cristina Boşoteanu – vicepreşedinte Fil. Judeteană USR Dolj
    352. Florin Chereji – membru USR Cluj
    353. Victor Ungureanu, membru USR Cisnădie
    354. Mihaita Lepadatu Presedinte Filiala Judeteana USR Vrancea
    355. Stefan-Liviu Ene – membru USR S5
    356. Marian Sorin – USR Cluj
    357. Baloo Adi – USR Cluj
    358. Aurel Ros – USR Cluj
    359. Geo Câmpian – USR Cluj
    360. Alin Pop – USR Cluj
    361. Bogdan Petruțiu – USR Cluj
    362. Amalia Mesaros – USR Cluj
    363. Cristian Preoteasa Maier – USR Maramureș
    364. Amalia Mesaros – USR Cluj
    365. Cătălin Diaconu – USR Tg-Jiu
    366. Cosmin Manole – consilier local, Vicepreședinte Biroul local sector 6
    367. George Lazariu – membru S1
    368. Raluca Lazariu – membru S1
    369. Andreea Alexandra Lisita – membru USR Ploiești
    370. Marius Florin Stefan membru USR diaspora
    371. Iulia Lupașcu – membru USR Diaspora
    372. Valentin Rotaru – membru USR sector 3
    373. Sebastian Dumitrescu – membru USR Diaspora
    374. Dragos Lucian Ivan – membru USR Ploiesti
    375. Enache Alina, membru USR Șelimbăr
    376. Teodora Alina Șinculeț – membru USR Caraș Severin
    377. Gota Adrian Cristian – membru BJ Iasi
    378. Andrei Chirosca – membru USR Sector 4
    379. Maria Țancu – membru USR Sector 4
    380. Elena Iancu – membru USR Sector 4
    381. Bogdan Guță – membru USR Sector 4
    382. Gabriel Stelu Nicolescu – membru USR Sector 4
    383. Florina Mantescu – membru USR Sector 4
    384. Harsan Liliana USR Sector 6
    385. Harsan Marius USR Sector 6
    386. George Dircă – senator USR Galați
    387. Victor Ungureanu – membru filiala USR Cisnadie
    388. Florian-Alexandru Iordache – membru filiala filiala USR Diaspora
    389. Andrei Minescu – USR Sector 6
    390. Ovidiu Răzvan – Vicepreședinte USR Cluj
    391. Florin Burlan – membru BFL USR Sector 4
    392. Corina Ghinutuiala – membru USR Argeș
    393. Andreea Ionescu, președinte filiala Câmpulung,
    394. Sorin Rădulescu, membru USR Pitești
    395. Magda Rădulescu, membru USR Pitești
    396. Viorel Dalu – membru USR Pitești
    397. Dragos Mihai Tănase – membru USR Mioveni.
    398. Stoica Marian-Alexandru – membru Birou Local USR Sector 6
    399. Cristian Stamate – Președinte filiala USR Măgurele
    400. Alexandru Iacoban – Președinte filiala USR Mogoșoaia
    401. Bogdan Grădinaru – membru USR Balotești
    402. Adrian Nicsan – membru USR Mogoșoaia
    403. Lucian Miulescu – membru USR Mogoșoaia
    404. Bogdan Mihalcea – membru USR Bragadiru
    405. Mircea Anton – Președinte filiala USR Berceni
    406. Daniel Anton – Vicepreședinte filiala USR Berceni
    407. Ionuț Florian Drăgoi USR – membru USR Diaspora
    408. Andrei Tudor, USR Diaspora
    409. Horatiu Hatos, membru exclus, USR Campia Turzii
    410. Corina Ghintuiala – membru USR Ilfov
    411. Barbu Mihai – Vicepreședinte Filiala USR Mioveni.
    412. Bogdan Barbu Soare – membru Filiala USR Mioveni
    413. Cristian Mihai Munteanu, consilier general, membru USR Sector 6
    414. Stelian Ene – consilier local, membru al Biroului Municipal București
    415. Norbert Kolozsvari, USR Baia Mare
    416. Ghica Bogdan – membru USR Sector 4
    417. Valentin Chiriac – membru USR Tirgu-Jiu
    418. Mihai Dragan – membru USR Diaspora
    419. Loreta Andrei – membru BL USR Pantelimon
    420. Mihnea Andrei – membru BL USR Pantelimon
    421. Sorin Ceacâr – consilier Sectorul 4
    422. Arsu Alin Ionuț – deputat, membru BM
    423. Abdurefi Semiran – Presedinte filiala USR Mangalia
    424. Radu Samson – membru filiala USR Neamț
    425. Balan Ionescu Daniela – membru USR sector 6
    426. Dan Alexandru – Vicepreședinte USR Slatina
    427. Alexandru Cristian Surcel, membru USR Sector 5
    428. Adrian Nistor, membru nou Târgu Neamț
    429. Dinca Alexandru – membru USR Tg Jiu
    430. Mirăuță Ioan -membru BL USR Deva
