Andrei Goncearenko este noul proprietar al aeroportului din Chișinău. Acesta este un miliardar rus apropiat de conducerea de la Kremlin.
„Andrei Goncearenko, noul proprietar al aeroportului Chişinău, cu nevasta şi casa lui din Eaton Park, Londra, zis şi Red Square pentru concentraţia de oligarhi ruşi. Omul a fost director la GazpromInvest și are doar în Londra cinci locuinţe pe care a plătit cam 300 de milioane de euro”, scrie Sorin Ioniță, Expert Forum, pe pagina sa de Facebook.
El susține că afacerea a fost al lui Plahotniuc, iar odată cu debarcarea acestuia de către ruși în înțelegere cu Uniunea Europeană, Putin și-a trimis oamenii la înaintare.
„Acestea sunt afaceri patronate, în perioada de glorie, de PDM, partidul-patriot şi pro-european susţinut de la Bucureşti, şi continuate tovărăşeşte de Dodon. Chiar şi anul ăsta o împingeau unii geniali strategi politici pe Maia Sandu să discute cu PDM, să facă o nouă majoritate, să-l dea jos pe Dodon. Ca şi când ar fi vreo diferenţă între Dodon şi PDM când vine vorba de vândut Moldova la ruşi”, a scris Sorin Ioniță.
Expertul în politici publice mai spune că Goncearenko își va cumpăra și cetățenia moldovenească prin programul „Cetățenie prin investiție”, o schemă inventată de PDM, prin catre poate finanța partide politice fără să încalce legea.
„În ultimii ani, aeroportul, fiind administrat de compania concesionară, s-a dezvoltat dinamic. Este clar că dezvoltarea în continuare a aeroportului ca un centru regional de transport între Europa şi Asia depinde de volumul şi stabilitatea investiţiilor atrase. Printre priorităţile mele se numără construirea unei noi piste de decolare-aterizare pentru avioanele de mari dimensiuni, precum şi a unui nou terminal, care va fi cel mai modern din regiune. Atragerea investiţiilor pentru realizarea acestor planuri este sarcina mea principală în calitate de nou participant. Avem mult de lucru. Scopul nostru este să majorăm numărul anual al pasagerilor până la 5 milioane în următoarea perioadă”, a declarat Andrei Goncearenko.
Din păcate, Republica Moldova e tot mai departe de Uniunea Europeană și de România, intrând tot mai adânc sub pulpana Rusiei.
Uniunea Europeană (UE) a denunţat luni ”o nouă încălcare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucranei de către Rusia” în urma inaugurării de către preşedintele rus Vladimir Putin a căii ferate care leagă Crimeea şi Rusia continentală.
Vladimir Putin a sfidat Occidentul și a mai aplicat o lovitură Ucrainei prin realizarea unei legături feroviare între peninsula ucraineană și Moscova, anunță AFP, citată de News.ro.
VIDEO. Televiziunea publică germană prezintă lansarea noului pod feroviar.
Reprezentanții Uniunii Europene consideră că această acțiune prin care Putin încearcă izolarea Crimeei de Ucraina.
”Legătura feroviară este un pas în plus către o integrare forţată a peninsulei anexate ilegal de Rusia şi către izolarea Crimeei de Ucraina, din care rămâne parte”, a denunţat înr-un comunicat un purtător de cuvânt al şefului diplomaţiei europene Josep Borrell.
VIDEO. Postarea pe pagina lui Vladimir Putin despre inaugurarea podului.
Pentru a lega peninsula de Rusia a fost necesar să se construiască un pod feroviar pe care vor rula garniturile de tren. Podul limitează trecerea navelor prin Strâmtoarea Kerci către porturi ucrainene din Marea Azov. Uniunea Europeană aşteaptă de la Rusia să asigure o trecere liberă şi neîngrădită prin Strâmtoarea Kerci, conform dreptului internaţional”, a adăugat șeful diplomației europene.
Podul de cale ferată asigură legătura între Peninsula Kerci, din Crimeea, şi Peninsula Taman, în sudul Rusiei. Vladimir Putin a efectuat prima traversare – cu o lungime de 19 de kilometri – în cabina unei locomotive, alături de conductor, anunță AFP, citată de News.ro.
Partea feroviară a podului o dublează pe cea rutieră care a fost inaugurată în mai 2019. Putin a efectuat atunci traversarea acestuia la volanul unui camion portocaliu, în fruntea unei coloane de zece vehicule.
Construcţia căii feroviare a fost lansată în februarie 2016 şi a fost încredinţată miliardarului Arkadi Rotenberg, un partener de judo al lui Putin.
Trenurile urmează să asigure de-acum legătura între Moscova sau Sankt Petersburg cu Simferopol, capitala Crimeei. Se preconizează că acestea urmează să transporte 14 milioane de pasageri în 2020.
Rusia a invadat Peninsula Crimeea în martie 2014, apoi a organizat un referendum denunţat de Kiev şi Occident.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că poziţia Uniunii Europene împotriva Pactului Ribbentrop-Molotov care a premers declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial este o „minciună neruşinată”, potrivit DPA, citat de Agerpres.
