Kovesi, după victoria din comisia LIBE, a devenit nominalizarea Parlamentului European pentru preluarea conducerii noului înființat Parchet European. Această instituțe este una cheie în ce privește stoparea fenomenului de deturnare a fondurilor europene de către politicienii corupți din statele membre.
Faptul că Laura Codruța Kovesi are șanse mici să piardă numirea în această funcție reprezintă cea mai mare victorie politică a României pe plan european de la aderarea din 2007.
Pentru prima dată, un cetățean român este votat și ales pentru o poziție de vârf în structura de responsabilitate a Uniunii Europene.
Kovesi, noul șef al Parchetului European: 10 efecte imediate pentru România
Această nominalizare va produce efecte puternice în viața politică din România, în condițiile în care, la guvernare se află o alianță ce și-a propus preluarea controlului asupra sistemului de justiție. Iată zece dintre ele:
1. Posibilitatea tot mai mare ca Laura Codruța Kovesi să ajungă procuror-șef european va avea un puternic efect negativ asupra PSD, un partid care a făcut un lobby intens atât pe plan intern cât și pe plan extern pentru a bloca victoria acesteia. PSD și-a conturat și mai mult imaginea de partid al corupților.2. Atacul fără precedent la adresa unui cetățean român, aflat în fața unei oportunități fără precedent de a promova România, va arunca în aer discursul patriotic atât de drag lui Liviu Dragnea. PSD va intra în campania electorală pentru europarlamentare cu imaginea de trădător a intereselor naționale – un handicap greu de depășit.3. Lipsa de reacție sau, mai rău, reacțiile nefericite ale lui Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanuarată incapacitatea lor de a primi vestea unei înfrângeri, imagine care-i va urmări în lunile următoare.4. Mai mult, aceste reacții nu pot să ascundă frica, una care vine din faptul că dosarele lor de corupție tocmai au căpătat o dimensiune europeană. Lobby-ul intens împotriva unui co-național arată și că au multe de ascuns.5. Vestea că Laura Codruța Kovesi va ajunge procuror european reprezintă o motivație extraordinară pentru magistrații onești din România. Această nouă motivație poate relansa lupta împotriva corupției.6. Tudorel Toader își pierde orice relevanță. Ura și mașinațiunile pe care le-a făcut pentru a o îndepărta pe Kovesi de la șefia DNA se vor întoarce împotriva lui, transformându-l într-o formă fără fond.7. Adina Florea, procuror la secția de investigare a magistraților, cea care a avut neinspirata idee de a o pune sub acuzare pe Laura Codruța Kovesi pentru a-i bloca nominalizarea, a devenit un personaj negativ nu numai printre procurori, dar și pentru întreaga națiune. Orice acțiune a ei va fi lipsită de credibilitate.8. Această nominalizare va afecta și guvernul, slăbindu-l și mai mult din cauza crizei create în sistemul de justiție. Protestele magistraților împotriva Ordonanței 7 se vor înteți.9. Influența lui Liviu Dragnea se va diminua și mai mult atât în partid, cât și în parlament, acesta fiind perceput ca marele păpușar din spatele campaniei de denigrare a doamnei Kovesi. Tot mai mulți parlamentari PSD vor căuta salvarea, acum că perspectivele unei victorii în alegerile din 2019 și 2020 s-au diminuat simțitor.10. Succesul lui Kovesi va avea un impact și asupra candidaturii lui Klaus Iohannis. Președintele României a fost extrem de rezervat în ce privește susținerea fostului șef DNA. Pentru că se declară un susținător al luptei împotriva corupției e nevoie să se replieze rapid și să o sprijine fără rezerve pe Kovesi dacă vrea să-și ușureze realegerea.
Laura Codruța Kovesi va fi noul șef al parchetului european. Fostul procuror DNA a câștigat nominalizarea Parlamentului European, în urma votului din comisia pentru drepturi și libertăți (LIBE). În această comisie, Kovesi a primit 26 de voturi, Bohnert, candidatul Franței, – 22 de voturi, iar Ritter, cel al Germaniei, un singur vot.
Victoria lui Kovesi reprezintă o mare lovitură pentru PSD care, în ultimele zile, a desfășurat o campanie agresivă cu obiectivul declarat de a bloca nominalizarea fostului șef DNA.
Imediat după publicarea votului din Comisia LIBE, propaganda PSD a început să transmită mesaje că partida nu e jucată. Dar asta reprezintă doar un mod de amânare a dezastrului de imagine.
De ce Kovesi va fi noul procuror european?
După votul din LIBE, procedura de nominalizare se întoarce la Consiliul Uniunii Europene, unde România deține președinția. Consiliul Uniunii Europene este instituția care reprezintă guvernele statelor membre.
Aici va avea loc un nou vot în Coreper în data de 6 martie. Coreper este un organism format din reprezentanții permanenți la Bruxelles (ambasadori) ai statelor membre.
În primul vot din Coreper, unul test, Kovesi a obținut 29 de voturi, germanul Ritter, 29, iar francezul Bohnert, 50.
În noua sesiune, Coreper se va vota acceptarea sau respingerea nominalizării făcute de Parlamentul European, în urma votului din Comisia LIBE. Trebuie amintit că doamna Kovesi a câștigat și în comisia de buget, finanțe a parlamentului (CONT), o victorie de care, de asemenea, se va ține seama în Coreper.
„În mod firesc, cele 29 de voturi ale domnului Ritter vor merge către reprezentanta României”, a declarat eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, pentru Ziariștii.com.
Mai mult, noul vot din Coreper nu e unul decisiv. În cazul în care, prin absurd, Codruța Kovesi nu primește susținerea Consiliului Uniunii Europene, va avea loc o sesiune de negocieri între reprezentanții Parlamentului European și Consiliu.
„Nu-mi amintesc să fi existat vreun caz în care Consiliul UE să nu fi ținut cont de votul Parlamentului European”, a declarat Siegfried Mureșan pentru Ziariștii.com.
„Ca negociator șef al bugetului european, poziția Consiliului a fost una în care se propuneau mereu tăieri din buget, dar dacă proiectul de buget avea susținerea parlamentului era foarte greu de întors în consiliu votul din plen”, a adăugat Siegfried Mureșan, eurodeputatul PNL, care a susținut intens nominalizarea Codruței Kovesi pentru poziția de procuror european.
În concluzie, în ciuda propagandei PSD, fosta șefă DNA are toate șansele să fie noul procuror european spre dezamăgirea lui Liviu Dragnea, liderul PSD, un politician corupt, condamnat penal.
