ziaristii.com

Autor: Grigore Cartianu

  • Evazionistul – Ziariștii

    POVEȘTI LA GURA SOBEI (9)

    Această poveste am publicat-o pe 6 octombrie 2017, deci e destul de recentă. Ministru de Finanțe era ÎPM Varujan Vosganian (Înalt Prea Miruitul). Deodată i s-a năzărit să ne impoziteze pătrunjelul din grădină, penele de pe gâscă, oul de sub cloșcă, vișinele din vișinată, corcodușele din pârleaz… tot, tot, tot.

    Tocmai dădeam o raită pe la Brădiceni, așa că m-a trăsnit un gând vinovat: ce-ar fi să fac evaziune, uite-așa, în ciuda lui Fosganian?

    Așa îi zicea o bătrânică de pe ulița mea, o mămăiță care-mi amintea de bunică-mea – Baba -, care-mi spunea: „Ehei, o să vezi tu ce-o să-i facă Vorbaciov lu’ nenorocitu’ ăsta”, nenorocitu’ fiind Ceaușescu. Și eu îi ziceam: „Gorbaciov!”, iar ea: „Așa, Vorbaciov”. „Taci, Babă, că te bagă la beci!”, strigam la ea, să fiu sigur că nu aude altceva. Iar ea, la cei aproape 90 de ani: „Mă bagă pe dracu’! O să-mi ia pătrunjelu’ din grădină, aia o să-mi facă!”

    N-am înțeles eu de ce pătrunjelu’ și nu păstârnacu’. Dar acum știu: Baba era vizionară, aștepta turismul decembrist al lui Vorbaciov și, peste ani, descălecatul la Finanțe al lui Fosganian.

    Așadar, povestea din urmă cu 15 luni, postată atunci pe Facebook, cu poză cu tot.

    Evazionistul

    Fac evaziune. Fac evaziune la greu. De dimineață adunai ouăle din cuibare, opt la număr – ouăle, nu cuibarele. Patru lei, Vosganiane, îți dădui gaură la buget! Cotcodac, cotcodac, și banii rămaseră la mine.

    Fac evaziune fără măsură. Mersei în grădină și luai leuștean pentru ciorbă, plus o mână de pătrunjel pentru fasole. De unde fasole? Tot din grădină, dar asta a fost culeasă prin august. Reține, Vosganiane: nicio lețcaie la buget!

    Fac evaziune non-stop. Deși e octombrie, găsii multe pătlăgele micuțe, gen Cherry, prin rămășițele vegetației tomnatice. Astea-s dintr-alea care răsar singure, din semințele căzute anul trecut. Sunt deosebit de gustoase. Crezi, Vosganiane, că dădui buzna să plătesc vreo taxă? Aș! Mâncai și roșiile, rămăsei și cu banii în buzunar.

    Fac evaziune cum respir. Uite, culesei un coș de mere, trei pere și câteva gutui – ultimele din acest an. Câștigă și bugetul ceva din bogăția asta? Zero împușcat, Vosganiane!

    Fac evaziune ca un infractor înrăit. Mâine adun varza, s-o punem la murat, în putină, pentru iarnă. Taxe – ioc.

    Cu nucile ai scăpat mai ușor, Vosganiane. Anul ăsta nu s-au făcut nici de gust. Le-a lovit gerul la floare, în aprilie. Pe partea asta n-a fost rost de evaziune. Dar crede-mă, Varujane, anul trecut am făcut o căruță de nuci. Iar Fiscul nici n-a știut de ele.

    Ceapă, usturoi, morcovi, cartofi – de toate am făcut. Zacuscă de-aia bună. Bulion și zarzavaturi. Dulcețuri și compoturi. Tu-ți dai seama, Varujane, câtă evaziune?

    Și, hai să ți-o zic pe aia tare: am făcut și câteva căzănele. Plus vinișoru’ pus deoparte. Mai mănâncă omul, dar mai și bea. Astea-s d’alea, grele, cu impozite și accize. Pe hârtie, Varujane, că banii au rămas la mine. Hai noroc și sănătate!

    Gata, acum vă las, că vine un prieten să-mi aducă niște castane, din pădurea lui de la Tismana. Le fierb și le consum cu o bârdacă de must. Poate și coc vreo câteva, Vosganiane. Ghinion: nu-ți dau niciun impozit. Nici pentru castane, nici pentru must.

    Îți promit, Vosganiane, că la anu’ produc și mir, dar impozit tot n-o să plătesc! Aflu rețeta și fac un butoi de ulei sfințit. Știu, e mult, dar și voi sunteți mulți. Ați umplut Parlamentul cu oameni nevinovați care au nevoie de mir. Trebuie să vă ungeți din cap până la tălpi, Varujane, că nu e joacă! Sunteți expuși, vă dă târcoale banu’ – ochiul dracului. Doamne ferește, vine Codruța și vă ia…

    Ai mai pomenit, Vosganiane, un evazionist atât de înrăit? Cu indivizi ca mine, de unde-o să vă mai plătiți voi atâtea pensii nesimțite? Și de unde-o să mai luați șpăgi de zeci de milioane?

    Asta e, Vosganiane, pofta-n cui! Va trebui să vă mulțumiți cu șpăgi de un milion de euro, cel mult două, că vremurile-s grele. Nu-i ușor nici pentru voi să guvernați într-o țară de evazioniști…

    Citiți și alte povești la gura sobei:

    8. Cârja

    7. Ulița cu garduri de ulucă

    6. Căsuța din poveşti

    5. Coricovul

    4. Dudul

    3. Primiți cu Moș Crăciun?

    2. La săniuș

    1. Pițărăul

  • Presa occidentală scrie despre „corupții lui Dragnea” care conduc Europa. „Agenda europeană nu are nimic de-a face cu salvarea corupţilor de închisoare”

    Tot mai multe ziare din tot mai multe țări occidentale scriu despre paradoxul românesc: suntem măcinați de corupție, dar conducem Europa! După francezii de la „Le Monde”, au publicat analize critice „Financial Times” și presa belgiană.