Parlamentul European a adoptat în urmă cu două luni o rezoluţie care afirmă că pactul de neagresiune din 1939 dintre Germania nazistă şi Uniunea Sovietică, numit după diplomaţii care l-au semnat la Moscova, „a deschis calea pentru izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial”.
Rusia a menţinut poziţia sovietică potrivit căreia pactul a fost un rău necesar pentru a preveni ofensiva nazistă asupra Uniunii Sovietice, care s-a produs totuşi după doi ani de la semnare, când Germania nazistă a atacat Uniunea Sovietică în 1941.
La o întâlnire cu oficialii care organizează festivităţile pentru marcarea a 75 de ani de la sfârşitul războiului, Putin a spus că poziţia Uniunii Europene „nu se bazează pe nimic real”, conform unui transcript al Kremlinului.
Pactul Ribbentrop-Molotov este rar discutat în Rusia astăzi, în timp ce victoria Aliaţilor, şi în special a URSS, asupra Germaniei naziste, care a pus capăt războiului în Europa, rămâne o sursă de mândrie naţională puternic celebrată.
Rezoluţia Parlamentului European susţine că pactul stabilea împărţirea Europei „între două regimuri totalitare”, Germania nazistă şi Uniunea Sovietică.
Istoricii spun că liderul sovietic Iosif Stalin a folosit pactul ca o oportunitate de a anexa teritorii care, înainte de revoluţia comunistă din 1917, au aparţinut Imperiului Rus, dar și teritorii care n-au aparținut niciodată Moscovei.
În timp ce Germania nazistă a intrat în vestul Poloniei, Uniunea Sovietică a ocupat teritoriile baltice şi estul Poloniei
Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel se întâlnesc pentru prima oară cu omologii lor rus Vladimir Putin şi ucrainean Volodimir Zelenski la Paris, într-o încercare de a relansa procesul de pace în Ucraina şi de a deschide un nou capitol în relaţiile cu Moscova, relatează AFP, citat de News.ro.
Aceste summituri în ”format Normandia” – numele regiunii franceze în care liderii celor patru ţări s-au întâlnit prima oară în 2014 – nu au mai avut loc din 2016.
După trei ani de paralizie a negocierilor, Vladimir Putin, un veteran al scenei internaţionale, urmează să strângă, la Palatul Elysée, pentru prima oară mâna lui Volodimir Zelenski, un fost umorist ajuns la putere în mai.
Strângerea de mână între Putin şi Merkel urmează de asemenea să fie analizată, în plină criză diplomatică între cele două ţări. Germania a expulzat doi diplomaţi ruşi după asasinarea unui georgian în centrul Berlinului în august, un asasinat comandat, potrivit justiţiei germane, de o ”entitate de stat rusă” sau din Cecenia.
Războiul între Kiev şi separatiştii proruşi s-a soldat cu peste 13.000 de morţi în Donbas, un bastion industrial în estul Ucrainei, din 2014.
Confruntările armate au scăzut în intensitate după acordurile de la Minsk, în 2015. Însă 80.000 de oameni continuă să se înfrunte de o parte şi de alta a liniei frontului, cu o lungime de 500 de kilometri. Iar în fiecare lună sunt ucişi oameni în ciocniri sau de mine antipersonal.
Occidentul şi Ucraina acuză Moscova de finanţarea şi înarmarea rebelilor, ceea ce Rusia dezminte, afirmând că joacă un rol politico-umanitar în protejarea populaţiei locale rusofone.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Circa 1.000 de persoane au manifestat sâmbătă la Minsk, capitala Belarus, împotriva unui proiect controversat de integrare mai accentuată cu Rusia, pe fondul speculaţiilor în jurul unei unificări a celor două ţări, conform AFP şi Efe, citat de Agerpres.
Această manifestaţie neautorizată avea loc în timp ce preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko se afla sâmbătă la Soci, în sudul Rusiei, pentru a discuta despre acest proiect cu Vladimir Putin.
În cea mai mare parte destul de tineri, manifestanţii s-au reunit pe un bulevard din centrul capitalei Minsk, îndreptându-se ulterior spre sediul guvernului în coloane care purtau pancarte pe care se putea citi „Nu este o integrare – este o ocupaţie!” şi „Preşedintele ne vinde ţara!”.
Mulţi manifestanţi agitau drapele ale Uniunii Europene şi vechiul drapel belarus în culorile alb-roşu-alb, devenit în prezent simbol al opoziţiei. Poliţia a intervenit rapid pentru a încadra manifestaţia, dar nu a recurs la nicio arestare.
„Este interzis să te atingi de ţară fără autorizaţia poporului. Dacă nu erau aceste protocoale secrete, nu am fi avut niciun motiv să ne reunim”, a declarat Vladimir Nekliaev, unul din liderii opoziţiei belaruse.
