Autor: Grigore Cartianu

  • Augustin Lazăr în „Le Monde”, Tudorel Toader la Antena 3. Asta-i diferența!

    Între Augustin Lazăr și Tudorel Toader sunt diferențe enorme – și profesionale, și de caracter. Lazăr își onorează statutul de procuror general, Toader batjocorește haina de ministru al Justiției.

    Unul este vertical, celălalt are mișcări de nevertebrat. Unul e pro-justiție, celălalt e anti-justiție. Unul e anti-infractori, celălalt e pro-infractori. Unul e pro-lege, celălalt e anti-lege. Unul dă interviu într-un ziar prestigios, „Le Monde”, celălalt se simte bine în tele-hazaua unui infractor, Antena 3.

    În „Le Monde”, Augustin Lazăr a exprimat spaimele, frustrările și revolta societății românești din acest moment: „Sunt revoltat că se pot face atâția pași înapoi, când, în 2007, credeam că progresele sunt ireversibile. Nu eram pregătiți să facem față unei astfel de presiuni autocratice. Vor să disciplineze justiția pentru a reveni la anii ’90, când nu era decât o justiție de fațadă pentru persoanele de rang înalt”.

    La Antena 3, Tudorel Toader își continuă retorica alunecoasă, al cărei singur scop este atingerea obiectivelor trasate de penalii cu putere politică: amnistie, grațiere, distrugerea legislației anticorupție, capturarea instituțiilor-cheie din justiție, transformarea României într-un rai al infractorilor.

  • Marele pericol din justiție în 2019. Există și un antidot: jihadul penalilor poate fi oprit!

    Anul 2019 este plin de mize și pericole pentru Justiția din România, rezultă dintr-o analiză făcută de G4Media.ro. Marele pericol vine din dezechilibrarea decizională din Justiție, prin intrarea în vigoare a noilor legi impuse de PSD-ALDE împotriva logicii și a magistraților. Asta s-ar putea concretiza capturarea conducerii ICCJ și colonizarea Înaltei Curți cu judecători obedienți actualei conduceri a CSM și, prin recurență, actualei puteri politice PSD-ALDE.

    În acest an expiră mandatul președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) și al procurorului general al României, deci vor trebui făcute noi numiri. Deja funcția de șef al DNA este vacantă, la fel o mulțime de alte posturi din eșaloanele 2 și 3 din parchete, însă extrem de importante. Trebuie numite și conducerile Inspecției Judiciare și ale noii Secții pentru anchetarea magistraților, menționează G4Media.

    Pericolul mortal pentru Justiție – acapararea sa totală de către Guvern, prin ministrul de profil și printr-un CSM tot mai obedient politicienilor penali – are însă și un antidot: reacția asociațiilor de magistrați și a instanțelor, care pot sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la faptul că actuala conducere a României nu mai vrea să respecte valorile UE. Concret, nu pune în aplicare recomandările Comisiei Europene (CE) din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). Exemplu: Comisia Europeană, Comisia de la Veneția, GRECO și ale organisme europene au cerut României să nu înființeze Secția de anchetare a magistraților, văzută ca un instrument de presiune și intimidare a acestora. Cu toate acestea, chiar CSM, prin însăși președinta Lia Savonea (foto), nu respectă recomandarea europeană.

    Ce s-a schimbat în 2018 în Justiție

    • Numirile la conducerea ICCJ și a secțiilor Înaltei Curți se fac de către Secția pentru Judecători a CSM, nu de către șeful statului.
    • Secția pentru judecători a CSM (nu plenul) numește și conducerile instanțelor și face promovări în sistem.
    • Șefa CSM și alte două judecătoare selectează și numesc conducerea Inspecției Judiciare.
    • Șefa CSM și alte două judecătoare selectează și numesc conducerea Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție.
    • Numirile la conducerea marilor parchete se fac în continuare de către președintele țării, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul consultativ al Secției pentru procurori a CSM, însă, după modificările legislative, Iohannis are dreptul să respingă o singură dată propunerea lui Tudorel Toader.
    • Numirile în funcțiile de șefi de secție la marile parchete se fac de către Secția pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justiției.

    Care este antidotul pentru contra-reforma din Justiție: „Comisia Europeană ne va da în judecată la Luxemburg pentru că nu respectăm MCV”, spune judecătorul Cristi Dănileț.

    Citiți analiza integrală pe G4Media.ro.

  • SERIAL / Sfârşitul Ceauşeştilor (21): „Nu renunţaţi, tovarăşe secretar general!”

    În ședința CPEx din 17 decembrie 1989, Ceauşescu a jucat scena demisiei din funcţia de secretar general al PCR. „Convins” să se răzgândească, Nicolae a împuternicit-o pe Elena să conducă România până la întoarcerea lui din Iran. Fragment din volumul „Sfârșitul Ceaușeștilor”.

    „Deci nu sunteţi de acord cu măsura propusă?! Atunci, alegeţi-vă alt secretar general!”

    Şoc: cei 31 de demnitari comunişti aflaţi în sală, membri ai Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, au încremenit. Aşa ceva nu se întâmplase niciodată în 24 de ani de putere absolută. Era 17 decembrie 1989, ora 17.40, iar Ceauşescu juca un rol care-i era total necunoscut: cel al demisiei.

    Demisia de 12 minute şi pagina lipsă

    Momentul lipseşte din stenograma oficială a şedinţei, căci era consemnat în pagina 19, singura dintre cele 21 care a dispărut! Pe 4 ianuarie 1990, stenografa Maria Ionescu – aceeaşi care realizase şi stenograma originală – a reconstituit din memorie, la sediul Ministerului Apărării Naţionale, dialogurile din 17 decembrie 1989. A rezultat o stenogramă mult simplificată, de numai 8 pagini.