    Financial Times: „Inspirat de Viktor Orban, Dragnea atacă Uniunea Europeană”

    • „România a preluat în această săptămână președinția Consiliului UE pentru o perioadă de șase luni, o piatră de încercare pentru țara post-comunistă. Odată cu preluarea președinției rotative a UE, lumina reflectoarelor europene scoate însă în evidență și structura puterii opace în vârful căreia se află cel mai puternic politician, Liviu Dragnea, condamnat deja pentru abuz în serviciu”.
    • „Oricine se teme că România ar putea deveni feuda lui Liviu Dragnea, cel mai influent politician, cel care trage toate sforile și face toate jocurile în culise, poate găsi destule dovezi în acest sens chiar în Alexandria, orașul de unde vine liderul PSD. Vila imensă a lui Dragnea, cu teren de tenis și piscină, se află chiar în apropierea centrului orașului, într-unul din cele mai sărace județe”.
    • „Nu departe de vila sa se află sediul central al agenției care a fost condusă de fosta sa soție, Bombonica. Aceasta e implicată în dosarul în care liderul PSD a fost condamnat, în primă instanță, la 3 ani și jumătate de închisoare pentru abuz în serviciu, ca urmare a angajării fictive a două membre ale PSD. Dragnea a contestat decizia în instanță, procesul fiind în derulare”.
    • „În capătul celălalt al orașului este complexul Tel Drum, compania de construcții de drumuri care stă la baza unui alt dosar. Procurorii spun că Tel Drum a fost un vehicul pentru îmbogățirea lui Dragnea și a familiei sale. Compania este implicată în mai multe afaceri cu Consiliul Județean”.
    • „Dragnea nu poate fi prim-ministru din cauza unei alte condamnări, cea din dosarul referendumului, în care a fost găsit vinovat pentru fraudă electorală. Cu toate acestea, el este omul care conduce guvernul și a exercitat o influență imensă pentru a încerca să se protejeze pe el și pe membrii săi de partid de anchetele procurorilor DNA”.
    • „Luna trecută, Dragnea i-a cerut din nou celui de-al treilea premier al său de la preluarea puterii în 2017, Viorica Dăncilă, să ia măsuri pentru dezincriminarea unor fapte de corupție”.
    • „Deși este liderul unui partid de centru-stânga, Dragnea nu are niciun fel de viziune privind reformele economice. <<Este primul lider român care nu are niciun fel de ideologie>>, comentează Cristian Tudor Popescu. <<Litera D din acronimul PSD nu vine de la democratic, ci de la Dragnea>>, mai sintetizează el situația politică”.
    • „<<România nu a fost niciodată mai coruptă decât în 2018. Pentru că acum corupția fost instituționalizată>>”, comentează fostul premier social-democrat Victor Ponta”.
    • „Popularitatea lui Liviu Dragnea a scăzut și mai mult după apariția unei valize la finalul lunii octombrie în Teleorman, care conținea documente referitoare la afacerile liderului PSD cu Tel Drum, precum și partidele sale de vânătoare”.
    • „Când România a intrat în UE, oficialii europeni au impus un mecanism de supraveghere în ceea ce privește justiția și lupta anticorupție (MCV). În noiembrie, Bruxelles-ul a tras un semnal de alarmă cu privire la regresele pe care le face Bucureștiul și a atras atenția asupra atacurilor la adresa statului de drept”.
    • „Inspirați de premierul Ungariei vecine, Viktor Orban, Dragnea și aliații săi au răspuns criticilor formulate de liderii europeni atacând Uniunea Europeană, cu toate că 91% dintre români vor rămânerea în interiorul blocului comunitar”.
    • „În provincia săracă din sudul România, vila lui Dragnea pare un monument al imunității. Paul, un localnic de 74 de ani, care a refuzat să își dea numele întreg, își amintește cum Dragnea a început să cumpere pământ de la vecini pentru a-și construi casa imensă. Bătrânul nu a putut vorbi cu acesta de ani de zile, deși sunt vecini. <<Dacă încerci să-l atingi, îți scapă pur și simplu>>, spune el”.

    Politolog belgian: „Evitarea închisorii este singurul lucru de care este interesat Dragnea în prezent”

    Presa belgiană scrie ca îngrijorările Comisiei Europene faţă de preşedinţia semestrială a UE preluată de România sunt justificate. Printre argumentele invocate sunt obsesia pentru modificările din justiţie, proasta gestiune a fondurilor europene şi discursul agresiv antieuropean al foarte multor oficiali români. „Agenda europeană este una mondială”, spune un politolog belgian, „şi nu are nimic de-a face cu salvarea corupţilor de închisoare”.

    Jean-Michel De Waele, profesor de ştiinţe politice:

    • „Guvernul român este concentrat complet pe afacerile de corupţie din sânul guvernării şi încearcă să evite închisoarea pentru o parte dintre membrii săi. Este singurul lucru de care este interesat în prezent. Aşadar, pot exista îndoieli că afacerile europene vor avea prioritate, în timp ce unele măsuri de pe agenda Guvernului român riscă să fie sancţionate de Comisia Europeană”.
    • „Obiectivul acestui Guvern este de a impiedica trimiterea la închisoare a unui anumit număr de politicieni sau miniştri, fie că aşteaptă o condamnare, fie că au fost condamnaţi, şi, ca atare, să revizuiască sistemul judiciar din România, în afara standardelor UE. Este doar una dintre probleme, printre altele, ca gestionarea fondurilor europene, dar şi faptul că România nu este centrul lumii”.
    • „Partidul Social Democrat din România face parte din Partidul Socialiştilor Europeni, aşa cum Viktor Orban (cunoscut pentru poziţiile sale extremiste) este membru al Partidului Popular European. A venit vremea ca partidele politice belgiene, membrii marilor organizații sau ai marilor familii politice europene să ia măsuri ferme”.
  • Planul diabolic al lui Dragnea: vom fi CAPTURAȚI economic de Rusia! Adevărata bombă nucleară a fost amorsată pe ascuns. Mult mai distrugătoare decât amnistia, grațierea și tot ce-a fost până acum!

    Planul diabolic al lui Dragnea: vom fi CAPTURAȚI economic de Rusia! Adevărata bombă nucleară a fost amorsată pe ascuns. Mult mai distrugătoare decât amnistia, grațierea și tot ce-a fost până acum!

    Antreprenorul Andrei Caramitru (42 de ani) face o analiză cu concluzii înfricoșătoare. El spune că adevărata bombă care nucleară care va îngenunchea România pe termen lung este așa-zisul Fond Suveran de de Dezvoltare, prin care vom fi capturați economic de Rusia, fără șansă de a ne elibera. Singura scăpare este să evităm înființarea acestui „fond” sinistru.

    Omul care a sesizat pericolul mortal nu e oricine. Andrei Caramitru a fost fost consultant la două companii de mare prestigiu, McKinsey și Boston Consulting. După aproape 20 de ani de consultanță, a decis să ia calea antreprenoriatului. A fondat Kessel Run Ventures, o „fabrica de startup-uri” care dezvoltă de la zero companii cu o componentă fundamental digitală.

    Andrei Caramitru este fiul cel mare al lui Ion Caramitru (actorul mai are doi băieți).

    Citiți analiza-avertisment a lui Andrei Caramitru de la primul la ultimul cuvânt! Este esențială pentru a înțelege spre ce gaură neagră ne duce gașca lui Dragnea.

    Andrei Caramitru:

    BOMBA NUCLEARĂ – FONDUL „SUVERAN” PSD – CUM VOM FI CAPTURAȚI ECONOMIC DE RUSIA

    A apărut în consultare și OUG-ul pe Fondul de Dezvoltare (până pe 31 decembrie). Reacția publică nu există – pentru că este o schemă complexă și puțini au încercat să o înțeleagă. Însă este cel mai periculos act de până acum. Pe scurt – Dragnea&prietenii vor rămâne cu câteva miliarde de euro în buzunare și Rusia va prelua sistemul nostru energetic, porturile și aeroporturile.