Speculaţii circulă de câteva luni asupra unor presupuse presiuni ale Rusiei care urmăreşte să formeze cu Belarus o singură ţară.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Un scandal a izbucnit în Ucraina din cauza faptului că gigantul american Apple, pe aplicația Maps (Hărți), a trasat graniță între peninsula Crimeea și Ucraina.
Mai mulți diplomați ucraineni au protestat față de decizia companiei și un val de mesaje de protest s-a înregistrat pe rețelele de socializare.
Crimea a fost anexată de către Rusia în luna martie 2014, stârnind un val de proteste internaționale. Regimul Putin are o situație dificilă din cauza sancțiunilor economice impuse de SUA și Uniunea Europeană după această invazie.
Tensiunile dintre Rusia și Ucraina sunt la cote înalte, iar pe granița de est a Ucrainei încă sunt confruntări între trupele ucrainene și separatiști ruși.
Harta din aplicația „Maps” a Apple în care apare linia de graniță între Crimea și Ucraina
BBC a relatat pentru prima dată că peninsula Crimeea a fost trecută de Apple ca teritoriu rusesc atât în aplicația de hărți cât și în cea de vreme (Maps, Weather).
Apple n-a avut nicio reacție până la această oră. Anterior, aplicațiile Apple nu atribuiau Crimea nici Rusiei, nici Ucrainei.
Într-un comunicat dat de Duma de Stat a Rusiei (echivalentul Camerei Deputaților), instituția susținea că au avut o întâlnire cu un reprezentant al companiei Apple, iar „greșeala referitoare la Crimea a fost remediată”.
Peste noapte, iPhone a devenit un smart-phone care nu mai este popular în Ucraina, mizând pe Rusia.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Bate vânt de sovietizare în televiziunile din România. Înregimentarea oficială a Realitatea Plus (fosta Realitatea TV) în frontul de propagandă al PSD a făcut ca, în acest moment, trei moguli să tragă cu partidul infractorilor: Voiculescu, Ghiță și Gușă. Vestea proastă vine dinspre Pro TV, care până acum mai echilibra cât de cât balanța democrației în mass-media.
De o săptămână, Pro TV a ajuns, în mod oficial, în mâinile cehului Petr Kellner. Un mogul de doar 55 de ani, devenit cel mai bogat afacerist din țara sa. Prezent încă din anii ’90 la Moscova și Sankt Petersburg, unde – cu complicitatea statului rus și a lui Cladimir Putin personal – s-a îmbogățit pe spatele oamenilor naivi ademeniți să cotizeze la un fond de cecuri. Un fel de FNI românesc.
Kellner are o avere de 15,5 miliarde de dolari, potrivit specialiștilor în evaluări de la celebra revistă „Forbes”.
Ziaristii.com vă arată cine este cu adevărat Petr Kellner: afacerile sale din Rusia și legăturile cu președinții Vladimir Putin și Milos Zeman. Cine va da linia în cel mai influent post de televiziune din România. Informațiile sunt de-a dreptul înspăimântătoare. Prin Kellner, Putin ar putea trece la un alt nivel al propagandei anti-democratice și anti-occdentale în România. Oficine de genul Sputnik.md par glumițe pe lângă ce ar putea deveni Pro TV în „era Kellner”.
Țeapă colosală cu fondul de cecuri Petru cel Mare (FNI-ul rusesc)
Petr Kellner a început să facă afaceri în Rusia în anul 1993, la vârsta de 29 de ani.
A creat mai multe fonduri financiare la Sankt Petersburg și Moscova. Cel mai cunoscut dintre ele s-a numit Petru cel Mare. Ce a țintit: să-i escrocheze pe oamenii naivi, mulți dintre ei săraci, visători la o viață mai bună. Evident, hoțiile sale au funcționat de comun acord cu autoritățile din acea vreme. A participat activ la privatizarea cecurilor (certificatelor, voucherelor) rusești, într-un proces de privatizare ce a semănat cu cel din România.
Președinte era Boris Elțîn, primul șef de stat al Federației Ruse. Dar Kellner i-a atras în cursă pe cetățenii obișnuiți cu ajutorul lui Vladimir Putin. Fostul colonel KGB (pe care schimbările din 1989 l-au găsit la post în Republica Democrată Germană, aflată sub ocupație militară sovietică) era pe atunci, în anii ’90, viceprimarul marelui oraș Sankt Petersburg și șeful Comisiei pentru relații externe din cadrul Primăriei. Se ocupa de așa-zisa promovare a investițiilor străine, pe fondul începutului privatizării în Rusia.
Prin intermediul lui Putin, Kellner a colectat de la „investitorii” de rând circa 100.000 de vouchere. Inițial, pentru un voucher li s-a plătit 40 de dolari, apoi doar 10 și în final 5! Prețul s-a stabilizat până în primăvara lui 1994 la 20 de dolari pe bucată.
Cu ajutorul lor, Putin și Kellner au achiziționat acțiuni la 130 de companii rusești. Conform site-ului versia.ru, activele cehului au inclus acțiuni la companii de energie, comunicații și chiar la fabrica de cusut Pavlovo-Posad Igla. Scopul: să revândă ulterior acele societăți sub o formă sau alta.