    Reconstituirea a elucidat motivele dispariţiei paginii 19: acolo erau consemnate demisia lui Ceauşescu şi linguşelile unor membri ai CPEx. Apelând la amintirile Mariei Ionescu şi consultând câţiva demnitari din CPEx, am refăcut atmosfera celor 12 minute tragicomice. Atât a durat până când Ceauşescu a revenit asupra deciziei.

    „Tovarăşe Ceauşescu, nu renunţaţi!”

    După ce i-a invitat pe membrii CPEx să-şi aleagă „alt secretar general”, Ceauşescu , teatral, a trântit hârtiile din faţa sa. S-a ridicat de pe scaun şi s-a îndreptat spre uşă. A început circul.

    Silviu Curticeanu: „Nu aşa, tovarăşe secretar general! Eu niciodată n-am să vă părăsesc, voi rămâne totdeauna lângă dumneavoastră!”

    Constantin Dăscălescu, ridicându-se de pe scaun: „Nu se poate, tovarăşe secretar general! Noi nu asta am vrut! Nu vom merge mai departe fără dumneavoastră!”

    Dumitru Popescu: „Dar cine a spus asta?”

    Emil Bobu: „Vă rugăm să nu vă supăraţi, tovarăşe secretar general!”

    Elena Ceauşescu murmură, rezemată de un perete: „L-aţi supărat pe Tovarăşu’”. Iar ochii ei „filmează” tot, să vadă cine ar putea să-l trădeze pe Tovarăşu’.

    Din nou, Dăscălescu: „Tovarăşe Ceauşescu, nu renunţaţi! Noi mergem mai departe doar alături de dumneavoastră!”

    Nicolae Constantin: „Tovarăşe Dăscălescu, nu-ţi permit să te răsteşti la tovarăşul Ceauşescu!”

    „Uite ce i-aţi făcut lu’ Tovarăşu’!”

    Toţi tovarăşii sunt în picioare, cu feţe speriate şi cu ochii ieşiţi din orbite.

    Cornel Pacoste fuge şi se pune de-a curmezişul uşii, cu mâinile pe clanţă, ca să nu plece tovarăşul Ceauşescu.

    Lina Ciobanu şi Ana Mureşan încep să plângă.

    Plâng şi pereţii, şi tablourile de pe pereţi, iar ghivecele de ori – chiar în hohote.

    Tovarăşul Ceauşescu face paşi şovăielnici spre uşă.

    Din vacarm se desprinde vocea lui Postelnicu: „Suntem cu dumneavoastră!”. Şi oferă imaginea a doi ochi languroşi.

    Elena: „Uite ce i-aţi făcut lu’ Tovarăşu’!”

    Bobu: „Dacă este aşa, eu zic să-i destituim”.

    Tovarăşul Ceauşescu se opreşte.

    Tovarăşa Ceauşescu îl apucă de mână şi-l convinge să revină pe scaunul său.

    Tovarăşul Ceauşescu zice: „Bine, tovarăşi, să mai încercăm!”.

    Acum, iertarea e bună, căci vine din partea lui.

    Leana, şefă peste ţară

    Rugile şi bocetele se opresc brusc – chiar dacă se mai aud suspine – când Ceauşescu, reluându-şi locul, zice: „Bine, atunci eu voi pleca mâine în Iran şi vom relua această problemă după ce se vor termina evenimentele de la Timişoara”. Revenirea de la Teheran este planificată pentru 20 decembrie.

    Imediat, simţindu-se din nou cocoş, anunţă că, în absenţa sa, România va condusă de „tovarăşa Ceauşescu, împreună cu Manea Mănescu”. În nicio ierarhie, Elena Ceauşescu nu e numărul 2 în stat. Deţine una dintre cele patru poziţii de prim-viceprim-ministru, alături de Ion Dincă, Gheorghe Oprea şi Lina Ciobanu, iar deasupra lor se află şeful guvernului, Constantin Dăscălescu. Manea Mănescu, măcar, este vicepreşedinte la Consiliul de Stat (Preşedinţia României), unde preşedinte este Nicolae Ceauşescu.

    Ultimii prieteni: Coreea de Nord, China, Cuba

    Înainte de a declara şedinţa închisă, Ceauşescu ordonă o măsură care-i trădează frica: închiderea graniţelor. „Am dat indicaţia să se întrerupă orice activitate de turism. Nu trebuie să mai vină niciun turist din străinătate, pentru că toţi s-au transformat în agenţi de spionaj. De asemenea, să se întrerupă micul trafic de frontieră imediat!”

    Frica de Moscova îl face să ordone: „Nici din ţările socialiste să nu mai vină, în afară de Coreea, de China şi din Cuba! Pentru că toate ţările socialiste vecine nu prezintă încredere. Cei din ţările socialiste vecine sunt trimişi ca agenţi”.

    De altfel, în aceeaşi şedinţă, Ceauşescu vorbise cu afecţiune despre prietenul său Fidel Castro, care în acea vreme îl acuza pe Gorbaciov – ca şi „Nea Nicu” – că „va distruge socialismul”. „Are deplină dreptate Castro, în cele spuse în activul de partid, pentru că nu se poate una ca asta”, a spus, în treacăt, secretarul general. 