    431. Râmnicianu Vlad Stefan – USR sector 6
    432. Râmnicianu Madalina -USR sector 6
    433. Paicu Cristina – Președinte Filiala USR Făgăraș
    434. Paicu Florin – membru USR Beclean
    435. Eugenia Viorica Bogatu – membru USR diaspora
    436. Florin Coros – USR Cluj
    437. Eusebiu Tyra – USR Cluj
    438. Mihai Alin Cojocnean – USR Cluj
    439. Pop Gabriela – USR Cluj
    440. Cosmin Adrian Matei – USR Cluj
    441. Radu Boloveschi – USR Cluj
    442. Cosmin Teodor Sabou – USR Cluj
    443. Vasile Roman – USR Cluj
    444. Lucian Tomoioagă – USR Cluj
    445. Mihai Vădan – USR Cluj
    446. Bogdan Rad – Preledinte filiala USR Vrani
    447. Dan Voicila – membru filiala USR Balotești
    448. Sorin Staicu – membru Biroul local USR Sector 5
    449. Dan Colceag – membru USR sector 6
    450. Magda Baltatu – membru USR sector 6
    451. Podar Răzvan Nicolae – membru USR Ocna Mureș
    452. Iasemin Agi-Murat, președinte USR Medgidia
    453. Gheorghe Daniel – membru USR Braila
    454. Alina Valea – membru USR Diaspora
    455. Diana-Gabriela Oprea – membru USR Diaspora
    456. Radu Popa – membru USR Diaspora
    457. George Badila – preşedinte USR Adamclisi
    459. 458. Dana Sommer, membru USR SECTOR 1
    460. Tudor Corches -membru USR Diaspora
    461. Giulescu Florin membru USR sect. 5
    462. Tamas Dorin, membru USR Diaspora.
    463. Adriana Dinu membru USR Diaspora
    464. Isabella Iordan, membru USR Diaspora
    465. Zamfir Daniel, membru USR Balotesti
    466. Theodor Radu – Membru USR Diaspora
    467. Elena-Adriana Bordeianu – USR Constanța
    468. Constantin Mâțu – membru USR – S1
    469. Adriana Teodorescu – membru USR Târgu-Jiu, județul Gorj
    470. Gavrus Tiberiu-USR Satu Mare
    471. Bigan Stelian – președinte Filiala locală Giurgiu
    472. Catalin Olteanu – USR Sector 1
    473. Luis Barcan – USR Roman, Neamț
    474. Filip Ciortuz, USR Sector 1
    475. Preda Adrian- membru USR Constanta
    476. Taloș Ioan, USR Cluj
    477. Andrei Ludosan, USR Diaspora
    478. Ovidiu Pacuretu – membru USR Sector 6
    479. Pupeza Lucian, USR Cluj
    480. Zbranca Vladimir, USR Cluj
    481. Roxana Postaru – USR Bucuresti sectorul 1
    482. Camelia Loghin – USR Tg. Frumos, judeţ Iași
    483. Gina Dragan – membru filiala USR Sector 5
    484. Anda Simoc – membru filiala USR S1
    485. Fisca Romulus – Președinte filiala USR Brezoi
    486. Stefan Nicolae-Aurel Membru USR Diaspora
    487. Ionuţ Florian Drogi Membru USR Diaspora
    488. Moșneagu Mihai Alexandru Membru USR Constanta
    489. Grigore Burloiu, membru USR sector 1
    490. Marius Ovidiu Criste – membru filiala USR Cluj Napoca
    491. Dragomir Bogdan – USR S6
    492. Ionuț Almășan, USR Cluj
    493. Samata Dumitru – membru Usr Constanta
    494. Cebuc Floricel Constantin – USR Tg-Jiu
    495. Albert Ivanov – Biroul Filialei Diaspora
    496. Lucia Buruciuc – membru sector 1
    497. Florin Crap, membru USR Brasov
    498. Adrian Bardan – membru filiala Diaspora
    499. George Iortoman- , membru filiala Piatra Neamt
    500. Miclaus Ioana – membru filiala Judeteana Botosani
    501. Popa Iulian – membru filiala Târgu Neamt
    502. Stoica Ionel – membru filiala Târgu Neamt
    503. Jan Erik Cardon – Presedinte filiala USR Corbeanca
    504. Andra Laszlo – Vicepreşedinte USRP BL Corbeanca
    505. Dan Laszlo – membu filiala USR Corbeanca
    506. George Antoh – membru filiala Biroul local USR Corbeanca
    507. Sebastian Lupu -membru filiala USR Corbeanca
    508. Vadim Baltag – membru filiala USR Corbeanca
    509. Bogdan Spiridon – membru Biroul local USR Corbeanca
    510. Rita-Iulia Tamas – membru USR
    511. Mugur Burcescu, vicepresedinte USR Giurgiu
    512. Cosmin Radu Aldea, membru, USR Sector 3
    513. Fage Dacian – ,membru USR filiala Satu-Mare
    514. Diana Elena Căruţaşu – membru filiala USR Sector 3
    515. Bica Doru Nicolae- membru filiala USR Sector 2