Dar, copie la indigo cu FNI-ul românesc, fondul financiar Petru cel Mare s-a prăbușit câțiva ani mai târziu. Micii „investitori” au rămas cu ochii-n soare, iar „rechinul” Kellner s-a ales cu 50 de milioane de dolari. O sumă astronomică pentru Rusia acelei perioade. Ca să scape basma curată, el și-a declarat falimentul: a susținut că a pierdut 500 de milioane de dolari! Exact ca Vîntu, dar la altă scară, cu alte cifre.
După criza din Rusia, în 1998, Kellner s-a întors în Cehia. Unele active din fondul Petru cel Mare le-a vândut grupului slovac Eastfield, care a rămas pe piața rusă prin afaceri în domeniul cerealelor.”Cetățenii de bună-credință au încercat să afle dacă ar putea să obțină ceva pentru bonurile lor privatizate, pe care le-au investit în fondul Petru cel Mare. N-au găsit calea spre adevăr. În 2003, fondul a fost lichidat definitiv”, au dezvăluit ziariștii de la site-ul versia.ru.
Putin a fost investigat de o comisie a Consiliului Legislativ al orașului Sankt Petersburg. Aceasta a ajuns la concluzia că el a produs pierderi de 93 de milioane de dolari la nici un an de când a fost numit în fruntea Comisiei pentru relații externe. Ce măsură s-a luat? Concedierea lui, dar efectele ei s-au produs doi ani mai târziu. Prea târziu! Influent și bogat, pe fondul prăbușirii regimului Elțîn, Putin era deja propulsat de forțe invizibile spre Kremlin. Trecutul său de ofițer KGB lucra intens.
Al doilea descălecat în Rusia: cel cu banca Home Credit
Anul 2000: după un mandat de un an ca prim-ministru, Vladimir Putin devine al doilea președinte al Federației Ruse, după ce Boris Elțîn i-a cedat scaunul. Tot atunci, Petr Kellner revine în Rusia cu noi afaceri.
Zecile de milioane de dolari câștigate la prima sa escapadă pe piața rusă au fost investite în firma sa, PFF, fondată în 1991, prin care a înghițit o grămadă de firme privatizate de statul ceh.
Noul proiect al lui Kellner, la a doua sa apariție în Rusia, a fost Home Credit and Finance Bank, societate specializată în emiterea de împrumuturi de consum pentru populație. Această bancă a invadat piața în mod agresiv, fără a cheltui vreun ban pentru publicitate. Șapte ani mai târziu, banca lui Kellner avea deja 27 % din piața creditelor de consum și 10,5% din piața cardurilor de credit. Numărul clienților a depășit 15 milioane!
Dincolo de activitatea sa bancară fructuoasă, cehul a pus și bazele celei legate de asigurări. Concomitent, o filială a companiei sale PPF din Cehia a început să lucreze cu banca Home Credit din Moscova.
În primăvara anului 2003, Kellner era atât de influent în afacerile rusești, încât a reușit să pună pe butuci Banca Standard Rusă (concurenta sa). Prin Home Credit, ajutat de regimul diabolic al lui Putin, a emis împrumuturi către populație prin rețeaua de magazine Technosila. Deși produsele celor două bănci erau cam aceleași, Kellner a oferit o rată a dobânzii de împrumuturi cu 10 % mai mică decât cea a Băncii Standard Rusă.
Profiturile au crescut rapid. Trei ani mai târziu, Kellner a deschis filiala Home Credit Kazahstan.
„Da, îl susțin pe Putin la președinția Rusiei!”
Petr Kellner mai deține în Rusia și compania PPF Real Estate. Aceasta face parte din PPF Real Estate Holding BV, fondată în anul 2010.
Activitatea principală a PPF Real Estate este furnizarea de servicii în domeniul construcțiilor și al managementului imobiliar în Europa Centrală și de Est.
Printre principalele facilități ale lui Petr Kellner în Rusia se numără complexul industrial South Gate (187.000 de metri pătrați) și parcul logistic Trilogy (107.000 de metri pătrați).
Este unul dintre „regii imobiliarelor” din Rusia. Ocupă locul 22 în Topul Forbes, întocmit pe acest segment, cu nu mai puțin de 85 de milioane de euro câștigați din chirii prin compania sa PPF Reale Estate Russia.
Vladimir Putin
Kellner acordă interviuri presei naționale din Cehia de două ori pe an. Într-unul din ele, în 2012, întrebat de jurnaliștii de la DNES dacă PPF va favoriza realegerea lui Vladimir Putin în funcția de președinte, mogulul ceh a răspuns tranșant: „Da. Îl susțin pe Putin la președinția Rusiei!”. A fost o confirmare a faptului că între el și Putin există o relație extrem de strânsă, fondată în anii ’90, când actualul „țar” de la Kremlin i-a deschis drumul spre afaceri în Rusia, dar și pe cel de mare miliardar.