    Cum funcționează schema?

    • Statul poate muta ORICE activ deținut în Fond. Care sunt cele mai valoroase? Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica, TransGaz și porturile/aeroporturile țării (toate, active strategice, care nu pot fi în mâinile unor state străine). Valoarea despre care vorbim este de aproximativ 10-15 miliarde de euro.
    • Guvernul a menționat o cifră similară – 10 miliarde de euro – pentru investiții către primari (un fel de PNDL+). Banii nu pot veni decât din acest fond. Cum? Fondul va lua împrumuturi (cel mai probabil, capitalul final va fi rusesc sau chinezesc), garantate cu acțiunile în companiile strategice menționate mai sus.
    • PRIMUL EFECT: FURT DE MILIARDE. Investițiile pot fi făcute în ORICE (inclusiv în firme de casă de tipul Tel Drum) și în proiecte necontrolate de nimeni. Există chiar un articol în OUG care permite investiții în străinătate (bani virați direct în offshore-uri)! Ca să înțelegem magnitudinea furtului posibil, e suficient să ne uităm la un caz recent: Fondul Malaeziei (țară cu aceeași populație și același PIB ca România). Acolo, din 6,5 miliarde de dolari au fost furate 2,5 miliarde (primul ministru a fost prins cu 800 de milioane de dolari în contul personal!).
    • AL DOILEA EFECT: PIERDEREA INFRASTRUCTURII STRATEGICE. Când banii nu vor putea fi returnați, cei care au finanțat fondul (ruși?, chinezi?) vor putea executa acțiunile puse ca garanție și prelua proprietatea asupra Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica, TransGaz, aerorporturi și porturi. Efectul este mai teribil decât după un război pierdut (atunci plătești în cel mai rău caz bani ca despăgubiri de război, dar nu pierzi infrastructura strategică). Credeți că exagerez? Studiați un pic cum au preluat infrastructura chinezii în țări corupte din America Latină și Africa, exact pe aceeași schemă.

    Până și Tudorel Toader s-a speriat de acest OUG și a scris zeci de observații, care nu au fost luate în calcul.

    Fac un apel către Președinte și Partidele de opoziție să conteste și să blocheze atentatul acesta asupra siguranței statului!!! Suntem în fața unui pericol uriaș!!!

  • Oana Pellea evaluează guvernarea Dragnea-Dăncilă: „Mi-e milă de Europa în următoarele 6 luni”. De noi, NU, pentru că nu am fost la vot!

    Actrița Oana Pellea a postat un mesaj sfâşietor de trist. Dar şi atât de adevărat…

    „Mi-e milă de Europa în următoarele 6 luni. De noi nu-mi e milă… nu am făcut nimic să meritam altceva… nici măcar nu am mers la vot…”

    Actrița se referă, evident, la cele 6 luni în care preşedinția Consiliului Uniunii Europene va fi exercitată de marionetele lui Dragnea din Guvernul Dăncilă.

    Oana Pellea, fiica legendarului Amza Pellea, este o conştiință vie a acestui neam. Ea suferă pentru deraierea țării, se implică emoțional, participă la proteste. Îşi spune gândurile cu voce tare, chiar dacă asta îi atrage uneori reacții neplăcute din partea unor decerebrați care nu au nevoie de argumente, ci de sacoşa de la PSD.

    Recent, pe 30 decembrie 2018, în plină ofensivă propagandistică a Ambasadei Rusiei la Bucureşti cu scopul de a reabilita „brava armată Roşie” în ochii românilor, Oana Pellea a postat o fotografie înfricoşătoare, cu tancuri sovietice pe străzile Capitalei. O poză de la sfârşitul anilor ’40, pe care admirabila actriță a însoțit-o cu următorul text: „Da, aşa a fost România OCUPATĂ! Nu ne-am eliberat țara de ciuma roşie nici azi…”

  • „Klaus Iohannis devine, pe zi ce trece, un duşman tot mai înrăit al națiunii române!” Concurs de demență între PSD-işti, care par instruiți de Ana Pauker

    Ideea nebunească a avocatului Adrian Toni Neacşu, fost membru al CSM, care susține că preşedintele Iohannis nu mai e preşedinte pentru că refuză să semneze tot ce-i cer PSD-iştii, a pornit o nouă isterie a suspendării.

    Liliana Ghervasuc-Mincă („Lili Loterie”): „Klaus Iohannis a distrus țara asta. Nu ştie decât să incite la ură, să dezbine. Nu respectă legea. Banii noştri au fost risipiți pe DNA, pe anchete politice, când cu ei puteam construi drumuri, ca să nu moară amărâtul ăla la Galați într-o groapă…”

    Claudia Țapardel (europarlamentar PSD): „Eu cred că cetățenii vor cere suspendarea preşedintelui României, şi noi ne vom supune dorinței cetățenilor”.

    Maria Grapini (europarlamentar PUR/PSD): „Doamnă, faceți ceva cu preşedintele ăla! Chiar aşa să-şi bată joc de țară?!”

    Oana Stancu-Zamfir (Antena 3, soție de deputat ALDE): „Iohannis, preşedintele României, seamănă cu Dodon, preşedintele Republicii Moldova. Aia e! Amândoi refuză să promulge. De ce să nu fie suspendatşi Iohannis ca Dodon?!”

    Codrin Ștefănescu (secretar general al PSD): „Klaus Iohannis devine, pe zi ce trece, un duşman tot mai înrăit al țării şi al națiunii române”.

    Fraza lui Codrin Cp-de-Ciungă, decupată din manualele Institutului Jdanov, mi-a amintit de o poezie a propagandei bolşevice de pe vremea lozincilor cu „Ana, Luca şi cu Dej / Bagă spaima în burgheji”:

    Mai trece-o noapte, mai trece-o zi

    Se-ascute lupta de clasă

    Căci chiaburii se vădesc a fi

    O clasă tot mai duşmănoasă!

    Codrin Ștefănescu ar fi făcut carieră pe vremea lui Stalin, a lui Dej şi a Anei Pauker. E drept, face carieră şi în PSD-ul de azi…

  • SERIAL / Sfârşitul Ceauşeştilor (22): 1945 – un fals moment de vitejie

    În furtunoasa şedinţă CPEx din 17 decembrie 1989, disperat că „organele” nu-i pun la punct pe „reacţionari”, Nicolae Ceauşescu a făcut apel la presupusa sa vitejie – şi a comuniştilor – din urmă cu 44 de ani. Fragment din volumul „Sfârșitul Ceaușeștilor”.

    —————————————————————————————–

    „Era mai bine să mobilizăm 500 de muncitori, cum am făcut pe timpuri în Bucureşti, în 1945, în faţa celor care erau în piaţa aceasta, când au tras. Eram cu Doncea, cu Pătrăşcanu, şi n-am fugit”, a spus comandantul suprem.