    – Va urma –

    ———————————————

    Dacă doriți CĂRȚILE LUI GRIGORE CARTIANU despre evenimentele din decembrie 1989 („Sfârșitul Ceaușeștilor”, „Crimele Revoluției”, „Teroriștii printre noi”, „Cartea Revoluției”) sau filmul pe DVD „Moartea Ceaușeștilor – Trei zile până la Crăciun” (scenariul Grigore Cartianu, regia Radu Gabrea), trimiteți mesaj pe e-mail, la adresa: redactia@ziaristii.com. Menționați și un număr de telefon!

    Tot aici puteți comanda și celelalte cărți publicate de Grigore Cartianu: „Jurnalul unui puci ratat”, „Miracolul din noiembrie”, „600.000 – #Rezist”, „Hora de la miezul nopții”, „Hagi”.

    ———————————————

    Episoadele anterioare

    Episodul 20: „Ar trebui să vă pun în fața plutonului de execuție!”

    Episodul 19: Lovitura falsă de la Iași. Rolul lui Tökes la Timișoara

    Episodul 18: O țară liberă, dar sub ocupație sovietică

    Episodul 17: Asediul tăcut al turiștilor sovietici

    Episodul 16: Ultima vânătoare: măcel la fazani

    Episodul 15: Lovitura-şoc dată lui Ceauşescu: fuga Nadiei

    Episodul 14: Se strânge lațul: „agenturile” intră în acțiune

    Episodul 13: Mari fricțiuni între semnatarii „Scrisorii celor 6”

    Episodul 12: „Scrisoarea celor 6”: Poştaşul vine de la Moscova

    Episodul 11: Silviu Brucan, agentul de pe axa Est-Vest

    Episodul 10: Bătrânul KGB-ist și tânărul KGB-ist

    Episodul 9: FSN era pregătit să proclame „victoria revoluției” încă din 1987

    Episodul 8: Măgureanu îl pregătea pe Iliescu din 1974, sub umbrela sovieticilor

    Episodul 7: Comploturile anti-Ceaușescu

    Episodul 6: Schema sovietică: răsturnarea lui Jivkov

    Episodul 5: Gorbaciov despre Ceaușescu: „impertinent, fanfaron, demagog”

    Episodul 4: „Să trăim noi până atunci!”

    Episodul 3: „Să se retragă trupele sovietice din Cehoslovacia!”

    Episodul 2: Întâlnirea de la Malta

    Episodul 1: „Prietenul” Gorbaciov strânge lațul

  • Banditism de stat, cu mâna lui Vâlcov! Guvernul măsluiește cifrele bugetare, exact ca Grecia înainte de colaps. Semnalul de alarmă tras de senatorul Cîțu

    Banditism de stat, cu mâna lui Vâlcov! Guvernul măsluiește cifrele bugetare, exact ca Grecia înainte de colaps. Semnalul de alarmă tras de senatorul Cîțu

    În noaptea de Revelion, Darius Vâlcov, consilierul pe probleme economice al premierului Viorica Dăncilă, a anunțat triumfalist că deficitul pe 2018 este de 2,92%. Senatorul liberal Florin Cîțu, cuiul din talpa guvernării PSD-ALDE pe teme economice, susține însă că este o falsificare grosolană a cifrelor.

    „Deficit (cash) 2018 = 2,92%. Felicitări valoroasei echipe de la Ministerul Finanțelor Publice!”, a scris Vâlcov pe Facebook, la trecerea dintre ani.

    Florin Cîțu, tot printr-o postare pe Facebook,susține că, potrivit informațiilor sale, Vâlcov le cere angajaților din Ministerul Finanțelor să măsluiască datele privind execuția bugetului, astfel încât cifrele finale să arate exact așa cum a anunțat el, adică sub 3%.

    Cîțu îi cere ministrului Eugen Teodorovici ca o echipă de experți ai Opoziției să verifice corectitudinea execuției bugetare și spune că va informa EUROSTAT despre maniupularea indicatorilor economici în România, în scopul manipulării piețelor de capital, financiare și bancare.

    De asemenea, senatorul liberal spune că pentru a-i opri și pedepsi pe responsabilii presupuselor falsuri ar trebui să se sesizeze instituții precum Curtea de Conturi, Parchetul și CSAT.

    Datele oficiale despre execuția bugetului în 2018 vor apărea după 25 ianuarie 2019, când Ministerul Finanțelor va avea situația exactă și finală a execuției bugetare.

    Mesajul publicat de Florin Cîțu

    „Darius Vâlcov confirmă criza!

    Cifrele prezentate de Darius Valcov sunt masluite. #fakenews

    Datele OFICIALE despre execuția bugetului în 2018 apar după 25 ianuarie 2019. Doar atunci MFP are situația EXACTĂ și FINALĂ a execuției bugetare.

    Aseară târziu am fost sunat din MFP și mi s-a spus că aceste cifre nu sunt reale.

    Mai mult, și asta este foarte grav, Darius Vâlcov le cere angajaților de la Finanțe să măsluiască datele în așa fel încât execuția finală să arate exact așa cum a anunțat el. Adică sub 3%.

    Pentru a-i opri și a-i pedepsi pe cei responsabili este nevoie de trei lucruri:

    • Alo, instituțiile statului, se aude? (Curtea de Conturi, Procuratura, CSAT…)
    • Îi cer public lui Teodorovici să permită ca o echipă de experți ai Opoziției să verifice corectitudinea execuției bugetare. Suntem pregătiți.
    • Voi informa EUROSTAT de maniupularea indicatorilor economici în România în scopul manipulării piețelor de capital, financiare și bancare.

    În cazul în care nu vom reuși, vom transmite colegilor domnului Teodorovici, la ECOFIN, ce se întâmplă în grădina celui care pentru 6 luni de zile va prezida ședintele ECOFIN.”