Vizită în China cu președintele pro-rus al Cehiei, Milos Zeman
„Kellner nu e nevoit să mituiască pe nimeni”, a răspuns miliardarul altor întrebări legate de corupția din țara sa, în același interviu din 2012. „Cel mai surprinzător răspuns al lui Kellner a fost legat de întrebarea privind corupția din Republica Cehă. Miliardarul consideră că actele de corupție din țara noastră sunt mai rele și mai mari decât în Rusia”, notează site-ul ceskapozice.lidovky.cz.
Milos Zeman
Noul boss al televiziunii Pro TV se află în relații deosebit de strânse și cu actualul președinte al Cehiei, reales în funcție la scrutinul de anul trecut. Un rusofil convins, prieten la cataramă cu Vladimir Putin, Milos Zeman a fost sprijinit intens în campania electorală de Petr Kellner. El a reușit să câștige alegerile din al doilea tur, deși în 2014 coborâse de la 58% la 37 % în ceea ce privește încrederea populației, tocmai din cauza asocierii sale cu Rusia. Dar și pentru susținerea integrității teritoriale a Chinei, incluzând Tibetul și Taiwanul.
Zeman l-a luat pe Kellner în delegația oficială care a vizitat China în 2014, când s-a întâlnit cu președintele celei mai populate țări din lume. „Mulți asociază simpatiile președintelui ceh față de China și Rusia cu interesele comerciale ale celui mai bogat antreprenor din Republica Cehă, Petr Kellner. Acesta a luat parte la o călătorie oficială în China și chiar a participat la o întâlnire între președintele Cehiei și cel al Republicii Populare Chineze. Kellner activează pe piața asigurărilor rusești. Probabil, astfel de legături strânse au fost stabilite în timpul campaniei lui Milos Zeman, din moment ce oficialii săi nu au dezvăluit sursele tuturor fondurilor primite de președinte pentru publicitate”, scria în 2014 siteu-l Ecoul Caucazului.
„Cireașa de pe tort a fost aceea că Zeman s-a întors din China în Cehia nu cu avionul prezidențial, ci cu avionul privat al companiei miliardarului Petr Kellner, PPF. Kellner a participat și la negocierile președintelui ceh cu președintele chinez Xi Jinping. Grupul PPF al lui Kellner și partenerii săi de la J&T sunt implicați în mod activ pe piața chineză – la fel ca pe cea rusă, unde PPF, în anii 2000, a devenit unul dintre cei mai mari investitori în sectoarele financiare (Home Credit) și asigurări (Ingosstrakh). Zeman explică abordarea pragmatică a relațiilor cu China prin interesele de afaceri, promovarea investitorilor cehi pe piața chineză și atragerea investitorilor chinezi în Republica Cehă. Mulți lobby-iști au o opinie similară în legătură cu Rusia. Același Peter Kellner, din 2012, a sprijinit direct realegerea lui Putin în funcția de președinte”, au menționat ziariștii de la Radio Svoboda.
La sfârșitul lunii august a anului 2016, Kellner a decis să vândă lanțul de magazine de electrocasnice și electronice Eldorado, a doua cea mai mare companie de pe piață din punct de vedere al veniturilor și al numărului de magazine din Rusia. Cumpărător: grupul Safmar, controlat de Mihail Gutseriev, cel mai bogat om din Rusia, cu o avere de 5,65 milioane de dolari. „Pachetul principal de 80% din titlurile Eldorado, prin intermediul a două companii off-shore, aparține concernului ceh PPF, care gestionează, de asemenea, companii de asigurări, operatori mobili, bănci și are acțiuni în întreprinderi industriale. Conform raportului anual PPF, până la sfârșitul anului 2015, valoarea activelor corporației a ajuns la 21,6 miliarde de euro. Fondatorul și proprietarul PPF este omul de afaceri Peter Kellner, care deține 98,92% din companie”, notau jurnaliștii de la site-ul rusesc rbc.com înaintea tranzacției.
Biografia unui miliardar al tranziției de la comunism la capitalism
DATE PERSONALE. Petr Kellner s-a născut în anul 1964, în orașul cehoslovac Ceska Lipa, situat la granița cu fosta RDG (actualmente Germania). Omul de afaceri încearcă să nu menționeze originea sa nici în documentele de afaceri, nici în interviuri. Conform rapoartelor neconfirmate, numele tatălui său era Iosif. Acesta a lucrat într-unul din institutele locale de cercetare. Tot acolo a muncit și fratele său mai mare, Peter Jan.
STUDII. De mic copil, Petr s-a mutat cu familia sa în centrul regional din Liberec. Acolo a absolvit Liceul Economic. În 1982 a ajuns în Capitală, înscriindu-se la Facultatea de Economie a Universității din Praga, pe care a absolvit-o în 1986.
PRIMUL JOB. Kellner a început să lucreze ca referent în corporația de stat Stroyimport, ocupându-se cu furnizarea de echipamente străine până în 1989.
ASISTENT. Până la „Revoluția de catifea” din Cehoslovacia (noiembrie-decembrie 1989), Kellner s-a angajat ca asistent la studioul de film Barrandov.