    Vasile Bărbulescu, cumnatul lui Ceauşescu, i-a întărit spusele: „Eu ştiu că eraţi aici, în Piaţă, şi v-aţi expus gloanţelor reacţiunii”.

    Ce minciuni! În realitate, pe 24 februarie 1945, comuniştii – având alături trupele sovietice – au fost autorii unei diversiuni sângeroase.

    Atunci, în Piaţa Palatului din Bucureşti – spaţiul larg dintre Palatul Regal şi clădirea Ministerului de Interne (în 1989, sediul CC al PCR), pe Calea Victoriei –, comuniştii au adus trupe de şoc pentru a sparge o manifestaţie de susţinere a Regelui Mihai şi a Guvernului Rădescu.

    „Moarte lui Rădescu! Trăiască glorioasa Armată Roşie!”

    Adriana Georgescu, şefa de cabinet a generalului Rădescu, descrie acele scene de groază în cartea sa, La început a fost sfârşitul. „Îndreptându-mă spre minister, văd tramvaiele acoperite cu afișe: «Moarte lui Rădescu!», «Jos Guvernul!», «Trăiască URSS!», «Trăiască glorioasa Armată Roşie!». Astăzi, tancurile sovietice parcurg oraşul. 24 februarie este, de altfel, Ziua Armatei Roşii. (…) Camioanele încărcate cu manifestanţi defilează prin Piaţa Palatului. Pe camioane, imense afişe roşii cu portretele lui Stalin şi Anei Pauker. (…) Înapoi la birou. Generalul îmi lansează: «La pământ! Aruncă-te la pământ!». Două ferestre sunt sparte. Gloanţele s-au înfipt în perete. Telefonul sună întruna: în ţară, prefecturile sunt atacate. (…) S-a înserat. Aud un cântec urcând dinspre stradă. Deschidem larg fereastra. Văd o masă nemişcată care intonează imnul naţional în Piaţa Palatului. În spatele meu, cineva reia refrenul. În dreapta mea, un coleg plânge. E o melodie, o simplă melodie, dar melodia asta ne ajută de câteva luni să ţinem capul sus, să rezistăm în ţara ocupată. (…) Un strigăt puternic: «Trăiască regele!», reluat în cor. Şi din nou, într-un singur glas: «Trăiască Rădescu!». În încăperea alăturată, generalul a deschis şi el fereastra. Imnul naţional este reluat. Şi, deodată, un automobil despică mulţimea. Aud răpăituri şi ţipete. Maşina trece din nou. Mitraliază mulţimea în dreapta şi în stânga. Ţipetele se înteţesc. Cineva strigă: «Comuniştii trag în mulţime!».”

    „O mână de canalii, la ordinul a doi străini…”

    În Radiojurnalul de la ora zece seara, generalul Nicolae Rădescu (foto) se adresează naţiunii: „O mână de canalii devorate de ambiţii, la ordinul a doi străini, Ana Pauker şi ungurul Vasile Luca, încearcă să subjuge poporul român şi, în acest scop, nu ezită să folosească armele teroarei. (…) Se pretind democraţi, şi calcă democraţia în picioare. Vor să asasineze ţara. Pe tot teritoriul nostru, crimele lor sunt nenumărate. (…) Au tras asupra Palatului Regal. Au tras asupra Prefecturii de Poliţie. Au atacat Ministerul de Interne, unde mă aflam, un glonte spărgând fereastra şi pătrunzând în cabinetul meu de lucru. Acum trei sferturi de oră, cetăţeni care manifestau pentru rege în faţa Palatului Regal au fost mitraliaţi dintr-un automobil. Sunt doi morţi şi unsprezece răniţi”.

    Cu o carieră clădită pe teroare, intrigă şi minciună, Nicolae Ceauşescu nu poate suporta adevărul nici după aproape jumătate de secol. Cu atât mai mult, nu poate suporta balanţa istoriei. Sovieticii au fost buni atunci, în 1945, când, acţionând barbar, i-au deschis şi lui calea spre putere. Dar sunt răi acum, când, operând mult mai discret, au decis să-l dea jos de pe tron.

    Teleconferința în care se ordonă foc

    Imediat după şedinţa CPEx din 17 decembrie 1989, Nicolae Ceauşescu a prezidat teleconferinţa cu prim-secretarii judeţeni de partid şi cu „alte cadre de conducere”. Ţinta era Timişoara, unde tocmai trimisese o echipă de generali şi de înalţi demnitari să restabilească ordinea.

    Pe parcursul teleconferinţei, Ceauşescu a reluat principalele teme din şedinţa CPEx, cu două excepţii: săpuneala trasă trioului Milea–Postelnicu–Vlad şi propria-i tentativă de demisie. Comandantul suprem le-a cerut celor de la Timişoara să acţioneze „cu maximă eficienţă”. Generalul Ion Coman, abia ajuns în capitala Banatului, i-a dat asigurări: “Capătul la trei coloane (militare – n.a.) intră în Timişoara. Am trimis să dirijeze în centrul oraşului. Am ordonat să se tragă foc!”.

    – Va urma –

    ———————————————

    Dacă doriți CĂRȚILE LUI GRIGORE CARTIANU despre evenimentele din decembrie 1989 („Sfârșitul Ceaușeștilor”, „Crimele Revoluției”, „Teroriștii printre noi”, „Cartea Revoluției”) sau filmul pe DVD „Moartea Ceaușeștilor – Trei zile până la Crăciun” (scenariul Grigore Cartianu, regia Radu Gabrea), trimiteți mesaj pe e-mail, la adresa: redactia@ziaristii.com. Menționați și un număr de telefon!

    Tot aici puteți comanda și celelalte cărți publicate de Grigore Cartianu: „Jurnalul unui puci ratat”, „Miracolul din noiembrie”, „600.000 – #Rezist”, „Hora de la miezul nopții”, „Hagi”.

    ———————————————

    Episoadele anterioare

    Episodul 21: „Nu renunţaţi, tovarăşe secretar general!”

    Episodul 20: „Ar trebui să vă pun în fața plutonului de execuție!”

    Episodul 19: Lovitura falsă de la Iași. Rolul lui Tökes la Timișoara

    Episodul 18: O țară liberă, dar sub ocupație sovietică

    Episodul 17: Asediul tăcut al turiștilor sovietici

    Episodul 16: Ultima vânătoare: măcel la fazani

    Episodul 15: Lovitura-şoc dată lui Ceauşescu: fuga Nadiei

    Episodul 14: Se strânge lațul: „agenturile” intră în acțiune

    Episodul 13: Mari fricțiuni între semnatarii „Scrisorii celor 6”

    Episodul 12: „Scrisoarea celor 6”: Poştaşul vine de la Moscova

    Episodul 11: Silviu Brucan, agentul de pe axa Est-Vest

    Episodul 10: Bătrânul KGB-ist și tânărul KGB-ist

    Episodul 9: FSN era pregătit să proclame „victoria revoluției” încă din 1987

    Episodul 8: Măgureanu îl pregătea pe Iliescu din 1974, sub umbrela sovieticilor

    Episodul 7: Comploturile anti-Ceaușescu

    Episodul 6: Schema sovietică: răsturnarea lui Jivkov

    Episodul 5: Gorbaciov despre Ceaușescu: „impertinent, fanfaron, demagog”

    Episodul 4: „Să trăim noi până atunci!”