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Ofensiva DNA împotriva Mafiei PSD întoarce partidul la discursul lui Dragnea. Ciolacu: „Reapar imaginile cu telejustiţia”

    Acțiunea DNA din Banat, împotriva Mafiei PSD din domeniul drumuri-vămi, l-a speriat pe noul șef interimar al partidului, Marcel Ciolacu. Acesta și-a apărat cei trei parlamentari vizați de anchetă: Dorel Căprar, Florin Tripa (deputați de Arad) și Ioan Chisăliță (senator de Caraș-Severin).

    Deși spus, formal, că „nu face zid împotriva justiției”, Ciolacu a văzut „iarăși un început de telejustiție”. El s-a arătat deranjat că senatorul Ioan Chisăliță a fost dus la sediul DNA în scaunul cu rotile, având o suferință temporară.

    Declarațiile lui Marcel Ciolacu

    „Domnul Căprar m-a anunțat că există DNA la sediul PSD”

    • „Astăzi de dimineaţă am vorbit cu domnul Căprar şi m-a anunţat că există DNA la sediul PSD (PSD Arad – n.red.), însă respectă şi va merge să vadă despre ce e vorba acolo.”
    • „Am văzut şi eu la televizor ce a urmat. Nu, PSD nu va face vreun zid împotriva justiţiei, de niciun fel, dar aş dori, totuşi… Puţinele imagini pe care le-am văzut la televizor după Biroul Permanent Naţional, cu domnul senator Chisăliţă în căruţ, cărat pe holurile DNA sau nu ştiu pe ce holuri, beciuri, garaje… Totuşi, justiţia să o lăsăm să se facă la procuratură, în tribunal…. Eu am văzut imaginile acelea la televizor și parcă am văzut iarăși un început de telejustiție. Este o părere personală…”
    • „Cred că justiţia trebuie să-şi facă treaba discret. Domnul Chisăliţă, în căruţ, nu era nici violator, nici criminal. Poate ar fi trebuit o intimitate a fiecăruia, indiferent de fapta care se presupune, în acest moment, că a făcut-o. Cu certitudine – am avut discuţia în Biroul Permanent Naţional -, PSD nu va face scut ca să apere pe cineva de justiţie.”
    • „Vom respecta parcursul procedural din Parlamentul României (dacă vor fi formulate, din partea justiţiei, cereri de ridicare a imunităţii în cazul celor trei parlamentari PSD – n. red.). Sub nicio formă, PSD nu o să stea în faţa justiţiei să nu-şi facă datoria.”

