ziaristii.com

Autor: Grigore Cartianu

  • Batem protestanți, devastăm Germania, reducem democrația!

    Batem protestanți, devastăm Germania, reducem democrația!

    Donald Tusk a stat în România o singură zi, dar i-a fost suficient ca să lase o impresie extraordinară. Carismatic, articulat, principial, prietenos, dar mai ales generos în efortul de a-și citi întregul discurs în limba română.

    Nu e prima dată când procedează astfel. Pentru polonezul din fruntea Consiliului European, acest gest a devenit o obișnuință. În Portugalia citește în portugheză, în Grecia – în greaca modernă. Senzația e că dacă ar merge în Papua Noua Guinee ar vorbi în tok pisin și hiri motu, iar în Sri Lanka – în tamilă și singaleză.

    Dan Mărășescu, românul de la Bruxelles care a tradus discursul lui Donald Tusk din engleză în română, vine cu o explicație uluitoare: „Eu am lucrat la traducere doar în ziua dinainte, adică alaltăieri (miercuri). El n-a avut, de fapt, nicio zi la dispoziţie pentru a învăţa să-l citească. Tocmai de asta sunt impresionat. Cred că dacă ar fi avut timp să repete mai mult, ar fi crezut lumea că ştie româneşte”.

    Sigur că nu se învârteşte lumea în jurul limbilor vorbite de Donald Tusk, în discursurile din diverse țări. Dar pentru noi, românii, acest element chiar contează. Suntem atât de rudimentari la acest capitol, mai ales prin premierul Viorica Vasilica Dăncilă, încât Donald Franciszek Tusk (poftim, mai are şi el un nume) pare farul din portul Gdansk.

    E dureros să vezi că lui Donald Tusk îi e suficientă o zi în România pentru a citi corect româneşte, iar Vasilicăi Dăncilă nu i-au fost de ajuns 9 ani la Bruxelles ca să învețe o boabă de engleză, germană sau franceză.

    Mai rău: Vasilica n-a reuşit într-o viață de om să învețe limba română!

    Cu doar câteva zile înaintea „summit-ului” româno-european de la Ateneu, Viorica Dăncilă explicase, în şedință de guvern, cu am devastat noi Franța, Germania şi Italia. Anul trecut, aceeaşi doamnă Dăncilă se lăuda, tot într-o şedință de guvern, că reduce democrația. Iar la Bruxelles spunea, halucinant, că jandarmerița Ștefania a fost bătută de protestanți.

    Marioneta din fruntea Guvernului nu ştie nici acum care e diferența dintre devansat şi devastat, dintre birocrație şi democrație, dintre protestatar şi protestant.

    Se poate face un volum cu gafele Vasilicăi Dăncilă, iar lista se îmbogățeşte săptămânal. Mai contribuie şi concitadina Carmen Dan cu supprefecta ori cu numele şi pronumele, găsite în scorbura prizei sale, şi volumul capătă un capitol în plus. Dar primadona rămâne Vasilica.

    Mi-e  dor de Donald Tusk, dar el tocmai ce-a plecat! S-a dus şi ne-a lăsau cu Vasilica noastră, să ne râdem de ea în timp ce țara plânge cu interperii…

  • I-am prins pe cei patru asasini ai lui Dragnea! Erau cazați la Athénée Palace şi făceau semne insistente cu mâna. De frica lor a fugit şeful PSD departe de țară!

    Dragi români, prieteni, națiune,

    Suntem în măsură să vă spunem că i-am prins pe cei patru asasini ai lui Liviu Dragnea. Erau cazați la Athénée Palace, căci se ştie: asasinul se întoarce mereu la locul faptei.

    Cum care asasini? Uite, ăştia:

    „Am avut anul trecut o tentativă, în aprilie. Nu vreau să povestesc, pentru că nu este cazul. Au venit patru străini în România, cazaţi la Athénée Palace… au ajuns la mine… mă rog, am scăpat. Dar asta nu înseamnă că o să îmi iau pază”. (LIVIU DRAGNEA, 21 AUGUST 2018, ANTENA 3)

    Ați înțeles? Athénée Palace. Erau asasini. Și erau patru. Și erau străini. Și erau răi. Și au ajuns la el. Și erau fioroşi. Înspăimântători. Nişte bestii! Niste bestii bestiale, care de unde-ar putea veni? Din țara mafiei, asta e! Tajani, Antonio Tajani! Am descoperit unul dintre ei. Au mai rămas trei.