ACTOR. În perioada sa scurtă petrecută la acel studio de film, Kellner a jucat un rol episodic în pelicula „Timpul servitorilor”.
VÂNZĂTOR. În 1990, el s-a angajat la compania Impromat. Ocupație: importul și vânzarea de mașini de copiat ale companiei japoneze Ricoh. Compania funcționează și în prezent. Vinde nu numai echipamente de birou, ci și aparate de aer condiționat, fiind distribuitorul oficial al Fujitsu în Republica Cehă. În perioada sa la Impromat, Kellner l-a întâlnit pe viitorul său partener de afaceri, Milan Winkler. Acesta furniza componente computerizate din țările asiatice unor persoane juridice din orașul său natal, Teplice, din nord-vestul Boemiei. „Am decis să organizăm un fond de investiții. Ne-a fost imediat clar că aceasta este singura modalitate de a participa la distribuția pe scară largă a averii: privatizarea cecurilor”, și-a amintit Winkler. Adică, exact ceea ce Petr Kellner avea să extindă și în Rusia, la o scară mult mai mare.
SPECULANT. Sistemul de privatizare propus de Ministerul Finanțelor din Cehoslovacia l-a inspirat pe Kellner să adopte modelul voucherelor din Rusia câțiva ani mai târziu. Până la „Revoluția de catifea”, Cehoslovacia avea cel mai puternic sector de stat al economiei din estul Europei.
PRIMUL FOND. Imediat după intrarea în vigoare a primei legi de privatizare din Cehia, Kellner și Winkler au înregistrat societatea WIKA în Teplice, în februarie 1991, pentru care ulterior au primit o licență pentru crearea unui fond de investiții. Câteva luni mai târziu, în septembrie, au organizat Primul Fond de privatizare, prescurtat PPF, pentru a se pregăti de privatizare.
CAPITAL. Fondul era subțire: 100.000 de coroane cehoslovace (echivalentul a 6.000 de dolari). În căutarea investitorilor, Kellner și Winkler i-au convins pe acționarii fabricii de sticlă de stat Sklo Union din orașul Teplice să investească 20 de milioane de coroane sub formă de finanțare a datoriei și o creștere a capitalului social. În schimb, șeful Sklo Union, Stepan Popovich, s-a alăturat Consiliului de Administrație al PPF și a devenit acționar minoritar al fondului (ulterior și-a vândut pachetul către Kellner).
PUBLICITATE. Odată cu începerea campaniei de privatizare, la care au participat 434 de firme din Cehoslovacia, PPF a lansat o campanie publicitară agresivă, atât la televizor, cât și la radio, recurgând la serviciile popularului actor Joseph Dvorak. Drept urmare, PPF a strâns 1,4% din totalul tichetelor din țară și a ocupat locul 11 din punct de vedere al capitalizării. După dezmembrarea Cehoslovaciei în 1993 (în Cehia și Slovacia), a avut loc al doilea val de privatizare, unde PPF a reușit să obțină 2,1%. După aceea, fondul și-a manifestat influența asupra a 202 de companii.
RUPTURA DE WINKLER. La câțiva ani după lansarea cu succes a PPF, între Kellner și Winkler s-au declanșat mai multe conflicte. Winkler l-a acuzat pe Kellner că a încercat să-și „dilueze” afacerile în cadrul PPF prin emiterea de facturi false în contul său. El și-ar fi cumpărat masiv propriile acțiuni, ca să evite un sechestru. Și-a creat un nou fond PPF, devenind proprietar deplin în 1995, în timp ce activa deja pe piața rusă.
SUCCES. În 1995, PPF-ul lui Kellner a cumpărat 20% din cea mai mare companie de asigurări din Cehia (CSK).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Președintele SUA a avut o întâlnire la Casa Albă cu Viktor Orban, premierul Ungariei, în data de 13 mai a acestui an.
Orban, un critic aspru al Ucrainei, l-a sfătuit pe Trump să nu aibă încredere în noul președinte al Ucrainei Vlodimir Zelensky, spunând că regimul politic ucrainean e semi-fascist, se arată într-un articol publicat de New York Times.
Trump a folosit criticile aduse de Viktor Orban Ucrainei ca argumente împotriva consilierului său pe probleme de securitate națională John Bolton care susținea că președintele SUA face o greșeală că blochează ajutorul militar pentru Ucraina.
VIDEO. Întâlnirea dintre Donald Trump și Viktor Orban care a avut loc la Casa Albă, în luna mai.
Mai mulți consilieri ai Casei Albe s-au împotrivit vizitei lui Viktor Orban în SUA, acesta din urmă fiind considerat un lider autocrat și un aliat al lui Vladimir Putin, președintele Rusiei. Dar vizita a avut loc, Donald Trump nu a ținut cont de sfaturile consilierilor și a transferat responsabilitatea organizării întâlnirii la șeful echipei de consilieri ai Casei Albe Mick Mulvaney, se arată în articolul publicat de cotidianul american.