    Episodul 3: „Să se retragă trupele sovietice din Cehoslovacia!”

    Episodul 2: Întâlnirea de la Malta

    Episodul 1: „Prietenul” Gorbaciov strânge lațul

  • Ciutacu mă înjură, Chirieac mă minciunește. Atâta pot premianții propagandei ruse!

    Ciutacu mă înjură, Chirieac mă minciunește. Atâta pot premianții propagandei ruse!

    Nici n-apucai să-mi trag sufletul după ce publicai lista premianților propagandei ruse (Gâdea, Ciutacu, Chirieac, Savaliuc, Andronic), că se şi puseră tonomatele pe înjurat la subsemnatul! Ciutacu o dădu pe injurii scabroase, à la Giovanni Becali (puşcăriaşul); Chirieac, mai şmecher, băgă minciuna groasă, de morsă competentă.

    Ce am scris eu

    „Propaganda rusă își premiază favoriții din presă, cei care-i fac jocul și o alimentează, direct sau indirect, cu informații, știri, minciuni și diversiuni plăcute Moscovei”.

    Și am dat lista premianților, așa cum apare pe site-ul rusnacilor: Mihai Gâdea („puterea presei”), Victor Ciutacu și Bogdan Chirieac („presă politică și de eveniment”), Răzvan Savaliuc („presă de investigație”), Dan Andronic („concept editorial și management de presă”), Cristian Hostiuc și Elena Cristian („presă financiar-economică”), plus Antena 3, DC News și luju.ro.

    „Doi intre premianții Sputnik, Bogdan Chirieac și Răzvan Savaliuc, au fost <<premiați>> generos și de PSD, prin contracte de sute de mii de euro doar în 2018. Pe ceilalți, guvernarea PSD îi plătește indirect, dirijând milioane de euro prin diverse contracte (inclusiv de publicitate) către patronii sau televiziunile lor.

    Prin acest premiu, Ciutacu simte mângâierea maternă, dat fiind că el e produsul iubirii dintre un ofițer român școlit în Uniunea Sovietică și cetățeana rusoaică devenită soția sa în acel sejur prelungit”.

    Ce a înjurat Ciutacu

    Postare gingașă, pe Facebook, cu oarece agramatisme (problemă mare cu virgulele). Atenție, biiip-urile le-am pus eu, altfel textul era nepublicabil!

    „Priveam cu detașare, până acum câteva minute, cum bichonii propagandei securității se tăvălesc în chinuri pentru că Dumitriu Dragoș, vechi amic, ziarist cu vână și talent, a scris, pe Sputnik Moldova-România un soi de analiză-bilanț în care mă consideră unul dintre muncitorii de presă ca au făcut treabă bună în domeniu. Vai, mă premiază organul suprem al propagandei ruse! Dincolo de faptul că Putin și corespondenții lui n-au dat o vodcă la afacerea asta, aprecierea lui Dragoș, om de nunață și context, nu de bubuială în peluză, chiar mă onorează. Dar atât…

    Aș fi rămas calm dacă, printre zbaterile puerililor care nu și-au justificat niciodată proveniența banilor încasați drept salarii, nu s-ar fi strecurat și onomatopeicul Gregoar, (auto)poreclit ecrivain. Care transmite cercopitecilor vecini de grădină zoo ambulantă care au timp să-l ia în seamă, că mă mângăie matern maica Rusie. Pentru că aș fi, citez din decreierat, <<produsul iubirii dintre un ofițer român școlit în Uniunea Sovietică și cetățeana rusoaică devenită soția sa în acel sejur prelungit>>. Dacă n-ar fi vorba despre tata, un om în banca lui, care n-a deranjat niciodată pe nimeni, mi s-ar rupe. Dar, întrucât (biiip-biiip) Cartianu simte nevoia să-mi bage și familia între (biiip-biiip) în care se scaldă, povestea e simplă. <<Ofițerul>> e inginer, și-a pierdut tatăl pe front, a făcut școala la Sinaia din banii pe brânză încasați de maică-sa în piață, a început facultatea la Politehnica din Brașov și a terminat-o la Harkov, acum în Ucraina, atunci în Uniunea Sovietică. Iar <<cetățeanca>> e la fel de ingineră, evreică născută în Ucraina și membră a unei familii persecutate de Stalin. La fel de ingineră, de la debutul în meserie până la pensionare, ca și <<ofițerul>>.

    Iar eu, tonomat în viziunea fostului său stăpân și premiant al propagandei lui Putin în viziunea actualilor negustori de sclavi în presă, sunt extrem de mândru că sunt copilul lor și nu am cuvinte să le mulțumesc vreodată pentru tot ce au făcut și fac în continuare pentru mine.”

    Ce a mințit Chirieac

    Titlu în DC News: „Scandal în mass media: Ciutacu a izbucnit după ce Cartianu i-a atacat tatăl”.

    Se poate observa lesne din textul meu că nu i-am atacat tatăl, ci am scris că și-a făcut studiile în URSS, unde s-a însurat cu o rusoaică, iar din iubirea lor româno-sovietică s-a născut tonomatul.

    Ce-o fi „atac” în toate astea? OK, dacă vom admite că nașterea ciutăcelului e ceva neplăcut, atunci da, înseamnă că l-am atacat pe Ciutacu-senior pentru că a născut așa ceva!

    Epilog

    Și totuși, am greșit! Grav, flagrant, impardonabil! Am scris că tatăl tonomatului a studiat în țara sovietelor ca militar (aka generalul Militaru), când el, de fapt, a studiat ca inginer (aka Ion Iliescu). Nu se poate așa ceva! Îmi pun cenușă-n cap, să-mi fac din ea scut împotriva înjurăturilor ciutăcești. Dar și împotriva blestemelor în limba rusă…

  • El e Iulian Cîrciumaru, fiul „cioloșist” al primarului PSD din Teleorman! Profilul: #Rezist, Fără penali, Totul pentru justiție!

    Valerică Cîrciumaru, primarul PSD din Roșiorii de Vede, județul Teleorman, a tot vorbit. Și prin campanii electorale, și în aceste zile, când a trebuit să explice în fața partidului și a votanților „sacoșari” de ce fiul său trădează în favoarea lui Cioloș. El, pui de teleormănean, să se înscrie în PLUS – se poate una ca asta? Ce-o fi fost în capul feciorului?