    Să pornim de la întrebarea asta: cine, dom’ne, cine i-a trimis? Și cine le plăteşte micul dejun? (Se ştie deja, cercetătorii britanici au stabilit indubitabil, printr-un studiu irefutabil, că asasinii mănâncă breakfast consistent, iar la Athénée Palace mai cer şi supliment.) Iată încă un indiciu:

    „Suntem într-un stat mafiot. Statul paralel este o mafie. Ştiu că s-a cercetat, mai departe nu ştiu. Da, dar nu pot să spun cine i-a plătit… Da, un om foarte celebru în lume. Nu, nu mă gândesc la el (Soros, aha…). El se gândeşte la mine”. (LIVIU DRAGNEA, 21 AUGUST 2018, ANTENA 3)

    Aşadar, conu’ Jorj, săracu’, tot el era cu mălaiu’. Cine altu’? Și cam pe cine-ar finanța conu’ Jorj când îi ies speculațiile bursiere? Gata, am găsit: un olandez! Timmermans, el e! Frans Timmermans! Nu degeaba îi scotea ochii lu’ domnu’ Dragnea cu rezoluții, recomandări, MCV-uri, alea-alea. Timmermans l-a fezandat la ei, acolo, apoi a venit aici, la Athénée Palace, să mai țină un discurs, să mai arunce-o uitătură, să-l termine de tot. Te pui cu asasinu’?!

    Dar să mergem mai departe, poate mai găsim ceva indicii.

    „Cam imediat, la câteva zile după câștigarea alegerilor, am început să primesc amenințări prin tot felul de mijloace, și erau pline de violență. Aceste amenințări scrise, destul de voalate la început, de la amenințări fizice, apoi la amenințări cu moartea. Cred că erau conturi, adrese false. Cam pe tot ce aveam. După care au început să devină descriptive. Cum o să fiu eu ucis, ce va păți familia mea, apropiații mei. Ideea era că eu trebuia să dispar pur și simplu. Nu am dat importanță prea mare, am zis că e furia pierderii alegerilor, numai că în luna martie această presiune a început să crească și s-o simt din ce în ce mai agresiv. Observam că sunt privit cu o anumită insistență, că sunt filat, urmărit. Aproape de fiecare data eram urmărit de o mașină. Cu timpul am început să observ indivizi care mă priveau cu insistență care făceau tot posibilul să se asigure că eu îi văd. Tot timpul erau alți indivizi, făceau gesturi, treceau degetul pe lângă gât, din luna aprilie. I-am atras atenția prietenei mele, Irina, a observat că era și ea urmărită. Era clar că se făcea o presiune asupra mea”. (LIVIU DRAGNEA, 21 AUGUST 2018, ANTENA 3)

    Carevasăzică, priviri insistente? Și degetul trecut pe lângă gât? Chiar așa, fără milă, pe lângă gât? Cine-ar putea face cruzimea asta? Cine… cine… cine… Evrika! Trebuie să fie unul care-i pe mână cu olandezu’… cu Timmermans… că ăștia lucrează în echipă… Unul de-acolo, de prin Țările de Jos… de exemplu, un luxemburghez: Juncker! Jean-Claude Juncker, pungașule! Credeai că scapi neprins? Treci la cușcă, fi-ți-ar schengenu’ al dreacu’, că mai avem un bandit de prins.

    Hai cu indiciile!

    „Eram într-un restaurant, s-au oprit la câțiva metri de mine, unul dintre ei a făcut semn cu mâna, unul a răspuns la telefon, apoi a închis telefonul, au plecat de acolo apoi. La câteva seri, era 11.00, 12.00 noaptea, eram pe o străduță, pe <<13 Septembrie>>, au venit două mașini și au încercat să mă blocheze și am reușit să-i pierd”. (LIVIU DRAGNEA, 21 AUGUST 2018, ANTENA 3)

    Unu’ a făcut semn cu mâna (Timmermans!), unu’ a răspuns la telefon (Juncker! – „Tu ești, Veorico?”), ălălalt (Tajani!) Dumnezeu știe ce mai făcea pe la bar, dar al patrulea… cin’ să fie, cin’ să fie?