Discuția cu Viktor Orban din Biroul Oval a consolidat atitudinea negativă a lui Trump față de Ucraina. De-a lungul vremii, în discuțiile cu Rudy Giuliani și Putin, Trump a primit același de informații despre Ucraina.
După zece zile de la această întâlnire, președintele SUA a participat la inaugurarea președinției lui Vlodimir Zelensky, iar la întoarcere într-un cerc format din mai mulți consilieri a criticat regimul politic din Ucraina, spunând că “e unul teribil. Mai mulți oameni de acolo au vrut să nu ajung președinte”.
Democrații investighează în camera reprezentanților în ancheta ce stă la baza procedurii de impeachment această întâlnire dintre Trump și Orban, dar și trei convorbiri telefonice desfășurate între președintele SUA și Vladimir Putin care au avut loc în aceeași lună mai din acest an.
Anunțul călătoriei lui Giuliani în Ucraina pe care acesta a anulat-o din cauza unui val de critici venit chiar din partea republicanilor a fost anunțată la patru zile după vizita lui Viktor orban la Casa Albă.
Ungaria este o nouă țară din Europa de est care e implicată în acheta de abuz de putere desfășurată de democrați împotriva președintelui Donald Trump.
La puțin timp după declanșarea scandalului, Rudy Giuliani a declarat la postul de televiziune Fox News că și România a jucat un rol în încercarea lui Trump de a implica Ucraina în alegerile din SUA, cerând ca familia Biden să fie anchetată de procurorii locali.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Bomba bombelor a explodat ieri, la Congresul PSD, în urma căruia Viorica Vasilica Dăncilă a fost desemnată candidatul PSD la alegerile prezidențiale din luna noiembrie a acestui an. Cu urale și ovații, specifice plenarelor CC al PCR, premierul României a ținut un discurs plin de propagandă ieftină. A ridicat tonul, stimulată de admiratori, de servilismul lor, pigmentat cu pupături și cuvinte siropoase. Iar la final l-a prezentat pe marele invitat: Serghei Stanișev, fost premier al Bulgariei în perioada 2005-2009, actualul președinte al Partidului Socialist Bulgar și al celui Socialist European.
Până aici, nu pare nimic inedit sau spectaculos. Vorba ceea: stânga tot la stânga trage. Nici măcar caii înhămați la căruță n-au cum s-o ia în direcții diferite. Dacă ar încerca să procedeze astfel, s-ar dezmembra hamurile. Deci, la fel ca ei, și Dăncilă, și Stanișev au zis un mare hăis. Pentru ei, Maica Rusie e mai aproape în cuget și-n simțiri decât Europa Unită. De aceea, vocea lui Vladimir Putin trebuie ascultată, acceptată, pusă în aplicare, nicidecum dezaprobată.
Cu Dragnea nu i-a ieșit pasența, e la pușcărie. Joacă remi în celulă, iar când iese de-acolo repară mașini la atelierul auto. A venit rândul Vasilicăi să fie lansată în cursa pentru Cotroceni ca o rachetă cu propulsor nuclear detonată de ruși în Marea Albă în semn de avertisment. Parcă ar fi vrut să spună: Să nu vă puneți cu noi!
Stanișev, fiu de înalt demnitar comunist
Cum a fost urcată pe cele mai înalte culmi o toantă precum Viorica Vasilica? Tot printr-un emisar politic, servil președintelui Vladimir Putin. Acest Serghei Stanișev are un trecut atât de sugestiv, încât n-ai cum să nu spui că e omul Imperiului de la Răsărit.
S-a născut la Herson, în Ucraina, în familia lui Dimitri Iacob Stanișev. Cine-i acest Dimitri Stanișev, tatăl lui Serghei Stanișev? Fost secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar. În perioada neagră a comunismului, seniorul Stanișev s-a ocupat de relațiile internaționale ale țării sale. Și Dina Muhina, mama lui Serghei, are nostalgia vremurilor demult apuse: e fostă profesoară de limbi slave, absolventă a Facultății de profil din Sofia.
Studii la Moscova, carieră politică în Bulgaria
Serghei Stanișev
Serghei Stanișev, prietenul Vioricăi, s-a stabilit în Rusia împreună cu familia sa pe când avea 5 ani. Astfel, toată școala, inclusiv facultatea, a făcut-o la Moscova. În 1989, acesta a absolvit Facultatea de Istorie a Universității din capitala Rusiei. Apoi s-a stabilit în Bulgaria, unde s-a apucat de politică. N-a ajuns momentan președinte, dar nici mult nu-i mai lipsește. A urmat oarecum pașii lui Ion Iliescu, în alte vremuri, dar cu același far călăuzitor: Kremlinul. Și el și-a însușit cunoștințele de conducător la Moscova, încheind Institutul Energic al aceleiași Universități.
Respins la candidatura pentru șefia UE
Stanișev a fost cotat la un moment dat cu șanse reale de a deveni președintele Parlamentului European, după alegerile din luna mai. Până la un punct. Când politicienii cu drept de vot i-au studiat biografia cu atenție și au văzut că a terminat studiile la Moscova, au întors-o ca la Ploiești. I-au respins candidatura în unanimitate de voturi din cauza trecutului dubios.