  • Ca să-i apere pe mercenarii din presă, Radu Herjeu îl compară pe Traian Băsescu cu „o matroană de bordel”. Reacția lui Băsescu: „Vai de capul tău, Herjeu!”

    Cocota mediatică a PSD, Radu Herjeu, se face că nu vede cancerul „mercenarilor TV” plătiți de PSD pentru a minți, manipula, distorsiona, deturna, instiga. În calitatea sa de membru al CNA, Herjeu îl atacă pe Băsescu pe o direcție în care fostul președinte e invulnerabil: cea a mass-media. Băsescu are păcatele lui, dar nu a plătit niciodată ziariști, cu sume enorme, așa cum o face PSD.

    Herjeu are obligația legală de a verifica modul în care sunt finanțate televiziunile și posturile de radio. În loc să facă asta, el sare la gâtul celor care semnalează anomaliile. Herjeu confirmă că e doar un reprezentant al intereselor PSD în CNA. Un politruc.

    Radu Herjeu, 31 decembrie 2018:

    „Să-l vezi pe Băsescu vituperând împotriva <<jurnaliștilor și analiștilor>> plătiți de politicieni pentru a manipula e ca și când ai auzi o matroană de bordel plângându-se de prostituția exacerbată care distruge valorile morale ale nației!”

    Traian Băsescu, 1 ianuarie 2019:

    „Salut neutralitatea CNA – Radu Herjeu.Radu Herjeu, ajuns pe criterii politice membru CNA, reacţionează în stilul specific celor lipsiţi de argumente, dar şi de inteligenţă: JIGNEŞTE.Se vrea o replică la postarea mea din 31.12.2018 legată de unii din mercenarii PSD sau ai puşcăriaşului Voiculescu, deghizaţi în analişti, jurnalişti sau sociologi independenţi, fie că ei se numesc Bogdan Chireac, Doru Buşcu, Marius Ghilezan, respectiv Gâdea, Badea, Zamfir Ursu, Radu Tudor.Chiar şi Radu Herjeu poate pricepe că televiziunile de ştiri sunt invadate de mercenari plătiţi de partide. Sau cumva calitatea de demnitar, membru CNA, nu are nicio legătură cu corecta informare a telespectatorilor?Ce nu pricepe Radu Herjeu este faptul că oamenii politici pot susţine în dezbateri poziţii politice ale partidelor lor, ceea ce este corect, în timp ce analiştii care se dau independenţi, dar în realitate sunt plătiţi prin contracte de către partide, nu fac altceva decât să înşele şi să manipuleze telespectatorii sub calitatea autodeclarată de analist, jurnalist sau sociolog independent. Aceştia din urmă sunt de fapt mercenarii presei, pe care agenţia de dezinformare Sputnik îi <<soarbe din priviri>> şi pe care Herjeu a simţit nevoia să-i apere, probabil la comanda stăpânilor politici.Herjeu crede probabil că funcţia lui nu are nicio legătură cu corecta informare a publicului. Sau cumva Herjeu lucrează pentru ca stăpânii politici să-i mai dea un mandat la CNA, drept pentru care face, spune şi scrie tot ce i se cere?Vai de capul tău, Radu Herjeu!”

  • Augustin Lazăr vorbește în „Le Monde” despre „intimidări”, „presiune autocratică” și revenirea la justiția cu botniță a anilor ’90. Autocrații: Dragnea, Toader și PSD

    „Nu eram pregătiți să suportăm o astfel de presiune autocratică” – acesta este titlul sub care ziarul francez „Le Monde” publică, în ediția tipărită pentru 1-2 ianuarie 2019, un interviu cu procurorul general al României, Augustin Lazăr. Interviul este publicat pe pagina 3, cea mai citită a ziarului.„Procurorii sunt îngrijorați de intimidările din partea Executivului, mai ales după demiterea șefei parchetului anticorupție, în iulie” – este subtitlul articolului despre Augustin Lazăr din „Le Monde”, scrie Digi 24.

    „Vor să disciplineze justiția pentru a reveni la anii ’90”

    Augustin Lazăr este, la rândul lui, amenințat cu destituirea de către guvern. Nimeni nu se îndoiește că această procedură este orchestrată de la distanță de Liviu Dragnea, liderul PSD, care de doi ani controlează Executivul, precizează „Le Monde”.Fără a-i numi explicit, Lazăr spune că este vorba despre aceia care „vor să disciplineze justiția pentru a reveni la anii ’90, când nu era decât o justiție de fațadă pentru persoanele de rang înalt”.Procurorul general amintește că, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, justiția a devenit eficientă, cu sute de condamnări. „Le spun mereu colegilor mei că trebuie să ne continuăm munca și să nu cedăm”, afirmă el.

    „Codul Penal este modificat permanent, fragilizând anchetele care îl vizează pe Dragnea”

    Lazăr a contestat procedura de destituire în contencios administrativ. „Decizia va fi un test de rezistență pentru sistemul judiciar”, arată procurorul general, care speră să evite soarta Laurei Codruța Kovesi.De la revocarea acesteia, parchetul anticorupție (DNA), foarte popular în România, pare să fi intrat în derută. „Mulți colegi se tem”, a declarat un procuror sub acoperirea anonimatului. Cu atât mai mult cu cât Codul Penal este modificat permanent, fragilizând toate anchetele, începând cu cele care îl vizează pe Dragnea, arată „Le Monde”.Autorul articolului menționează și insistența lui Tudorel Toader de a o numi pe Adina Florea la șefia DNA, deși CSM a dat aviz negativ. Puterea își justifică ofensiva asupra justiției prin existența așa-numitelor protocoale secrete încheiate cu serviciile de informații și acuză procurorii că fac parte din „statul paralel”.