    Păi, să facem analiză pe text. Au venit două mașini și au încercat să-l blocheze, dar el, iute-iute, a sărit peste ei, țup-țup, și a reușit să-i piardă… țup-țup, Tusk-Tusk, asta era! Doar Donald Tusk putea fi în stare de o așa cruzime.

    Și iată cum, bob cu bob, mergând pe firul indiciilor, am reușit să dăm de urma celor patru asasini:

    • Donald Tusk (Polonia) – președintele Consiliului European
    • Antonio Tajani (Italia) – președintele Parlamentului European
    • Jean-Claude Juncker (Luxemburg) – președintele Comisiei Europene
    • Frans Timmermans (Olanda) – prim-vicepreședintele Comisiei Europene.

    Uitați-vă la ei, la pozele lor! Nu e clar că au fețe de asasini? Fără dubii! Uitătura lor e cea despre care vorbea Liviu Dragnea: insistentă.

    N-au rezistat ispitei și s-au întors la locul faptei. S-au cazat la Athénée Palace. Toți patru! Și-au pus cravate și papioane și au venit la Ateneu, să-l șuguțe de tot pe Liviu Dragnea, să-l termine nervos prin priviri insistente. Și-au luat și discursuri, la derută, să-și poată privi victima din față. Tusk, mai șmecher, a învățat și limba română, să afle ce se șușotește în preajma ghiaurului.

    Dar ghiaurul viclean de Teleorman a simțit pericolul și i-a lăsat cu ochii-n soare. Pe toți patru. Când să-i arunce asasinii o privire, ia-l de unde nu-i! O fi în Brazilia? O fi în Maldive? O fi în Italia lui Tajani? Dor el știe. El și Irinuca. Asasinii – pofta-n cui!

    Dar de ce nu i-a dat Don Livio pe mâna lui Tudorel, să-i ancheteze cum știe el mai bine, cu Adina Florea, cu Mihai Gâdea, cu Răzvan Savaliuc? Simplu: pentru că Don Livio e bănuitor. Iată!

    „M-am gândit dacă să vorbesc cu instituții ale statului atunci, mă gândesc și acum, că puteam să mă adresez unora care nu erau străini de asta. Am vorbit pentru că mie nu mi-e teamă nici de moarte, nici de altceva, dar acum sunt amenințări împotriva copilului meu (…) Un prieten străin mi-a spus că acei patru indivizi au avut această misiune, iar cele două mașini nu aveau numere de înmatriculare. Nu vreau să-l implic mai mult, atâta timp cât nu am făcut nicio sesizare. Important este că de atunci nu s-a mai întâmplat așa ceva. Am inclusiv în perioada asta o mașină care merge după mine. După Irina merge o mașină, a fost la țară, chiar a mers în satul respectiv”. (LIVIU DRAGNEA, 21 AUGUST 2018, ANTENA 3)

    E clar? Pericolele sunt multiple, asasinii umblă în grupuri de câte patru, dar și mai periculoși sunt când se infiltrează în instituții, fac pe procurorii, se deghizează în demnitari europeni.

    Tajani, mâinile sus! Juncker, predă-te! Timmermans, fața la perete! Tusk, jos labele de pe limba română! Hai, dispersarea, nu mai umblați doar câte patru! Asasinilor!

  • VIDEO. „Apără Duckadam!” Iată imaginile care l-au impresionat pe Donald Tusk în 1986, când avea 29 de ani

    Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, ne-a făcut o seară memorabilă. Am uitat şi de acritura de Dăncilă, şi de frustratul de Tăriceanu, şi de infamul Ciordache, ba chiar şi de şobolanul-cu-mustață plecat în vacanță.

    Polonezul carismatic, capabil să învețe şi limba papuaşilor dacă va ține un discurs în junglă, ne-a ridicat tonusul prin felul pozitiv în care ne-a pus în valoare ca nație.

    Donald Tusk a amintit de Nadia Comăneci şi de Simona Halep, dar s-a oprit în mod special la momentul Sevilla, 7 mai 1986. Să recitim acest superb pasaj al serii trecute şi apoi să mai vedem o dată imaginile ireale din urmă cu aproape 33 de ani.