Culmea, Stanișev n-a simțit nevoia să se apere în niciun fel. Chestionat de jurnaliști pe tema studiilor absolvite la Moscova, acesta a preferat să adopte metoda silenzio stampa. PSD, însă, l-a primit cu brațele deschise, doar e președintele Socialismului European.
Serghei – Vladimir, amiciție la cataramă
Nu e nicio îndoială că Stanișev e omul lui Putin. În perioada în care a fost premier al Bulgariei, actualul președinte al socialiștilor bulgari a creat adevărate poteci spre Moscova. A fost un fel de Dodon: slugă și la trezire, slugă și la culcare. Președintele rus l-a lăudat de fiecare dată: a apreciat că schimburile comerciale cu Bulgaria au crescut în 2006 cu 30%, atingând 4 miliarde de dolari. Cei doi au derulat proiecte strategice pe tema tranzitării gazului rusesc al Gazprom, pe ruta Burgas – Alexandropolis. S-au felicitat de fiecare dată reciproc cu ocazia zilei de 9 mai, când rușii serbează victoria împotriva Germaniei naziste, în Piața Roșie din Moscova, prin parade militare spectaculoase. În 2008, Stanișev l-a invitat pe Vladimir Putin la Sofia pentru a celebra 130 de ani de la ieșirea țării sale de sub ocupație otomană.
În concluzie, Stanișev e trimisul lui Putin în România pentru a o susține pe Dăncilă în cursa pentru șefia statului român. Parafrazându-l pe fostul președinte Traian Băsescu și ținând cont de puținătatea cerebrală a premierului român, putem zice: Vasilico, nici nu știi / Cât de moscovită începi să fii!
Afirmații mizerabile ale lui Călin Popescu Tăriceanu, duminică seara, la România TV. Preşedintele ALDE și al Senatului spune că are o părere „execrabilă” despre calităţile profesionale ale Laurei Codruţa Kovesi şi crede că aceasta ar face o treabă bună în Rusia, ca mâna dreaptă a lui Vladimir Putin.
Ca să-și susțină teoriile bolnave, Tăriceanu recurge la arma favorită a ticăloșilor: minciuna. El spune că, în drumul ei spre funcția de procuror-șef al Uniunii Europene, Kovesi nu a fost supusă unui interviu care să-i evalueze calităţile profesionale, ci a fost doar un vot politic.
În realitate, selecția celor trei candidați care au ajuns la votul politic (în Consiliul UE și în Parlamentul European) a făcut-o o comisie de specialitate, formată din 12 juriști de mare clasă.
O altă minciună a lui Tăriceanu: faptul că pune victoria lui Kovesi doar pe seama PPE. Or, doar cu voturile PPE n-ar fi câștigat niciodată. Fosta șefă a DNA a primit voturi și de la conservatori (grupul Monicăi Macovei), și de la ecologiști, ba chiar și de la ALDE european – grupul din care face parte și partidul lui Tăriceanu!
Delirul lui Tăriceanu
„Doamna Kovesi nu a fost supusă unui interviu care să-i evalueze calităţile profesionale. Acolo, în special în Comisia LIBE, dar şi în cealaltă comisie, de control bugetar, s-a dat un vot politic”.
„E foarte interesant că noi primim sfaturi de la partenerii noştri să nu amestecăm politicul în justiţie. Votul de la Bruxelles a fost un vot politic. S-a mobilizat Grupul PPE, care e cel mai mare grup din Parlamentul European, să-i dea un vot favorabil lui Kovesi”.
„Pentru mine are valabilitate cât poate să fie votul politic. Deci, votul politic nu se dă pe considerente profesionale, că nu i-a pus nimeni întrebări legate de cunoştinţele de drept, de drept constituţional, de drept european, de funcţionare a instituţiilor”.
„Eu nu am o problemă foarte mare cu doamna Kovesi dacă ajunge procuror general european, că acolo nu o să poată să facă tumbele pe care le-a făcut pe aici, nu o să poată să dea dispoziţii procurilor să-l înhaţe pe ăla, că aia sunt oameni cu experienţă şi cu scaun la cap. Nu ştiu dacă va ajunge şi nici nu mă interesează, să facă ce vrea, dacă atâta cred ăştia de la Parlamentul European, ăsta e orizontul lor…”
„România nu o să stea pe loc sau o să avanseze mai mult sau mai puţin din cauza doamnei Kovesi – asta e pentru manifestaţiile de stradă, e subiect foarte bun”.
„După ceea ce a făcut în România ca procuror, eu am o părere absolut execrabilă despre calităţile ei profesionale, în primul şi în primul rând, şi despre modul în care înţelege relaţia între instituţii şi cetăţean. Ca să fiu clar, modul defectuos în care înţelege relaţia între instituţii şi cetăţean. Este bună de procuror de Putin, de mâna dreaptă a lui Putin, e foarte bună, acolo ar face treabă excelentă!”