    „În 2007 credeam că progresele sunt ireversibile”

    „Sunt revoltat că se pot face atâția pași înapoi, când, în 2007, credeam că progresele sunt ireversibile. Nu eram pregătiți să facem față unei astfel de presiuni autocratice”, constată trist Augustin Lazăr.Ultimul raport pe justiție al Comisiei Europene constata și el că CSM nu este capabil să acționeze ca o contrapondere eficientă pentru a apăra instituțiile judiciare sub presiune, notează „Le Monde”.

    Cotidianul francez vorbește despre „derivele partidului aflat în prezent la putere la București” și despre „asalturile repetate ale PSD și în special ale liderului său, Liviu Dragnea, împotriva sistemului judiciar”.

  • Cârja – Ziariștii

    POVEȘTI LA GURA SOBEI (8)

    Cârja

    Taică-meu – fie-i ţărâna uşoară! – a umblat în cârje timp de 13 ani. Din 1978, când i-au fost amputate labele picioarelor (suferea de arterită), până în 1991, când a căzut la pat pentru multă vreme, paralizat de un atac cerebral.

    În cei 13 ani a folosit mai multe perechi de cârje. Şi le confecţiona singur, din lemn de frasin, de salcâm sau de brad; uneori chiar de tei, că era mai uşor. Un prieten i le despica la gater, iar el le trăgea la rindea, le lustruia cu glaspapir şi le fixa în şuruburi.

    Îşi îngrijea cârjele ca pe propriile picioare. Când mergea la zidărie – pentru că el continua să ridice case, să zugrăvească odăi şi să repare sobe, luându-mă pe mine ca salahor sau ucenic de zidar -, ţinea cârjele alături de el, lângă ligheanul cu mortar şi la nevoie sus, pe schelă, ca să se deplaseze de colo-colo.

    Când mergea la heleşteie, să dea cu undiţa după un clean, o ştiucă sau un caras, îşi punea cârjele la umbră, să nu le ardă soarele, şi îşi dădea drumul pe fund, pe povârniş în jos, până la două palme de marginea apei.

    Când se făcea adălmaşul, la sfârşitul vreunei lucrări, îşi fixa cârjele sub masă, luându-le parcă martore la noua lui ispravă de zidar.

    Când aduna prune sau corcoduşe în grădină, îşi rezema cârjele de tulpina pomului şi se târa pe fund, sprijinindu-se în mâini, cu dexteritatea unui acrobat.

    Când făcea cu căzănelul, sub acoperişul pe care se auzeau stropii ploilor reci de toamnă, îşi folosea cârja pentru a înteţi sau a domoli focul, aşa încât să iasă ţuica la timp şi s-o deguste şi el fără teama că o va lua borhotul la vale din cauza presiunii din alembic. Și tot cu cârja scormonea în jăratec după cartofii copţi ori întorcea porumbii-de-lapte de pe o parte pe alta, să nu se facă scrum.

    Când era singur şi avea nevoie de lemne de foc, îşi făcea braţul cârlig şi apuca vreo câteva bucăţi de stejar uscat, iar cu cealaltă mână se proptea într-o cârjă, şi aşa ducea braţul de lemne în casă, la gura sobei.

    Când stăteam în bătătura casei de la Brădiceni şi ne spunea poveşti din timpul războiului, cu nemţii care le dădeau copiilor ciocolată şi cu ruşii care le-au furat o oaie, ori din timpul milităriei sale aventuroase şi al şcolii de meserii de pe Valea Oltului, apuca o cârjă şi ne arăta cu ea direcţia, uite, acolo sus, la munte, m-am ascuns trei săptămâni, cu Jean al Băboaicii, în fânarul unei babe, când au trimis potera după noi să ne ducă în arestul garnizoanei.

    Seara, înainte de culcare, ungea cârjele cu vaselină pe la încheieturi şi le punea la marginea patului, rezemate de perete, mulţumit că peste noapte nu are să le plouă. Când le ungea cu vaselină, o făcea cu o atenție specială, aşa cum îşi ungea picioarele cu gaz-de-lampă, ca să le ferească de reumatism.

    În nopţile lungi de iarnă folosea o cârjă ca să împingă lemnele mai spre fundul sobei, ca să se coacă merele din cuptor şi să prindă aromă gutuile de pe brâul sobei.

    Era maestru al deplasării cu cârjele. Şi le fixa la subţiori şi se proptea în ele, cu mâinile sale puternice de zidar, apoi îşi balansa corpul, ajutându-se de cioturile picioarelor. Ceea ce urma era magie curată: bătrânul prindea o viteză uluitoare, plutind parcă pe deasupra pământului şi dispărând în scurtă vreme după cotul uliţei, pe drumul spre heleşteie…

    A folosit cârjele timp de 13 ani, ca unică posibilitate de deplasare prin hârtoapele uliţei, şi nu s-a smiorcăit vreodată că i-a rupt cineva cârja. Dacă vreuna a cedat, bătrânul a reparat-o ori a înlocuit-o cu alta, dar de plâns, nu s-a plâns niciodată. Şi-a purtat necazul şi suferinţa şi cârjele cu demnitate, niciodată cu resemnare.

    Cele două cârje, întotdeauna meşterite de el, făceau parte din el, erau a doua pereche de picioare. Mie, copil fiind, chiar aşa mi se părea: că i-au mai crescut două picioare de lemn, la fel cum Meşterului Manole – tot zidar şi el – îi crescuseră aripi de şindrilă.