    Întrebarea asta și-a pus-o și Carmen Dumitrescu, o ziaristă de mare curaj din Teleorman. Ea l-a căutat pe Iulian Cîrciumaru, fiul rebel al primarului din Roșiori, și a făcut un interviu lămuritor în ziarul său, Liber în Teleorman. Aflăm, cu ocazia asta, că tînărul Cîrciumaru are 35 de ani, e școlit, e umblat prin lume, e protestatar pro-justiție, e anti-penali și vrea scoaterea României, inclusiv a Teleormanului său natal, din robia PSD-istă. Chiar dacă asta nu prea îi convine tatălui său, primarul!

    Interviul realizat de Carmen Dumitrecu cu Iulian Cîrciumaru

    „O guvernare ineptă, ruptă de realitățile economice și sociale”

    „Pe Iulian Cîrciumaru l-am remarcat la… protestele din Piața Victoriei. Ciudat, veți spune, după ce veți afla că Iulian este fiul lui Valerică Cîrciumaru (foto), primarul PSD-ist al orașului Roșiorii de Vede. La fel am reacționat și noi în fața acestui paradox, care ne-a dat totuși speranța că lucrurile chiar se pot schimba, dacă până și copiii oamenilor importanți din PSD Teleorman au decis să-și asume participarea la protestele împotriva actualei guvernări.

    Când l-am întrebat prima dată despre felul în care rezistă la presiunile celor apropiați, Iulian a preferat să vorbească despre el, nu despre relațiile cu familia. I-am respectat decizia, în speranța că va veni și ziua în care va vorbi despre paradoxul pe care el îl reprezintă în cadrul peisajului general din țară.

    Recent, am aflat că a devenit membru al partidului PLUS și că își dorește să schimbe lucrurile chiar în Teleorman, în cea mai cunoscută dintre <<gurile lupului>>, în imediata apropiere a tatălui său, care nu-i împărtășește convingerile în niciun fel. La această a doua solicitare a noastră, Iulian a fost de acord să discute despre planurile lui politice, dar și despre relația pe care o are cu familia lui și, în special, cu tatăl său, care rămâne fără prea multe dubii atașat principiilor PSD-iste.

    În rândurile care urmează, îl puteți descoperi pe fiul de primar PSD care protestează împotriva PSD de ani întregi. Și care nu se teme să lupte de pe baricada celor puțini într-un județ în care majoritarii fac regulile.

    Reporter: Cine este Iulian Cîrciumaru?

    Iulian Cîrciumaru: Sunt teleormănean născut în Roșiorii de Vede, acum aproape 36 de ani, și acolo am rămas până la terminarea liceului. Atât studiile universitare și post-universitare, cât și toată activitatea profesională mi le-am desfășurat în domeniul afacerilor și al economiei, deopotrivă în țară și străinătate. În prezent, îmi împart timpul între rolurile mele de antreprenor/manager și cel de investitor în diverse alte proiecte antreprenoriale. Fac ceea ce-mi place, iar asta mă face un om fericit și împlinit. Încă din perioada liceului am avut o curiozitate aparte pentru domeniul afacerilor și al economiei. Ulterior, prin studiu și practică, curiozitatea a devenit vocație. Cred că sunt o persoană foarte exigentă cu oamenii din jurul meu, atât pe plan profesional, cât și personal. Probabil că (și) din această exigență se naște frustrarea mea față de situația politică actuală, pentru că distanța dintre așteptările pe care le am și realitate este enormă. Am o fetiță de un an și, pe lângă pasiunea pentru domeniul în care lucrez, îmi plac: expedițiile montane, lectura, călătoriile în locurile istorice, șahul, arta.

    – De ce spre PLUS și nu spre stânga, unde ți-ar fi fost mult mai ușor să te afirmi

    – Aici sunt mai multe lucruri de lămurit. În primul rând, motivația mea politică nu are nicio legătură cu niciun fel de afirmare personală. Nu am ambiții politice, nu urmăresc nicio poziție politică în interes personal. Tot ce vreau este să dau o mână de ajutor pentru a schimba situația dezastruoasă în care se află guvernarea țării. Pragmatic vorbind, primul pas este să ne organizăm și în Teleorman, pentru a ne prezenta cât mai bine în alegeri, ca o alternativă viabilă la actuala clasă politică. În al doilea rând, dacă <<afirmare spre stânga>> înseamnă vreun soi de carieră în PSD, sper că întrebarea este doar o glumă. Știm foarte bine care ar fi <<calitățile>> necesare pentru afirmarea în PSD-ul de azi. E suficient să te uiți la modul cum este condus partidul ca să înțelegi cine se afirmă acolo. Slugărnicia și oportunismul meschin nu mă caracterizează. Dacă <<afirmare spre stânga>> are o conotație generică și se bazează pe presupunerea că aș avea o înclinație de stânga, nu e tocmai corect. Înainte de toate, nu cred în segregarea aceasta categorică <<stânga-dreapta>>. De exemplu, optez pentru o intervenție minimală a statului în economie și cred în eficiența sistemelor private de educație și sănătate, dar, în același timp, cred că statul trebuie să joace un rol activ în stimularea dezvoltării în zonele afectate de sărăcie. Așadar, în cadrul clivajului <<stânga-dreapta>>, cred mai degrabă într-o poziționare pragmatică, adaptată contextului și capabilă să genereze rezultate sustenabile. De ce PLUS? În primul rând, pentru oamenii pe care i-am găsit acolo; pe unii i-am văzut la lucru în guvernul tehnocrat, pe alții îi cunoșteam dinainte să-și asume implicarea politică. Sunt oameni de care simt că mă leagă valori comune, sunt oameni educați, competenți, pe care îi apreciez foarte mult. Apoi, PLUS este organizația din partea căreia am perceput o deschidere clară și asumată către antreprenoriat și mediul de afaceri românesc. În ceea ce mă privește, cred că susținerea energică a antreprenoriatului local este una dintre puținele căi prin care putem închide ecartul de dezvoltare față de media țărilor UE.

    – În ce măsură te mai simți legat de Teleorman, având în vedere că sunt ani întregi de când îți desfășori activitatea în afara județului?

    – Într-adevăr, activitatea mi-am desfășurat-o în mare măsură în afara județului nostru, dar am păstrat mereu o legătură acolo. O mare parte din companiile pe care le-am fondat, au fost înființate în Teleorman. Am plătit și plătesc în continuare taxe și impozite în Teleorman. Recent, am contribuit la o investiție destul de importantă în agricultură, acolo, în județul nostru. Dar, lăsând la o parte afacerile, ceea ce mă leagă în primul rând de locurile acelea nu sunt lucrurile materiale, ci familia, prietenii, copilăria, școala și profesorii care au contribuit la educația mea, ș.a.m.d. Ne leagă emoțiile, ne leagă lucrurile și amintirile care produc emoție, iar pentru mine, multe dintre acestea sunt încă acolo. Este și motivul pentru care m-am întors în țară.

    – Care e obiectivul final al luptei tale?