Liderul PSD a nimerit la congresul socialiștilor din Madrid parcă din întâmplare. Cu doar câteva zile înainte, apropiații săi știau că nu va merge. Victor Ponta, fost lider PSD, anunța public faptul că Dragnea nu e binevenit la acest eveniment. Și nu era pentru că în luna decembrie ținea un discurs violent la Consiliul Național al partidului unde-i acuza pe liderii politici europeni că fac rău României.
De ce s-a dus Dragnea la Madrid și de ce n-a obținut nimic? Un discurs în care îl atacă pe Timmermans
Liviu Dragnea susținea că nu vrea să se întâlnească și să negocieze cu aceștia cu orice preț. Era un mesaj prin care președintele PSD anunța o ruptură de Frans Timmermans și de socialiștii europeni care i-au cerut să respecte principiile și regulile europene.
„Stimați colegi, nu poate să-mi ceară nimeni, să mă oblige nimeni, dar nimeni, să vreau neapărat să mă bag în poză cu cineva care dușmănește România, cu cineva care a nedreptățit România! Niciodată! Nu o să mă bag în poză niciodată cu oameni care fac rău țării mele. Nu pot! Eu înțeleg că suntem într-o familie politică europeană, nu vrem neapărat să ne ajute cu ceva, dar măcar să ne asculte”, a spus Liviu Dragnea în decembrie la Consiliul Național al PSD, comentând absența sa de la Congresul PSE (Partidul Socialist European). La acel congres de la sfârșitul anului trecut, Frans Timmermans a fost nominalizt candidatul socialiștilor europeni pentru poziția de președinte al Comisiei.
Suveraniștii, o încercare de apropiere cu un scop precis
La două luni după acel discurs, opinia publică din România află că au existat tatonări făcute de reprezentanți ai PSD la italienii din Liga Nordului, formațiunea condusă de Mateo Salvini, ministrul de Interne al Italiei.
Din perspectiva alegerilor europarlamentare, populiștii europeni și-au propus să formeze un grup comun, intitulat Frontul Suveraniștilor. Acesta e format din două mari formațiuni de dreapta, Frontul Național din Franța, condus de Marine Le Pen, și Liga Nordului din Italia, condusă de Mateo Salvini.
Suveraniștii își doresc propriul candidat în alegerile europene pentru poziția de președinte al Comisiei Europene, iar Salvini face un lobby puternic pe lângă Viktor Orban, premierul Ungariei, să i se alăture, FIDESZ fiind încă membru în PPE (Partidul Popular European).
Reprezentanții lui Dragnea au intrat în legătură cu cei din Liga, dar negocierile nu prea au avansat. Există posibilitatea ca liderul PSD să fi folosit aceste discuții ca să-l poată „șantaja” pe Frans Timmermans, amenințându-l că există posibilitatea să plece din PES.
Social-democraților sunt cotați să obțină 10 mandate în alegerile europarlamentare din luna mai. Grupul socialiștilor, conform ultimului sondaj, ar obține în jur de 135 de mandate la nivelul întregii Uniuni Europene, fiind a doua forță politică după popularii europeni, cu 183 de mandate.
PSD e un partid mare în grupul socialiștilor, plecarea acestuia reprezentând o pierdere pentru Timmermans care vizează postul de conducător al Comisiei Europene și, în cel mai rău caz, păstrarea actualei poziții de vicepreședinte.
PSD are nevoie ca de aer de susținerea socialiștilor europeni
Călătoria lui Dragnea la Madrid a reprezentat o încercare extremă a acestuia de a obține sprijinul socialiștilor europeni. Liderul PSD își dorește mesaje de susținere din partea lui Timmermans, mesaje de care are nevoie ca de aer pentru a se menține la conducerea PSD și pentru a câștiga alegerile europarlamentare.
Mai mult, cu o guvernare în degringoladă, fără buget, cu două ordonanțe care au produs dezastre în economie și în justiție, Liviu Dragnea are nevoie de o mână de ajutor din partea lui Timmermans.
Nu sunt informații despre discuțiile dintre lideri, dar reacția lui Frans Timmermans în urma negocierilor cu Liviu Dragnea l-a enervat teribil pe acesta din urmă.
„Dragnea doreşte să vorbească cu noi, nu vrea să părăsească familia (socialiştilor europeni), doreşte să acţioneze pentru ca posibilele neînţelegeri să fie lămurite. În următoarele săptămâni vom vedea dacă se va putea face acest lucru”, a declarat liderul european după întâlnirea cu președintele PSD, citat de News.ro.
Mai mult, Timmermans a declarat pentru Politico.eu că nu știe „dacă Dragnea crede ceea ce spune”, comentând declarația liderului PSD care a susținut, nici mai mult nici mai puțin, că „toate problemele au fost rezolvate”.
„Am avut o întâlnire cu France Timmermans. O discuţie lungă şi, după părerea mea, bună, în care fiecare cred că am înţeles cum stăm şi fiecare a înţeles de la celălalt ce îşi doreşte. Am convenit ca în perioada următoare să avem discuţii în aşa fel încât să nu mai existe informaţii nereale care să circule de la unul la celălalt”, a declarat Liviu Dragnea, citat de News.ro.
Liviu Dragnea, un politician izolat pe plan internațional
Trebuie precizat că președintele PSD, din cauza condamnării penale definitive și a dosarului aflat pe rol la Curtea Supremă, nu are prea multă trecere în străinătate. A încercat în nenumărate rânduri să ajungă în SUA, dar se află în pericol din cauza problemelor penale. Ultima tentativă de a ajunge la Casa Albă, la un eveniment social al președintelui american, a fost un eșec din cauza anchetei desfășurate de FBI cu privire la donațiile străine făcute cu ocazia inaugurării mandatului lui Donald Trump din ianuarie 2017.
Să amintim că Liviu Dragnea a participat la acel eveniment împreună cu Sorin Grindeanu, premierul de atunci.
Din declarațiile celor doi lideri se înțelege că discuția de la Madrid s-a încheiat cu o promisiune făcută de Liviu Dragnea că „în următoarele săptămâni” va rezolva problemele din cauza cărora a fost marginalizat la nivel european.
Promisiunile lui Dragnea nu valorează nimic în România
Pentru cetățenii români care sunt martori la degradarea societății zi de zi, care asistă la blocarea sistemului de justiție, la prăbușirea economiei, promisiunile lui Dragnea nu mai valorează prea mult.
În PSD sunt lupte interne. Premierul Dăncilă nu are niciun fel de autoritate. Guvernul nu are soluții să păstreze echilibrul economic, în timp ce corupția face ravagii. Dragnea nu are niciun fel de susținere, iar partidul se prăbușește în sondaje.