    Atunci, în copilărie, am avut mereu impresia că în nopțile ploioase de vară, când cântau greierii sub fereastră, cârjele tatălui meu vor înfrunzi şi le vor creşte lăstari lungi, precum nuielele de salcie plângătoare…

    Citiți și alte povești la gura sobei:

    7. Ulița cu garduri de ulucă

    6. Căsuța din poveşti

    5. Coricovul

    4. Dudul

    3. Primiți cu Moș Crăciun?

    2. La săniuș

    1. Pițărăul

  • Mesajul de Anul Nou al Vioricăi Dăncilă: o însăilare de MINCIUNI grosolane, citite de pe prompter

    În mesajul său de Anul Nou, înregistrat video printr-o citire de pe prompter, premierul Viorica Dăncilă lansează minciună după minciună, încercând să creeze o realitate paralelă. O analiză pe text arată distopia în care se plasează, prin mesajul său, mincinoasa din fruntea Guvernului.„2018 a fost un an important pentru națiunea română. Am sărbătorit împreună Centenarul Marii Uniri, prilej pentru a ne reconfirma atașamentul față de valorile și tradițiile care ne fac unici în lume și la care ne raportăm pentru viitor”.FALS!1. N-am sărbătorit împreună Centenarul Marii Uniri, pentru că PSD-iștii n-au avut curaj să vină la Alba Iulia pe 1 Decembrie.2. Care valori ne fac „unici în lume”? Poate, hoția și minciuna parlamentar-guvernamentală.„Privim cu încredere către noul an și cu mulțumirea că măsurile pe care le-am luat au adus o viață mai bună românilor”.FALS!1. Guvernul nu ne oferă niciun motiv să „privim cu încredere către noul an”.2. Măsurile pe care le-ați luat au adus o viață mai rea românilor.„Veniturile pensionarilor și salariaților au crescut consistent, iar în economie au fost create peste 100.000 de noi locuri de muncă”.FALS!1. Nu au crescut veniturile tuturor salariaților de la stat. Unii chiar trecuseră pe salariu negativ, în sensul că la sfârșitul lunii trebuiau să aducă bani de acasă.2. Salariații de la privat (care sunt cei mai mulți), cu unele excepții punctuale (datorate angajatorilor, nu guvernului), nu au avut creșteri salariale. Dimpotrivă, unora le-a scăzut salariul net după transferul contribuțiilor de la angajator la angajat.3. Inflația de 5,5% a „mușcat” din toate salariile, reducându-le de fapt și pe cele care matematic n-au scăzut.„Am pus solidaritatea socială în centrul politicilor guvernamentale și totodată am fost preocupați de stimularea investițiilor în domenii strategice prin crearea cadrului legislativ necesar”.FALS!1. Pensiile speciale, super-nesimțite, nu sunt o dovadă de solidaritate socială. Dimpotrivă!2. Investițiile „în domenii strategice” sunt la un minim istoric. Practic, aceste investiții nu mai există! Mai mult, guvernul a confiscat toate profiturile companiilor de stat, care la rându-le n-au mai putut face investiții.„Alături de miniștrii din Cabinet și împreună cu președinții alianței PSD-ALDE, colegii din cele două partide care susțin acest guvern, am reușit să onorăm angajamentele pentru care am primit încrederea a milioane de cetățeni”.FALS!1. Care miniștri? Că au fost vreo 70, unii n-au stat nici cât capra la țap.2. Care Cabinet? Că au fost vreo trei.3. N-ați onorat nimic! Patru exemple: impozit zero pentru salariile sub 2.000 de lei – MINCIUNĂ; reducerea TVA de la 19% la 18% – MINCIUNĂ; construirea unor spitale regionale – MINCIUNĂ; sutele de kilometri de autostrăzi – MINCIUNĂ. Iar seria e nesfârșită.„Mai avem multe de făcut și vă asigur că vom continua să luăm deciziile corecte pentru România. Scopul nostru este unul clar – o creștere economică sustenabilă și investiții majore care să aducă un trai mai bun pentru cât mai mulți cetățeni, dar și o Românie demnă și mândră”.FALS!1. Nu aveți cum să continuați, pentru că nici n-ați început „să luați deciziile corecte”.2. Despre „o creștere sustenabilă” nu poate fi vorba, pentru că ați tăiat investițiile, ați sufocat economia privată, ați înfierat multinaționalele și ați îndatorat țara. Sunteți pe cale să băgați țara în criză.3. Care „investiții majore”?4. Care „trai mai bun”? Pentru care cetățeni? Dragnea și Dăncilă?5. Care „Românie demnă și mândră”, cea pe care ați dus-o pe prima pagină a ziarelor occidentale, ca un caz șocant de iliberalism? Și pe care ați băgat-o în gura instituțiilor europene?„Dragi români, mâine (marți – n.red.) preluăm președinția Consiliului UE pentru următoarele șase luni. Este un proiect de țară care trebuie să ne unească – instituții ale statului, forțe politice și societate civilă, pe toți românii, oriunde s-ar afla. Vă asigur că suntem pregătiți să avem un mandat de succes pentru ca România demnă să se înalțe și să-și recapete rolul și importanța cuvenită în Europa și în lume. Vă urez tuturor liniște, sănătate și belșug în noul an! La mulți ani, români, oriunde v-ați afla!”FALS!1. Nu e niciun proiect de țară, e o întâmplare.2. Cu hoții și cu mincinoșii n-o să ne unim niciodată!3. Nu sunteți deloc pregătiți pentru „un mandat de succes”.4. Cu voi la guvernare, România nu „se va înălța” și nu-și va recăpăta niciun „rol” și nicio „importanță” în Europa, ci își va atrage doar disprețul lumii civilizate.
  • Ulița cu garduri de ulucă – Ziariștii

    POVEȘTI LA GURA SOBEI (7)

    Ulița cu garduri de ulucă

    Minunate imagini, cele cu fețele brăzdate de vremuri ale bunicilor noștri! Mă regăsesc în ele, pentru că am copilărit într-o curte binecuvântată de bunici, am alergat cu picioarele goale pe o uliță neasfaltată, dar bine rânduită, străjuită de garduri de ulucă, printre cârduri de găște și de rațe, zbenguindu-ne cu câinii și jucându-ne cu pisicuții.

