A fost eroul nostru! Al serii, al românilor şi al UE, al cui vrem noi. E polonez, îl cheamă Donald Tusk şi iubeşte România mai mult decât românii cu buletin ca Dragnea, Tăriceanu, Dăncilă, Ciordache&co..
De ce? Pentru că ne-a vorbit din suflet, în discursul său la Ateneu. Ne-a folosit limba noastră, de vreme ce se afla aici, în ţara asta. Un gest de maximă curtoazie. N-a vorbit în engleză (ca Tăriceanu, care şi-a alungat astfel de unul singur „vânatul” propriului electorat), nici în franceza nativă a lui Juncker. A vrut să ne ajungă la inimi. Şi ne-a ajuns!
Nu doar cu graiul românesc, dificil de folosit pentru un polonez, dar şi cu simboluri naţionale precum Duckadam, Nadia, Eliade, Enescu şi chiar…Dacia 1300!
Un discurs de marketing, vor spune duşmanii Europei, dar care-i problema? Ce e rău să fii amabil, diplomat şi cuviincios? Nimic, evident. E rău să cauţi nod în papură, şi-o vor face destui în continuare.
Tusk a fost eroul nostru, în seara asta, la Ateneul Român. Al tuturor. Al educaţilor, dar şi al „poporenilor” simpli şi cumsecade. Al celor alungaţi din ţară de hoţia şi iresponsabilitatea celor care, printr-un nefericit accident al istoriei, i-au stat alături în ziua lansării oficiale a preşedinţiei rotative a UE de la Bucureşti. Bine măcar că fugitul şi iubita nu s-au aflat în România în acest moment. Cum era să-i vezi lângă liderii UE? Greţos!
De ce e Donald Tusk mai român decât respectivii? Pentru că ei îl prezintă ca pe un duşman al României, alături de Juncker, Tajani şi de alţi lideri europeni. Ăsta e discursul puternicilor zilei de la Bucureşti: Europa ne vrea răul, ne atacă cu multinaţionale, ne face piaţă de desfacere, ne suge, ne arde, ne usucă. Iar preşedintele Consiliului European, este şi el, evident, parte din acest plan anti-naţional. Asta le spun românilor baronii României PSD-ALDE.
Dar tocmai de aceea Tusk e mai român decât ei. Pentru că nu se foloseşte de oameni. Nu le spune să stea cu palmele întinse pentru pomană de la partidul conducător. Ci le cere oamenilor să apere statul de drept şi valorile europene cu eroismul lui Duckadam din finala Stelei cu Barcelona, în 1986, la Sevilla. Adică le zice adevărul de la obraz, spre deosebire de manipulatorii de profesie. Nu vinde iluzii. Nu promite lapte şi miere. Şi nu oferă garanţii. Căci nimic din toate acestea nu există fără LUPTĂ.
De asta e Tusk mai român decât ei. Decât ei şi toate copiile lor nereuşite, cum este de pildă această Gabriela Zoană, urmaşa lui Dăncilă la Bruxelles, pe care am auzit-o întâmplător la un post TV de ştiri cum minţea cu neruşinare, ca o gazetă bolşevică. Ea şi multe alte rateuri ale adevărului sunt duşmanii românilor, nu lideri europeni ca polonezul nostru cel simpatic.
Căci el nu ne abureşte ca ei. Ne spune pe şleau, să înţelegem clar: nimic nu vă poate apăra decât voi înşivă. Opoziţia de toate felurile, protestul, presa liberă. Doar frontul unit al ADEVĂRULUI e calea către victoria împotriva celor care apără hoţia la drumul mare, atacă UE şi vor să distrugă viitorul pro-occidental al ţării.
Asta ne-a spus fratele nostru Donald, astă seară, la Ateneu. Să nu cedăm! Să luptăm precum eroii acestei naţii. Fuga de confruntare nu e soluţia. Salvarea poate fi individuală, dar pentru toţi cei care iubesc România soluţia e ce ne-a spus prietenul Donald Tusk.
Aşa vorbeşte un bun român. Curat. Deschis. Cinstit. Cu suflet. Şi fără să prezinte albul negru şi invers. Pe adevăr. Căci adevărul eliberează, nu? Este cea mai bună cale pentru a simţi măreţia izbânzii. Poate că, din acest motiv, nu-i atât de rău să-i avem în negura vieţii noastre de azi pe cei din PSD-ALDE. „Lumina nu vine din lumină, ci din întuneric”, ne-a spus Donald Tusk, citând din marele Eliade. Fie ca lumina noastră de mâine să-şi facă loc din întunericul care ne bântuie de doi ani încoace!