Într-un astfel de context, Dragnea nu are ce să-i ofere lui Timmermans decât demisia sa din pozița de lider al PSD, demisie care ar duce la formarea unui nou guvern. Doar așa ar putea să apară o detensionare a societății românești și o relansare economică.
E puțin probabil ca fostul baron de Teleorman să aibă un astfel de plan. Cel mai mare pericol e să fi procedat la fel ca în România, promițând ceva pentru ca apoi să facă exact contrariul.
De exemplu, că va „consolida independența justiției” prin Ordonanța 7. Dacă e să te iei după ce spune Liviu Dragnea, el de doi ani a luptat să consolideze statul de drept. E atât de consolidat că mai are puțin și-și dă duhul.
Declarația lui Dragnea vine și ea să confirme acest raționament cum că în discuția cu Timmermans i-a spus acestuia că el, de fapt, e un mare luptător pentru democrație:
”Există o linie roşie şi în ceea ce priveşte drepturile fundamentale ale omului despre care eu am vorbit … Există o linie roşie care nu trebuie trecută de nimeni, nici de cei care încalcă Constituţia şi care fac abuzuri în numele unei aşa-zise luptei anticorupţie. Nici nu trebuie depăşită linia roşie, în încălcat Constituţia în ceea ce priveşte statul de drept şi, dacă toţi înţelegem lucrul acesta atunci putem avea o discuţie aşezată. Dacă nu, e care ţipă mai tare”, a declarat liderul PSD după întâlnirea cu Timmermans, citat de News.ro.
Călătoria lui Liviu Dragnea la Madrid a fost o încercare de a scoate PSD din izolare. Eșecul a fost confirmat la scurt timp prin vocea vicepreședintelui Comisiei Europene.
Dragnea va intra în campania pentru alegerile parlamentare fără sprijinul socialiștilor europeni, cu un partid măcinat de lupte interne și cu o presiune sufocantă a opiniei publice care așteaptă prima ocazie ca să se răzbune.
Mai mulți procurori și judecători au protestat vineri împotriva ordonanței lui Tudorel Toader. Magistrații au ieșit în stradă la București, Timișoara, Cluj, Constanța, Pitești, cerând abrogarea ordonanței Guvernului Dăncilă care modifică din nou Legile Justiției.
Această operațiune politică inițiată și administrată din culise de Liviu Dragnea și pusă în practică de ministrul Justiției Tudorel Toader a generat o reacție puternică în rândul celor care lucrează în parchete și tribunale.
De asemenea, pe rețelele sociale se anunță un protest public pentru duminică seara în Piața Victoriei.
România se îndreaptă spre noi proteste masive. Tudorel Toader se ascunde de magistrații furioși
Mihai Șora (102 ani), filozof și scriitor, anunță pe pagina sa de Facebook că va participa la manifestația împotriva Ordonanței Toader. Va fi „la girafă”. Domnia sa face referire la statuia din fața Muzeului Antipa, loc de întâlnire pentru mulți protestatari.
Tudorel Toader, ministrul Justiției, nu a avut nicio reacție față de evenimentele petrecute vineri, atunci când sute de magistrați au ieșit în stradă.
Conform mai multor surse din instituție, angajații IT au primit „indicații” să limiteze accesul magistraților la internet pentru a nu putea comunica pe rețelele sociale despre organizarea acțiunilor de protest.
Tudorel Toader scrie o ordonanță toxică, una care anihilează independența Justiției
Ordonanța scrisă de Toader și adoptată pe furiș, fără aviz CSM, fără consultare publică a creat un instrument prin care ministrul Justiției poate interveni direct în dosarele aflate în cercetare sau pe rol.
„Evoluțiile din Justiție par să se îndrepte spre a limita tot mai mult vocea și părerea corpului de magistrați. Ni s-a spus constant în 2018 că nu avem voie să protestăm, nu avem voie să criticăm măsurile luate de alte instituții – iată că Inspecția Judiciară a tranșat acest aspect în ianuarie 2019 – a spus clar și răspicat că magistrații pot protesta în virtutea dreptului la liberă exprimare”, a declarat judecătorul Veronica Sîrbu, Judecătoria Sectorului 4, citată de Info Sud-Est.
Mai mult, ordonanța crează o cale prin care magistrații pot fi urmăriți penal dacă nu răspund la comenzile politice.
Secția de investigare a magistraților are posibilitatea de a ancheta procurori și judecători fără ca acțiunile ei să fie sub autoritatea procurorului general.
„… numirea conducerii secţiei speciale de o entitate politică reprezintă, în fapt, o imixtiune a politicului în sistemul de justiţie; practic, ministrul Justiţiei va propune cine va conduce secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie”, a declarat procurorul Arina Vultureanu, citată de Info Sud-Est.
Situația creată e una care anihilează independența sistemului de justiție din România. Consecințele vor fi profunde pentru România. Există deja referiri la sancțiuni din partea Comisiei Europene, dar și posibilitatea activării Articolului 7, acțiune cu consecințe negative imediate asupra economiei – inflație, creșterea dobânzilor, amendă zilnică pentru autoritățile din România.
De ce s-a ajuns în acest punct?
Răspunsul are legătură cu Liviu Dragnea și PSD. Liderul acestui partid, unul dintre cei mai corupți politicieni din România, vrea să se mențină la puetere cu orice preț.
Faptul că PSD a câștigat alegerile din 2016 cu un program social construit în jurul promisiunii de mărire a salariilor bugetarilor și a pensiilor a fost folosit de Liviu Dragnea ca o oportunitate pentru a-și impune programul secret de guvernare.
E vorba de cel prin care și-a propus să controleze sistemul de justiție, astfel încât să nu ajungă la închisoare, să poată controla partidul și să construiască o cale prin care să câștige alegerile prezidențiale.
Tot ce se întâmplă de doi ani, degradarea libertății de exprimare, prăbușirea luptei împotriva corupției, controlul politic al magistraților, înăbușirea cu brutalitate a protestului din 10 august, totul are legătură cu programul secret de guvernare al lui Liviu Dragnea.
PSD, un partid care a început să se dezintegreze
Această agendă secretă a făcut mult rău României, dar și social-democraților. PSD e un partid aflat într-o fază incipientă de dezintegrare. Mai mulți aleși ai acestei formațiuni au demisionat în ultimele săptămâni, trecând la Pro România, formațiunea condusă de Victor Ponta, fost lider PSD.
„Guvernarea Dragnea – Dancilă – Vâlcov promovează doar furtul și distrugerea. Din banii furați plătesc o propagandă care să acopere mișcările lor prin care preiau controlul asupra Justiției și a celorlalte instituții ale Statului! Acum falsifică datele bugetare și economice și dezinformează Comisia Europeană”, a scris Victor Ponta pe Facebook, atacând actuala conducere a PSD.