  • Dăncilă a ales „coada de cal”, dacă tot nu mai ţine hăţurile PSD. În schimb, „coafura” lui Codrin n-a rezistat: Ciolacu l-a „ras”!

    La Viorica Dăncilă, nimic nu se pierde, totul se transformă. Proaspăt învinsă categoric la prezidenţiale (cel mai slab scor din istoria partidului), ex-şefa PSD a pierdut şi hăţurile PSD, iar asta a produs o primă schimbare vizibilă.

    Carmen Dan a rămas fidelă „frezei” simple, în comparaţie cu fosta ei tovarăşă de la Videle

    Nu una de „leadership”, aş! Ci de „look”. De imagine, pe româneşte. A renunţat la „cocul” ei caracteristic (înainte vreme folosise stilul „claie peste grămadă”) şi a trecut la modelul de coafură „coadă de cal”.

    Azi, era veselă, zâmbitoare, probabil bucuroasă că reporterii şi tovarăşii „social-democraţi” au remarcat „evoluţia” sau „revoluţia doctrinară” în materie de podoabă capilară.

    Totuşi, unii preferă cocul; ascundea mai bine gunoiul de sub preşul partidului. Noul „călăreţ” în funcţia de şef PSD a descoperit că, fie ea dotată cu”coadă de cal”, „coc” sau „claie peste grămadă”, Dăncilă i-a lăsat un partid îngropat în datorii.

    Marcel Ciolacu s-a urcat zdravăn în şa, la CEx-ul de azi, şi a început să-i călărească pe toţi cei vinovaţi de risipirea banului social-democrat şi de alte cele.

    Oricum, pe 29 februarie (sigur n-au încurcat calendarul?), PSD face congres şi atunci vor descăleca din funcţii tot cei care nu s-au adaptat la freza noului călăreţ social-democrat.

    Codrin Ştefănescu e unul dintre ei. El era oricum exclus din clubul purtătorilor şi de păr, şi de perucă; era chel de funcţie, a descoperit însuşi Ciolacu: „Obţinuse funcţia de secretar general adjunct printr-un artificiu statutar”.

    Acesta fiind verdictul de cravaşă al stăpânului de partid, Codrin a rămas şi fără funcţie, şi fără coafură, şi fără cal de bătaie. L-a „ras” Ciolacu!

    Îi mai rămâne doar „coada” Vioricăi Dăncilă, dar nu-l mai ajută indiferent cât s-ar agăţa de ea; în herghelia lui Ciolacu nu mai e loc pentru cei ca el.

    Nicolae Bădălău era cât pe-aici să aibă aceeaşi soartă. Totuşi, Ciolacu i-a ars doar o cravaşă pe spinare şi nu l-a mai exclus din partid după ce baronul de Giurgiu se „pişase” pe Diaspora, la un chef cu manelistul Caval.

    Bădălău s-a ajutat însă şi singur; şi-a vopsit bine părul (nu şi năravul) şi astfel a avut energie să-şi ceară iertare pentru „pişatul” anti-Diaspora. Cât despre manelistul Caval, el cântă acum la alte uşi cu sau fără… coadă de cal.

    Dăncilă nu l-a întâlnit încă, fiind prea ocupată cu shoppingul şi cu nuanţele de vopsea.

    Cert e că ea mai are o şansă. La organizaţia de femei. Cică i-ar rămâne ei. Acolo speră „să-şi facă mâna” cu noi coafuri şi să aştepte la cotitură.

    Dacă-i cad „copitele” lui Ciolacu, ar putea să revină ea pe cai mari. Când, nu se ştie. Dar cu răbdare şi o coafură de profil, poate priponi din nou armăsarii PSD, la momentul oportun. Până atunci, se antrenează. La coafor.