    Acolo, în acei ani magici, am învățat să prețuim pâinea scoasă din vatră și laptele muls de la vacă, am pus arpagicul în pământ ca să scoatem ceapa, am trăit bucuria de a ne hrăni cu roadele pămânului.

    Am mers cu vitele la păscut și ne-am înfrățit cu codrul. Am prășit porumbii sau cartofii, am cosit fânul, l-am luat în furci și l-am încărcat între loitrele carelor la care înjugam dragele noastre văcuțe.

    Toamna ne aducea culesul strugurilor, bucuria mustului și claca voioasă de la depănușatul porumbului. Iarna – derdelușul, săniușul, focul jucăuș din sobă, mirosul gutuilor strecurate în cuptor. Primăvara – fuga prin pădure după ghiocei, găinușe, cocoșei, brebenei și viorele. Vara – răcoarea zăvoaielor, apa cristalină din izvoare și scăldatul în gâldanele Bâlții ori în lacurile din Cioropei.

    Dar câte n-am făcut, isprăvi și ștrengării deopotrivă! Deși au trecut anii, n-am uitat nimic. Sunt amintirile cele mai dragi, care mă vor însoți până la finele drumului pe acest pământ. Și care mă trag, magnetic, spre rădăcini.

    Imaginile acestea stârnesc furtună printre amintiri. Ele reînnoiesc speranța regăsirii drumului de întoarcere spre ulița cu garduri de ulucă.

    Fericiți cei care știu că vor găsi în prag fața brăzdată a bunicilor ori mâinile muncite ale părinților!

    Citiți și alte povești la gura sobei:

    6. Căsuța din poveşti

    5. Coricovul

    4. Dudul

    3. Primiți cu Moș Crăciun?

    2. La săniuș

    1. Pițărăul

  • SERIAL / Sfârşitul Ceauşeştilor (20): „Ar trebui să vă pun în fața plutonului de execuție!”

    Pe 17 decembrie 1989, Ceauşescu a condus o dramatică şedinţă a Comitetului Politic Executiv. Nemulțumit de felul în care au acționat la Timișoara, el i-a amenințat pe șefii Armatei, Internelor și Securității. Fragment din volumul „Sfârșitul Ceaușeștilor”.

    Duminică, 17 decembrie 1989, ora 17.00. Pe Calea Victoriei, vizavi de Palatul Regal, e o clădire monumentală, în care pare să nu se întâmple nimic. O clădire rece, ostilă, prin faţa căreia trecătorii iuţesc pasul. Ştiu că acolo, în spatele zidurilor groase, se află Puterea. Comitetul Central al PCR. Acolo e Ceauşescu.

    Din stradă, clădirea pare cufundată într-o linişte deplină. Înăuntru e însă fierbere mare. Ceauşescu, nervos, i-a băgat în şedinţă pe membrii Comitetului Politic Executiv al CC al PCR – celebrul CPEx. Sunt apropiaţii săi. Oamenii săi de încredere. Nucleul Puterii.

    „E laşitate! E pactizare cu inamicul!”

    Asistat de soţia sa Elena, Nicolae Ceauşescu mătură pe jos cu şefii Armatei (generalul Vasile Milea – foto), Ministerului de Interne (Tudor Postelnicu) şi Securităţii (generalul Iulian Vlad). E furios că aceştia nu au lichidat răzmeriţa de la Timişoara. Le reproşează violent că şi-au dotat trupele cu bastoane şi cu gloanţe de manevră – „i-aţi trimis să se bată cu pumnul!” –, când trebuia cu gloanţe de război.

    Postelnicu îngaimă câteva scuze, Milea şi Vlad încearcă să explice, dar sunt striviţi de furia dictatorului şi de tăcerea membrilor CPEx. Îi scutură un fior când Ceauşescu zice: „Ştiţi ce ar trebui să vă fac? Să vă pun în faţa plutonului de execuţie!”. Cuplul dictatorial vrea să-i schimbe din funcţii pe toţi trei, strivindu-i sub acuzaţii grave. „Este laşitate”, zice Elena, referindu-se la felul în care Milea, Postelnicu şi Vlad au condus represiunea la Timişoara. „Mai mult decât laşitate”, întăreşte Nicolae, „e pactizare cu inamicul!”

    „Trebuia să tragă în ei, şi pe urmă luaţi şi băgaţi în beci!”

    Dictatorii explică şi cum trebuia procedat. Zice el: „Trebuia să tragă, să-i lase jos, să someze şi pe urmă să tragă la picioare!”. Intervine ea: „Să fi tras în ei, să fi căzut şi pe urmă luaţi şi băgaţi în beci. Unul să nu iasă!”. Iarăşi el: „Cei care au intrat în sediul Comitetului Judeţean de Partid nu trebuiau să mai iasă de acolo, trebuiau să fie jos, la pământ!”.