De asemenea, sub conducerea lui Dragnea, partidul a pierdut în jur de 25% din votanți în cei doi ani de când e la guvernare. PSD se află în fața posibilității de a nu câștiga alegerile europarlamentare.
Protestele generate de Ordonanța Toader vor crea o nouă mare presiune asupra PSD, dar și asupra Guvernului Dăncilă.
Diferențe față de situația Ordonanței 13
Situația politică e mult modificată față de februarie 2017, momentul OUG 13. PSD-ALDE nu mai are o majoritate confortabilă în parlament. În eventualitatea în care guvernul s-ar prăbuși sub presiunea protestelor magistraților și a opiniei publice, Liviu Dragnea va pierde controlul partidului.
Ordonanța Toader a fost resimțită din plin și de formațiunile reprezentate în Parlament. Kelemen Hunor, liderul UDMR, un susținător al Guvernului PSD-ALDE, a protestat față de noile modificări aduse Legilor Justiției, spunând că sunt grave, iar reprezentanții maghiarilor nu au fost consultați.
„… am o problemă cu OUG nr. 7 şi au dreptate cei care o critică. În 2017 şi 2018, eu personal şi UDMR am susţinut separarea carierilor procurorilor de judecători şi cred că am făcut un lucru bun, corect. Am susţinut că în interiorul CSM, secţia de procurori să se ocupe de procurori, cea de judecători de judecători şi de cariera celor două categorii din magistratură. Acum să vii şi să spui că trebuie iar inversat, eu nu văd raţionamentul. Este o greşeală să schimbi regula după un an, nu cred că Guvernul a propus un lucru bun cu această ordonanţă. Îi înţeleg pe procurorii şi pe judecătorii care au ieşit azi (vineri – n.r.) să protesteze, pentru că nu este bine ce s-a întâmplat”, a declarat liderul UDMR, citat de Mediafax.
Dorința de a controla Justiția a fost mai puternică pentru Liviu Dragnea și Tudorel Toader decât gândirea politică. Această ordonanță arată tot mai mult ca o acțiune sinucigașă a celor de la putere. Și n-au trecut nici 48 de ore de la publicarea ei în Monitorul Oficial.
După 1990 n-a existat un regim politic în care prostia să se îmbine atât de pervers cu ticăloșia, generând situații greu de imaginat. Ordonanța lui Toader blochează Justiția pentru că reprezintă o decizie politică prin care ministrul și liderul PSD au preluat controlul magistraților. Efectul, procurorii și judecătorii opresc lucrul și închid instanțele.
De ce în urma acestei ordonanțe a devenit imposibil să fii procuror sau judecător în România?
Augustin Lazăr, procurorul general, a spus-o întro formă birocratică: „Toate aceste modificări pot conduce la apariția unui blocaj instituțional, Ministerul Public putând ajunge în situația de a nu-și exercita corespunzător atribuțiile constituționale de reprezentare a intereselor generale ale societății, apărare a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor”, a anunțat el într-un comunicat, făcând referire la efectele Ordonanței Toader.
Adina Florea poate pune sub acuzare orice procuror sau judecător din România
Dar pentru a limpezi această situație trebuie arătat că acest act emis de Guvernul României crează posibilitatea ca orice procuror sau judecător să fie cercetat și urmărit penal de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, acea secție unde activează Adina Florea, protejata lui Tudorel Toader.
Judecătorii și procurorii au descoperit că nu mai au nicio autoritate și niciun control asupra dosarelor la care lucrează.
Indiferent de decizia instanței, secția de investigare a magistraților se poate îndrepta împotriva procurorilor și judecătorilor implicați în dosar fără a mai exista nicio autoritate care să poată cenzura acest amestec.
Liviu Dragnea și Tudorel Toader o pot asmuți pe Adina Florea asupra oricărui magistrat exact așa cum s-a întâmplat în cazul Kovesi, dar și asupra oficialilor europeni. A se vedea plângerea penală făcută de Luju.ro, un site, împotriva lui Frank Timmermans, vicepreședinte al Comisiei Europene.
Procurorii, în urma ordonanței, au ajuns să aibă o dublă comandă: ierarhică și politică
Noua realitate generată de Ordonanța Toader, din cauza posibilității de a pune sub acuzare orice judecător și procuror la simpla plângere penală a unei părți interesate, i-a determinat pe magistrați să oprească activitatea. Chiar și cei care au lucrat vor ajunge rapid la un blocaj în urma breșei făcute de politic în sistemul de justiție.
„Prin efectul lor concret, aceste dispoziții înlătură controlul ierarhic pe care îl exercită potrivit legii procurorul general al PÎCCJ, ceea ce contravine art. 132 alin. (1) din Constituție şi principiului constituțional, al controlului ierarhic, care stă la baza funcționării Ministerului Public”, se arată în comunicatul emis de Augustin Lazăr.
Anulând orice subordonare ierarhică a secției Adinei Florea se crează un blocaj produs prin expunerea procurorilor la o dublă comandă – cea legală și cea politică.
Tudorel Toader a vrut să fie jupânul Justiției și a reușit să producă griparea acesteia, una cu consecințe greu de estimat la această oră.
În parchetele și tribunalele din mai multe orașe a fost oprit lucrul și se protestează
Într-o mișcare disperată, ministrul a restricționat accesul magistraților la internet pentru a nu-i lăsa pe aceștia să-și organizeze protestele, conform unor surse din Ministerul de Justiție.
Într-o postare pe Facebook, judecătorul Cristi Dănileț anunță că Tribunalul Cluj, întrunit în adunare generală, a decis suspendarea activității timp de o săptămână.
„… Vom suspenda activitatea judiciară timp de o săptămână începând cu data de luni, 25 februarie 2019: cauzele se vor amâna, cu excepția celor urgente (cauze cu minori, ordine de protecție, suspendarea actelor administrative, ordonanțe președințiale);
– se va declanșa procedura de revocare a membrilor CSM: membrii CSM au refuzat să apere reputația profesională a magistraților caracterizați drept „șobolani” în cadrul mitingului din iunie 2018; președintele CSM – a publicat un comunicat de presă împotriva votului dat în Plenul CSM; judecătorii din CSM au refuzat să adopte măsuri pentru a contraataca adoptarea și efectele OUG nr. 7/2019; membrii CSM au refuzat să soluționeze cererea de apărare a reputației profesionale a magistraților insultați de unii avocați pe treptele Palatului de Justiție la protestul anterior;
– susținem contestarea în justiție a modului de desemnare a conducerii Inspecției Judiciare și a conducerii SIIJ”, a anunțat judecătorul deciziile luate de magistrații Tribunalului din Cluj Napoca.