    Donald Tusk: „Sunt români eroi ai imaginaţiei mele. La fel ca sportivii români de seama Nadiei Comăneci şi a Simonei Halep, care încântă publicul din întreaga lume. Dar episodul care mi s-a întipărit cel mai bine în memorie a fost finala Cupei Campionilor Europeni la fotbal, de la Sevilla, din 1986, când Steaua Bucureşti a învins Barcelona. Şi aş vrea să fac un apel la toţi românii să apere, în România şi în Europa, fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la rând. Atunci, şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi!”

    Minunat! Și acum, cele 8 penalty-uri de la Sevilla, care atât de mult ne-au bucurat pe noi, românii trăitori ai acelor vremuri, şi atât de mult l-au impresionat pe Donald Tusk, care avea atunci 29 de ani.

  • Cum s-o pui ministru?! Olguța Vasilescu minte precum FSN-iștii din 1990, care ziceau că Rațiu și „Căposu” îi bagă pe țărani cu gâtul în jug și îi afumă cu ardei iute

    Aflată în grea suferință pentru că nu reușește să se mai lipească de un post de ministru, Lia Olguța Vasilescu își exprimă frustrările pe Facebook. Și o face recurgând la arma ei tradițională: minciuna sfruntată, groasă, ordinară.

    Cea mai recentă creație a deputatei PSD e desprinsă din propaganda primitivă a anilor ’90, care la rândul ei își trăgea seva din cumpliții ani ai bolșevizării României, după 1944.

    Mesajul (semi-agramat) publicat de Lia Olguța Vasilescu:

    „PNL anunța deja primele măsuri după ce va veni la guvernare: dau afara bugetari și STOPEAZĂ TOATE PROGRAMELE DE SUBVENȚII DE LA BUGET ȘI AJUTOR DE STAT, pana când se conving ei ca tot ce plătește statul e și justificat! Deci, programele in sprijinul bolnavilor, mamelor, copiilor, pensionarilor, agricultorilor, angajaților și angajatorilor etc, TOATE, vor fi stopate! Sa nu spuneti ca nu v-au avertizat!!!”

  • A murit fostul deputat Iftene Pop, unul dintre fruntașii țărăniști din perioada Coposu

    Luni, 7 ianuarie 2019, s-a stins din viață, la 81 de ani, Iftene  Pop, unul dintre liderii PNȚCD din anii ’90, deputat în legislatura 1996-2000, în circumscripția Cluj.

    Decesul a avut loc la Stockholm, capitala Suediei, iar acum se fac formalitățile de repatriere.

    Iftene Pop s-a născut la 15 martie 1937, în satul Rus, comuna Dumbrăvița, județul Maramureș. După absolvirea Facultății de Drept din Iași, în 1961, a fost repartizat la Procuratura raionului Teleajen, județul Prahova. Din 1963 a urmat doi ani cursul postuniversitar de relații internaționale, devenind diplomat. A fost încadrat în Ministerul Afacerilor Externe – Direcția tratate. În 1972 a fost trimis trei ani la specializare la Institutul universitar de înalte studii internaționale de la Geneva.

    Un fost coleg de diplomație și de partid (PNȚCD), Liviu Petrina, spune despre Iftene Pop:

    „A fost cel mai mare specialist din lume în dreptul Bunei Vecinătăți, promotor al Re-Unirii Basarabiei cu Țara-Mamă, om politic creștin-democrat, cofondator și vicepreședinte al  PNȚCD, parlamentar, vicepreședinte al Asociației Casa Gratis Pro Deo, membru in Consiliul de Onoare al Partidului Corectei Guvernari (PCG).

    Pentru acțiuni sale patriotice, a fost eliminat din facultate în 1959 și din Ministerul Afacerilor  în 1986.

    Studiile sale privind Buna Vecinătate și Basarabia sunt model de corectitudine științifică și responsabilitate moral-patriotică.

    Dumnezeu să-l odihnească în pace!”

    NOTĂ: în fotografia mare sunt Iftene Pop și Liviu Petrina în anii ’90

  • Dăncilă îi acordase lui Iohannis același statut ca lui Ciuvică

    Printre invitații la ceremonia de aseară, de la Ateneu, s-au numărat și multe „vedete” de la Antena 3: Mihai Gâdea, Mircea Badea, Oana Stancu-Zamfir, Adrian Ursu, Radu Tudor, Mugur Ciuvică etc. Majoritatea n-au participat, pentru că aveau emisiuni în direct.