    – Foarte simplu și clar: vreau să-mi aduc contribuția la aducerea unei administrații competente și oneste în România, la toate nivelurile. Nu mi-am imaginat vreodată că putem ajunge la un nivel atât de jos, cu o guvernare complet ineptă, ruptă de realitățile economice și sociale, cu măsuri nefundamentate prin studii de impact, cu politicieni cu probleme penale sau analfabeți funcțional care inițiază și schimbă legi, cu niște glume de miniștri, cu trei guverne într-un an, dintre care unul schimbat prin moțiune de cenzură de propriul partid. Nu așa arată țara în care vreau să-mi cresc copilul! Prin urmare, situația e foarte simplă: am nu doar dreptul, dar și obligația (măcar față de copilul meu) de a face ceea ce pot ca lucrurile să nu mai stea așa. Trebuie să recunosc că până la nașterea fetiței mele am avut o poziție critic-pasivă față de această guvernare, dar, de când am devenit tată, dorința mea de a mă implica activ a fost tot mai accentuată.

    – Cum ai împăcat convingerile familiei, în special pe cele ale tatălui tău, cu lupta aceasta pe care noi toți o purtăm de ani întregi împotriva unei mentalități politice învechite și păguboase?

    – Nu le-am împăcat. Convingerile politice sunt aproape imposibil de împăcat. <<Mentalități politice învechite și păguboase>> este un eufemism. În realitate, lucrurile sunt mult mai viciate. Propaganda de partid funcționează nu doar pentru electorat, dar și (foarte important!) pentru baza piramidei partidului, acolo e tragedia. Dar convingerile familiei mele nu sunt doar de ordin politic, astfel că încercăm să nu amestecăm familia cu politica. Petrecem weekenduri și concedii împreună, facem sport împreună, de curând părinții mei sunt și bunici, ne uităm la meciuri, discutăm despre carierele și planurile mele și ale surorii mele… Înainte de orice altceva, tata îmi este părinte, nu om politic.

    – Cum reacționează oamenii din familia ta la acest demers politic pe care ți l-ai asumat recent?

    – Cu foarte mare reticență, dar asta nu mă descurajează, pentru că nu cred că se mai poate cu <<las’ ca merge și așa>>, <<se putea și mai rău>>, <<lasă-i pe alții, nu te băga tu>>. Ne afectează pe toți – fie că conștientizăm, fie că nu – și avem obligația de a ne asuma minimul de implicare, acela fiind prezența la vot. Eu am decis să fac mai mult, și trebuie să reușim, pentru că altă variantă nu există. Pentru mine, Planul B ar fi fost să îngroș și eu rândurile celor care pleacă din țară. Și nu-mi doresc asta.

    – În ce constă PLUS-ul pe care vrei să-l aduci în Teleorman?

    – PLUS în Teleorman trebuie să aducă ce nu au adus celelalte partide până acum. Educație, experiență antreprenorială, competență, integritate și etică, dorință altruistă și onestă. E datoria noastră să facem ceva mai mult pentru oamenii din județ și pentru mediul de afaceri de acolo. Spun lucrurile astea cu încredere, deoarece cunosc oamenii care au decis să se implice împreună cu mine. Mă bucură numărul, dar mai ales calitatea acestor oameni. Restul țării va vedea că în Teleorman sunt și altfel de oameni.

  • Premianții propagandei ruse în presa română: Gâdea, Chirieac, Ciutacu, Savaliuc, Andronic. Cei pe care-i „premiază” şi PSD, dar cu bani! „Meritul” lor: au pus umărul la distrugerea justiției din România

    Propaganda rusă își premiază favoriții din presă, cei care-i fac jocul și o alimentează, direct sau indirect, cu informații, știri, minciuni și diversiuni plăcute Moscovei.Sputnik.ro, site-ul în limba română al platformei guvernamentale ruse Sputnik, a publicat un „clasament al presei” cu „cei mai buni ziariști și realizatori TV” din România. „Cine are <<onoarea>> laurilor propagandei ruse? Mulți dintre susținătorii măsurilor PSD pe tema justiției și împotriva luptei anticorupție, oameni și medii ce promovează acțiunile guvernului PSD, inclusiv persoane despre care <<Newsweek>> a scris că ar fi fost plătite direct de partidul de guvernare”, observă Hotnews.

    Premianții Sputnik

    • „Presă de investigație”: Răzvan Savaliuc și echipa site-ului Lumea Justiției – luju.ro.
    • „Presă politică și de eveniment”: Victor Ciutacu (România TV) și Bogdan Chirieac (DC News)
    • „Presă financiar-economică”: Cristian Hostiuc (Ziarul Financiar) și Elena Cristian (Jurnalul Național)
    • „Concept editorial și management de presă”: Dan Andronic („Evenimentul zilei”, „Capital”)
    • „Agenții de presă”: DC News
    • „Puterea presei”: Mihai Gâdea și Antena 3.

    Ciutacu – mângâiat matern de Maica Rusie

    Doi intre premianții Sputnik, Bogdan Chirieac și Răzvan Savaliuc, au fost „premiați” generos și de PSD, prin contracte de sute de mii de euro doar în 2018. Pe ceilalți, guvernarea PSD îi plătește indirect, dirijând milioane de euro prin diverse contracte (inclusiv de publicitate) către patronii sau televiziunile lor.

    Prin acest premiu, Ciutacu simte mângâierea maternă, dat fiind că el e produsul iubirii dintre un ofițer român școlit în Uniunea Sovietică și cetățeana rusoaică devenită soția sa în acel sejur prelungit.

  • Candidatură neașteptată la europarlamentare. O frumoasă surpriză la început de an. Hai, că se poate!

    Anunțul l-a făcut la cumpăna anilor: „Am decis să candidez la alegerile europarlamentare din 2019, pe lista PLUS”. Adică pe lista partidului lui Dacian Cioloș. Logic, mi-am zis: el bruxellez, ea bruxelleză… el „sorosist”, ea „sorosistă”… 😉

    Pe Ramona Strugariu cea virtuală am cunoscut-o pe Facebook, iar pe cea reală – în turneul meu european cu Caravana Cărților, când am ajuns și în Belgia. Ramona s-a oferit să se ocupe de lansarea de la Bruxelles, și a făcut-o foarte bine.

    Am aflat că lucrează la biroul europarlamentar al Monicăi Macovei, ceea ce pentru mine înseamnă o nouă bilă albă. Că doar nu era să lucreze pentru Norica Nicolai, Mircea Diaconu, Grapini, Dăncilă, Zoană sau Țapardel…

    Am urmărit-o apoi cum s-a zbătut ca o leoaică, alergând și plângând, plângând și alergând, pentru a salva copiii arși la Colectiv. Moldoveancă frumoasă și aprigă – mereu în direcția binelui.

    La protestele pro-justiție a fost în prima linie, mobilizând oamenii împotriva Ordonanței 13. Și a spus o frază mare: „Oamenii au ieșit în stradă cu steagul UE, nu pentru o gubernie rusească”.

    Mi-a plăcut de la prima frază scriitura ei, care exprimă forță, sensibilitate, inteligență, cultură generală, nostalgie după anii copilăriei moldave, dor de țară, respect pentru limba română.