Tribunale și parchete din Timișoara, București, Constanța, Pitești, Sibiu au anunțat suspendarea activitității, protestul magistraților fiind abia în prima zi.
E tot mai clar că România a luat drumul Poloniei, iar singura soluție este o decizie a Curții Europene de Justiție care poate debloca situația.
Toader și Dragnea, în goana lor după putere, au uitat să se gândească la consecințe
În urma ordonanței, atât Tudorel Toader cât și Liviu Dragnea au considerat că au reușit, în sfârșit, să controleze sistemul de justiție. Dar în goana lor după putere au uitat să se gândească la consecințe. Nu au luat în considerare faptul că sistemul s-ar putea prăbuși, iar ceea ce părea o victorie se va transforma într-o mare înfrângere.
Nu numai că au stârnit din nou furia opiniei publice exact ca în cazul Ordonanței 13 dată de un alt mare jurist al PSD, e vorba de Florin Iordache, dar au stârnit și furia magistraților. Chiar și cei care erau alături de Toader și Dragnea au realizat că s-a mers prea departe.
În plus, cei doi au stârnit și furia Comisiei Europene. Angela Cristea, șefa acestei instituții la București, a declarat: „Este foarte clar că îngrijorările pe care le exprimăm în mod repetat, din ce în ce mai mari, reflectă îngrijorările reale care vin din România … Nu suntem convinși de argumentele care vin din partea omologilor din România și care spun că nu va fi afectată independența Justiției. Și atunci de ce este atâta lume îngrijorată, dacă nu va fi afectată independența Justiției?”, a declarat pentru Radio France International.
Doamna Cristea face și ea obiectul plângerii penale depuse de Luju.ro la secția de investigare a magistraților, alături de Frans Timmaermans și Augustin Lazăr. Reamintim că domnul Gheorghe Stan, șeful secției, a dat publicității un comunicat în care anunța depunerea unei astfel de plângeri penale care a stârnit uimire în rândul opiniei publice.
Tudorel Toader dă astăzi din colț în colț, neștiind cum să tempereze furia magistraților. Ia decizii haotice cum ar fi limitarea accesului la internet al celor din sistemul de justiție și încearcă să capteze bunăvoința opiniei publice prin postări pe Facebook. Reacțiile oamenilor arată că ministrul a intrat într-o zonă de turbulențe.
Procurori și judecători din mai multe orașe au protestat împotriva ordonanței lui Toader. Brusc, magistrații au realizat că și-au pierdut orice urmă de independență. Chiar și cei care aveau poziții critice față de CSM, Kovesi sau procurorul general Lazăr avertizează că s-a mers prea departe. Dragnea poate ajunge la orice magistrat. Frica de controlul politic provoacă revoltă în Justiție.
Ordonanța lui Tudorel Toader a produs o undă de șoc în sistemul de justiție. În urma acestei noi schimbări legislative, Liviu Dragnea, prin Gheorghe Stan și Adina Florea, conducătorii secției de investigare a magistraților, poate distruge orice procuror sau judecător care nu i se supune.
Acest duș rece a făcut ca mai mulți magistrați să protesteze și să anunțe intrarea în grevă.
Judecătorul Cristi Dănileț a declarat că protestul anunțat pentru zilele următoare „… este o formă de reacție la ceea ce Parlamentul și Guvernul au făcut în mod sistematic de cel puțin doi ani de zile cu justiția română. Modifică legile într-un mod inacceptabil. În aceste situații, vom asigura … intrarea noastră în sală doar pentru cauzele urgente, iar în penal asta înseamnă cauzele cu arestați. În rest, vom amâna soluționarea cauzelor. Pur și simplu vom găsi motive prin care să nu intrăm în sălile de judecată”, a spus acesta la Radio France International.
Tudorel Toader a reușit să-i ofere pe tavă lui Liviu Dragnea sistemul de justiție, întorcând România în anii ’90.
Judecătorul Cristi Dănileț arată că „prin modificările aduse legilor justiției și prin OUG adoptată, toată această putere este transferată ministrului Justiției. El este cel mai puternic om din sistem … deși el nu trebuie să facă parte din el, fiind parte din sistemul de execuție al statului”, a scris magistratul pe pagina sa de Facebook.
Până acum, magistrații aveau senzația că nimic nu li se poate întâmpla. Că independența lor e garantată și că opinia publică va lupta pentru a păstra această independență. Dar s-au înșelat. În ultimul deceniu, sistemul juridic din România a fost reformat, dar nu pe deplin.
Corupția din magistratură nu a fost înlăturată. Luptele din CSM dintre judecători și procurori au slăbit instituția. Mai mult, CSM nu a fost lăsat niciodată să se implice în funcționarea sistemului. Rolul său e măreț pe hârtie, dar în realitate e unul „consultativ”.
Prin modificarea Legilor Justiției și prin ordonanța lui Toader, independența magistraților a devenit istorie.
S-a ajuns în punctul în care cei care lucrează în sistemul de justiție sunt responsabilii principali pentru păstrarea independenței a acestuia. Vor protesta și vor merge până la capăt cu reforma, vor fi independenți. Nu, atunci toți devin sclavi ai lui Dragnea și Toader. Vor fi responsabili pentru consecințe.
Toni Neacșu, un fost membru CSM condamnat la un an de închisoare cu suspendare, anunță într-o postare pe Facebook faptul că ordonanța lui Toader aruncă în aer Justiția.
„Zilele următoare vor exista proteste și blocaje în justiție, determinate de revolta față de Ordonanța de urgență pe legile justiției. Nici nu vă dați seama cât fierbe sistemul judiciar, inclusiv acea parte care sprijinea modificările PSD-ALDE la legile justiției sau mai ales această parte. Nici nu mai contează dacă protestele sunt justificate sau nu, contează doar că Guvernul și Coaliția de guvernare vor ieși în genunchi și vor fi incapabile politic să-și mai asume vreo nouă măsură legislativă, mai ales din cele absolut necesare pentru înlăturarea abuzurilor din justiție din ultimi ani. Atunci când renunți la principii și treci la retorsiuni politice îți pierzi credibilitatea”, a scris avocatul condamnat. El a fost un apropiat al familiei Dragnea. A reprezentat-o în instanță pe fosta soție a liderului PSD, Bombonica Prodan.
Ordonanța lui Toader e atât de toxică încât a reușit să producă o unire a taberelor în interiorul sistemului de justiție. Niciuna nu vrea să-și piardă independența.
Secția de investigare a magistraților reprezintă modalitatea prin care Liviu Dragnea și Tudorel Toader pot pune sub acuzare orice procuror și orice judecător din România.