    Statutul pe care li-l rezervase Guvernul României, organizatorul festivității, a fost identic cu cel alocat inițial președintelui Klaus Iohannis: cel de spectator. A fost nevoie de câteva ore de iureș în relația Președinție – Guvern, dar și activarea unor conexiuni externe, pentru ca șeful statului să primească rolul cuvenit, acela de principal vorbitor din partea României.

    Aprecieri pentru Tăriceanu, Dăncilă și Iordache

    Seara, la TV, anteniștii au tras concluziile întâlnirii de la Ateneu.

    Gâdea: „Fabulos discursul domnului Tăriceanu!”

    Badea: „Toate discursurile au fost foarte bune, dar al lui Tăriceanu a fost și foarte, foarte inteligent”.

    Lui Ciuvică i-au plăcut doar trei discursuri: al lui Tăriceanu, al lui Iordache și al Vioricăi Dăncilă. Al lui Iohannis – câh. Ale lui Tusk, Juncker, Tajani – neinteresante.

    Badea a apărat deja ca Duckadam

    Îndemnul pe care ni l-a adresat Donlad Tusk, acela de a ne apăra statul de drept așa cum a apărat Duckadam cele patru penalty-uri la Sevilla, le-a picat greu la stomac celor de la Antena 3. Parcă le-a dat polonezul să ronțăie un sac de bolovani.

    Dar propagandiștii au întors-o cumva în favoarea lor. Au început să se laude cu faptul că ei de mult fac ceea ce le zice Tusk, de mult apără statul de drept.

    Mircea Badea: „Eu de mult apăr statul de drept ca Duckadam”. Vedeți? A fost, probabil, și la Sevilla, pe 7 mai 1986. De fapt, dacă ne uităm mai cu atenție, Badea era în poarta Stelei, nu Duckadam!

  • IMAGINILE ZILEI. Stere Gulea: „De doi ani, țara e blocată de problemele personale ale lui Dragnea”

    Joi seară, printre manifestanții pro-Europa din preajma Ateneului Român s-au numărat și câțiva oameni de cultură: actrița Oana Pellea, regizorul Stere Gulea, pianistul Dan Grigore și filosoful centenar Mihai Șora. Ei au fost aplaudați de cei peste 1.000 de protestatari.

    Stere Gulea: „De doi ani, țara e blocată de problemele personale ale lui Dragnea. Au bulversat totul, parcă au un plan de distrugere a țării. Justiția este dată peste cap, ne aflăm într-un mare impas. Oamenii nu sunt băgați în seamă, vocea lor nu trece de zidurile palatelor. Câinii latră, caravana trece”.Oana Pellea: „Vrem o țară europeană, nu dictatură. Eu cred că pericolul de dictatură e mare. E insuportabil gândul că am putea ajunge acolo”.

    Dan Grigore: „Vremea nu e niciodată prea rea pentru a ne apăra libertatea”.

    Mihai Șora (revenit acasă, a postat o poză cu statuia ninsă a lui George Enescu, lângă care protestase): „Dragi prieteni, la această oră târzie, privirea severă a Domnului Enescu spune: <<Rușine să le fie!>>. Îi mulțumesc că a fost cu noi în stradă și vă doresc tuturor noapte bună”.

  • Petre Roman a crezut că e momentul să-și pună iarăși puloverul de revoluționar. A fost huiduit și a luat-o la fugă

    Musafir-surpriză la mitingul pro-Europa de pe Calea Victoriei, din apropierea Ateneului Român: Petre Roman! Nu venise să protesteze împotriva corupților sau pentru statul de drept, ci mergea spre ceremonia de la Ateneu, unde avea invitație.

    Mândru și țanțoș, Roman n-a ocolit mulțimea „haștagistă” (cum îi place să spună la televizor), ci a vrut să treacă prin mijlocul ei. A fost întâmpinat cu un cor de huiduieli, în amintirea morților de la Revoluție, a mineriadei din 13-15 iunie 1990 și a guvernării sale de jaf și minciună.

    Roman a schițat un zâmbet forțat, dar era mai mult o grimasă. Câțiva protestatari mai energici s-au luat după el, iar curajosul fecior al bolșevicului Erno Neulander (alias Valter Roman) a mărit pasul până la a o lua la fugă.