    Lui Ceauşescu îi aparţine şi concluzia: „Ceilalţi vin cu răngi, iar noi stăm şi le ţinem predici”. Şi tot el vine cu soluţia: „Să lichidăm repede ce e la Timişoara”. Cum? „Cu cartuşe de război”, întrucât “cele de manevră sunt apă de ploaie.”

    Obsesia trădării „din Est şi din Vest”

    Pe parcursul întregii şedinţe, Ceauşescu pare bântuit de spaima intervenţiei străine, a „amestecului în treburile interne”. E obsedat de spioni, mai ales de cei sovietici.

    Referindu-se la „huliganii” de la Timişoara, Ceauşescu îşi aminteşte de inamicul său de la răsărit, Mihail Gorbaciov, cu care se întâlnise în urmă cu 13 zile. „O mână de derbedei, puşi la cale de cei care vor să distrugă socialismul”, zice Ceauşescu.

    Şefii Armatei, Internelor şi Securităţii sunt acuzaţi de complicitate cu duşmanul: „… şi voi, de fapt, le faceţi jocul”.

    Ceauşescu revine obsesiv la tema trădării: „Acum, în Europa, este o situaţie de capitulare, de pactizare cu imperialismul, pentru lichidarea socialismului”.

    Şi încă o dată: „Aici sunt acţiuni puse la cale atât din Est, cât şi din Vest. S-au unit pentru a distruge socialismul, că vor un «socialism uman capitalist»”. (Formidabilă asemănare cu celebra expresie a succesorului său, Ion Iliescu, care cinci zile mai târziu, pe 22 decembrie, avea să ne promită un „comunism cu faţă umană”!)

    „Sunt lucruri organizate de Uniunea Sovietică, cu sprijinul american şi al Occidentului”

    Ceauşescu îşi nominalizează clar inamicii: „Toţi trebuie să ştie că suntem în stare de război. Tot ce s-a întâmplat şi se întâmplă în Germania, Cehoslovacia şi Bulgaria acum, şi în trecut în Polonia şi Ungaria, sunt lucruri organizate de Uniunea Sovietică, cu sprijinul american şi al Occidentului”.

    Iar teama de lovitură de stat îl face să declare: „Ceea ce s-a întâmplat în ultimele trei ţări – R.D. Germană, Cehoslovacia, Bulgaria – au fost lovituri de stat organizate şi cu sprijinul plevei societăţii. Pleava societăţii cu sprijin străin”.

    Ceauşescu apelează la amintirea unui moment istoric: Cehoslovacia 1968, apogeul popularităţii sale. „Dacă în 1968 nu am fi acţionat şi nu adunam aici poporul, nu înarmam Gărzile Patriotice, ar fi venit şi peste noi cum au făcut în Cehoslovacia, pentru că atât sovieticii, cât şi bulgarii erau la graniţă.”

    Sigur, tancurile lui Brejnev s-au speriat de gărzile lui patriotice…

    Momentul de maximă tensiune este atins spre finalul şedinţei. Supărat că tovarăşii din CPEx cer clemenţă pentru trioul Milea-Postelnicu-Vlad, Ceauşescu ameninţă cu demisia. Urmează o scenă melodramatică, în care tovarăşii se reped să-i declare credinţă veşnică.

    – Va urma –

    ———————————————

    Dacă doriți CĂRȚILE LUI GRIGORE CARTIANU despre evenimentele din decembrie 1989 („Sfârșitul Ceaușeștilor”, „Crimele Revoluției”, „Teroriștii printre noi”, „Cartea Revoluției”) sau filmul pe DVD „Moartea Ceaușeștilor – Trei zile până la Crăciun” (scenariul Grigore Cartianu, regia Radu Gabrea), trimiteți mesaj pe e-mail, la adresa: redactia@ziaristii.com. Menționați și un număr de telefon!

    Tot aici puteți comanda și celelalte cărți publicate de Grigore Cartianu: „Jurnalul unui puci ratat”, „Miracolul din noiembrie”, „600.000 – #Rezist”, „Hora de la miezul nopții”, „Hagi”.

    ———————————————

    Episoadele anterioare

    Episodul 19: Lovitura falsă de la Iași. Rolul lui Tökes la Timișoara

    Episodul 18: O țară liberă, dar sub ocupație sovietică

    Episodul 17: Asediul tăcut al turiștilor sovietici

    Episodul 16: Ultima vânătoare: măcel la fazani

    Episodul 15: Lovitura-şoc dată lui Ceauşescu: fuga Nadiei

    Episodul 14: Se strânge lațul: „agenturile” intră în acțiune

    Episodul 13: Mari fricțiuni între semnatarii „Scrisorii celor 6”

    Episodul 12: „Scrisoarea celor 6”: Poştaşul vine de la Moscova

    Episodul 11: Silviu Brucan, agentul de pe axa Est-Vest

    Episodul 10: Bătrânul KGB-ist și tânărul KGB-ist

    Episodul 9: FSN era pregătit să proclame „victoria revoluției” încă din 1987

    Episodul 8: Măgureanu îl pregătea pe Iliescu din 1974, sub umbrela sovieticilor

    Episodul 7: Comploturile anti-Ceaușescu

    Episodul 6: Schema sovietică: răsturnarea lui Jivkov

    Episodul 5: Gorbaciov despre Ceaușescu: „impertinent, fanfaron, demagog”

    Episodul 4: „Să trăim noi până atunci!”

    Episodul 3: „Să se retragă trupele sovietice din Cehoslovacia!”

    Episodul 2: Întâlnirea de la Malta

    Episodul 1: „Prietenul” Gorbaciov strânge lațul