E suficient ca Gheorghe Stan, șeful secției, și acolita sa Adina Florea să declanșeze cercetarea într-un dosar că judecătorii și procurorii care au legătură cu acesta devin și ei obiect al cercetărilor.
După punerea sub acuzare a lui Kovesi pentru a stopa procesul de numire a acesteia în funcția de procuror european, Adina Florea a făcut presiuni și asupra DNA pentru a obține Dosarul Teldrum care-l vizează pe Liviu Dragnea.
În mai puțin patru luni de funcționare, secția a devenit un instrument al unui politician condamnat penal prin care acesta controlează Justiția.
Nimeni nu știe dacă protestele începute la o zi după adoptarea ordonanței vor avea succes și vor pune presiune pe guvern să o anuleze printr-o nouă decizie, dar e cert că s-a intrat într-o nouă etapă, una în care magistrații trebuie să lupte pentru independență indiferent în ce tabără sunt.
„Toate aceste modificări pot conduce la apariția unui blocaj instituțional”, a anunțat procurorul general Augustin Lazăr, printr-un comunicat. „Ministerul Public poate ajunge în situația de a nu-și exercita corespunzător atribuțiile constituționale de reprezentare a intereselor generale ale societății, apărare a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor”, a adăugat el, arătând că Tudorel Toader este responsabil pentru situația creată.
Liviu Dragnea a reușit în doi ani de zile să pună la pământ sistemul de justiție. DNA este nefuncțional, Înalta Curte de Casație și Justiție a fost deraiată de Dorneanu, președintele CCR și prietenul liderului PSD, iar procurorii și judecătorii sunt luați la țintă de Adina Florea, noua întruchipare a procurorului comunist.
Șeful liberalilor face un anunț oficial în ce privește strategia partidului pentru următoarea perioadă. Domnul Orban scrie, într-o postare pe Facebook, că primul obiectiv imediat al partidului este demiterea lui Liviu Dragnea, președintele PSD, din poziția de șef al Camerei Deputaților.
„Devine o obligație morală pentru orice parlamentar să voteze scoaterea de pe fața Parlamentului a acestui furuncul care desfigurează imaginea forului democratic cel mai reprezentativ. Zilele lui Dragnea în fruntea Camerei sunt numarate. Vom face ceea ce trebuie cat de curand”, a anunțat Ludovic Orban.
Amintim că, în ultimele zile a sesiunii parlamentare din 2018, a mai existat o încercare de a-l demite pe Liviu Dragnea de la șefia Camerei Deputaților.
Ludovic Orban anunță prioritatea zero pentru PNL: demiterea lui Dragnea
O asociere între PNL, USR și PMP a fost cât pe ce să reușească alungarea liderului PSD. Atunci, Florin Iordache, înlocuitorul lui Dragnea din acea zi pentru conducerea lucrărilor, a rezistat eroic. Nu și-a părăsit fotoliul. În acest fel, tentativa de schimbare a fost deturnată, deși Opoziția a anunțat că are majoritatea voturilor.
De asemenea, doamna Raluca Turcan, liderul deputaților liberali, a declarat la sfârșitul anului că va „exista o nouă încercare de schimbare a conducerii pentru că PSD și ALDE nu mai au majoritatea”.
În contextul noilor plecări din PSD, la Camera Deputaților s-a creat o masă critică de parlamentari care pot schimba președintele acestui for. Această acțiune va avea mai multe șanse de reușită dacă vor fi implicate toate forțele politicie din Cameră care i se opun lui Dragnea.
„Ultima mojicie făcută de Dragnea umple paharul. Să chemi la baie un jurnalist care te întreabă de nerealizarea promisiunilor electorale arată un comportament de interlop, de mardeiaș de la colțul străzii. Arată, de asemenea, atitudinea șefului PSD față de presa independentă, care îndrăznește să critice sau să pună întrebări incomode, atitudine de cenzor comunist”, a mai scris Ludovic Orban.
Dragnea l-a invitat la baie pe jurnalistul Alex Dima de la Pro TV
Reacția președintelui PNL vine în contextul răspunsului halucinant a lui Liviu Dragnea când a fost rugat de jurnalistul Alex Dima, Pro TV, să răspundă la o întrebare.
Reporterul dorea să știe opinia lui Liviu Dragnea în legătură cu atragerea fondurilor europene, de ce aceasta e mult redusă față de promisiunile din programul de guvernare PSD.
Liviu Dragnea s-a enervat și l-a chemat la baie. Filmarea incidentului a devenit virală pe rețelele sociale.
S-a creat o situație periculoasă pentru liderul PSD. În cazul în care pierde șefia Camerei Deputaților, poziția sa în partid devine extrem de fragilă. Această schimbare ar atrage un tăvălug de mișcări politice care ar putea arunca în aer partidul.
La ieșirea din Parcehtul General, Laura Codruța Kovesi a declarat reporterilor că a cerut recuzarea procurolui Adina Florea și a șefului secției de investigare a magistraților pentru „afectarea imparțialității”.
Doamna Kovesi îi acuză pe cei doi procurori că i-au „afectat candidatura la Parchetul European”. Ea a sugerat că acțiunile acestora sunt motivate politic.
„Procurorul-şef al Secţiei pentru anchetarea magistraţilor, Gheorghe Stan, a respins cererea formulată de Laura Codruţa Kovesi de recuzare a procurorului Adina Florea, cea care instrumentează dosarul în care fosta şefă a DNA are calitatea de suspect”, anunță Mediafax.
Fostul procuror șef DNA a spus că va fi prezentă la Bruxelles în data de 26 februarie pentru a-și susține candidatura. Ea a mai susținut că tot dosarul e construit în jurul plângerii făcute de un „inculpat”. A făcut referire la Sebastian Ghiță, un fugar care se ascunde în Serbia.
Reacția puternică a opiniei publice și furtuna stârnită de procurorul Adina Florea prin punerea sub acuzare a simbolului luptei împotriva corupției a avut efect.
Laura Codruța Kovesi cere recuzarea procurorilor lui Toader! Adina Florea și Gheorghe Stan, acuzați de implicare politică
Adina Florea s-a temut să ia noi măsuri împotriva doamnei Kovesi. Mai multe persoane au susținut că e posibil ca fostei șefe DNA să i se interzică să mai părăsească țara. Prin această procedură urma a i se bloca prezența la Bruxelles și compromiterea candidaturii.
„Nu am comis niciodata, dar niciodata fapte penale. Acuzatiile sunt facute de un inculpat dintr-un dosar DNA. Nu am avut niciun fel de atributii legate de extradarea lui Nicolae Popa din Indonezia. Nu am exercitat niciun act abuziv in ceea ce priveste extradarea”, a declarat Laura Codruța Kovesi în fața jurnaliștilor.