    S-a speriat degeaba, pentru că nu-l lua nimeni la bătaie, manifestanții #Rezist nu recurg la violență fizică nici măcar când dau nas în nas cu gunoaie politice. Dar probabil că fostul prim-ministru nu suporta să audă atâtea adevăruri neplăcute despre el…

    Întreaga scenă s-a derulat aproape de zona în care, în decembrie 1989, Petre Roman stătea la pândă, să vadă când fuge Ceaușescu din Comitetul Central, pentru ca el – Petrică – să dea buzna la balcon și să se laude apoi că e mare revoluționar. Pontul îl avea, puloverul și-l pusese (așa era consemnul), de bărbierit nu se se bărbierise de vreo două zile (să pară venit din focul luptei cu nemiloasa dictatură), tot ce trebuia să facă el era să rateze momentul ajungerii la balcon.

    Aseară n-a mai avut nici pontul, nu și-a mai pus nici puloverul, dar tot o fi crezut că e cazul „să se dea cu revoluționarii”. Şi a venit direct spre sutele de protestatari. A anticipat greșit reacția mulțimii, că n-au mai fost rușii să-l informeze! Iar balconul era închis la ora aceea, pentru că noua lui stăpână – Carmen Dan – era invitată și ea la Ateneu, spre care se grăbea și Petrică…

  • Mesaj de țață al Vioricăi Dăncilă în fața liderilor europeni: Eu reprezint România, nu Iohannis!

    Premierul Viorica Dăncilă a avut un discurs demagogic și mincinos, în limbaj de lemn. A vorbit despre valori pe care, ca prim-ministru, le batjocorește permanent: democrație, stat de drept, europenism.

    Două mesaje au ieșit în evidență:

    1. pretenția măruntă, de țață comunală cu mâinile înfipte-n șolduri, că ea e șefa României în relația cu Uniunea Europeană, în aceste 6 luni de președinție a Consiliului UE, nu Klaus Iohannis;
    2.  atenționarea Europei s-o lase mai moale cu criticile la adresa guvernării de la București, pentru că noi aici suntem mândri, demni și bubuind de onoare (chiar dacă mincinoși și corupți).

    Mesajul supremației Guvernului

    • „Constituția României a fost elaborată în acord cu partenerii noștri europeni. Această Constituție ne spune azi că Guvernul are datoria de a gestiona dosarele europene pe perioada președinției”.
    • „Îmi asum cu onoare și demnitatea această înaltă responsabilitate în fața Europei”.

    Mesajul frustrat-naționalist

    • „România ocupă locul meritat în Europa, în care să primească același respect, drepturi și beneficii de care se bucură toți cetățenii europeni”.
    • „România va conduce cu demnitate Consiliul UE”.
    • „Ne dorim să fim parteneri egali și respectați”.
    • „Ne dorim ca România să se bucure de aceleași beneficii pe care le oferă acest grandios proiect al unei Europe puternice și unite”.

  • Klaus Iohannis l-a ignorat pe „vicele” Ciordache, alegând să li se adreseze doar preşedinților

    Preşedintele Klaus Iohannis a avut un discurs civilizat, fără înțepături la adresa adresa adversarilor săi politici, respectând astfel momentul istoric şi impresionanta prezență europeană.

    Iohannis l-a ținut însă la respect pe Florin Iordache, care părea un intrus pe scena Ateneului Român. Nici statura sa morală (inexistentă), nici funcția (vicepreşedinte) nu-l calificau pentru a vorbi în numele României, într-un asemenea moment.

    Când s-a adresat asistenței, la începutul discursului său, Klaus Iohannis s-a adresat cu „domnule preşedinte Tajani”, „domnule preşedinte Tusk”, „domnule preşedinte Juncker”, „domnule presedinte al Senatului”, „doamnă prim-ministru”, sărind peste Florin Iordache, singurul vicepreşedinte care a luat cuvântul.

    Sigur, nu e vina lui Iordache că a ajuns pe scena Ateneului. E vina lui Liviu Dragnea, care:

    1. a dat bir cu fugiții;
    2. dintre toți vicepreşedinții Camerei Deputaților (patru la număr, ceilalți trei fiind Eugen Nicolicea, Carmen Mihălcescu şi Marilen Pirtea), a ales să-l lase „înlocuitor la comandă” pe cel mai compromis („la bătaie” cu Nicolicea).