    Despre Ramona se poate scrie o carte, pentru că e ca un vulcan care erupe permanent. De aceea mă bucur enorm că a hotărât să candideze și că a găsit un partid eligibil și credibil care să-i dea această șansă.

    Pssst, vorbește Ramona! Aduce argumente. Pe Facebook.

    „Merg până la propriile limite și mai departe pentru lucrurile în care cred”

    • „Mă știți, cei mai mulți dintre voi, ca Ramona de la proteste, Ramona din rețeaua <<paralelă>> a diasporei care vrea să voteze, Ramona de pe blogurile Adevărul, de la Colectiv, din tot felul de grupuri sau proiecte civice”.
    • „Fac acum pasul spre politică pentru că, după aproape 30 de ani, cei care m-au format pe mine, ca om, sunt cei care își apără acum democrația și principiile în stradă. Cei liberi și demni, care m-au crescut pe mine așa, trăiesc acum într-o țară sufocată de disprețul celor care ar trebui să-i respecte și să le asigure o viață mai bună. Ei m-au învățat să nu tac, să nu mă resemnez, să merg până la propriile limite și mai departe pentru lucrurile în care cred”.
    • „Iar eu cred în voi și într-o țară care își merită locul în Uniunea Europeană. Cred în justiție, în liberă circulație, într-o economie concurențială și dinamică, în standarde pentru educație, în politici publice pentru oameni, nu pentru infractori. Și mai cred că nu vom ajunge acolo unde ne dorim până în momentul în care nu ne vom asuma noi, fiecare în parte, politic și civic, lucrurile pe care ni le dorim”.
    • „Îmi voi depune candidatura pentru selecția internă din cadrul partidului PLUS, până la data de 10 ianuarie; toate candidaturile vor fi disponibile, public, pe site-ul partidului, împreună cu proiectul politic și un clip de prezentare”.
    • „Știu exact ce înseamnă această candidatură. Înseamnă o responsabilitate maximă față de toți cei care acordă un vot de încredere, a priori, și nu doar față de ei; înseamnă un mandat de reprezentare care trebuie dus mai departe intact, având în minte interesele oamenilor și ale țării. Înseamnă validarea, prin fapte, a unor așteptări foarte mari. Dacă de-a lungul drumului considerați că am uitat aceste lucruri, voi sunteți primii care aveți dreptul și obligația să mă trageți de mânecă”.
    • „N-o să mă schimb pentru că intru în politică. Intru în politică pentru că vreau să o schimb”.

    „De ce candidez?”

    • „Pentru că România trebuie să aibă cea mai bună reprezentare într-o instituție care definește și calibrează voința politică a Europei. Parlamentul European este singura instituție europeană cu membri aleși în mod direct de cetățeni; este, în același timp, responsabil, în calitate de co-legislator, de calitatea vieții și ocrotirea drepturilor a peste 500 de milioane de oameni. O delegație activă, implicată, informată și profesionistă poate avea un rol fundamental atât în acest proces, cât și în creșterea importanței și puterii decizionale a României în UE”.
    • „Pentru că mi-am desfășurat ultimii aproape patru ani de activitate profesională în această instituție, cu pasiune pentru munca mea și cu dragoste de oameni, având în minte, în fiecare dosar legislativ în care am fost implicată, interesele lor, siguranța lor, drepturile lor, respectul pentru munca și proprietatea lor, libertatea lor; asta știu să fac cel mai bine și asta îmi doresc să fac în continuare, la un alt nivel; știu cum, pot și sunt pregătită să dau tot ce am mai bun, pentru asta”.
    • „Pentru că nu mai vreau ca țara mea să fie arătată cu degetul în Parlamentul European și în instituțiile europene din cauza incompetenței unor figuri triste, individuale, sau a unor partide care sunt acuzate de furt la scară largă, de rea voință și lipsă de viziune inclusiv în propriile familii politice europene; pentru că eu, împreună cu oamenii alături de care candidez, ne asumăm să fim modele de integritate, competență, responsabilitate, implicare și decență, în această instituție, așa cum trebuie să fie partidul pe care îl reprezint și așa cum trebuie să se reflecte în acțiunile mele țara pe care o reprezint. Așa se ridică România în ochii Europei și ai lumii, nu prin populisme, discurs dublu, minciună și incompetență”.

    „Cu ce experiență candidez?”

    • „Cu experiența de la Bruxelles, de consilieră și șefă de cabinet în Parlamentul European, activă în dosare și proiecte legislative legate de aderarea României la Schengen, de securitatea României și a Uniunii Europene, de combaterea corupției și a spălării de bani, de libertatea presei și ocrotirea jurnaliștilor de investigații sau a avertizorilor de integritate, de protejarea resurselor financiare ale Uniunii, control bugetar și descărcarea de gestiune a instituțiilor și agențiilor europene”.
    • „Cu experiența din țară, din proiectele gestionate în parteneriat cu Ministerul Justiției sau cea dobândită în organizațiile internaționale în care am activat”.
    • „Cu studii aprofundate în drept european și cunoștințe solide despre dinamica instituțiilor europene”.
    • „Cu toată experiența civică și de activist pentru statul de drept, pentru libertatea de exprimare, pentru ocrotirea unor drepturi fundamentale, pentru respect, integrare, diversitate pe care am dobândit-o în toți anii în care nu mi-a fost indiferent ce se întâmplă cu România și cu oamenii ei”.

    „Rămâneți aproape, o să fie fain!”

    Apoi, Ramona a revenit cu o nouă postare. E entuziastă, are tonus bun, transmite multă forță și determinare. Acel: da, se poate!

    „M-am apucat să structurez ideile pentru proiectul de candidatură și pentru strategia de comunicare. Am văzut mesajele colegilor mei, înscriși în cursă, mesajele oamenilor, reacțiile la anunțurile de candidatură. Și am realizat un lucru: nouă, campania asta ne dă o șansă foarte mare.
    Dincolo de faptul că povestim ce vrem să facem noi, cum, care ne sunt zonele de expertiză, avem acum posibilitatea de a informa un număr considerabil de oameni, corect și detaliat, despre ce face UE pentru noi, despre rolul instituțiilor europene, avantajele aderării, importanța credibilității României în UE, ce înseamnă statutul de cetățean european.
    Mi se pare o mină de aur oportunitatea asta, într-o perioadă marcată de euroscepticism și de revenirea extremismului, în vremuri de Brexit, de iliberalism accentuat – mai ales în anumite zone ale Europei – în plină campanie de propagandă a Rusiei, în epoca fake news, post truth, în contextul unui naționalism local fabricat, antieuropean și care maschează, de cele mai multe ori, interese personale și financiare care ne proiectează foarte departe de nucleul dur al valorilor europene.
    Campania asta poate fi un instrument excelent de clarificare, afirmare și/sau reapropiere a unor valori. Plus o infuzie de factual, de realitate europeana în exemple, date, cifre, momente-cheie, oportunități.
    Tocmai m-am super-entuziasmat. Rămâneți aproape, o să fie fain!”