Gheorghe Stan, șeful secției de investigare a magistraților, anunță după trei luni că-i lipsesc dosare pe protocoale
Tot astăzi, într-un răspuns oficial trimis către LUJU.ro, un site care susține punctul de vedere al celor care vizează controlul politic al sistemului de justiție, Gheorghe Stan, șeful secției de investigare a magistraților, a anunțat că, în cadrul secției pe care o conduce, „nu sunt înregistrate dosarele…cu privire la semnarea protocolului PICCJ-SRI in anul 2009”.
Mai multe surse consideră că această declarație nu este conformă cu realitatea. Într-un comunicat oficial dat de Parchetul General la momentul constituirii „Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție” se spune că:
„Dosarele aflate în lucru la Direcţia Naţională Anticorupţie şi la alte unităţi de parchet, precum şi dosarele soluţionate până la acestă dată care privesc infracţiuni săvârşite de judecători sau procurori se preiau de către Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie”.
Procurorul Gheorghe Stan, la trei luni după activarea secției, anunță că sunt dosare „pe protocoale” care nu au ajuns la el.
Dacă e adevărat ce susține, de ce a așteptat trei luni până să semnaleze lipsa unor dosare?
În general, dosarele se predau în baza unor documente, iar reprezentanții parchetului trebuie să facă publică această listă.
Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție este un instrument politic creat de PSD pentru controlul magistraților. Această agenție nu are niciun fel de recunoaștere oficială a forurilor europene.
Mai mult, atât Comisia de la Veneția cât și GRECO au precizt oficial că această secție pune în pericol independența justiției.
Punerea sub acuzare a fostului șef DNA de către procurorul Adina Florea, procuror susținut de ministrul Justiției Tudorel Toader, mută confruntarea dintre corupți și statul de drept de pe teritoriul României în cel al Europei.
În ciuda declarațiilor Adinei Florea, cum că respectă legea în desfășurarea acestei anchete, dosarul în care este cercetată Laura Codruța Kovesi este unul inventat. Procuroare secției de anchetare a magistraților a dat curs unei plângeri penale făcute de un corupt fugar, e vorba de Sebastian Ghiță.
„Nu antamăm activităţile şi nu antamăm niciun fel de subiect care să nu aibă o bază legală. Este o activitate în curs de urmărire penală, care prezintă o importanţă egală cu orice activitate de urmărire penală desfăşurată în orice altă speţă. Se respectă exact aceleaşi drepturi procesuale care i se respectă şi trebuie să fie cunoscute de fiecare persoană în parte”, a declarat procurorul Adina Florea jurnaliștilor la ieșirea de la CSM, citată de News.ro.
Pentru a câștiga o partidă, prețul plătit pentru o victorie nu trebuie să fie mai mare ca prețul înfrângerii. De aceea cred că Liviu Dragnea și acoliții săi nu vor fi dispuși să-și asume presiunea instituțiilor europene care, în final, îi poate distruge.
Numirea lui Kovesi a devenit, din cauza disperării corupților, o miză pentru Uniunea Europeană. Cei de la Bruxelles știu să joace astfel de partide.
Adina Florea, procurorul care încearcă s-o blocheze pe Kovesi, Foto:Digi24, captură video
10 motive pentru care Codruța Kovesi va ajunge procuror european. De ce nu o poate opri Dragnea?
1. Liderul PSD nu mai are nicio cale de comunicare cu Comisia Europeană cu care s-a războit tot timpul de când a venit la putere.
Toate mișcările lui sunt privite cu suspiciune. Acțiunea împotriva Codruței Kovesi va fi și ea privită ca un atac la principiile Uniunii Europene.
2. Această mișcare disperată de stopare a ascensiunii fostului procuror anticorupție confirmă oficial faptul că secția de anchetare a magistraților, înființată de Tudorel Toader, reprezintă un instrument de control politic al actului de justiție.
„Printre principalele dispoziții problematice se numără, în special: crearea unei secțiuni speciale de urmărire penală pentru anchetarea infracțiunilor comise de magistrați, noile dispoziții privind răspunderea materială a magistraților pentru deciziile luate, un sistem nou de pensionare anticipată, restricții privind libertatea de exprimare în cazul magistraților și noi motive de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii”, se arată în raportul MCV, realizat de Comisia Europeană.
3. Comisia de la Veneția, GRECO, Comisia Europeană și Parlamentul UE au emis documente și au votat rezoluții împotriva preluării controlului politic asupra sistemului de justiție.
E de așteptat ca reacțiile instituționale să fie puternice.
4. Își permite Liviu Dragnea s-o transforme pe Laura Codruța Kovesi în personalitatea în care românii au cea mai mare încredere?
O pierdere a poziției de procuror european o poate determina pe aceasta să intre în cursa electorală pentru Cotroceni la invitația, de exemplu, a unei alianțe USR-PLUS.
Transformată într-un erou național, va fi greu de oprit din marșul către fotoliul de președinte.
Liviu Dragnea, pe un drum cu două opțiuni: instaurarea dictaturii sau pierderea puterii
Liviu Dragnea a luat-o pe un drum strâmt, cu două opțiuni, ambele proaste – Foto Wikipedia
5. Liviu Dragnea, prin declanșarea planului de compromitere a doamnei Kovesi, a intrat pe un drum strâmt, cu două opțiuni: instaurarea dictaturii sau pierderea puterii.
PSD e o formațiune care se dezintegrează. Conducerea acesteia a devenit o afacere personală a liderului ei.
Susținerea social-democraților se prăbușește, așa că într-o confruntare electorală, Dragnea nu mai are nicio șansă.
Pentru a supraviețui politic după luna mai când au loc alegerile europarlamentare trebuie să schimbe regulile jocului.
Mai are de făcut pasul cel mai greu – să ia toată puterea. Cum va face asta nimeni nu știe, dar a pornit pe acest drum.
6. E greu de presupus că reprezentanții Comisiei Europene vor depune armele la șantajul lui Liviu Dragnea și al acoliților săi.
În toate situațiile precedente, au ieșit învingători.
Exemple: criza din Grecia, negocierea pentru Brexit, dosarul populismului italian, statul de drept din Polonia.
O singură problemă nu a fost rezolvată până acum. Cea a lui Viktor Orban, Ungaria și asta pentru că FIDESZ, partidul aflat la putere, face parte din PPE (Partidul Popular European) cel care deține și, foarte probabil, va deține și după alegerile europene majoritatea în Parlamentul European.
Victoria împotriva lui Dragnea e ușoară și la îndemână
7. În cazul în care Parlamentul European va activa Articolul 7 împotriva României, cum s-a întâmplat în cazul Poloniei și Ungariei, Liviu Dragnea va trebui să facă față unui val de proteste din partea opiniei publice nou și diferit.
