Președintele-director general al postului public de radio, politrucul Georgică Severin, este acuzat de jurnaliştii profesioniști din subordinea sa că jefuiește bugetul instituției și impune cenzura în favoarea PSD.
Petiția angajaților Radio România Actualităţi (RRA) a ajuns la Parlament. De câteva zile, nababul de la Radio tace. Nu a confirmat nici dacă va veni marți la audieri, la Comisia pentru Cultură și Mass-media a Camerei Deputaților (condusă de liberalul Gigel Știrbu), unde a fost invitat de reprezentanții USR.
Georgică Severin a fost numit la șefia Radioului public în septembrie 2017, deși nu avea un CV care să-l recomande pentru o asemenea funcție. Palmaresul său politic, ca senator PSD cu dese apariții la televiziunile de casă ale PSD, îi arătau profilul de propagandist feroce.
Pricipalele acuzații din petiția salariaților de la Radio
* „Banii publici sunt risipiţi şi la Radio România, unde clientela politică a PSD primeşte salarii comparabile cu ale şefului statului. Turism pe banii de la buget, politizarea excesivă a programelor şi îngrădirea libertăţii de expresie prin tehnici bolşevice aplicate jurnaliştilor. Audienţa programelor – prăbuşită, evenimentele culturale – transformate în agape de partid”.
* „Se impune verificarea cheltuirii banilor publici. Preşedintele-director general are cel mai mare salariu din istoria instituţiei, aproximativ 30.000 de lei, în condiţiile în care veniturile sunt aproape în întregime provenite de la bugetul statului. Mai mult decât atât, salariul domnului Georgică Severin nu este prevăzut în Contractul Colectiv de Muncă, cum prevede legea, ci s-a stabilit printr-un artificiu administrativ”.* „La salariul preşedintelui-director general se adaugă cheltuielile de protocol şi deplasările internaţionale fără rezultate cuantificabile”.* „Locuinţa RAAPPS a domnului Georgică Severin este plătită din banii Radioului, deși, potrivit declaraţiei de avere a acestuia, preşedintele Radioului deţine şase imobile”.* „De curând, a fost semnat un nou Contract de Muncă cu sindicatul aservit conducerii, iar un articol prevede că managerii pot ocupa posturi fără concurs, prin delegaţie, pe perioadă nedeterminată, primind salarii peste limita bunului-simţ (la nivelul preşedintelui Iohannis)”.* „Domnul Georgică Severin şi-a angajat fără concurs la Radio clientela politică – salariate de la Curtea de Conturi, consilieri ai unor politicieni din Senat – pe salarii care depăşesc 10.000 de lei, iar şefa de cabinet ajunge să câştige 16.000 de lei/lună”.* „Jurnaliştii sunt marginalizaţi şi intimidaţi şi au venituri foarte mici”. (Georgică Severin a declarat în luna mai, la audierile din Comisie, că salariile jurnaliştilor din SRR sunt, în medie, de 2.500 de lei, iar cele ale muzicienilor din Orchestră, de aproape 5.000 de lei.)* „Domnul Georgică Severin se foloseşte de resursele instituţiei pentru platforme politice. Orchestrele sunt trimise să cânte la diverse evenimente ale ministerelor”.* „Este tot mai evidentă politizarea emisiunilor. Doi membri ai Consiliului de Administraţie, numiţi politic, fac emisiuni la Radio România Actualităţi fără să fi participat la un concurs de proiecte. La Radio România, toate emisiunile sunt transformate în ode de partid. În schimb, evenimente importante, precum mişcări sociale, acţiuni ale Opoziţiei sau critici internaţionale, sunt tratate superficial şi difuzate la ore de minimă audienţă”.* „Domnul Georgică Severin este prezentat ca Dumnezeu pe Pământ!”


După scoaterea din Armată, deşi putea fi judecat şi condamnat la moarte sub acuzaţia de spionaj, Nicolae Militaru (foto) a continuat să primească funcţii importante, precum aceea de adjunct al ministrului construcţiilor industriale. În acei ani opera o anumită imunitate – neoficială – acordată de ţările comuniste agenţilor autohtoni care spionau pentru sovietici. Aceştia puteau fi cel mult îndepărtaţi din structurile politice şi militare, nicidecum judecaţi şi condamnaţi.
Într-unul dintre multele interviuri pe care le-a făcut cu Virgil Măgureanu, istoricul Alex Mihai Stoenescu îl întreabă brusc: „În ce an s-a petrecut prima dumneavoastră întâlnire cu Iliescu?”. Răspunsul lui Măgureanu e dezarmant: “În 1973 toamna, în septembrie 1973, la Timişoara, cu ocazia deschiderii anului universitar. (…) I-am spus: «Tovarăşul Iliescu, eu ştiu că urmează să plecaţi la Bucureşti, la o consfătuire». «Dar tu ce faci?» Zic: «Eu mă întorc la Bucureşti, că am avut o întâlnire cu studenţii mei şi plec, normal, înapoi». Mă întreabă: «Unde locuieşti?». Răspund: «La hotelul partidului». «La ora şase fix vin să te iau cu maşina de la hotel». Mie nu prea îmi venea a crede. Cine sunt eu? Şi mi-am aranjat o posibilitate de rezervă, de a mă duce la aeroport cu o altă maşină, să nu pierd avionul. Când colo, la şase fix a venit maşina. Era o Volgă veche, mare, aflată încă în dotarea unora dintre comitetele judeţene. Cu acea Volgă ne-am dus împreună la aeroport”.
Bine conectat la cercurile de informaţii, Virgil Măgureanu ştia cine era luat în calcul, în anumite sfere politice cu decizie în exterior, pentru a prelua conducerea ţării. Chiar dacă existau şi alte personaje care s-au aflat în conflict cu Ceauşescu, atenţia lui Măgureanu s-a îndreptat, „întâmplător”, spre Ion Iliescu. În 1981, pe când el avea 40 de ani, iar Iliescu 51, Măgureanu a „atacat” decisiv.
Aseară, România a pierdut în fața Ungariei, 29-31, după ce în prima repriză condusese și cu 5 goluri diferență. Grav este că spre finalul meciului s-a accidentat Cristina Neagu, cea mai bună jucătoare din lume și golgetera all-time a Campionatului European. Diagnosticul e grav: ruptură de ligamente și ieșire din circuit pe termen lung (cel puțin 5-6 luni).