Cetățenii români au o încredere de patru ori mai mare în Comisia Europeană în comparație cu Parlamentul României, conform unui sondaj INSCOP.
Activarea Articolului 7, pe lângă criza politică va genera rapid și una economică. El reprezintă un semnal de alarmă pentru investitori, pentru bănci, iar economia României e mult mai firavă și mai dependentă de UE decât cea a Ungariei și a Poloniei.
8. Reacția rapidă a Opoziției, care astăzi are o susținere publică mai mare decât majoritatea parlamentară, conform ultimelor sondaje, a ridicat nivelul dezbaterii publice. Reacția a atras atenția cancelariilor europene care, rând pe rând, au început să se miște.
Toate planurile gândite de Liviu Dragnea au o hibă majoră. Niciodată nu se gândește la consecințe.
Astfel ceea ce la început pare o mișcare genială, din punctul de vedere a liderului PSD, se transformă într-un mare eșec politic.
De exemplu, referendumul pentru familia tradițională, un plan în care Dragnea a investit masiv și care i-a explodat în nas. Alt exemplu, cel cu Vitamina D pentru copii, croit să-l scape de eticheta că a furat banii destinați minorilor în dosarul penal în care a fost condamnat în prima instanță pentru angajări fictive, a căzut în comisiile din Parlament.
9. Valul de proteste pe rețelele sociale, luările de poziție și încercarea disperată a televiziunilor de casă ale PSD de a susține acțiunea de compromitere a lui Kovesi au creat un scandal mult prea mare pentru a nu produce noi tensiuni în interiorul PSD, dar și în coaliția de guvernare.
Asta se întâmplă în condițiile în care actuala majoritate parlamentară a ajuns la mâna UDMR, adică la mâna lui Viktor Orban, premierul Ungariei.
Acesta are un atu senzațional în negocierile tensionate cu UE – oricând poate prăbuși guvernul de la București. Adică poate livra Bruxelles-ului capul lui Liviu Dragnea pe o tavă din aur pentru a-și rezolva „unele” probleme.
10. După gafa lui Liviu Dragnea cu punerea sub acuzare a fostului șef DNA, instituțiile europene nu mai pot rata numirea lui Kovesi.
O înfrângere a UE în fața unui condamnat penal ar fi rușinoasă și cu efecte negative pentru întreaga construcție europeană.
Uniunea Europeană ar fi compromisă de un corupt din România. Așa ceva e de neacceptat, mai ales că victoria împotriva lui Dragnea e ușoară și la îndemână.
Liviu Dragnea are de ce să fie îngrijorat în aceste zile. Pe lângă faptul că șansele lui de a ajunge în turul doi al alegerilor prezidențiale, în cazul în care candidează, tind către zero, partidul său e în drum spre pierderea alegerilor europarlamentare. PSD e un partid care se prăbușește.
În această săptămână, trei instituții de sondare a opiniei publice au publicat date ce analizează opțiunile alegătorilor din perspectiva alegerilor europarlamenatare.
Scrutinul pentru Parlamentul European se va desfășura în România, cel mai probabil, în data de 26, ultima duminică a lunii mai. Reprezentanții PE au un mandat de cinci ani.
Pentru o corectă informare a publicului trebuie să anunțăm că studiul IMAS e un barometru de opinie lunar comandat de USR. Studiul INSCOP e un barometru de opinie lunar realizat în parteneriat cu cotidianul „Adevărul”, iar studiul CURS e un barometru de opinie susținut de PSD.
Barometrul de opinie pentru luna ianuarie realizat de IMAS pentru USR, Foto USRBarometru de opinie pentru luna ianuarie realizat de INSCOPîn parteneriat cu Adevărul – Foto INSCOPBarometru de opinie realizat de CURS pentru luna ianuarie. Sondajul e optimist excesiv cu privire la cifrele PSD. Foto CURS
Observații:
În toate aceste sondaje, tendința PSD este aceea de a pierde alegători.
În barometrele de opinie pentru luna ianuarie, PNL este pe locul doi. Cu precizarea că în studiile IMAS și INSCOP, PNL s-a apropiat la 1,5 puncte de PSD, intrând în marja de eroare. În sondajul CURS, diferența dintre PSD și PNL e de 10 puncte, în opinia mea fiind una care nu are nicio legătură cu realitatea.
Sondajele publicate nu au măsurat alianța dintre USR și PLUS pentru alegerile europarlamentare. Alianța s-a produs după declanșarea procesului de strângere de date.
Pe rețelele sociale au existat multe comentarii pesimiste care spuneau că, în cazul în care se adună procentele PSD, ALDE și Pro România (Victor Ponta) se constată că nu sunt mari schimbări.
În 2016, PSD a câștigat cu 45,67%, iar ALDE a avut 5,62%, Pro România nu exista. PSD și ALDE au avut împreună 51,29%.
Astăzi, PSD, ALDE și Pro România au 43,6%. Chiar și într-un astfel de raționament pesimist apare o diferență de 7,5%.
Ultimele trei sondaje de opinie duc spre o singură concluzie: PSD, un partid prăbușit. De ce?
Dar lucrurile apar într-o cu totul altă lumină în momentul în care privim cifrele partidelor de centru-dreapta. În 2016, PNL, USR și PMP au obținut împreună 34,6% din voturile alegătorilor. O diferență de 17 puncte procentuale față de PSD și ALDE. Nu au avut nicio șansă să formeze o majoritate parlamentară chiar cu sprijinul UDMR (6,18%).
Astăzi, PNL, USR și PLUS au împreună 43,7%, egalând scorul PSD, ALDE și Pro România, la jumătatea mandatului.
Mutația în opțiunile electoratului este puternică. Pe lângă faptul că PSD e în pericol să piardă locul de lider al partidelor din România, o premieră, acum există o altenativă politică la heghemonia de șapte ani a social-democraților. Aceștia au guvernat țara în diferite combinații, începând cu 2012.
Dar asta spun cifrele, pentru că analizând realitatea politică, există puține șanse să apară o alianță între Liviu Dragnea (PSD) și Victor Ponta (Pro România). Amândoi se află într-un conflict politic dur, fiecare vizând preluarea alegătorilor social-democrați.
Cu trei luni înainte de alegerile europarlamentare, Liviu Dragnea nu mai poate administra o campanie de succes pentru PSD.
E de așteptat să înceapă convulsii în interiorul formațiunii. Conform unor surse, există negocieri nesfârșite pe locurile eligibile pentru Parlamentul European. Mulți lideri social-democrați încercă astfel să-și salveze cariera politică.
